Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1.1. Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Definiţii şi concepte cheie_Error: Reference source not found
CAPITOLUL II._________________________________________________________________________
CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE ŞI APROFUNDARE___________29
1
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
CAPITOLUL I.
STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE
SPECIALITATE.
Ce este trezoreria?
1
”O noua dimensiune in măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”– Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi
Lector univ.dr. Aurelia Ştefănescu
2
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
2
”O noua dimensiune în măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”– Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi
Lector univ.dr. Aurelia Ştefănescu
3
Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr 2/02.2008 articolul „Problematica întocmirii tabloului fluxurilor
de trezorerie cf normei IAS7”,autor Mihaela Ionaşcu
3
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
• Trezoreria - informatie cheie prin care intreprinderea îsi finantează activitatea şi îsi asigură
perenitatea. Prin ea se determină indicatorii necesari gestiunii şi analizei financiare, atat pe termen
scurt , pentru măsurarea solvabilităţii cat şi pe termen lung pentru măsurarea nevoi de finanţare.
Tabloul de finanţare a apărut ca răspuns la obţinerea unei viziuni dinamice asupra situaţiei financiare,
adică asupra evoluţiei acestei situaţii.
Bilanţul oferă o viziune statică asupra structurii financiare, prezintă soldul lichidităţilor si
echivalentelor de lichidităţi ale unei întreprinderi la sfarşitul perioadei. Prin examinarea a doua
bilanţuri consecutive se poate preciza daca lichidităţile au crescut sau scazut în cursul perioadei nu
însa şi de ce au variat în cursul exerciţiului.
Contul de profit şi pierdere prezintă o viziune dinamică asupra activităţii, prin informaţii de tipul
veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor degajate de diferitele activităţi – chei privind sursele şi
utilizările lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi, dar nici aceasta situaţie nu explică de ce
elementele respective au crescut sau scăzut. De multe ori în spatele unor profituri mari sau creşteri ale
producţiei şi cifrei de afaceri se pot ascunde probleme grave de trezorerie.
De-a lungul timpului tabloul de finanţare a îmbracat mai multe forme, doua remarcându-se :
tabloul de utilizări şi resurse şi tabloul fluxurilor de trezorerie.
Tabloul de utilizări şi resurse explică variaţia patrimoniului între bilanţul de deschidere
şi cel de închidere, este orientat spre o analiză patrimonială a întreprinderii, furnizand o vedere asupra
echilibrului financiar. Tabloul de utilizări şi resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, în
timp ce fluxurile monetare fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.
Fluxurile monetare sunt fluxuri patrimoniale care au un impact imediat asupra
disponibilităţilor întreprinderii toate cumpărările (de imobilizări, de mărfuri, de materii prime, prestări
servicii) plătite imediat ; toate vanzările încasate imediat.
Fluxurile financiare includ fluxurile monetare plus fluxurile patrimoniale care nu au
impact imediat asupra disponibilităţilor întreprinderii; vanzările şi cumpărările pe credit.
4
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,Standardul
7
4
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activităţi de
exploatare, investiţie şi finanţare.
Aria de aplicabilitate
Situaţia fluxurilor de numerar este parte integrantă a situaţiilor financiare, pentru fiecare perioadă pentru
care sunt prezentate situaţiile financiare. Dată fiind nevoia entităţilor de a beneficia de numerar pentru a-şi
desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea
situaţiei fluxurilor de numerar.
Fiind parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar furnizează informaţii care
permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entităţii, structura sa financiară,
inclusiv informaţii referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităţii de a
influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar.
De exemplu:
Dacă entitatea desfăşoară o activitate profitabilă, dar nu generează numerar, probabil datorită
unui nivel ridicat al creanţelor comerciale care sunt achitate după o perioadă lungă de timp, în
acest caz este posibil ca entitatea să dea faliment.
Acţionarii sau potenţialii investitori vor fi interesaţi să cunoască dacă societatea va fi capabilă
să le asigure o rentabilitate a investiţiei lor.
Istoricul informaţiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca indicator al valorii,
momentului apariţiei şi siguranţei viitoarelor fluxuri de numerar. Acesta este, de asemenea, folositor
în verificarea exactităţii evaluărilor trecute ale viitoarelor fluxuri de numerar, precum şi în examinarea
relaţiilor dintre profitabilitate şi fluxurile nete de numerar, ca şi a impactului modificării preţurilor.
5
Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti
2005,Standardul 7
5
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt
uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia.
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderilor,
precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii,
care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziţiei
capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.
