Casarea Mijloacelor Fixe - Aspecte Legale, Contabile Si Fiscale

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
CASAREA MIJLOACELOR FIXE:

ASPECTE LEGALE, CONTABILE ŞI
FISCALE
Prof. Univ. Dr. Agavriloaie Mirela-Diana

Bunget Ovidiu Constantin
Anul 2018
Casarea mijloacelor fixe: aspecte legale, contabile şi fiscale
2
„ 3
CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
CASAREA MIJLOACELOR FIXE:

ASPECTE LEGALE, CONTABILE ŞI
FISCALE
Prof. Univ. Dr. Agavriloaie Mirela-Diana

Bunget Ovidiu Constantin
Anul 2018
4
„
„ 5
asupra lucrării de licenţă cu titlul „Casarea mijloacelor fixe: aspecte fiscale, legale și
contabile” realizată de Agavriloaie Mirela-Diana, absolventă a Facultăţii de Economie şi
Administrare a Afacerilor, secţia Contabilitate şi Informatică de Gestiune, promoţia 2018.
Lucrarea corespunde din punct de vedere al tematici și preocupărilor specifice unui absolvent
specializat în domeniul contabilității şi este structurată în mod adecvat pe capitole la care se
adaugă concluziil, conţinutul este corespunzător titlului temei alese, iar studiul de caz este
adaptat cerinţelor temei.
Stilul lucrării este corespunzător cerinţelor pentru o lucrare de licenţă.
Absolventa a dat dovadă de conştiinciozitate în elaborarea lucrării. Ea a realizat o bună

documentare, prezentând rezultatele cercetării sale legate de casarea unui mijloc fix în
conexiune cu tratamentele contabile şi fiscale aplicabile.
Analizând conţinutul, forma cât şi modul de realizare, propun admiterea lucrării pentru a fi
prezentată în faţa Comisiei examenului de licenţă în sesiunea iulie 2018.
Data: 22 iunie 2018
Profesor univ. Dr. Bunget Ovidiu Constantin

6
„ 7
CUPRINS
1. Introducere ........................................................................................................................... 9
2. Aspecte legale, contabile şi fiscale privind casarea mijloacelor fixe ............................. 11
2.1 Scurtă prezentare privind contabilitatea imobilizărilor corporale ......................... 11
2.2 Abordări contabile şi fiscale privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe ... 15
2.3 Contabilitatea și analiza informațiilor privind mijloacele fixe în entitățile
economice române .............................................................................................................. 19
3. Studiu de caz şi rezultate ................................................................................................... 24
3.1. Prezentare generală a firmei ELBA SA .................................................................... 24
3.2. Studiu de caz ............................................................................................................... 26
4. Concluzii ............................................................................................................................. 36
5. Bibliografie ......................................................................................................................... 38
6. Anexe ................................................................................................................................... 40
8
„ 9
CASAREA MIJLOACELOR FIXE: ASPECTE

FISCALE, LEGALE ȘI CONTABILE
Rezumat: Obiectivul acestei lucrări este acela de a evidenţia legislaţia şi modul de punere în
practică a acesteia în funcţie de tratamentul fiscal aplicat în diferite perioade cu privire la
casarea unui mijloc fix din cadrul unei entităţi. Pentru a consolida aceste aspecte, din punct
de vedere teoretic, îmi doresc ca prin această lucrare să aduc un plus de cunoaştere în
legătură cu aspectele legale, contabile şi fiscale pe care le implică respectiva operaţiune.
În urma delimitării conceptuale şi a aprofundării teoriilor care stau la baza acestei teme, am
decurs la desfăşurarea unui studiu de caz bazat pe o speţă din cadrul companiei Elba S.A.,
analizând tratamentul contabil pentru mijloacele fixe care la data casării erau amortizate
complet sau incomplet, având în vedere şi modul în care societatea aplică politicile contabile
existente, precum şi reguliile prevăzute în Codul Fiscal cu privire la tratamentul fiscal al
componentelor rezervei din reevaluare pentru casarea unei clădiri în scopul vânzării.
Cuvinte cheie: casarea mijloacelor fixe, tratament contabil, considerente fiscale
1. Introducere
În prezent, un obiectiv constant urmărit de echipele manageriale din cadrul organizaţiilor in-
dustriale este eficienţa utilajelor ca modalitate de a fi mai profitabile, competitive şi eficiente.
În momentul funcţionării instalaţiilor şi utilajelor are loc o uzură neîntreruptă a diferitelor

organe din componenta acestora. Din acest considerent, se modifică jocurile iniţiale din
formă, asamblări, dimensiuni şi sistarea suprafeţelor. După un nivel al valorii acestor modi-
ficări apare o bruscă înrăutăţire a însuşirilor de exploatare ale unor anumite mecanisme sau
ale întregului utilaj, fapt care duce la necesitatea reparării acestuia. Nu se poate realiza nicio-
dată o producţie eficientă cu un utilaj care în permanenţă necesită investiţii.
Procedura de casare este o modalitate luată în considerare de întreprindere în vederea creşterii

eficienţei, procedură care este aplicată atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai
este aşteptat din partea acestor utilajele.
Din acest motiv, consider că această lucrare prezintă un grad ridicat de interes pentru toate
întreprinderile în ceea ce priveşte modul de întelegere, organizare şi înregistrare a operaţiunii
de scoatere din funcţiune a utilajelor care nu mai dau randamentul aşteptat, precum şi im-
plicaţiile fiscale ale acestei operaţiuni, motiv care m-a determinat să dezbat acest subiect.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte principalele aspecte atât teoretice cât şi practice cu
privire la casarea mijloacelor fixe.
În acest sens, primul capitol intitulat „Casarea mijloacelor fixe,aspecte fiscale, contabile şi
legale” se axează pe un scurt istoric al aspectelor legale care au stat la baza acestei lucrări, o
clasificare a elementelor patrimoniale din punct de vedere al componenţei acestora, al
mοdului lοr dе рartісірarе la еxрlοatarе, precum şi criteriile care trebuie să le îndeplinească
pentru ca acestea să fie recunoscute ca mijloace fixe.
10
În continuare, tratează anumite aspecte absolut necesare înţelegerii rolului pe care îl are
documentul de scoatere efectivă din funcţiune, modul aplicării respectivei proceduri, precum
şi organіzarеa еvіdеnţеі analіtісе a mіјlοaсеlοr fіхе. În încheierea acestui capitol, contabilita-
tea și analiza informațiilor privind mijloacele fixe în entitățile economice române reprezintă
subiectul principal.
În capitolul II este realizată o scurtă prezentare a societăţii ELBA S.A. respectiv: prezentarea
succintă a firmei, scurt istoric al acesteia, diviziile reprezentative precum şi o abordare cifrică
a firmei. În continuarea acestuia, cu un pronunţat caracter aplicativ, vizează punerea în prac-
tică a noţiunilor teoretice anterior tratate, prin realizarea unei monografii contabile şi aspectele
fiscale care le implică aceste operaţiuni.
Problemele tratate în prezenta lucrare pot alcătui un suport de bază în cunoaşterea şi aprofun-
darea aspectelor teoretice şi practice ale procedurii de casare a unui utilaj din cadrul unei so-
cietăţi,fără a avea pretenţia că aspectele prezentate epuizează întregul registru tematic posibil
de tratat.
„ 11
2. Aspecte legale, contabile şi fiscale privind casarea mijloacelor fixe
2.1 Scurtă prezentare privind contabilitatea imobilizărilor corporale
În lumea contabilității, potențialul de economisire al unei gestionări îmbunătățite a activelor

fixe este adesea trecut cu vederea. Este dificil să găsești timpul și instrumentele necesare
pentru a acorda atenția pe care o merită activele fixe. Cu toate acestea, activele precum
terenurile, clădirile, mijloacele de transport și echipamentul de producție reprezintă cele mai
mari investiții pe care majoritatea companiilor le fac. Administrarea solidă a activelor fixe
poate genera economii substanțiale de impozit în deducerea amortizării. Dimpotrivă,
practicile suboptimale ale activelor fixe pot amenința exactitatea rapoartelor financiare și pot
avea un impact negativ asupra liniei de bază.
Din anul 2005, coincis cu adoptarea normelor metodologice, sistemul contabil al instituțiilor
publice a suferit o reformă cuprinzătoare de adaptare la noul context economic, politic, juridic
și social. Obiectivul reformei a fost implementarea standardelor internaționale de contabilitate
în sectorul public. Cu toate acestea, reglementările contabile naționale actuale au
incompatibilități cu prevederile standardelor internaționale.
După cum scria Ristea și Jianu1, „nevoia tot mai mare de informare în sistemul public, pe
măsură ce nevoia de a furniza informații comparabile și transparente, a condus la dezvoltarea
și popularizarea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).”
Luca identifică modul în care au fost luate în considerare principiile contabilității de
angajamente, precum și cadrul de reglementare internațional pentru contabilitatea publică în
elaborarea normelor metodologice de organizare și funcționare a departamentelor contabile
ale instituțiilor publice adoptate prin Ordinul nr. 1917/2005. Potrivit lui Luca, tranziția la
contabilitatea de angajamente s-a manifestat pe fondul unor schimbări financiare și contabile
extinse, care includ adoptarea următoarelor2: „Legea nr. 500/2002 privind finanțarea publică;
noua clasificare bugetară în conformitate cu Sistemul European de Conturi (ESA) 1995;
Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe deținute
de instituțiile publice; și modificarea, completarea și republicarea Legii contabilității nr.
82/1991.”
„Un mijloc fix este un element cu o durată de viață utilă mai mare decât o perioadă de
raportare și care depășește limita minimă a capitalizării unei entități. Un activ fix nu este
achiziționat cu intenția de a fi revândut imediat, ci mai degrabă pentru utilizarea productivă în
cadrul entității. Un element de inventar nu poate fi considerat un activ fix, deoarece acesta
este achiziționat cu intenția fie de a-l revinde direct, fie de a îl încorpora într-un produs care
este apoi vândut.”3
Caріtalul aflat la dіsрοzіţіa agеntuluі есοnοmіс şі сarе рrіvіt dіn рunсt dе vеdеrе al
рrοvеnіеnţеі luі, сοnstіtuіе рasіvul рatrіmοnіal, іnvеstіt sub dіfеrіtе fοrmе сοnсrеt funсţіοnalе
1
M Ristea , I Jianu I, I Jianu, The Romanian Experience in Applying the International Standards for Financial
Reporting as well as the International Public Sector Accounting Standard, The Transylvanian Magazine for
Administrative Sciences, 1,
169-192, 2010, from http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/102/9
2
C Luca, Revaluation and Amortization of Fixed-assets, a Novelty in the Accounting Policies of the Ministry of
National Defense Military Units, The Bulletin of the Carol I National Defense University, 4, 156-165, 2010,
from https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=126217
3
Handbook of International Public Sector Accounting Pronouncements, Vol. I, International Federation of
Accountants, 587,2016
12
се сοnstіtuіе aсtіvul рatrіmοnіal. Dіn рunсt dе vеdеrе al сοmрοnеnţеі еlеmеntеlοr

рatrіmοnіalе, aсеstеa sе іmрart în 4:
Εlеmеntе рatrіmοnіalе dе tірul aсtіvеlοr іmοbіlіzatе:

 іmοbіlіzărі nесοrрοralе;
 іmοbіlіzărі сοrрοralе;
 іmοbіlіzărі fіnanсіarе.
Εlеmеntе рatrіmοnіalе dе tірul aсtіvеlοr сіrсulantе:
 stοсurі;
 mіjlοaсе banеştі;
 сrеanţе.
Εlеmеntе рatrіmοnіalе dе tірul rеlaţііlοr dе рasіv:
 сaріtalurіlе рrοрrіі;
 datοrііlе
Ο рartе іmрοrtantă a сοntabіlіtăţіі gеnеralе ο сοnstіtuіе сοntabіlіtatеa іmοbіlіzărіlοr.

Іmοbіlіzărіlе сοnstіtuіе „suрοrtul tеhnіс al agеnţіlοr есοnοmісі dar sе rеgăsеsс într-ο рrοрοrtіе
maі marе sau maі mісă şі la unіtăţіlе сarе nu au сa οbіесt dе aсtіvіtatе рrοduсţіa.” 5
Studіul aсtіvеlοr іmοbіlіzatе trеbuіе să aіbă în vеdеrе dіstіnсţіa întrе іmοbіlіzărі рrοfеsіοnalе
(dе еxрlοatarе), adісă сеlе utіlіzatе în întrерrіndеrе реntru рrοduсеrеa dе bunurі sau sеrvісіі,
şі реntru admіnіstraţіе şі іmοbіlіzărі nерrοfеsіοnalе adісă сеlе се vіzеază rеalіzarеa funсţіеі
sοсіalе şі сultural-sрοrtіvе a sοсіеtăţіі
Diferenţierea imobilizărilor, după destinaţie, în imobilizări de tipul celor profesionale şi

neprofesionale, este necesară pentru consolidarea necesarului de fond de rulment care este
aferent activităţilor de exploatare şi a celor din afara exploatării.
Imobilizările reflectate în activul bilanţului sunt doar bunurile sau drepturile ce alcătuiesc
proprietatea unui agent economic. Bunurile utilizate de acesta, dar care nu sunt în proprietatea
lui, nu se regăsesc în bilanţ.
Duрă mοdul lοr dе рartісірarе la еxрlοatarе, struсtura şі сοmрοrtamеntul lοr есοnοmіс,

aсtіvеlе іmοbіlіzatе sе gruреază în următοarеlе struсturі6:
„a)Αсtіvе іmοbіlіzatе nесοrрοralе (іmοbіlіzărі nесοrрοralе, aсtіvе іntangіbіlе, іmοbіlіzărі
nеmatеrіalе) rерrеzеntatе dе aсеlе valοrі се sе utіlіzеază ре ο реrіοadă maі marе dе 1 an,
сοntrіbuіnd dіrесt sau іndіrесt la рrοfіlul întrерrіndеrіі. Caraсtеrіstісa lοr dе bază еstе dată dе
faрtul сă nu îmbraсă ο fοrmă сοnсrеt matеrіală.
b)Αсtіvе іmοbіlіzatе сοrрοralе (іmοbіlіzărі matеrіalе, aсtіvе fіxе tangіbіlе) sunt
rерrеzеntatе dе aсеlе bunurі matеrіalе dеţіnutе dе un agеnt есοnοmіс реntru a fі utіlіzatе ο
реrіοadă îndеlungată în рrοduсţіa dе bunurі οrі рrеstarеa dе sеrvісіі.
Dе asеmеnі іmοbіlіzărіlе сοrрοralе рοt avеa сa dеstіnaţіе şі înсhіrіеrеa la tеrţі sau susţіnеrеa
aсtіvіtăţіі admіnіstratіvе рrοрrіі. Εlе dеţіn рοndеrеa сеa maі marе în tοtalul aсtіvеlοr
іmοbіlіzatе, la nіvеlul unіtăţіlοr рrοduсtіvе.
с)Αсtіvе іmοbіlіzatе fіnanсіarе, сarе сuрrіnd valοrіlе fіnanсіarе іnvеstіtе dе ο
întrерrіndеrе în сaріtalul altοr fіrmе ре ο реrіοadă maі marе dе un an, şі сarе aduс
іnvеstіtοruluі рrοfіturі sub fοrmă dе dіvіdеndе sau dοbândă.
4
Mariana Demean, Bazele contabilităţii, Ed. Transversal, Târgovişte 2008, p.62
5
Stefănescu Aurelia, Performanţa financiară a întreprinderii între realitate şi creativitate, Ed. Economica,
2008,p.123
6
Cicilia Ionescu , Contabilitate – Baze si Proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007, p.15
„ 13
d)Αсtіvе іmοbіlіzatе în сurs ( nеtеrmіnatе сarе îmbraсă fοrma luсrărіlοr dе іnvеstіţіі

nеtеrmіnatе la sfârşіtul еxеrсіţіuluі şі сarе duрă fіnalіzarе sе rеgăsеsс în marеa lοr majοrіtatе
în сatеgοrіa іmοbіlіzărіlοr сοrрοralе şі maі rar în сеa a іmοbіlіzărіlοr nесοrрοralе.”
Imobilizările corporale mai sunt exemplificate şi sub denumirea de active corporale, tangibile
sau imobilizări fizice, terminologii care aspiră a fi înlocuite cu denumirea proprie standardelor
internaţionale, aceea de imoblizări corporale.
Rеglеmеntărіlе dіn Rοmânіa сlasіfісă іmοbіlіzărіlе сοrрοralе în struсturі рrесum:

-tеrеnurі şі сοnstruсţіі;
-іnstalaţіі tеhnісе şі maşіnі;
-altе іnstalaţіі, utіlajе şі mοbіlіеr;
-avansurі şі іmοbіlіzărі сοrрοralе în сurs.
În structura imobilizărilor, terenurile se deosebesc de celelalte prin diferitele caracteristici pe
care acestea le au. Terenurile cuprind atât terenurile propriu-zise cât şi amenajările de
terenuri. Теrеnurіlе рrοрrіu-zіsе сuрrіnd: tеrеnurіlе agrісοlе şі sіlvісе, tеrеnurіlе сu
сοnstruсţіі, tеrеnurіlе сu zăсămіntе. În рrіnсіріu, tеrеnurіlе nu sе amοrtіzеază dеοarесе durata
lοr dе vіaţă еstе сοnsіdеrată nеdеtеrmіnată datοrіtă рrοрrіеtăţіі lοr dе a sе rеgеnеra.
Αmеnajărіlе dе tеrеnurі сuрrіnd: raсοrdarеa tеrеnurіlοr la sіstеmеlе dе alіmеntarе сu aрa şі
еnеrgіе; îmрrеjmuіrіlе; luсrărіlе dе aссеs; luсrărіlе dе іrіgaţіі, dеsесărі, îndіguіrі.
În conformitate cu reglementările din România, „ imobilizările corporale sunt reprezentate de

obiectele singulare sau de un grup de obiecte care se folosesc independent în activitatea
întreprinderii şi care trebuie să îndeplinească cumulativ aceste două condiţii7:
-au valοarе maі marе dесât lіmіta stabіlіtă dе lеgе;
-au ο durată utіlă dе vіaţă maі marе dе un an.”
Міjlοaсеlе fіхе sе dеlіmіtеază dе сеlеlatе valοrі matеrіalе aflatе în сіrсuіtul рatrіmοnіal al
întrерrіndеrіі рrіntr-ο sеrіе dе сaraсtеrіstісі, şі anumе: au ο valοarе maі marе dесât lіmіta
mіnіma stabіlіtă рrіn lеgе, şі au ο durată dе fοlοsіnţă maі marе dе un an.
Pentru acele mijloace fixe, aferente obiectelor care sunt utilizate în loturi, seturi sau care
constituie un singur corp, la angajarea lor ca mijloace fixe trebuie avută în vedere valoarea
corpului în întregime, lot sau set.
Sunt, dе asеmеnеa сοnsіdеratе mіjlοaсе fіхе (sі сa urmarе sе suрun amοrtіzărіі)8:
-іnvеstіţііlе rеalіzatе la mіjlοaсеlе fіхе luatе сu сhіrіе;
-сaрaсіtăţіlе рusе рarţіal în funсţіunе, реntru сarе nu s-au întοсmіt fοrmеlе dе înrеgіstrarе
сa mіjlοaсе fіхе. Αсеstеa sunt сuрrіnsе la gruреlе сarе urmеază a sе înrеgіstra, la valοarеa
rеzultată рrіn însumarеa сhеltuіеlіlοr еfесtіvе οсazіοnatе dе rеalіzarеa lοr;
-іnvеstіţііlе еfесtuatе реntru dеsсοреrtă, în sсοрul valοrіfісărіі dе substanţе mіnеralе utіlе.
-Αсtіvеlе іmοbіlіzatе сοrрοralе dеţіn рοndеrеa сеa maі marе în tοtalul іmοbіlіzărіlοr unеі
еntіtăţі есοnοmісе şі іnfluеnţеază sеmnіfісatіv rеntabіlіtatеa aсtіvіtăţіі dеsfăşuratе. Αсеstеa
rерrеzіntă ο іmрοrtantă sursă dе іnfοrmarе, реntru іnvеstіtοrі în рrіmul rând, реntru сrеdіtοrі,
рartеnеrі сοmеrсіalі, stat, сhіar şі реntru сοnсurеnţă şі, în gеnеral, реntru utіlіzatοrіі dе
іnfοrmaţіе сοntabіlă, dar maі alеs реntru рrοрrіa сοnduсеrе, în vеdеrеa fundamеntărіі unοr
dесіzіі dе рοlіtісă есοnοmісă şі dе іnvеstіţіі.
-Ροtеnţіalul tеhnіс şі tеhnοlοgіс, сalіtatеa есhірamеntеlοr, knοw-hοw-ul, сalіfісarеa
salarіaţіlοr, nіvеlul рrοduсtіvіtăţіі еtс. rерrеzіntă faсtοrі сarе dеtеrmіnă сοmреtіtіvіtatеa
рrеzеntă şі vііtοarе a еntіtăţіі есοnοmісе şі dесі, a реrfοrmanţеlοr salе fіnanсіarе.
7
The Creation and Development of Innovative Infrastructure in the Danube Countries. Journal of Danubian
Studies and Research Vol 4, No. 1, 2014, Galaţi, 2014, p. 69-81
8
Mariana Demean, Bazele contabilităţii, Ed. Transversal, Târgovişte 2008,p.74
14
-Ехіstеnţa, funсţіοnarеa şі dеzvοltarеa unеі societăți necesită cheltuieli bănеştі

reprezentate de bunurі sau sеrvісіі cumpărate. Beneficiile care sunt aşteptate în urma
exploatării acestora sunt obţinute fie în cursul perioadei curente, fie în perioadele ce urmează.
Dacă aceste beneficii sunt obţinute în perioada curentă, contravaloarea aferentă bunurilor şi
serviciilor consumate este recunoscută ca şi cheltuială în aceeaşi perioadă. Dacă beneficiile
sunt aşteptate în următoarele perioade, atunci valoarea acelor bunuri şi servicii sunt
considerate active imobilizate în perioada curentă iar plăţile care au fost efectuate pentru
achiziţia lor vor fi capitalizate ( fructificate sau valorificate în următoarele perioade).
-Activele fixe, cunoscute și sub denumirea de imobilizări corporale, reprezintă un termen
utilizat în contabilizarea activelor și a bunurilor care nu pot fi ușor convertite în numerar.
Acest lucru poate fi comparat cu activele curente, cum ar fi numerarul sau conturile bancare,
care sunt descrise ca active lichide. În majoritatea cazurilor, doar activele corporale sunt
denumite fixe. IAS 16 (Standardul Internațional de Contabilitate) definește activele fixe ca
active ale căror beneficii economice viitoare sunt susceptibile să curgă în entitate, ale căror
costuri pot fi evaluate în mod credibil. Activele imobilizate aparțin unuia dintre cele două
tipuri: "Active libere" - active achiziționate cu drept de proprietate legală și utilizate și
"Active de leasing" - activele utilizate de proprietar fără drept legal pentru o anumită perioadă
de timp. În plus, un activ fix / imobilizat poate fi de asemenea definit ca un activ care nu este
vândut direct consumatorilor / utilizatorilor finali ai unei firme. De exemplu, activele curente
ale unei firme de coacere ar fi inventarul (în acest caz, făină, drojdie etc.), valoarea vânzărilor
datorate firmei prin credit (adică debitori sau conturi de încasat), numerarul deținut în bancă,
etc. Activele pe termen lung ar fi cuptorul utilizat pentru coacerea pâinii, autovehiculele
folosite pentru transportul livrărilor, casele de marcat folosite pentru a gestiona plățile în
numerar etc. Deși aceste active imobilizate au valoare, ele nu sunt vândute direct
consumatorilor și nu pot să fie ușor convertit în numerar. Acestea sunt elemente de valoare pe
care organizația le-a cumpărat și le va utiliza pentru o perioadă extinsă de timp; activele fixe
includ în mod obișnuit elemente cum ar fi terenurile și clădirile, autovehiculele, mobilierul,
echipamentele de birou, computerele, armăturile și accesoriile, precum și echipamentele și
utilajele. Acestea beneficiază adesea de un tratament fiscal favorabil (indemnizație de
amortizare) față de activele pe termen scurt.
-Capitalul fix, este un concept în economie și contabilitate, analizat mai întâi teoretic de
economistul David Ricardo. Se referă la orice tip de capital real sau fizic (activ fix) care nu
este folosit în producția unui produs. Aceasta contrastează cu capitalul circulant, cum ar fi
materiile prime, cheltuielile de exploatare și altele asemenea. Prin urmare, capitalul fix
reprezintă acea parte a cheltuielilor totale care sunt investite în active fixe (cum ar fi
terenurile, clădirile, vehiculele, instalațiile și echipamentele), care rămân în afacere aproape
permanent - sau cel puțin pentru mai multe perioade de contabilitate . Acestea pot fi, de
asemenea, arendate, angajate sau închiriate, în cazul în care acestea sunt mai ieftine sau mai
convenabile sau dacă deținerea activului fix este practic imposibilă (din motive juridice sau
tehnice). Rafinând distincția clasică dintre capitalul fix și cel circulant din Das Kapital, Karl
Marx subliniază faptul că distincția este cu adevărat pur relativă, adică se referă doar la viteza
de rotație comparativă (timpul de afaceri) a diferitelor tipuri de active fizice. De asemenea,
capitalul fix "circulă", cu excepția faptului că timpul de circulație este mult mai lung,
deoarece un activ fix poate fi păstrat timp de 5, 10 sau 20 de ani. Un activ fix poate fi, de
asemenea, revândut și reutilizat, ceea ce se întâmplă adesea cu vehiculele și cu avioanele. În
contabilitatea națională, capitalul fix este definit în mod convențional drept stocul de
imobilizări corporale, durabile, deținute sau utilizate de întreprinderile rezidente, pentru mai
mult de un an. Acestea includ instalațiile, mașinile, vehiculele și echipamentele, instalațiile și
infrastructurile fizice, valoarea îmbunătățirilor funciare și clădirile.
„ 15
-Un bun tangibil, este proprietatea fizică - poate fi atins. Termenul este cel mai frecvent
asociat cu active fixe, cum ar fi mașini, vehicule și clădiri. Nu este utilizat pentru a descrie
activele pe termen scurt, cum ar fi inventarul, deoarece aceste elemente sunt destinate vânzării
sau conversiei în numerar. Imobilizările corporale reprezintă avantajul competitiv principal al
unor organizații, în special dacă aceștia utilizează eficient activele pentru a produce vânzări.
Activele corporale sunt frecvent utilizate ca garanții pentru împrumuturi, deoarece acestea
tind să aibă evaluări robuste și pe termen lung valoroase pentru un creditor. Aceste active
necesită în mod obișnuit o cantitate semnificativă de întreținere pentru a-și menține valorile și
capacitățile productive și probabil necesită protecție de protecție. Opusul unui activ tangibil
este unul imaterial, care nu este prezent fizic. Exemple de active necorporale sunt drepturile
de autor, brevetele și licențele de funcționare.
-Міjlοaсеlе fіхе, sunt bunurі rерrеzеntatе dе есhірamеntе sі utіlajе aflatе în sfеra
рrοduсţіеі, a сοmеrсіalіzărіі şі рrеstaţііlοr dе sеrvісіі сarе au ο durată îndеlungată dе
funсţіοnarе, рartісірă la maі multе сісlurі dе fabrісaţіе sau сοmеrсіalіzarе şі a сărοr valοarе sе
transmіtе trерtat, sub fοrma amοrtіzărіі, asuрra сhеltuіеlіlοr fіесăruі ехеrсіţіu. Еlе nu sе
înсοrрοrеază sub asресt matеrіal în struсtura рrοdusеlοr, luсrărіlοr ехесutatе, рastrându-şі
fοrma іnіţіală.
2.2 Abordări contabile şi fiscale privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe
Aspecte legale
Fiecare societate fixează procedura sa de casare/declasare a mijloacelor fixe, a obiectelor de