6
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,Standardul
7
6
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Fluxuri de trezorerie
Activităţi de investiţie
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţie este importantă
deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse
menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar . Exemple de fluxuri de numerar provenite din
activităţi de investiţie sunt:
(a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate şi
la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale; 8
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active
imobilizate;
(c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile pentru aceste instrumente
considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de
tranzacţionare);
8
Standardele Internationale de Raportare Financiara, IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti
2005,Standardul 7
8
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi, şi interese în asocierile în participare (altele decât încasările pentru acele instrumente
considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de
tranzacţionare);
(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi
împrumuturile efectuate de o instituţie financiară);
(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi
(altele decât avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare);
(g) plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când
acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate ca
fiind activităţi de finanţare;
(h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în afara cazului
când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt
clasificate ca fiind activităţi de finanţare.
Când un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziţii de risc identificabile, fluxurile
de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate în aceeaşi manieră ca şi fluxurile de
numerar aferente poziţiei astfel acoperite.
Activităţi de finanţare
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este importantă
deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de către finanţatorii
întreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare sunt:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;
(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile
întreprinderii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor
neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung; 9
(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
(e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de
leasing financiar.
Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare
9
Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005,Standardul
7
9
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
2.Metoda Indirectă.
IAS 7 şi OMFP nr.94/2001 prezintă metoda indirectă ca alternativă la metoda directă de
determinare a fluxurilor de trezorerie,ea fiind metoda prin care profitul net sau pierderea netă este
ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau
10
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000,Bucureşti,Ed.Economică 2000
10
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate
cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.
Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obţinute din activităţi de exploatare
folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informaţii care sunt folositoare în estimarea
fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă.
Pe baza metodei directe, informaţiile privind clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar
pot fi obţinute:
(a) fie din înregistrările contabile ale întreprinderii;
(b) fie prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi şi alte venituri similare şi cheltuieli cu
dobânda şi alte cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) şi a altor elemente în contul de profit
şi pierdere cu:
- modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din
exploatare,
- alte elemente decât numerarul; şi
- alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investiţii
sau finanţare.
Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea
profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
(a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare;
(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi
câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate şi interesele
minoritare; 11
(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiţii
şi finanţare.
Formula de calcul a fluxurilor de numerar din exploatare determinate prin metoda indirectă este:
FNE = RNC – VC – VIF + CC + CIF - ∆NFRE
Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;
RNC = rezultat net contabil;
VC = venituri calculate;
VIF = venituri din activitatea de investiţii si finanţare;
CC = cheltuieli calculate;
CIF = cheltuieli din activitatea de investiţii si finanţare;
11
Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti
2005,Standardul 7
11
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
(-) Dobânzi şi dividende plătite (aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor
de finanţare)
(-) Plăţi privind impozitul asupra beneficiilor (aceste fluxuri ar putea fi repartizate între activităţile de
exploatare, cele de investiţii şi cele de finanţare)
+ Cheltuieli cu dobânzile
(-) Dobânzi şi dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria activităţilor de finanţare)
+ Cheltuieli cu dobânzile
= Rezultatul din exploatare înainte de modificările capitalului circulant (variaţia necesarului în fond de
rulment)
15
Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă – Contabilitate financiară, o abordare europeană şi internaţională,
vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005
16
Mihai Ristea – "Contabilitatea financiară a întreprinderii
14 " Ed. Universitara Bucureşti 2005
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Indiferent de metoda folosită rezultatul trebuie să fie acelaşi, " ceea ce diferă fiind
modalitatea de analiză a fluxurilor de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii.
Pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exercitiului, sunt operate ajustări în scopul determinării
fluxului de numerar echivalent al acestuia. Practicarea unei contabilităţi de angajamente, precum şi
luarea în calculul profitului a unor elemente de venituri şi cheltuieli nemonetare adâncesc diferenţa
dintre mărimea rezultatului realizat şi cea a numerarului din trezoreria societăţii comerciale."
" Deşi pare mai dificil de aplicat , metoda indirectă câstigă teren în faţa celei directe, poate şi datorită
faptului că are o logică de calcul mai apropiată de forma raportărilor contabile. În acest sens au fost
dezvoltate formule mai simplificate de calcul, ce pot fi aplicate mai ales atunci când structura
bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu este foarte dezvoltă. Astfel mărimea fluxurilor de
numerar din activităţi de exploatare, întâlnite în literatura de specialitate şi cu titulatură de cash flow
operaţional, este aproximată prin formula :18
PN = rezultatul exerciţiului (din calculul căruia a fost eliminat rezultatul vânzării activelor
imobilizate, calculat ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea lor netă contabilă).19
17
Mihai Ristea – "Contabilitatea financiară a întreprinderii " Ed. Universitară Bucureşti 2005
18
Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. – Management financiar, vol.I, Ed. Economică 2003
19
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
15
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
în numele clienţilor, atunci când fluxurile de numerar reflectă, mai degrabă, activităţile clientului
decât pe acelea ale întreprinderii; şi
(b) plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari,
iar termenul de scadenţă este scurt.
23. Exemplele de plăţi şi încasări în numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(a) sunt:
(a) acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci;
(b) fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii; şi
(c) chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăţi imobiliare şi plătite acestora.
Exemplele de încasări şi plăţi de numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(b) sunt avansurile
făcute pentru şi rambursarea:
(a) valorilor principale aferente clienţilor care folosesc cărţi de credit;
(b) achiziţiei şi cedării de investiţii; şi
(c) altor împrumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scadenţă de trei luni
sau mai puţin.
24. Fluxurile de numerar provenite din fiecare dintre următoarele activităţi ale unei instituţii
financiare pot fi raportate pe o bază netă:
(a) rambursarea depozitelor cu o dată fixă de scadenţă;
(b) plasarea depozitelor şi retragerea acestora de la alte instituţii financiare; şi
(c) avansurile în numerar şi împrumuturile făcute clienţilor, precum şi rambursarea acestor avansuri şi
împrumuturi ."20
" IAS 7 nu precizează care sunt rubricile de constituit corespunzătoare fluxurilor din activităţi de
investiţii, totuşi exemplele furnizate în anexa normei conduc la următoarea prezentare tip :
20
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
16
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
" IAS 7 nu precizează care sunt rubricile de constituit corespunzătoare fluxurilor din activităţi de
investiţii, totuşi exemplele furnizate în anexa normei conduc la următoarea prezentare tip :
(-) Dobânzi şi dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria fluxurilor de exploatare)
Profitul şi pierderile nerealizate ce provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de
numerar. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de
numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului de numerar pentru a reconcilia
numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este
prezentată separat de fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie, finanţare şi
include diferenţele, dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de
schimb de la sfârşitul perioadei.
• Elemente extraordinare
Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca provenind din
activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare şi prezentate adecvat şi separat.
Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în situaţia fluxului
de numerar ca provenind din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, pentru a da posibilitatea
utilizatorilor să înţeleagă natura lor şi efectul pe care îl au asupra fluxurilor de numerar prezente şi
viitoare ale întreprinderii. Aceste prezentări vin în completarea prezentărilor separate privind natura şi
valoarea elementelor extraordinare cerute de IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori
fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.
• Dobânzi şi dividende 23
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite trebuie prezentate separat. Fiecare
dintre acestea trebuie clasificat într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie
de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare. Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a
lungul unei perioade este prezentată în situaţia fluxului de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută
drept cheltuială în contul de profit şi pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul
alternativ permis de IAS 23, Costurile îndatorării.
Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de instituţiile financiare,
de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totuşi, nu există un consens privind clasificarea
acestor fluxuri de numerar de către alte întreprinderi. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi
dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intră în
determinarea profitului net sau a pierderii nete. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele
încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare şi, respectiv, din investiţie, deoarece
ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a eficienţei investiţiilor.
23
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
18
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare, deoarece reprezintă costuri
ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă
a fluxului de numerar din activităţi de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea
unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
Impozitul pe profit. Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat
şi vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care
ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi investiţie.
Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de numerar
clasificate în situaţia fluxurilor de numerar ca activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, în timp ce
cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităţilor de investiţie şi finanţare, fluxurile
de numerar aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o
perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele
plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci
când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii
individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităţi de investiţie sau
finanţare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de
investiţie sau finanţare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase
de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.
19
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
20
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
(a) achiziţia de active fie prin asumarea directă a obligaţiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing
financiar,
(b) achiziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni; şi
25
(c) convertirea datoriilor în capital.
25
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 ,
Standardul 7
21
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
(b) valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităţile de exploatare, de investiţie şi
de finanţare aferente intereselor în asocierile în participaţie, raportate folosind metoda consolidării
proporţionale;
(c) valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare,
separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menţinerii capacităţii de exploatare;
(d) valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare,
aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic raportat (a se vedea IAS 14, Raportarea pe
26
segmente).
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităţii de
exploatare de fluxurile de numerar necesare menţinerii capacităţii de exploatare este folositoare,
oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă întreprinderea investeşte în mod adecvat pentru
menţinerea capacităţii sale de exploatare. O întreprindere care nu investeşte în mod adecvat în
menţinerea capacităţii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru
lichiditatea curentă şi repartizările către acţionari.
Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a
obţine o înţelegere mai bună a relaţiilor dintre fluxurile de numerar ale societăţii, pe ansamblu, şi
acelea ale părţilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de disponibilitate şi variabilitate a
fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte. "27
"Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma
fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară
prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa
degajă, în mod permanent trezorerie.
În cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabileşte ca diferenţă între
încasările şi plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest excedent global de trezorerie
provine din următoarele operaţiuni distincte (figura 1).