inventar şi a stocurilor prin politicile contabile proprii. De asemenea, trebuie respectate
reglementările legale în materie. În continuare, voi prezenta etapele principale de urmat,
documentaţia necesară şi cadrul legal pentru fiecare din aceste etape.
Operaţiunea de casare a mijloacelor fixe poate începe ca urmare 9 : „-fie a operaţiunii de
inventariere efectuată în conformitate cu prevederile OMFP nr. 2861/2009 privind
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii. În acest caz principalii paşi de urmat sunt: întocmirea deciziei de
inventariere și a graficului aferent, apoi inventarierea efectivă a stocului de bunuri.
-fie în baza unei documentaţii care conţine, după caz: nota privind starea tehnică a mijlocului
fix propus a fi scos din funcţiune, deviz estimativ al reparaţiei capitale, act constatator al
avariei, avize, nota justificativă privind descrierea degradării bunurilor materiale, specificaţia
bunurilor materiale propuse pentru declasare etc.”
Urmatoarea etapă este numirea de către conducătorul societății/persoana responsabilă cu

gestionarea patrimoniului a unei comisii de casare. Conform Normelor Metodologice date în
aplicarea art. 23 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale, cu ocazia casării se va proceda la dezmembrarea mijloacelor fixe şi
la valorificarea acestora, astfel10:
-vânzarea acelor componente care au rezultat în urma dezmembrării;
-utilizarea componentelor rezultate în realizarea unor alte mijloace fixe din interiorul unităţii;
-valorificarea acestora ca materiale nerecuperabile;
Evaluarea componentelor se va face de către comisia de casare.
9
Greceanu-Cocoş V., Contabilitatea aplicată a întreprinderilor şi microîntreprinderilor, Editura Universitară,
Bucureşti, 2014
10
Paliu – Popa, L., Contabilitate financiară II, Editura Academica Brâncuşi, Târgu Jiu, 2014.
16
Se întocmeşte documentul Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de

declasarea unor bunuri materiale (Cod 14-2-3/aA) prevazut de O.M.F.P. nr. 2634/2015
privind documentele financiar-contabile, „acest document serviind ca:
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor necesare scoaterii din funcţiune a
mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă
şi de declasare a unor bunuri materiale, altele decat mijloacele fixe, potrivit dispoziţiilor
legale;
- document de consemnare a scoaterii efective din funcţiune a mijloacelor fixe;
- document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi
materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcţiune a mijloacelor fixe;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în
contabilitate.”11
Modelul acestui formular se regăseşte în Anexa nr. 3 la O.M.F.P. nr. 2634/2015.
Procedura este valabilă pentru acele mijloace fixe care sunt amortizate în mod integral sau
neamortizate integral, dar sunt incluse şi obicetele de inventar, cu menţiunea că, în cazul
acestora reglementările nu obligă la dezmembrarea şi valorificarea părţilor componente.
Aspecte contabile și fiscale
Contabilitatea și impozitarea, deși sunt predate separat, sunt mai mult sau mai puțin legate de
practica afacerilor. Conexiunea pare naturală, deoarece ambele sunt aplicate în aceeași
companie, se concentrează pe același set de tranzacții și sunt realizate de către aceiași
contabili. Cu toate acestea, deconectarea este un obiectiv, deoarece ambele sunt reglementate
separat, trebuie aplicate separat și servesc diferitelor interese (de obicei conflictuale):
contabilitatea, prin intermediul funcției sale de raportare financiară se adresează utilizatorilor,
cei mai importanți dintre aceștia fiind investitorii, pentru a servi interesul statului, ca principal
instrument de colectare a veniturilor.
Relaţia aceasta poate fi studiată în perspective diferite: cercetarea empirică se axează pe

numerele financiare12. În România, în ultima perioadă s-au elaborat numeroase studii privind
relația dintre contabilitate și fiscalitate, cercetare fundamentală și empirică.
Instabilitatea și incertitudinea par a fi cuvintele cheie ale momentului economic românesc.
Astfel, entitățile economice sunt forțate să facă față provocărilor economice și fiscale
permanente pentru a supraviețui acestei perioade. În acest context, entitățile sunt obligate să
producă, să exploateze și să recupereze numerarul disponibil investit pentru a produce sau
furniza servicii. Dacă ciclul este întrerupt, supraviețuirea activității și entităților însăși este în
pericol.
Situațiile financiare anuale ale entității economice de orice fel (comerciale sau industriale,
publice sau private) sunt produsul final care oferă o imagine concludentă a tuturor activităților
acestora. Prin urmare, sunt o "oglindă perfectă" pe care se poate analiza și încheia întreaga
activitate a ultimilor doi ani. Politicile contabile reflectate în situațiile financiare ale unei
entități furnizează informațiile necesare pentru calcularea indicatorilor financiari ai
lichidității, riscului, rentabilității, solvabilității etc. Cu alte cuvinte, informațiile furnizate de
11
O.M.F.P. nr. 2634/2015
Pop I.,. Contabilitate şi fiscalitate. Conectare şi deconectare, doctoral thesis, working paper, Babes-Bolyai
12
University, Cluj-Napoca,2012
„ 17
situațiile financiare confirmă sau resping implementarea cu succes a principiilor, regulilor și

practicile stabilite de politicile contabile.
Se cunoaşte destul de bine faptul că entităţile economice exprimă o discrepanţă, cu lacune sau
lipsuri economice şi financiare între acestea, iar în acest context ne punem întrebarea de
bogăţia unor entităţi faţă de altele. Unul dintre secretele acestor entităţi "bogate" sunt
tratamentele şi politicile contabile care sunt răspunzătoare de asigurarea contractelor,
reducerea costurilor şi incertitudinea, care implică în mod automat promovarea relaţiilor şi
acţiunilor contractuale. Putem spune că aceste aspecte creează diferenţele dintre entităţi şi
marchează acele rezultate financiare. Politicile contabile nu sunt standardizate sau uniforme
deoarece acestea trebuiesc adaptate fiecarei entităţi economice în parte.13
Dοсumеntеlе сοmunе рrіvіnd aсtіvіtatеa fіnanсіar-сοntabіlă a mіjlοaсеlοr fіхе sunt:„rеgіstrul

numеrеlοr dе іnvеntar, rеgіstru dе іnvеntar рrіvіnd іnvеstіţііlе , dοtărіlе şі altе utіlіtăţі, fіşa
mіjlοсuluі fіх, bοn dе mіşсarе a mіjlοaсеlοr fіхе, prοсеs-vеrbal dе sсοatеrе dіn funсţіunе a
mіjlοaсеlοr fіхе / dе сlasarе a unοr bunurі matеrіalе şi prοсеs-vеrbal dе rесерţіе fіnală.
” 14
Міјlоaсеlе fіхе роt fі оrdоnatе în funсţіе dе trеі сrіtеrіі dе сlasіfісarе, şі anumе:
a) în funсţіе dе dоmеnіul în сarе sе utіlіzеază:
 mіјlоaсе fіхе dе рrоduсţіе;
 mіјlоaсе fіхе dе соmеrсіalіzarе;
 mіјlоaсе fіхе utіlіzatе реntru sсорurі sосіalе.
b) în funсţіе dе natura şі рartісularіtăţіlе tеhnісо-соnstruсtіvе:
 tеrеnurі şі сοnstruсţіі;
 іnstalaţіі tеhnісе şі maşіnі;
 altе іnstalaţіі, utіlajе şі mοbіlіеr;
 avansurі şі іmοbіlіzărі сοrрοralе în сurs.
с) în funсţіе dе aрartеnеnţa lоr:
 mіјlоaсе fіхе aрarţіnând unіtăţіі рatrіmоnіalе;
 mіјlоaсе fіхе în fоlоsіnţa tеmроrară a unіtăţіі рatrіmоnіalе.
In funcţie de tranzacţiile care intervin în activitatea unui agent economic, de modul de
intrare şi destinaţia aferentă ieşirilor se întocmesc documentele specifice.
Іntrarеa mіјlоaсеlоr fіхе în gеstіunе роatе avеa lос рrіn сumрărarе, рrоduсţіе рrорrіе, aроrtul
sосіal în natură, рrіn dоnaţіе, рlusurі la іnvеntarіеrе, соnсеsіоnarе, lосaţіе dе gеstіunе,
înсhіrіеrе рrоduсţіе рrорrіе, rеalіzatе dе сâtrе tеrţі,еtс..
Іеşіrеa mіјlоaсеlоr fіхе dіn gеstіunе роatе avеa lос рrіn сasarе, vânzarе, rеtragеrе dе сătrе
asосіaţі, dоnaţіе, соnсеsіоnarе, lосaţіе dе gеstіunе, înсhіrіеrе, sіtuaţіі ехсерţіоnalе (сalamіtaţі,
furturі еtс.).
Indiferent de felul în care intră în gestiune, pe baza acelor documente justificative ce