26
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
27
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
22
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Investiţii
Gestiune
Finanţări
Încasări
Trezorerie
Plăţi Plăţi
Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatării este deci expresia trezoreriei generate sau consumată
în cursul exerciţiului financiar numai de operaţiile privind exploatarea.
Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global
de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca
acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung."29
Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o conceptie de echilibru financiar, centrata, in mod
esential, pe solvabilitatea intreprinderii si, in al doilea rand, pe flexibilitatea financiara. Aceste
28
Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003
29
Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003
30
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
23
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii intreprinderii de a genera fluxuri pozitive de
trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatile de exploatare este, de altfel, indicatorul central a analizei
situatiei unei intreprinderi. El este utilizat si pentru aprecierea performantelor acesteia pe o perioada
medie.
Arhitectura tabloului fluxurilor de trezorerie a fost influenţată, în mod implicit, de cercetarea generată
o dată cu proliferarea pieţelor financiare şi mai ales de: (i) modelul de luare a deciziei de către
investitor: (ii) modelul de evaluare a întreprinderii, adoptat în teoria financiară; (iii) ipoteza de
eficenţă a pieţelor de capitaluri.
Fiind utile investitorilor, informaţiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea eficenţei pieţelor
financiare. Să ne reamintim că ipoteza eficenţei pieţelor financiare presupune că preţurile activelor
financiare reflectă pe de-a-ntregul informaţiile disponibile. Pe o piaţă eficentă, preţul unui activ
financiar este rezultatul unei estimări corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare de venituri
generate de deţinerea acestuia.
Structura tabloului fluxurilor de trezorerie şi, mai ales, ordinea de prezentare a funcţiilor favorizează o
lectură normativă, prin care se atribuie fluxurilor din exploatare un rol determinat în finanţarea
creşterii şi în determinarea necesarului de finanţare externă. Altfel spus, cash-flow din exploatare este
un indicator cheie, în aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera lichidităţi suficente, în vederea
realizării de noi investiţii, fără să se recurgă la sursele externe de finanţare.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste
informaţii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii
întreprinderii.
Noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decat de cea de fond de rulment,
concept influenţat de aplicarea unor convenţii contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare
corespund capacităţii de autofinanţare încasate.
În sfarşit, tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergenţele între rezultatul contabil si
trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acţionarilor în finanţarea
24
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
creşterii. Deşi considerat net superior tabloului de utilizări şi de resurse, tabloul fluxurilor de
trezorerie nu a scăpat nici el criticilor. Limitele sale vizează, cu predilecţie: (i) definirea şi rolul
trezoreriei; (ii) conţinutul funcţiei de exploatare şi modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate;
(iii) evaluarea performanţelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie; (iv) insuficenţa sa, în
aprecierea evoluţiei situaţiei financiare a unei întreprinderi.
Definiţia şi rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerată un sold rezidual, o
variabila dependentă de operaţiile de exploatare, de investiţii şi de finanţare. Este, de altfel, şi critica
adusă modelului tabloului de utilizări şi de resurse, analizat anterior.
Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, în mod precis, funcţia de
exploatare. Structura fluxurilor care o compun este influenţată de o logică de natură contabilă, în
conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie să reflecte efectele asupra
trezoreriei, a operaţiilor care participă la formarea rezultatului. De aici apare şi limita că, în funcţia de
exploatare, sunt incluse şi cheltuieliile financiare a căror marime si evolutie depind de politica
financiara a intreprinderii.
Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare, a dat nastere in Statele Unite la
numeroase polemici, cu ocazia adopterii standardului FAS 95. Ori, este cunoscutca, pe plan financiar,
dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa dupa cum dividentele constituie remunerarea
actionarilor. De aici, rezulta ca atat dobanzile cat si dividentele varsate (platite) ar trebui sa fie incluse
in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se evite disocierea dobanzilor de
variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al
creditorilor, in finantarea cresterii. Cat priveste norma internationala (IAS 7), controversa este departe
de a fi transata. Fiind vorba despre un produs tranzactional, norma lasa intreprinderilor posibilitatea sa
includa dobanzile si dividentele platite, fie in cadrul fluxurilor din exploatare, fie in cele de finantare.
Pe de alta parte, se cunoaste ca nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care fundamenteaza
exploatarea. Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor, pe baza naturii
activitatii. Or, practica mondiala probeaza ca aceasta metoda este cel mai des utilizata de intreprinderi,
din motive legate de organizarea sistemului de informare contabila.31
31
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
25
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
performantelor aferente unei perioade medii prezinta totusi avantajul ca se evita favorizarea
termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de recuperare.
Aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi prezinta si ea unele limite. Este stiut ca,
prin acest tablou, nu sunt luate in consideratie o serie de operatii care au o incidenta asupra structurii
capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar care au o influenta directa asupra trezoreriei. Astfel
de operatii,in special cele care sunt incluse in categoria angajamentelor financiare in afara bilantului,
tind sa se profileze sub influenta dezvoltarii tehnicilor de inginerie financira sau a contabilitatii
creative. "32
"Analiza fluxurilor pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru: corelarea profitului (pierderii)
cu numerarul; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar, evaluarea
capacitatii intreprinderii de a-si indelini obligatiile de plati cash; evaluarea fluxurilor de numerar
pentru activitati viitoare(cash-flow strategic)"33
"Utilitatea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de
trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale(din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din
operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.
Atunci cand fluxurile reale si cele monetare nu coincid, cum de fapt se si intampla, trezoreria se
asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri."34
"Avand în vedere importanţa fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, cu cat nivelul
acestora este mai mare, cu atat capacitatea companiei de a genera rezultate sustenabile este mai mare.
Pentru a-şi majora fluxul de numerar din exploatare, companiile pot clasifica o cheltuială din
exploatare ca fiind un element de investiţii sau finanţare. În mod similar, o încasare din investiţii sau
finanţare poate fi clasificată ca un element de exploatare. Astfel de acţiuni nu vor afecta totalul
modificărilor fluxurilor de numerar.
32
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
33
Gheorghiu Alexandru, - Analiza economico–financiară la nivelul microeconomic, Ed. Economică 2004
34
Stanciu Ion – Finanţe , Ed. Economică 1997
26
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
numerar din exploatare decat companiile care trec pe cheltuieli toate costurile dezvoltării programelor
informatice."35
" Luând în considerare interacţiunea dintre echilibru financiar pe termen lung şi echilibrul financiar
pe termen scurt, concepţia continentală privind explicarea cash-flow-ului susţine determinarea cash-
flow-ului total sau a variaţiei trezoreriei ca diferenţă dintre modificarea fondului de rulment şi nevoii
de fond de rulment, conform formulei:
CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR
Tabloul de finantare apare ca document informational in literatura franceza, avand scopul de a explica
variatia de cash-flow al intreprinderii in cursul exercitiului financiar."
" Tabloul de finanţare, bazat pe concepţia franceză privind variaţia cash-flow a întreprinderii, se
întocmeşte pe baza a două bilanţuri succesive şi explică legatura dintre variaţia fondului de rulment,
variaţia nevoii de fond de rulment şi variaţia trezoreriei nete. Astfel, în prima parte a tabloului de
finanţare, se explică modul de realizare a echilibrului financiar dintre resursele şi utilizările stabile, iar
partea a doua se detaliază modul de utilizare a fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului
financiar dintre resursele şi utilizările ciclice. Astfel, ecuaţia fundamentală a tabloului de finanţare
este :
35
Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia, Prep.univ.drd. Rapceanu Cristian –
Contabilitate creativă – suport de curs – Bucureşti 2008
36
Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiză economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005
27
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
În mod sintetic , tabloul de finantare reflecta, pe de o parte, fluxurile de resurse financiare interne
evidentiate prin intermediul capacitatii de autofinantare a intreprinderii, operatiunilor de dezinvestitii,
diminuarea stocurilor si a creantelor, precum si fluxurile de resurse financiare externe mobilizate prin
aport de capital, atragerea de noi imprumuturi, majorarea datoriilor de exploatare . Pe de alta parte,
acest document prezinta modul de utilizare a resurselor financiare interne si externe in scopul
realizarii de investitii in active fixe , mjorarea stocurilor si a creantelor, rambursari de credite bancare,
plata dividendelor, reducerea datoriilor de exploatare.Luand in considerare structura sa, tabloul de
finantare conferă o utilitate deosebită în analiza previziunii finanţării activelor fixe si circulante,
precum şi a variaţiei trezoreriei nete."37
CAPITOLUL II.
momentul de faţă, lucrează pentru 25 clienţi şi 28 mărci. Coordonează proiecte regionale în Europa
Centrala şi de Est ale unor clienţi multinaţionali precum Kraft.
În anul 1995 se înfiinţează agenţia de publicitate Inter, iar în anul 1996, aceasta se afiliază la reţeaua
Publicite, restabilind prezenţa istorică a marii companii în România.
Societatea este persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere limitată.
Societatea îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legislaţiei române în vigoare şi ale
prezentului act constitutiv.
Societatea este titulară de drepturi şi obligaţii şi răspunde pentru obligaţiile sale faţă de terţi cu
întregul patrimoniu; asociatul răspunde numai în limita aportului la capitalul social.
Codul unic de înregistrare al societăţii este 18119761, însoţit de atributul fiscal R, societatea fiind
plătitoare de TVA. Numărul de ordine în Registrul Comerţului este J40/ 1201/ 10.01.2000.