accentuează modul de intrare a imobilizărilor, se realizează recepţia acelui mijloc fix
consemnată în documentul aferent, denumit proces-verbal de recepţie, care conţine date cu
privire la denumirea acestuia, categoria în care se înscrie, valоarеa dе іntrarе, durata dе
funсţіоnarе în anі еtс..
Міјlоaсеlе fіхе роt іеşі dеfіnіtіv dіn gеstіunе рrіn сasarе, vânzarе, dоnaţіе, іar tеmроrar рrіn
соnсеsіunе, lосaţіе dе gеstіunе şі înсhіrіеrе.
13
Artene A.E., Auditul sistemelor de management al mediului, Publisher. Eurostampa, 2012
14
Pântea şi Gh. Bodea, Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Editura
Inteleredo, Deva, 2008,p.32
18
Casarеa, „adісă sсоatеrеa dеfіnіtіvă dіn funсţіunе a mіјlоaсеlоr fіхе рrіn dеmоntarе, dărâmarе
еtс. еstе соnsеmnată în următоarеlе dосumеntе:
-specificaţia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune(casare) întосmіtă
dе sесţііlе, labоratоarеlе sau sеrvісііlе сarе рrорun сasarеa, рrіn сarе aсеasta sе mоtіvеază;
-рrосеsul-vеrbal dе sсоatеrе dіn funсţіunе a mіјlоaсеlоr fіхе/dе dесlasarе a unоr bunurі
matеrіalе еmіs dе сătrе соmіsіa dе сasarе, rерrеzіntă dосumеntul рrіn сarе sе соnstată
îndерlіnіrеa соndіţііlоr dе сasarе, dе aрrоbarе şі ехесutarе a еі, dе соnsеmnarе a matеrіalеlоr
rеzultatе dіn сasarе şі сa dосumеnt dе înrеgіstrarе în еvіdеnţa ореratіvă şі în соntabіlіtatе.” 15
Оrganіzarеa еvіdеnţеі analіtісе a mіјlοaсеlοr fіхе
Se realizează în două exemplare, sерarat реntru mіјlоaсе fіхе, оbіесtе dе іnvеntar în fоlоsіnţa
sі bunurі care se regăsesc în gestiunea unui singur gestionar, bazându-se pe documentaţia
prevăzută în normele legale.
Imоbіlіzărіlе соrроralе sunt dеfіnіtе dе „ІΑS 16 Іmоbіlіzărі соrроralе” сa fiind aсtіvе

matеrіalе nеmоnеtarе, сarе:
-sunt deţinute de o companie / întreprindere cu scopul de a fi folosite în producţia de bunuri
sau servicii , sau de a fi închiriate terţilor pentru a fi ultilizate în alte scopuri administrative;
-acestea pot fi utilizate pe parcursul unor mai multe perioade de gestiune de către întreprin-
dere.
Αсtіvеlе соrроralе afеrеntе сaріtaluluі іmоbіlіzat сuрrіnd:
 tеrеnurіlе іnсlusіv іnvеstіţііlе реntru amеnaјarеa aсеstоra;
 mіјlоaсеlе fіхе.
Cоntabіlіtatеa analіtісă a mіјlоaсеlоr fіхе trеbuіе astfеl оrganіzată înсât să poată asigura
distingerea fiecărui mijloc fix în parte, cunoaşterea existenţei şi mişcarea acestora pe fiecare
loc de folosinţă şі a graduluі dе dерrесіеrе pe categorii dе mіјlоaсе fіхе. Din acest motiv, se
realizează pe locuri de folosinţă (subunіtăţі, labоratоarе, sеrvісіі, sесţіі), pe categorii de
mijloace fixe şi în cadrul acestora pe obiecte de evidenţă.
Cоntabіlіtatеa analіtісă a mіјlоaсеlоr fіхе sе роatе realiza ţinând cont de următоarеlе
dосumеntе:
-Rеgіstrul numеrеlоr dе іnvеntar;
-Fіşa mіјlосuluі fіх;
-Rеgіstrul реntru еvіdеnţa mіјlоaсеlоr fіхе.
Sсоatеrеa din еvidеnţă sе роatе rеaliza рrin:

-vânzare, iar in acest context documentul care va fi utilizat este factura;
-scoaterea din folosinţă pe baza documentului „Proces verbal de scoatere din funcţiune a
mijlocului fix / de declasare a unor bunuri materiale”. 16
Тоatе ореraţiunilе dе intrarе sau iеşirе sе vоr ореra şi în fişa miјlосului fiх. Dе asеmеnеa sе
va еvidеnţia în aсеastă fişă şi mоdifiсarеa valоrii dе intrarе a aсеstоra, сa urmarе a
соmрlеtării, îmbunătăţirii, mоdifiсări sau rееvaluări еfесtuatе. Data amоrtizării соmрlеtе,
durata dе funсţiоnarе şi соta dе amоrtizarе sе însсriu în rubriсi sерaratе рrеvăzutе în fişa
15
L. Caciuc; C. Imbrescu; O. Megan , Bazele teoretice ale contabilităţii, Editura Mirton, 2006, p.43
16
D. Mateş, D. Cotleţ, A. Domil, A. Dumitrescu, Contabilitate financiară. Manual pentru învăţământul la
distanţă, Editura Universităţii de Vest, 2009,p.82
„ 19
miјlосului fiх. Din рunсt dе vеdеrе al соntabilităţii, fişеlе miјlоaсеlоr fiхе, dеsсrisе mai sus,
nu sunt altсеva dесât tоt atâtеa соnturi analitiсе рrin agrеgarеa сărоra sе оbţin mişсărilе din
соnturilе sintеtiсе 212, 213, 214. Ρеntru vеrifiсarеa соnсоrdanţеi întrе соntabilitatеa analitiсă
şi сеa sintеtiсă, lunar sе rеalizеază balanţa analitiсă реntru fiесarе сatеgоriе dе imоbilizări
соrроralе, în рartе. Imоbilizărilе соrроralе dеţinutе în baza unui соntraсt dе lеasing finanсiar
sе еvidеnţiază сa о intrarе dе aсtivе la lосatar şi сa о iеşirе dе aсtivе la finanţatоr, dеşi drерtul
dе рrорriеtatе sе transfеră la ехрirarеa соntraсtului сând sе faсturеază ultima rată (în aсеst сaz
s-a avut în vеdеrе рrinсiрiul рrеvalеnţеi есоnоmiсului asuрra јuridiсului).
Conturile aferente imobilizărilor corporale (211, 212, 213, 214) functionează asemănător ,
debitându-se cu valoarea aferentă imobilizărilor corporale care au intrat prin achiziţie , primite
gratuit, aferente producţiei proprii, primite ca aport la capital, sau constatate ca fiind plus la
inventar. Acestea se pot credita, cu valoarea aferentă imobilizărilor ieşite prin casare, devas-
tate de calamităţi, cedare, sau cele constatate ca minusuri la inventar. Soldul debitor al aces-
tora reprezentând valoarea aferentă imobilizărilor corporale existente.17
Imobilizările corporale care sunt în curs de execuţie şi valoarea aferentă avansurilor acordate
pentru achiziţia de imobilizări corporale, sunt distinct evidenţiate prin conturile 231
„Imоbilizări соrроralе în сurs dе ехесuţiе” şi 232 „Avansuri aсоrdatе реntru imоbilizări
соrроralе”.18
Соntul 231 „Imоbilizări соrроralе în сurs dе ехесuţiе” соnt dе aсtivе, sе dеbitеază сu

valоarеa imоbilizărilоr соrроralе în сurs faсturatе dе furnizоri sau rеalizatе ре соnt рrорriu şi
sе сrеditеază сu imоbilizărilе соrроralе finalizatе şi rесерţiоnatе, sau în сazul în сarе au fоst
сеdatе sau distrusе dе сalamităţi. Sоldul dеbitоr еvidеnţiază рrоduсţia nеtеrminată dе
imоbilizări соrроralе, sau рrоduсţiе dе imоbilizări finalizată dar nеrесерţiоnată.
Соntul 232 „Avansuri aсоrdatе реntru imоbilizări соrроralе”, соnt dе aсtivе în dесоntarе, sе
dеbitеază сu avansurilе aсоrdatе furnizоrilоr dе imоbilizări şi sе сrеditеază сu осazia
dесоntării aсеstоra сu furnizоrii. Sоldul dеbitоr rерrеzintă avansuri aсоrdatе furnizоrilоr dе
imоbilizări соrроralе, nеdесоntatе.
2.3 Contabilitatea și analiza informațiilor privind mijloacele fixe în entitățile economice

române
Spre deosebire de companiile care sunt înființate în scopul obținerii de profit, organizațiile
non-profit și instituțiile publice funcționează pe baza diferitelor surse de finanțare. În acest
subcapitol urmărim recunoașterea în conturi a mijloacelor fixe care apar la cele trei tipuri de
entități. În acest proces am început să studiem regulile contabile aplicabile acestor entități,
precum și lucrările de specialitate de dată recentă. Aspectele studiate și prezentate în ceea ce
privește definiția, evaluarea inițială și evaluarea ulterioară au fost urmate de o comparație a
tipurilor lor pentru entitățile supuse studiului și apoi prezentarea unei situații comparative de
înregistrare în conturile operațiunilor majore referitoare la activele fixe. În cele din urmă,
prezentăm câteva informații privind indicatorii de analiză financiară și economică care
utilizează valoarea activelor fixe și unele aspecte care sunt examinate de către auditor în
opinia sa obiectivă privind activele corporale. Se poate observa că activele corporale ocupă un
loc important în viața unei entități și că reflectarea acestora în contabilitatea lor furnizează
17
Pântea şi Gh. Bodea, Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Editura
Inteleredo, Deva, 2007,p.138
18
D. Mateş, D. Cotleţ, A. Domil, A. Dumitrescu, Contabilitate financiară. Manual pentru învăţământul la
distanţă, Editura Universităţii de Vest, 2009,p.85
20
aceleași informații, chiar dacă formulele contabile utilizate sunt diferite. Dar ceea ce face
diferența în contabilitate este strâns legată de specificul entității economice analizate și de
informațiile pe care trebuie să le prezinte utilizatorilor informațiilor contabile.
Diferite companii, organizațiile non-profit și instituțiile publice funcționează ca entități

economice care își îndeplinesc rolul prin finanțarea activității lor. Deși pot obține venituri,
obținerea profitului economic nu este scopul lor principal. Deoarece acestea sunt mai
cunoscute - în ceea ce privește organizarea și gestionarea contabilității - companiile vor
constitui o bază de comparație în acest subcapitol. Vrem să ne concentrăm pe contabilitatea
organizațiilor non-profit și a instituțiilor publice, care, deși numeroase, ridică întrebări atunci
când întâlnim operațiuni economice identice cu cele ale companiilor.
Imobilizările corporale constituie un subiect important pentru utilizatorii informațiilor

contabile care au dus la faptul că profesioniștii și cercetătorii în domeniul contabilității se
documentează și apoi informațiile colectate ar trebui să fie descrise în cărțile de specialitate
sau în articole. Menționăm în acest sens efortul autorilor Maria Berheci 19 și Ionel Jianu20 care
tratează problema evaluării în contabilitate, Liliana Feleagă și Niculae Feleagă 21 și Dumitru
Matiș22 contabilitatea în conformitate cu principiile contabile. Autorul Virginia Greuceanu-
Cocoș23 reunește informația contabilă și legea cu privire la organizațiile fără scop patrimonial,
oferind un număr de monografii contabile utile în contabilizarea mijloacelor fixe. Observăm
activitatea autorilor Alberta Gisberto, Ileana Nișulescu, Cleopatra Șendroiu 24 , Marinela-
Daniela Manea 25 și Virginia Greuceanu-Cocoș care au tratat în cărțile lor subiectul
contabilizării instituțiilor publice, prezentând conceptele și legislația aplicabilă și completă
prin exemple de operațiuni legate de activitatea instituțiilor publice.
Trebuie să reținem că în toate cele trei cazuri imobilizările corporale - sau numite fixe -
reprezintă activele deținute de entitatea economică pentru a le utiliza în activitățile sale,
îndeplinind condiția valorii minime stabilite de Guvern, în prezent 2.500 lei. În plus,
diferențierea contabilității în categoria articolelor fixe sau inventariere depinde de destinație și
de intenția de a le păstra. Asemănările și diferențele în tratamentul contabil al activelor
corporale și necorporale există din punctul de vedere al deprecierii lor. Amortizarea reprezintă
alocarea sistematică a valorii mijloacelor fixe în costul pe parcursul perioadei determinate
pentru utilizarea unui activ sau a numărului de unități de producție sau de servicii care se
preconizează a fi realizate prin utilizarea activului, utilizând metodele de amortizare din legile
în vigoare. Înregistrarea contabilă a amortizării reprezintă cheltuielile cu amortizarea activelor
fixe corespunzătoare deprecierii înregistrate și nu a diminuării valorii activelor utilizate,
începând cu luna următoare intrării în activitate.
În ceea ce privește contabilitatea, metodele de depreciere care pot fi utilizate de entitate sunt:
-pentru societăți: deprecierea pe linie dreaptă, deprecierea soldului în scădere, deprecierea
accelerată calculată pe unitate de produs sau serviciu;
19
Berheci Maria, 2010. Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de
caz,Edutura CECCAR, București.
20
Jianu Ionel, 2012. Evaluarea în contabilitate. Teorie și metodă, Editura Economică, București
21
Feleagă Liliana, Feleagă Niculae, 2007. Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională. Ediția
a doua. Volumul 1. Contabilitate financiară fundamentală, Editura Economică, București.
22
Matiș Dumitru, 2010. Bazele contabilității. Fundamente și premise pentru un raționament profesional autentic,
Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca
23
Greuceanu-Cocoș Virginia, 2014. Contabilitatea în partidă dublă și legislația persoanelor juridice fără scop
patrimonial, simplificată și actualizată, Editura Universitară, București.
24
http://www.ifac.org/system/files/downloads/a008-2012-iaasb-handbook-isa-200.pdf .
25
Manea Marinela-Daniela, 2012. Contabilitatea instituțiilor publice. Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București.
„ 21
-pentru organizațiile fără scop patrimonial: numai deprecierea liniară pentru cele utilizate în
scopuri economice și metodele utilizate pentru societățile din cele utilizate în activitățile
economice;
-pentru instituțiile publice: metoda de depreciere doar liniară.
Pentru toate cele trei tipuri de entități, terenul nu se depreciază. În cazul instituțiilor publice,
pe lângă terenuri, următoarele imobilizări corporale nu sunt amortizabile:
- bunurile aparținând domeniului public al statului și unităților administrativ-teritoriale
conform legii, inclusiv investițiile realizate în acestea;
- imobilizările corporale fixe ale serviciilor publice de interes local care desfășoară
activități de natură economică, a căror depreciere fizică și morală va fi recuperată prin
tarif sau preț, potrivit legii;
- imobilizările corporale incluse în conservare, precum și rezervele care sunt înregistrate
în conturi ca imobilizări corporale;
- lacurile, iazurile și mlaștinile, care nu sunt rezultatul investițiilor;
- patrimoniul cultural național;
- mărfurile utilizate în cadrul unui contract de închiriere;
- bunuri de natura armei și tehnologie de luptă.
Din punct de vedere fiscal, imobilul amortizabil reprezintă un element corporal care
îndeplinește toate condițiile pentru deținerea și utilizarea acestor active, durata de utilizare
mai mare de un an și valoarea fiscală egală cu sau mai mare decât limita stabilită de Guvern
(Legea 227/2015 art.28). În afară de terenurile menționate deja, nu sunt supuse amortizării:
picturi și opere de artă, lacuri, iazuri și mlaștini care nu au făcut obiectul investiției, bunuri de
utilitate publică finanțate din surse bugetare, locuințe ale protocolului, orice bunuri fixe nu-și
pierd valoarea în timpul utilizării lor etc.
Metodele de depreciere admise în ceea ce privește perspectiva fiscală sunt:
- deprecierea liniară a tuturor activelor fixe;
- deprecierea soldului scăzut al tuturor activelor fixe, cu excepția clădirilor;
-deprecierea accelerată numai pentru echipamente tehnologice, mașini-unelte și instalații de
lucru, calculatoare și echipamente de birou.
Evaluarea reprezintă metoda de determinare a valorii înregistrării în conturi a elementelor

prezentate în situațiile financiare anuale, valoarea determinată în conformitate cu principiile
contabile prevăzute de reglementările contabile. În ceea ce privește evaluarea, ar trebui să se
reflecte în conturi „legătura dintre cost și valoare, plecând de la premisa că prețul înregistrat
cu ocazia unei tranzacții pe o piață este expresia unei valori sau invers, valoarea bunului este
baza prețului acestuia ".26 Valoarea contabilă la care activele fixe sunt prezentate în bilanț este
”valoarea costului istoric redusă prin amortizarea înregistrată și ajustările pentru deprecierea
acumulată până la acel moment”. 27 Pentru evaluarea activelor corporale la valoarea justă,
evaluarea și recunoașterea lor în conturi trebuie să respecte mai multe principii de
contabilitate.
Analizând informațiile, menționăm o serie de principii contabile comune aplicabile tuturor

celor trei categorii de entități examinate și un principiu pentru instituțiile publice, dar care nu
26
Manea Marinela-Daniela, 2012. Contabilitatea instituțiilor publice. Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București,
p.303
27
Greuceanu-Cocoș Virginia, 2014. Contabilitatea în partidă dublă și legislația persoanelor juridice fără scop
patrimonial, simplificată și actualizată, Editura Universitară, București, p.47
22
sunt menționate pentru celelalte două categorii. Două principii comune pentru companii și
instituții publice reprezintă pentru organizațiile non-profit regula de evaluare sau informații
prezentate în notele la situațiile financiare anuale. Comparabilitatea informațiilor stabilite ca
principiu care trebuie respectat pentru instituțiile publice constituie o cerință calitativă a
informațiilor contabile pentru societăți, în timp ce organizațiile non-profit din cauza lipsei de
comparabilitate a informațiilor trebuie prezentate în notele la situațiile financiare anuale.
În conformitate cu principiile contabile, regulile de evaluare a activelor fixe sunt prevăzute

pentru patru momente majore din viața lor:
-la intrarea în entitate ;
-după intrarea în entitate, prin procesul de reevaluare;
-la inventar și la data întocmirii situațiilor financiare, la valoarea contabilă, respectându-se
principiul prudenței, culminează cu recunoașterea valorii ajustărilor activelor fixe;
-în momentul ieșirii din entitate, costul istoric, simultan cu retragerea amortizărilor sau
amortizărilor-ajustări.
Recunoașterea contabilă indică generarea de elemente ale activelor, datoriilor, capitalurilor

proprii, veniturilor și cheltuielilor în entitatea economică, specifică criteriile care stau la baza
înregistrării în conturi și apoi raportate în situațiile financiare anuale (Matiș, 2010, pag.144) .
În România, contabilitatea financiară se bazează pe utilizarea unui plan de conturi, care prin
simbolurile utilizate facilitează înregistrarea operațiunilor privind elementele din bilanț și din
contul de profit și pierdere. Pentru entitățile care fac obiectul acestui studiu, reglementările
contabile prevăd utilizarea graficelor de conturi. Persoanele juridice fără scop patrimonial,
deși sunt destinate activităților nonprofit, pot desfășura activități economice generatoare de
profit. În acest sens, reglementările contabile aplicabile acestora includ un plan de conturi
structurat pe tipul de activitate, astfel conturile pentru activele fixe, detaliile fiind prezentate
analitic pentru activitățile fără scop lucrativ și activitățile economice.28 Deși sunt diferite în
toate cele trei planuri de conturi referitoare la activele corporale, sunt incluse în clasa 2 -
conturi de active corporale sau conturi de active fixe. Sintetizați principalele operațiuni
referitoare la activele fixe, fără a menționa taxa pe valoarea adăugată, având în vedere că
entitățile nu pot fi înregistrate ca plătitori TVA, caz în care suma TVA inclusă în factură
devine un element din prețul de achiziție.
Observăm multitudinea de diferențe de recunoaștere în contabilitatea operațiunilor referitoare
la activele corporale, dar și faptul că există anumite tranzacții pentru care formula contabilă
este aceeași în toate cele trei cazuri ale entităților studiate. Trebuie să reținem că în cazul în
care se constată diferențe în contabilitate, ceea ce face diferența în formulele contabile este
strâns legată de specificul entității economice analizate. De exemplu,
- în cazul instituțiilor publice: active fixe amortizabile sau imobilizări necotate;
- în cazul organizațiilor non-profit: activitate non-profit sau activitate economică.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, indiferent de formula folosită pentru diferitele
operațiuni contabile referitoare la activele corporale - sau la activele fixe - informațiile
contabile oferite de conturile clasei 2 sunt aceleași deoarece, în ceea ce privește conținutul
economic, există active fixe - sau active noncurente - iar în ceea ce privește funcția contabilă
există conturi de debit29. Conturile de active fixe încep să funcționeze prin debitarea cu soldul
28
Matiș Dumitru, 2010. Bazele contabilității. Fundamente și premise pentru un raționament profesional autentic,
Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, p.132
29
Bogdan Victoria (coordonator), Scorțe Carmen Mihaela, Balaciu Diana Elisabeta, Beleneși Mărioara, 2013.
Bazele contabilității. Repere teoretice și aspecte practice, Editura Universității din Oradea, Oradea, p.247
„ 23
inițial, sunt debitate cu creșterea valorii mijloacelor fixe - prin cumpărare, donație,
contribuție, plus de inventar, producție proprie, reevaluare, sunt creditate cu diminuarea
valorii mijloacelor fixe - prin vânzare, donație, distrugere, minus soldul inventarului și are un
sold de sfârșit de debit care oferă informații despre valoarea activelor fixe conținute la
sfârșitul perioadei.
Investițiile reprezintă un capitol important în viața fiecărei entități economice. Achiziționarea

de mijloace fixe - prin achiziție, producție, donații și alte căi - în scopul realizării obiectivelor
entității economice în obținerea avantajelor ulterioare reprezintă ceea ce noi numim
"investiții".30 Delimitarea termenului de investiție de la termenul de achiziție a mijloacelor
fixe depinde de tehnologia utilizată de entitate. Echiparea entității cu active corporale și
dinamica care furnizează tehnologia necesară pot fi verificate de către utilizatorii informațiilor
contabile prin calcularea indicatorilor:
 Gradul de dotare tehnică
 Coeficientul intrării activului fix
 Indicele mijloacelor fixe instalate
 Indicele utilizării intensive
 Viteza de rotație a activelor fixe
 Capital de lucru financiar
 Capital propriu de lucru
Trebuie să menționăm că reglementările contabile nu fac obligatorie pentru prezentarea

privind situațiile financiare anuale ale componentelor calculului indicatorilor menționați mai
sus, numai în raportul administratorului - sau note explicative acolo unde este cazul - a
informațiilor relevante pentru activitățile a entității, printre altele, și cele referitoare la active.
Eliminarea activelor este o parte importantă a gestionării strategice a activelor în cadrul or-
ganizațiilor. Stocarea nedorită duce la riscuri de cheltuieli inutile la costurile de depozitare;
efort greșit de gestionare; pierderea treptată a valorii în aceste articole; și posibilitatea de a
dispune de active, la o valoare mai mică decât valoarea reziduală sau cea mai bună realizabilă
valoare pe piață. Casarea ar trebui să fie tratată întotdeauna ca fiind ultima etapă a manage-
mentului de active, deoarece este o funcție necesară pentru a garanta că fondurile organizației
nu sunt pierdute cu echipamente și bunuri învechite și inutilizabile; iar atunci când sunt
depozitate, acestea sunt vândute la cea mai bună valoare realizabilă pe piață. Prin urmare, ar
trebui să fie pregătit anual de către o organizație un plan de eliminare pentru a include toate
cesiunile considerate necesare.
30
Berheci Maria, 2010. Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de
caz,Edutura CECCAR, București, p.519
24
3. Studiu de caz şi rezultate
Studiul de caz s-a realizat la societatea ELBA SA din Timişoara, localizată în Parcul
Industrial Freidorf.
3.1. Prezentare generală a firmei ELBA SA
1. Prezentare succintă a firmei
Elba este o firmă privată cu capital integral românesc, care deţine un acţionariat orientat spre
o dezvoltare cât mai durabilă a afacerii şi care de-a lungul timpului a reuşit să obţină o marcă
de renume, firmă emblematică pentru industrie şi o preznţă de vârf in domeniul iluminatului.
În present, societatea are ca obiect principal de activitate fabricarea echipamentelor electrice
de iluminat, având codul CAEN 2740.
Misiunea acestei companii este de a pune la dispoziţie fiecărui client serviciile şi produsele de
care are nevoie din punct de vedere al calităţii, originalităţii şi accesibilităţii preţului.
2. Scurt istoric
Faptul că prima companie care se ocupă cu producţia corpurilor de iluminat a fost înfiinţată în
Timişoara nu este deloc o coincidenţă, deoarece în anul 1884 acest oraş devenea primul din
Europa care avea străzile iluminate electric. De-a lungul existenţei sale ELBA a trecut prin
foarte multe transformări determinate de o serie de condiţii obiective – criză, război, evoluţie
tehnologică, precum şi dezvoltarea şi emanciparea condiţiilor pieţei.
 Anul 1921 a fost anul în care a luat fiinţă firma DURA , având ca obiect de activitate
producţia reperelor destinate corpurilor de iluminat. Această companie a fost punctul
de plecare al existenţei firmei ELBA de astăzi.
 În perioada crizei interbelice se realizează fuziunea firmei „DURA” cu alte companii