A. Investitorii de capital
Capitalul social al societăţii este în valoare de 20000 lei, constituit integral în numerar, în întregime
subscris şi vărsat de către asociaţi la constituirea societăţii. Capitalul social este divizat în 200 părţi
sociale, cu o valoare nominală de 100 lei fiecare, ce aparţin în cote diferite asociaţilor. Obligaţiile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic răspunzând până la concurenţa capitalului
social subscris.
Atribuţiile privind conducerea date de lege în componenţa Adunării Generale a asociaţiilor revin,
potrivit actului constitutiv, asociaţilor.
Conform actului constitutiv, asociaţilor le revin toate beneficiile societăţii şi suportă pierderile
acesteia. După plata impozitelor către stat şi preluarea a 5% pentru formarea fondului de rezervă,
profitul rezultat din activitatea societăţii revine, în întregime, asociaţilor
B. Relatii de credit
Principalul bancher care oferă servicii în domeniul bancar societăţii este Banca Comercială Română,
filiala Lipscani, pe baza unui contract încheiat între ambele părţi. Societatea are un cont deschis la
Banca Comercială Romană dar si la Banca Romană de Dezvoltare, prin intermediul cărora execută
29
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
plăţi sau încasări. Documentul care stă la baza acestor operaţii este extrasul de cont, emis de către
bancă zilnic, în care sunt consemnate toate tranzacţiile efectuate.
C. Relatii comerciale
Pe baza unor contracte încheiate cu diverşi furnizori sau clienţi, societatea SC PubliRom SRL
întreţine relaţii comerciale cu aceştia, relaţii care pot fi fie de prestări servicii, fie de achiziţie sau
vânzări de bunuri.
D. Relatii cu fiscalitatea
Societatea SC PubliRom SRL este înregistrată în calitate de contribuabil la Casa de Pensii Bucureşti,
Casa de asigurări sociale de sănătate Bucureşti; A.M.O.F.P. Bucureşti (şomaj), ITM-MB (comision
cărţi muncă), Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 ( T.V.A. şi impozit pe profit 16%).
Sistemul informatic al firmei studiate este compus din trei părti:Contabilitate,Gestiune şi Salarii.
În cadrul unei firme, se introduc datele referitoare la luna curentă, se verifică, se listează, se salvează
pe suport extern conform Legii Contabilităţii, după care se trece la deschiderea lunii următoare (şi
implicit închiderea lunii curente), apoi iar se introduc datele lunii, etc.
30
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
SOLD D 25
IV REZERVE 26 3.452 11.475 12.762
V.REZULTATUL REPORTAT
SOLD C 27
SOLD D 28
VI. REZULTATUL
EXERCITIULUI FINANCIAR
SOLD D 30
REPARTIZAREA
PROFITULUI 31 14.571 30.999 4.286
CAPITALURI PROPRII - 32 3.952 11.975 13.261
TOTAL
(rd 19+23+24-25+26+27-
32
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
28+29-30-31)
PATRIMONIUL PUBLIC 33
CAPITALURI - TOTAL (rd
32+33) 34 3.952 11.975 13.261
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizaări necorporale 320 320 0
Imobilizări corporale 13.005 7.091 5.914
Amortizare mijloace fixe -3.684 -578 -3.106
Imobilizări financiare 0
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd 9.641 6.833 2.808
1 la 3)
ACTIVE CIRCULANTE 0
Stocuri 14 35 -21
Creanţe 14.736 3.809 10.927
Investiţii financiare pe termen scurt 0
Casa şi conturi la bănci 40.769 51.352 -1.057
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL(rd 5 55.519 55.197 322
la 8)
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.175 -2.175
DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 53.185 53.635 -450
PERIOADĂ DE PANA LA UN AN
ACTIVE CIRCULANTE NETE, 2.334 3.737 -1403
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
(rd 9+10-11-18)
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 11.655 10.571 1.084
CURENTE (rd 4+12-17)
34
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
35
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
SOLD D 0
REPARTIZAREA PROFITULUI 4.286 30.999 -26.713
CAPITALURI PROPRII - TOTAL
(rd 19+ 23+24-25+26+27-28+29-
30-31) 13.261 11.975 1.287
PATRIMONIUL PUBLIC 0
CAPITALURI - TOTAL (rd 32+33) 13.262 11.975 1.287
Informaţii suplimentare:
* În anul 2007 s-a plătit impozit asupra beneficiului în suma de 6.774 lei şi dividende în suma de
22.976 lei
* În cursul anului 2007 s-au achiziţionat imobilizări în valoare brută de 5.913, imobilizări ce au
fost decontate prin conturile de disponibilităţi.
* În anul 2008 s-a plătit impozit asupra beneficiului în suma de 3.358 lei şi dividende în sumă de
3.000 lei
36
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
* În cursul anului 2008 s-au achiziţionat imobilizări în valoare brută de 8.030, imobilizări ce au
fost decontate prin conturile de disponibilităţi.
38
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Dividende platite
- -3
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare ( c)
= -3
Cresterea neta a lichiditatilor (a+b+c) 10.924
Lichiditatile la deschiderea exercitiului 2008 40.769
39
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
profitul are un rol important în evolutia pozitivă a fluxurilor de trezorerei, acesta înregistrând o
creştere spectaculoasă de 131.06%;
cheltuielile din exploatare cresc şi ele, dar într-o proporţie mai redusă decât veniturile, ceea ce
face ca firma să devină mai profitabilă decât în anul precedent. Acest lucru este pus pe baza
investiţiilor făcute în anul 2006, investiţii în imobilizări care duc la costuri de producţie mai
scazute.
în anul 2008, societatea studiată diminuează datoriile către furnizori, cu 7.068 lei, precum şi
lichidarea unor obligaţii către bugetul de stat aferente impozitului pe profit, ceea ce are o
influenţă negativă asupra trezoreriei aferentă activităţii de exploatare.
creşterea soldurilor de creanţe clienţi are o influenţă majoră asupra dinamicii activităţii firmei,
exprimând faptul că societatea câştigă o bună poziţie pe piaţă, reuşeşte o fidelizare a clienţilor,
40
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
drept urmare veniturile din prestări servicii înregistrează şi ele o creştere importantă. Un punct
nu tocmai forte este perioada de încasare a acestor creanţe, care generează un sold destul de
ridicat. Societatea ar trebui să impună anumite termene de plata şi eventual încasarea unor
penalităţi din întârzierea neachitării la scadenţă a facturilor emise;
încasările din numerar din prestarea de servicii a avut cea mai importantă influenţă pozitivă,
iar cele mai semnificative plăţi au fost cele către furnizorii de bunuri şi servicii, cheltuielile cu
personalul şi obligaţiile salariale plătite, dar şi taxa pe valoare adaugată şi impozitul pe profit;
Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de investiţii oferă informaţii privind maniera în care
întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţiile de
investiţii înregistrează o scădere de 6.951 lei:
acest lucru relevă faptul că din întreprindere s-au înregistrat ieşiri de numerar în vederea
achiziţionării de noi utilaje, ceea ce duce la o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de creştere
a profitabilităţii. Innoirea mijloacelor fixe ale intreprinderii conduc si la o crestere a
productivitatii muncii, prin scaderea timpului de munca datorat automatizarii. Utilajele
achizitionate sunt in suma de 5.913 lei;
în anul 2008 firma reuşeşte să ramburseze întreg împrumutul contractat pe termen lung în
valoare de 6.619;
deficitul provenit din activitatea de investiţii este acoperit pe seama fluxului pozitiv obţinut
din exploatare, deoarece ca urmare a investirii în mijloace fixe creşte productivitatea
capitaluilui tehnic
În dinamică, trezoreria netă scade în anul 2008 faţă de 2007 cu 10.583 lei, fapt care are următoarele
cauze:
În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2009 se observă o creştere a fluxului
net de trezorerie din activităţile de exploatare (+17.852 lei) şi o diminuare a fluxurilor nete de
trezorerie din activităţile de investiţii (-3.928 lei) şi finanţare (-3.000 mii lei).
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţiile de exploatare este pozitiv, în sumă de 17.852 lei, fapt ce
relevă o activitate de exploatare rentabilă:
cifra de afaceri are o evoluţie favorabilă , înregistrând o creştere de 260%, fapt care exprimă
o orientare foarte bună pe piaţă, câştigarea unor sectoare noi de clienţi şi diversificarea
serviciilor oferite.
dinamica cheltuielilor este şi ea destul de ridicată; în anul 2009 faţă de anul 2007,
acestea cresc de la 760.061 lei la 2.080.278 lei; acest lucru nu este favorabil întreprinderii,
care deşi are o cifră de afaceri mare, costurile serviciilor prestate sunt şi ele foarte ridicate;
acest lucru se poate datora fie ineficacităţii mijloacelor fixe, fie a forţei de muncă.
Randamentul personalului are o importanţă foarte mare, deoarece costurile cu acesta sunt
foarte mari şi trebuiesc acoperite. Fie aceştia nu sunt controlaţi permanent de personalul
responsabil, fie nu sunt stimulaţi corespunzător de către întreprindere. Stimularea acestora
poate fi făcută prin diverse prime, măriri de salariu, bonusuri, etc;
societatea adopta o politica de extindere a activitatii, fapt care explica rata cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri atat de ridicata;
cresc datoriile către furnizori cu 11.857 lei, fapt care întăreşte ideea de ineficacitate a
politicii urmărite.