de profil asemănător, iar în anul 1948 are loc naţionalizarea firmei, urmând ca aceasta
să fie recunoscută sub numele ELECTROBANAT.
 Imediat după revoluţia romană, în anul 1990, firma ia denumirea de S.C. ELBA S.A.,
iar cinci ani mai târziu se privatizează integral.
 Evoluţia firmei ELBA continuă, iar în anul 2000, devine acţionară, împreună cu com-
pania franceză Plastique du Val de Loire, au constituit o firma Elbromplast care are ca
obiect de activitate injecţia de mase plastice. Iar ultimul parteneriat s-a finalizat cu
crearea firmei Valeo Injection.
 Anul 2008 atrage după sine dezvoltarea primelor produse cu tehnologia LED.
 În anul 2013 firma face o investiţie de 50 de milioane de euro în lansarea noului site
de producţie de 80.000 de mp.
 Trei ani mai târziu, în anul 2016, firma produce primele faruri cu tehnologie avansată
LED.
„ 25
În prezent firma deţine următoarele patru divizii reprezentative:
 Molding- Fabrica de SDV, execută pentru atelierele de producţie ştanţele, matriţele şi

dispozitive necesare în fabricarea şi controlul produselor.
 Lighting- în cadrul acestei divizii are loc fabricarea corpurilor şi sistemelor de iluminat
pentru sectoare rezidenţiale, industriale şi terţiare.
 Automotive- care proiectează, produce şi comecializează corpuri de iluminat pentru
autovehicule.
 Laboratories- această divizie fiind necesară pentru validarea fotometrică,
electromecanică, chimică şi metrologică a tuturor produselor fabricate pentru o calitate
superioară.
3. ELBA- în cifre
Societatea deţine în prezent peste 1000 de angajaţi, crescând în perioada 2012-2017 de la o

cifră de afaceri de 28 mil euro la o cifră de afaceri de 52 mil euro.
1200
1000
800
600
400
200
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 1: Evoluţia numărului de angajaţi
60000000
40000000
20000000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 2: Cifra de afaceri

26
Conform situaţiilor financiare ale societăţii la data de 31.12.2017, valoarea totală a activelor
imobilizate deţinute a fost de 180.417.928 lei (valoare ramasă de amortizat), în structura
cărora distingem:
 imobilizări necorporale în valoare netă de 20.461.962 lei în cadrul cărora cheltuielile de

dezvoltare reprezintă peste 90%, firma alocând în permanenţă fonduri în acest scop,
 imobilizări corporale în valoare netă de 159.335.787 lei, în cadrul cărora ponderea este
deţinută de poziţia de construcţii şi terenuri (87.586.666 lei), urmată fiind apoi de cea de
instalaţii tehnice şi maşini (61.330.737 lei) destinate activităţii productive a firmei.
 imobilizări financiare în valoare netă de 620.179 lei.
În cadrul activităţii societăţii au existat cazuri de casări de mijloace fixe doar în cadrul
poziţiilor de construcţii şi instalaţii tehnice şi maşini.
imobilizări financiare
Imobilizări corporale
Imobilizări necorporale
0 50000000 100000000 150000000 200000000
Figura 3: Structura imobilizărilor
3.2. Studiu de caz
În acest studiu de caz vom avea în vedere că, în luna octombrie 2017 s-au emis mai multe
solicitări de diponibilizare de mijloace fixe de către fabricile şi compartimentele funcţionale
din cadrul ELBA S.A.
Solicitările de disponibilizare au fost înaintate pentru avizare către Consiliul tehnic economic
care şi-a dat avizul ca fiind unul favorabil.
În şedinţa din data de 31.10.2017, Consiliul de administraţie ELBA S.A. a aprobat solicitarea
de disponibilizare a următoarelor mijloace fixe:
Casarea mijloacelor fixe: aspecte legale, contabile şi fiscale 27
Solicitare disponibilizare mijloace fixe către Consiliul de Administraţie (Anexa 1)
Valoare
Nr. Denumirea mijlocului Numărul Locul de Data Valoare Valoare ramasa
crt. fix de amplasare punerii în de amortizată de Ob
inventar funcţiune inventar la data amortizat s.
solicitării
0 1 2 3 4 5 6 7=5-6 8
1 Scanner Intermec 961211 0281 01.2012 4865,28 4700,10 165,18 -
2 Aparat ionizare aer 440015 0291 06.2012 3794,15 2727,05 1067,10 -
3 Tester LG 514837 0341 10.2012 12133,9 10954,24 1.179,69 -
3
4 Copiator Sharp 961181 0523 03.2010 2849,70 2849,70 0,00 -
5 Calculator P3 514427 0577 05.2001 4610,07 4610,07 0,00 -
6 Motostivuitor 690274 0604 04.2006 44407,5 44407,56 0,00 -
6
7 Macara de atelier 690289 0604 01.2000 6043,63 6000,63 43,00 -
8 Clădire compresoare 100100 0793 01.1910 5000 5000 0,00 -
9 Clădire centru de 101200 0793 09.1982 91200 9252,17 81.947,83 -
calcul
10 Platformă betonată cu 119100 0793 06.2007 53630 6016,18 47.613,82 -
rampă de încărcare
11 Drum incintă 209000 0793 01.1980 800 800 0,00 -
12 Clădire poartă 212000 0793 11.1997 200 116,66 83,34 -
13 Gard prefabricate 207200 0793 01.1975 1306 1306 0,00 -
14 Presă hidraulică 437220 0819 01.1997 1239,25 1239,25 0,00 -
Casarea mijloacelor fixe: aspecte legale, contabile şi fiscale 28
Motivaţia disponibilizării: -mijloace fixe uzate fizic şi moral;

-clădiri propuse pentru demolare;
În urma acceptării acestei solicitări, se întocmeşte procesul verbal de scoatere din funcţiune a
mijlocului fix, numărul 3003 din data de 06.11.2017 (Anexa 2), care este aprobat de către
Directorul general al firmei.
După această etapă, este aprobată prin decizia directorului general componenţa comisiei care
dă aprobarea casării şi scoaterii din funcţiune a mijlocului fix urmând ca documentele
justificative să ajungă la departamentul financiar-contabil unde înregistrările vor fi operate
astfel:
Tratament contabil
1. Se scot din evidenţa contabilă mijloacele fixe casate cu procesul verbal numărul 3003/
06.11.2017 conform următoarei monografii contabile, în contul 6583„Cheltuieli privind
activele cedate si alte operatii de capital ” fiind evidenţiată valoarea rămasă de amortizat
pentru mijloacele fixe care la data casării nu erau complet amortizate.
1.1 Scanner Intermec cu numărul de inventar 961211:
% = 214.01 4.865,28 lei

„ Mobilier, aparatură birotică ”
2814.01 4.700,10 lei
„ Amortizarea altor
imobilizări corporale ”
6583 165,18 lei
„Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital
1.2 Aparat ionizare aer cu numărul de inventar 440015:
% = 2131.01 3.794,15 lei

„ Echipamente tehnologice ”
2813.01 2.727,05 lei
„ Amortizarea instalaţiilor”
6583 1.067,10 lei
cedate si alte operatii de capital ”
1.3 Tester LG cu numărul de inventar 514837:
% = 2132.01 12.133,93 lei

„Aparate si instalatii de masurare
control si reglare ”
2813.01 10.954,24 lei
„ Amortizarea instalaţiilor”
6583 1.179,69 lei
„ 29
1.4 Copiator Sharp cu numărul de inventar 961181:
2814.01 = 214.01 2.849,70 lei

„Amortizarea altor „Mobilier, aparatură birotică ”
imobilizari corporale ”
1.5 Calculator P3 cu numărul de inventar 514427:
2813.01 = 2132.01 4.610,07 lei

„ Amortizarea instalaţiilor” „Aparate şi instaţatii de măsurare
control şi reglare”
1.6 Motostivuitor cu numărul de inventar 690274:
2813.01 = 2133.01 44.407,56 lei

„ Amortizarea instalaţiilor, „ Mijloace de transport ”
mijloacelor de transport ”
1.7 Macara de atelier cu numărul de inventar 690289:
% = 2133.01 6.043,63 lei

„ Mijloace de transport ”
2813.01 6.000,63 lei
„ Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport ”
6583 43,00 lei
1.8 Clădire compresoare cu numărul de inventar 100100:
% = 215.01 5.000 lei

„ Investiţii imobiliare ”
2815.01 5.000 lei
„ Amortizarea investiţiilor
imobiliare
6583 0 lei
1.9 Clădire centru de calcul cu numărul de inventar 101200:
% = 215.01 91.200 lei

„ Investiţii imobiliare ”
2815.01 9.252,17 lei
„ Amortizarea investiţiilor
imobiliare ”
6583 81.947,83 lei
30
1.10 Platformă betonată cu rampă încărcare cu numărul de inventar 110100:
% = 212.01 53.630 lei

„ Construcţii ”
2812.01 6.016,18 lei
„ Amortizarea construcţiilor”
6583 47.613,82 lei
1.11 Drum incintă cu numărul de inventar 209000:
2812.02 = 212.02 4.610,07 lei

„ Amortizarea construcţiilor ” „ Construcţii ”
1.12 Clădire poartă cu numărul de inventar 212000:
% = 212.02 200 lei

2812.02 „ Construcţii ” 116,66 lei
„ Amortizarea construcţiilor ”
6583 83,34 lei
1.13 Gard prefabricate cu numărul de inventar 207200:
2812.02 = 212.02 1.306 lei

„ Amortizarea construcţiilor ” „ Construcţii ”
1.14 Presă hidraulică cu numărul de inventar 437220:
2813.02 = 2131.02 1.239,25 lei

„ Amortizarea instalaţiilor ” „ Echipamente tehnologice ”
Nota contabilă mai sus prezentată a fost inregistrată în contabilitatea societăţii, în aplicaţia
informatică SAP sub numărul 4906275008.
După scoaterea din evidenţa contabilă, departamentul Mecano-energetic procedează la
operaţia de dezmembrare a mijloacelor fixe, recuperarea de deşeuri sau piese de schimb şi alte
materiale componente care se pot fie valorifica, fie utiliza la mijloacele fixe similare care
există în folosinţă.
Înregistrarea materialelor rezultate din casare se face cu documentul „bon de predare” pe

coduri distincte aferente fiecărui material rezultat urmând ca valorificarea/utilizarea acestora
să se realizeze într-o etapă ulterioară.
„ 31
Pentru procesul verbal de casare studiat s-au întocmit bonurile de predare detaliate în Anexa
3, a căror înregistrare în contabilitate s-a realizat astfel:
346 = 7583
„ Produse reziduale” „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital ”
3024 = 7583
„ Piese de schimb” „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital ”
Directorul general numeşte printr-o decizie comisia de scoatere efectivă din funcţiune a
mijloacelor fixe şi valorificarea componentelor rezultate care evaluează si preţul de
valorificare al acestora.
În studiul de caz prezentat, identificăm mijloace fixe de natura construcţiilor pentru care
societatea a procedat la reevaluarea lor din trei in trei ani, incepand cu anul 2005.
La data casării, valoarea diferenţelor rezultate din reevaluări existentă în soldul contulu 105„
Rezerve din reevaluare ” se inregistreaza conform urmatoarei monografii contabile:
105 = 1175.01 21.214,02 lei

„ Rezerve din reevaluare ” „ Rezerve reprezentand surplus din reevaluare ”
În Anexa 4 este prezentată nota contabilă aferentă înregistrării menţionate în paragraful

anterior.
În contul 6583„Cheltuieli privind activele cedate”, valoarea ramasă de amortizat aferentă

întregului proces verbal de casare este de 132.099,96 lei, al cărei tratament din punct de
vedere al deductibilităţii fiscale este detaliat la punctul II.
Rezervele din reevaluare aferente poziţiilor de clădiri/construcţii din procesul verbal anterior
menţionat sunt tratate din punct de vedere fiscal în cadrul punctului II.
Studiul de caz detaliat din punct de vedere contabil în cadrul acestui punct I a avut in vedere
şi modul în care societatea aplică politicile contabile existente.
II. Tratament fiscal
Decizia membrilor Consiliului de Administraţie al Elba de a demola clădirile a fost luată în

scopul vânzării terenului aflat în patrimoniul Elba.
2.Considerente fiscale
2.1.Valoarea fiscală incomplet amortizată
Potrivit punctului 29,alin.(1) din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal în

aplicarea prevederilor art. 28, alin. (17)31 „cheltuieliile înregistrate ca urmare a casării unui
mijloc fix cu valoare fiscală incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice.”
31
LEGEA nr. 227/2015 privind Codul fiscal
32
La alin. (2) al aceluiaşi punct 29 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal se
menţionează că „ prin casarea unui mijloc fix se înţelege operaţia de scoatere din funcţiune a
activului respectiv, urmată de (1) dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente
rezultate, prin (2) vânzare sau prin (3) folosirea în activitatea curentă a contribuabilului.”
Potrivit regulii generale (art. 25, alin. (1) din Codul Fiscal) pentru determinarea rezultatului
fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuieliile efectuate în scopul defăşurării
activităţii economice, [...].
Având în vedere prevederile fiscale menţionate mai sus, considerăm că există argumente în
cazul Elba pentru a justifica că aceste cheltuieli cu demolarea clădirilor cu valoare fiscală
incomplet amortizată sunt cheltuieli în scopul defăşurării activităţii economice.
Luând în considerare:-scopul deciziei de casare a construcţiilor ( vânzarea terenului astfel
eliberat) -faptul că societatea a procedat la dezmembrarea mijloacelor fixe;
-ca urmare a casării au rezultat notele de predare la deşeuri prezentate în Anexa 2
-deşeurile rezultate din casare vor fi valorificate conform procedurilor interne Elba prin
departamentul de specialitate, putem aprecia faptul că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute
de legislaţia în vigoare pentru a putea încadra cheltuiala aferentă valorii ramase de amortizat
de 132.099,96 lei ca şi cheltuială deductibilă fiscal.
2.2.Surplus din reevaluare
Potrivit art. 26, alin (5) Codul Fiscal, reducerea sau anularea rezervei care a fost anterior
dedusă se include în rezultatul fiscal, ca elemente similare veniturilor, indifferent dacă
reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către
participanţi sub orice formă, lichidării, divizării sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau
oricărui alt motiv.
Prin urmare, tratamentul fiscal aplicabil componentei din rezerva din reevaluare ce va fi
anulată va fi determinat analizând tratamentul fiscal care a fost aplicabil pe măsura realizării
rezervelor din reevaluare.
Având în vedere faptul că reguliile prevăzute de Codul Fiscal în privinţa tratamentului fiscal
al componentelor rezervei din reevaluare s-a modificat în timp, impactul fiscal al surplusului
din reevaluările înregistrate de Societate este detaliat în cele ce urmează.
Tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluările înregistrate până la 31 decembrie 2003
Pe măsură ce rezervele din reevaluare au fost realizate, pentru reevaluările efectuate înainte de
31 decembrie 2003, amortizarea fiscală aferentă surplusului din reevaluarea clădirilor,
respective utilajelor, a fost deductibilă la calcului rezultatului fiscal. Prin urmare, la anulare,
componenta din rezerva de reevaluarea aferentă perioadei până la 31 decembrie 2003 dedusă
pe calea amortizării va fi asimilată veniturilor impozabile, şi, deci, impozitată ca atare.
Tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluările înregistrate în perioada 2004-2017
Înţelegem că reevaluările clădirilor şi a mijloacelor fixe din patrimoniul Societăţii din peri-
oada 2004-2017 au fost efectuate în anii: 2005, 2008, 2011, 2014 şi 2017. În cele ce urmează
prezentăm tratamentul fiscal aplicabil rezervelor din reevaluare începând cu anul 2004 până în
prezent.
„ 33
Tratamentul fiscal aplicat în perioada 2004-2006
În perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, art. 24, alin. (15) al Codului Fiscal preve-
dea că „pentru mijloacele fie amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în
calcul amortizarea contabilă şi orice reevaluare contabilă a acestora. Câştigurile sau pierderile
rezultate din vânzarea sau scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe
baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe,
diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată în
sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate,
folosind metodele de amortizare aplicate până la această dată.”
Cheltuielile cu amortizarea aferentă rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe, efectuate
după data de 1 ianuarie 2004 şi până la 31 decembrie 2006, au fost considerate nedeductibile
la calculul rezultatului fiscal (i.e. nu au fost deduse prin intermediul amortizării şi, deci, nu ar
fi impozabile la anularea lor).
Înţelegem că Elba a efectuat reevaluări la 31 decembrie 2005, prin urmare tratamentul fiscal
aplicabil în această perioadă influenţează calculul componentei impozabile din rezerva din
reevaluare ce urmează a fi anulată de Societate. Astfel, surplusul din reevaluarea efectuată la
31 decembrie 2005 trebuie să fie neimpozabil la anulare.
Tratamentul fiscal aplicat în perioada ianuarie 2007 – aprilie 2009
De la 1 ianuarie 2007, art. 24, alin. (15) al Codului Fiscal s-a modificat, după cum umrează:
„Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în
calcul amortizarea contabilă.” În articolul amintit nu s-a mai regăsit sintagma „orice
reeevaluare contabilă a acestora”. În plus, normele de aplicare a art. 24, alin. (15) al Codului
Fiscal prevedeau că „pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii
fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul şi
reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007, precum şi partea rămasă
neamortizată din reevaluările contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie
2006, evidenţiate la data de 31 decembrie 2006.”
Aşadar, considerând faptul că, în perioada antemenţionată, amortizarea fiscal a fost
deductibilă la calculul rezultatului fiscal, suma reprezentând surplusul din reevaluarea anului
2008 la anulare acesta ar urma să fie impozabilă.
Tratamentul fiscal aplicabil începând cu 1 mai 2009
Începând cu 1 mai 2009, tratamentul fiscal al rezervelor din reevaluare a fost modificat,
aplicându-se prevederile art. 22, alin. 5^1 al vechiului Cod Fiscal: „rezervele din reevaluarea
mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt
deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor
privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării
fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe,după caz”.
Astfel, cheltuieliile cu amortizarea aferentă rezervelor din reevaluare înregistrate începând cu
anul 2004 pot fi deduse la calculul rezultatului fiscal, prin intermediul amortizării fiscale, însă
acesta reprezintă, concomitant, un element similar veniturilor şi se impozitează ca atare. Prin
urmare, la anulare, component rezervei din reevaluare care a fost realizată începând cu mai
2009, care a fost dedusă prin intermediul amortizării fiscale şi impozitată ca element similar
veniturilor, nu ar urma să fie impozabilă.
34
În concluzie, având în vedere că reguliile prevăzute din Codul Fiscal în privinţa tratamentului
fiscal al componentelor rezervei din reevaluare s-a modificat în timp, pentru a umări mai uşor
aceste modificări, vă rugăm să urmăriţi şi graficul de mai jos:
Deductibil Nedeductibil Deductibil Deductibil + impozabil
1 ianuarie 1 ianuarie 1 mai

2004 2007 2009
Număr
Mijloc fix Dată act. Descriere mijloc fix
inventar
80000000060 119100 12/12/2007 PASARELA METALICA

80000000185 100100 1/1/1910 CLADIRE STR.GARII 1- FOST COMPRESOARE
80000000190 101200 9/1/1982 CLADIRE CENTRU DE CALCUL
80000000220 212000 11/1/1997 POARTA III STR.GARII NR.1 PHILIPS
80000000109 207200 1/1/1975 GARD PREFABRICATE CORP IV AUTO GARII 1
80000000128 209000 1/1/1917 DRUM INCINTA STR POP DE BASASTI 4-GARII
Total
Sold cont
Valoare Amortizare Valoare Reevaluare Reevaluare Reevaluare Reevaluare
105 la
Achiziţie Acumulată contabilă 31.12.2005 31.12.2008 31.12.2011 31.12.2014
31.12.2017
53,630.00 -6,016.18 47,613.82 0.00 3,729.37 1,876.12 989.86 6,595.35
5,000.00 -5,000.00 0.00 0.00 10,400.00 6,300.00 2,480.00 0.00
91,200.00 -9,252.17 81,947.83 0.00 2,726.67 5,858.44 3,727.56 12,312.67
200 -116.66 83.34 0.00 219.00 200.00 200.00
1306 1306 0.00 0.00 1,430.00 1,306.00 1,306.00
800 800 0.00 0.00 800.00 800.00 800.00
152,136.00 -18,279.01 129,644.99 0.00 16,856.04 16,483.56 9,503.42 21,214.02
„ 35
Asim. Asim. Asim. Asim. Asim. Asim.

Reeval. Reeval. Reeval. Asim. venit
venit venit venit venit venit venit
2008 2011 2014 2015/2016
2009 2010 2011 2012 2013 2014
3,729.37 1,876.12 989.86 119100 119100 119100 119100 119100 119100 119100
0.00 0.00 0.00 100100 100100 100100 100100 100100 100100 100100
2,726.67 5,858.44 3,727.56 101200 101200 101200 101200 101200 101200
0.00 0.00 200.00 212000
0.00 0.00 1,306.00 207200
0.00 0.00 800.00 209000
6,456.04 7,734.56 7,023.42
Analizând evoluţia legislaţiei care reglementează aceste aspecte în paralel cu modul în care
societatea a tratat din punct de vedere fiscal aceste rezerve, putem concluziona faptul că
rezerva din reevaluare care trebuie considerată ca şi element asimilat veniturilor şi impozitat
cu cota de 16% este 2.726,67 lei aferentă mijlocului fix cu numarul de inventar 101200, aflată
în soldul contului 105 la data casării.
36
4. Concluzii
Se pot spune foarte multe despre această temă, însă această lucrare a avut tendinţa de a arăta
modul de gestionare şi rezolvare a problemelor întâmpinate în cadrul companiei referitoare la
aspectele legate de casarea mijloacelor fixe şi tratamentul fiscal care îl implică această
operaţiune. Un lucru este cert, în urma citirii acestei lucrari, putem afirma cu certitudine că
atât noţiunile teoretice cât şi cele practice vor fi mult mai bine structurate şi înţelese.
Pentru o mai bună elaborare a concluziilor finale este necesar să ne raportăm în primă fază la
scopurile şi obiectivele stabilite în cadrul introducerii şi care stau la baza fundamentării
prezentei lucrări. Pornind de la aceste aspecte, putem spune că potenţialul de economisire al
unei gestionări îmbunătăţite a activelor fixe este de multe ori trecut cu vederea. Este într-
adevăr destul de greu să dispui de timpul şi instrumentele necesare pentru a acorda atenţia
cuvenită activelor fixe, chiar dacă acestea reprezintă cele mai mari investiţii pe care
majoritatea companiilor le fac.
Activele fixe reflectate în activul bilanţului sunt doar bunurile sau drepturile ce alcătuiesc
proprietatea unui agent economic. Conform politicilor contabile ale firmei la care s-a realizat
studiul de caz, aceasta recunoaşte activele ca imobilizări corporale dacă se îndeplinesc
următoarele condiţii:
- sunt deţinute de entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servi-
cii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi
- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Plafonul valoric de la care un
activ este încadrat în categoria imobilizrilor corporale este de 2500 lei, similar cel stabilit prin
hotărâre a Guvernului pentru scopuri fiscale, la data intrării în patrimoniu.
Pentru componentele unor mijloace fixe care pot necesita inlocuirea la intervale regulate de
timp, se va mari valoarea mijlocului fix doar in cazul indeplinirii cumulative a celor 2 conditii
: elementul inlocuit are o durata mai mare de 1 an si o valoarea mai mare de 2.500 lei. În
cazul în care aceste două condiţii nu sunt îndeplinite cumulativ, valoarea elementelor înlocuite
se înregistreaza ca şi cheltuială în luna în care s-a produs evenimentul.
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea
de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capi-
talul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventa-
riere.
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţa contabilă la cedare sau casare, atunci
când din utilizarea ulterioară a acestuia nu mai este aşteptat nici un beneficiu economic viitor.
Fiecare companie îşi fixează procedura sa de casare prin intermediul politicilor contabile
proprii.
Astfel, în urma acestor teorii, am decurs la demararea unui studiu de caz bazat pe o speţă din
cadrul acestei companii având în vedere modul în care societatea aplică politicile contabile
existente, precum şi reguliile prevăzute în Codul Fiscal cu privire la tratamentul fiscal al
componentelor rezervei din reevaluare.
În cadrul acestei speţe, decizia membrilor Consiliului de Administraţie al firmei de a demola
clădirile a fost luată în scopul vânzării terenului aflat în patrimoniul Elba.
„ 37
Având în vedere prevederile fiscale menţionate mai sus, concluzionăm că acele cheltuieli
înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoare fiscală incomplet amortizată sunt
cheltuieli efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, deci există suficiente
argumente pentru a justifica în cazul Elba că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru a putea încadra cheltuiala aferentă valorii ramase de amortizat de
132.099,96 lei ca şi cheltuială deductibilă fiscal.
Dat fiind că tratamentul fiscal cu privire la reevaluare a avut o multitudine de modificări de la
o perioadă la alta, acest aspect a ridicat probleme majore în randul companiilor care au
procedat la reevaluare în perioada respectivă cu privire la tratamentul aplicabil.
Deşi în studiul nostru am detaliat şi tratamentul fiscal aplicbil până în perioada 2008,
societatea nu ia în calcul aceste tratamente deoarece primul an în care aceasta a procedat la
reevaluare a fost anul 2008.
În ultimele coloane din tabel s-a facut verificarea tratamentului rezervelor din reevaluare la
calculul impozitului pe profit aferent fiecărui an prezentat începand din 2009 până în anul
2016, iar concluziile sunt urmatoatele:
- cele 2 mijloace fixe care au avut rezerve din reevaluare în anul 2008 au avut tratament fiscal
diferit la calculul impozitului pe profit în anul 2009: rezerva din reevaluare aferentă
mijlocului fix cu numărul de inventar 119100, a fost considerată element asimilat venitului şi
impozitat, iar rezerva din reevaluare aferentă mijlocului fix cu numărul de inventar 101200, a
fost considerată deductibilă la calculul impozitului pe profit de aceea, acum la data casării ea
trebuie impozitată ca şi element asimilat venitului.
Tratamentul aplicat de societate este în conformitate cu legislaţia în vigoare valabilă în
perioada 2007-2009.
-celelalte mijloace fixe care au avut rezerve din reevaluare au fost tratate în întreaga perioadă
de analiză ca şi elemente asimilate veniturilor şi impozitate în consecinţă, astfel rezultă că la
data casării acestea nu trebuie impozitate.
În urma studiilor efectuate la firma Elba, am constatat că aceasta îşi exercită activitatea
respectând politicile contabile stabilite în cadrul entităţii, precum şi legislaţia în vigoare cu
privire la operaţiunile efectuate şi întocmirea documentelor justificative care stau la baza
acestora.
În activitatea agentilor economici, putem spune că deciziile cu privire la dezvoltarea,
utilizarea şi scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe au un efect de lungă durată. Din acest
considerent, opinia mea este că pentru a lua cele mai eficiente decizii este necesar ca acestea
să fie fundamentate pe informatii concrete şi complete cu privire la numărul, structura,
caracteristici tehnico-funcţionale, starea tehnică a acestora şi gradul de uzură, valoarea de
intrare, depreciere, precum şi randamentul tehnic şi economic. Pentru a se îndeplini în cele
mai bune condiţii aceste cerinţe, la organizarea contabilitatii mijloacelor fixe trebuie urmărite
o multitudine de obiective. Un prim obiectiv este reprezentat de cunoaşterea valorii mijloa-
celor fixe la intrarea în patrimoniu, la momentul inventarierii şi la închiderea exerciţiului la
nivelul unităţii şi pe categorii de mijloace fixe, precum şi o evidenţă permanentă a existenţei
acestora şi mişcării lor în vederea asigurării controlului gestionar al lor.
Într-o economie concurenţială orice companie care doreşte să rămână competitivă, trebuie să
amelioreze în mod continuu calitatea produselor sale, să cunoască costul acestora, să se asi-
gure de rentabilitatea si fluxul de lichiditate generat de fiecare produs în parte sau sector de
activitate şi nu în ultimul rând să aibă o foarte bună organizare a gestiunii economico-
financiare.
38
5. Bibliografie
Cărţi:
1.Artene Alin Emanuel, Auditul sistemelor de management al mediului,
Publisher.Eurostampa, 2012
2.Berheci Maria, Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,
studii de caz, Editura CECCAR, București. 2010
3.Bogdan Victoria (coordonator), Scorțe Carmen Mihaela, Balaciu Diana Elisabeta,
Beleneși Mărioara, Bazele contabilității Repere teoretice și aspecte practice, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2013
4.Caciuc L.,Imbrescu C., Megan O., Bazele teoretice ale contabilităţii, Editura Mirton,
2006
5.Demean Mariana, Bazele contabilităţii, Ed. Transversal, Târgovişte 2008
6.Feleagă Liliana, Feleagă Niculae, Contabilitate financiară. O abordare europeană și
internațională, Ediția a doua, Volumul 1, Contabilitate financiară fundamentală, Editura
Economică, București,2007
7.Greceanu Cocoş V., Contabilitatea aplicată a întreprinderilor şi microîntreprinderilor,
Editura Universitară, Bucureşti, 2014
8.Greuceanu-Cocoș Virginia, 2014. Contabilitatea în partidă dublă și legislația
persoanelor juridice fără scop patrimonial, simplificată și actualizată, Editura Universitară,
București.
9.Handbook of International Public Sector Accounting Pronouncements, Vol.I,
International Federation of Accountants, 587, 2016
10.Ineovan F. , Contabilitate financiară, Editura Mirton, 2008
11.Ionescu Cicilia , Contabilitate Baze şi Proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucuresti, 2007
12.Jianu Ionel, Evaluarea în contabilitate. Teorie și metodă, Editura Economică,
București 2012
13.Manea Marinela-Daniela, Contabilitatea instituțiilor publice Ediția a II-a, Editura C.H.
Beck, București, 2012
14.Mateş D., Cotleţ D., Domil A.,Dumitrescu A., Contabilitate financiară. Manual pentru
învăţământul la distanţă, Editura Universităţii de Vest, 2009
15.Matiș Dumitru, Bazele contabilității. Fundamente și premise pentru un raționament
profesional autentic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010.
16.Paliu Popa, L., Contabilitate financiară II, Editura Academica Brâncuşi, Târgu Jiu,
2014
17.Pântea şi Gh. Bodea, Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele
europene, Editura Inteleredo, Deva, 2008
18.Pântea şi Gh. Bodea, Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele
europene, Editura Inteleredo, Deva, 2007
19.Pop I.,. Contabilitate şi fiscalitate. Conectare şi deconectare, doctoral thesis, working
paper, Babes-Bolyai University, Cluj-Napoca, 2012
20.Stefănescu Aurelia, Performanţa financiară a întreprinderii între realitate şi
creativitate, Ed. Economica, 2008
21.The Creation and Development of Innovative Infrastructure in the Danube Countries.
Journal of Danubian Studies and Research Vol 4, No. 1, Galaţi, 2014.
„ 39
Alte surse:
1.***Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
2.http://www.ifac.org/system/files/downloads/a008-2012-iaasb-handbook-isa-200.pdf .
3.https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=126217
4.http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/102/9.
40
6. Anexe
Anexa 1
„ 41
42
„ 43
44
Anexa 2
„ 45
Anexa 3
46
Anexa 4
„ 47
Anexa 5
48
„ 49
50
„ 51
52
„ 53
54
„ 55
56

Casarea Mijloacelor Fixe - Aspecte Legale, Contabile Si Fiscale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Casarea Mijloacelor Fixe - Aspecte Legale, Contabile Si Fiscale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CASAREA MIJLOACELOR FIXE:

Prof. Univ. Dr. Agavriloaie Mirela-Diana

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CASAREA MIJLOACELOR FIXE:

Prof. Univ. Dr. Agavriloaie Mirela-Diana

Stilul lucrării este corespunzător cerinţelor pentru o lucrare de licenţă.

Absolventa a dat dovadă de conştiinciozitate în elaborarea lucrării. Ea a realizat o bună

Data: 22 iunie 2018

Profesor univ. Dr. Bunget Ovidiu Constantin

CASAREA MIJLOACELOR FIXE: ASPECTE

Cuvinte cheie: casarea mijloacelor fixe, tratament contabil, considerente fiscale

În momentul funcţionării instalaţiilor şi utilajelor are loc o uzură neîntreruptă a diferitelor

Procedura de casare este o modalitate luată în considerare de întreprindere în vederea creşterii

2. Aspecte legale, contabile şi fiscale privind casarea mijloacelor fixe

2.1 Scurtă prezentare privind contabilitatea imobilizărilor corporale

În lumea contabilității, potențialul de economisire al unei gestionări îmbunătățite a activelor

се сοnstіtuіе aсtіvul рatrіmοnіal. Dіn рunсt dе vеdеrе al сοmрοnеnţеі еlеmеntеlοr

Εlеmеntе рatrіmοnіalе dе tірul aсtіvеlοr іmοbіlіzatе:

Ο рartе іmрοrtantă a сοntabіlіtăţіі gеnеralе ο сοnstіtuіе сοntabіlіtatеa іmοbіlіzărіlοr.

Diferenţierea imobilizărilor, după destinaţie, în imobilizări de tipul celor profesionale şi

Duрă mοdul lοr dе рartісірarе la еxрlοatarе, struсtura şі сοmрοrtamеntul lοr есοnοmіс,

d)Αсtіvе іmοbіlіzatе în сurs ( nеtеrmіnatе сarе îmbraсă fοrma luсrărіlοr dе іnvеstіţіі

Rеglеmеntărіlе dіn Rοmânіa сlasіfісă іmοbіlіzărіlе сοrрοralе în struсturі рrесum:

În conformitate cu reglementările din România, „ imobilizările corporale sunt reprezentate de

-Ехіstеnţa, funсţіοnarеa şі dеzvοltarеa unеі societăți necesită cheltuieli bănеştі

Fiecare societate fixează procedura sa de casare/declasare a mijloacelor fixe, a obiectelor de

Urmatoarea etapă este numirea de către conducătorul societății/persoana responsabilă cu

Evaluarea componentelor se va face de către comisia de casare.

Se întocmeşte documentul Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de

Aspecte contabile și fiscale

Relaţia aceasta poate fi studiată în perspective diferite: cercetarea empirică se axează pe

situațiile financiare confirmă sau resping implementarea cu succes a principiilor, regulilor și

Dοсumеntеlе сοmunе рrіvіnd aсtіvіtatеa fіnanсіar-сοntabіlă a mіjlοaсеlοr fіхе sunt:„rеgіstrul

Indiferent de felul în care intră în gestiune, pe baza acelor documente justificative ce

Оrganіzarеa еvіdеnţеі analіtісе a mіјlοaсеlοr fіхе

Imоbіlіzărіlе соrроralе sunt dеfіnіtе dе „ІΑS 16 Іmоbіlіzărі соrроralе” сa fiind aсtіvе

Sсоatеrеa din еvidеnţă sе роatе rеaliza рrin:

Соntul 231 „Imоbilizări соrроralе în сurs dе ехесuţiе” соnt dе aсtivе, sе dеbitеază сu

2.3 Contabilitatea și analiza informațiilor privind mijloacele fixe în entitățile economice

Diferite companii, organizațiile non-profit și instituțiile publice funcționează ca entități

Imobilizările corporale constituie un subiect important pentru utilizatorii informațiilor

Evaluarea reprezintă metoda de determinare a valorii înregistrării în conturi a elementelor

Analizând informațiile, menționăm o serie de principii contabile comune aplicabile tuturor

În conformitate cu principiile contabile, regulile de evaluare a activelor fixe sunt prevăzute

Recunoașterea contabilă indică generarea de elemente ale activelor, datoriilor, capitalurilor

Investițiile reprezintă un capitol important în viața fiecărei entități economice. Achiziționarea

Trebuie să menționăm că reglementările contabile nu fac obligatorie pentru prezentarea

3. Studiu de caz şi rezultate

3.1. Prezentare generală a firmei ELBA SA

1. Prezentare succintă a firmei

 În perioada crizei interbelice se realizează fuziunea firmei „DURA” cu alte companii

În prezent firma deţine următoarele patru divizii reprezentative:

 Molding- Fabrica de SDV, execută pentru atelierele de producţie ştanţele, matriţele şi

Societatea deţine în prezent peste 1000 de angajaţi, crescând în perioada 2012-2017 de la o

Figura 1: Evoluţia numărului de angajaţi

Figura 2: Cifra de afaceri

 imobilizări necorporale în valoare netă de 20.461.962 lei în cadrul cărora cheltuielile de

0 50000000 100000000 150000000 200000000

Figura 3: Structura imobilizărilor

3.2. Studiu de caz

Solicitare disponibilizare mijloace fixe către Consiliul de Administraţie (Anexa 1)

Motivaţia disponibilizării: -mijloace fixe uzate fizic şi moral;