În aceste condiţii se impune ca firma să-şi revizuiască activitatea şi servicile prestate, astfel încât să
încerce să minimalizeze costurile. Acest lucru poate fi realizat prin:
găsirea unor furnizori de materii prime cu preţuri mai avantajoase sau mai aproape de zona
geografică în care se găseşte firma;
42
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
eficientizarea cheltuielior cu personalul, prin angajarea unui personal calificat, bine pregătit,
căruia să i se “ofere”, dar să i se şi “ceară”;
Deşi în anul 2009 se investeşte mai mult în mijloace fixe decât în anul 2008, cheltuieilie de exploatare
au o dinamică ridicată. Acest lucru denotă eficacitatea scăzută a mijloacelor fixe achiziţionate de către
PubliRom SRL. Costul serviciilor prestate este foarte ridicat.
Întreprinderea are o clientelă fidelă, nu depinde de un singur client, având putere de negociere în
contractele pe care aceasta le incheie. Politica firmei în procesul de extindere nu este foarte eficientă,
firma de-abia reuşind să-şi acopere cheltuielile generate de activitatea de exploatare şi obţinând un
profit de aproximativ 7 ori mai mic.
Acest lucru este demonstrat şi de faptul că în anul 2009, dividendele acordate se reduc considerabil,
fapt care poate genera nemulţumiri din partea asociaţilor. În anul 2009 se acordă dividende în valoare
de 3.000 lei, comparativ cu anul 2008 când s-au acordat dividende în valoare de 22.976. Având o rată
de profitabilitate atât de scăzută, investitorii nu mai sunt interesaţi să investească în firmă.
În exerciţiul financiar 2009 cresc lichidităţiile, de la 40.769 la începutul anului, la 51.693 lei la finele
lui. Însă această creştere este pusă pe seama creşterii fluxului net de trezorerie relativ la activităţiile de
investiţii, un lucru nu foarte favorabil pentru întreprindere. Creşterea lichidităţiilor este datorată şi de
creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţiile de finanţare. Acest lucru nu reflectă o situaţie
pozitivă, fluxurile neavând o evoluţie pozitivă ca urmare a finanţării de către asociaţi, ci ca urmare a
scăderii dividendelor acordate acestora.
2.2. Rate financiare utilizate în analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. PubliRom S.R.L.
Firma studiată are capacitatea de a-şi onora obligaţiile curente pe seama cash-flow-ului generat de
activitatea de exploatare doar în proporţie de 36.37% în anul 2008. În anul 2009 nivelul acestei rate
43
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
scade la 27.44%. Acest lucru relevă faptul că fluxurile nete de numerar din activitatea de exploatare
este insuficient pentru acoperirea datoriilor curente. Nu este un lucru favorabil pentru întreprindere, cu
atât mai mult cu cât valoare acestei rate este în scădere.
în anul 2009, comparativ cu anul 2008, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare
scade de la 19.345 lei la 17.852 lei; Acest lucru se datorează în primul rând diminuării
rezultatului net al exerciţiului. Cifra de afaceri are o evoluţie pozitivă, însă cheltuielile
aferente exploatării înregistrează şi ele o creştere majoră. Acest dezechilibru denotă
ineficienţa politicii societăţii studiate;
în anul 2009, întreprinderea abia reuşeşte să-şi acopere 27.44% din datoriile curente pe
seama cash-flow-ului din exploatare. Se observă totuşi o evoluţie favorabilă a fluxului de
trezorerie relative la activităţiile de investiţii şi de finanţare.
În exerciţiul financiar 2007, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică faptul
că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeaşi
situaţie e întâlnită şi în anul 2009, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153.
Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2009 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci
doar diferenţe de curs valutar nefavorabile.
Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluţia
pozitivă a acestei rate se datorează şi scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2009, care
înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluţia
întreprinderii, deoarece rezultatul exerciţiului 2009 a înregistrat o scădere bruscă faţă de exerciţiul
2008. Datorita scăderii remunerării acţionarilor, aceştia pot fi dezinteresaţi să mai investească într-o
societate al cărei profit este în scădere de la un exerciţiu la altul.
44
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Societatea studiată prezintă un grad de îndatorare scăzut în anul 2008, finanţându-şi activitatea
predominant pe baza surselor proprii de capital. Acest lucru relevă o lejeritate a firmei, în anul 2009
aceasta neavând nici o datorie pe o perioadă mai mare de un an.
În exerciţiul financiar 2008, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică
faptul că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeaşi
situaţie e întâlnită şi în anul 2009, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153.
Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2009 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci
doar diferenţe de curs valutar nefavorabile.
Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluţia
pozitivă a acestei rate se datorează şi scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2009, care
înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluţia
întreprinderii, deoarece rezultatul exerciţiului 2009 a înregistrat o scădere bruscă faţă de exerciţiul
2008. Datorita scăderii remunerării acţionarilor, aceştia pot fi dezinteresaţi să mai investească într-o
societate al cărei profit este în scădere de la un exerciţiu la altul.
Deşi fluxul net de trezorerie relativ la activităţile din exploatare scade în anul 2009 faţă de anul 2008,
creşterea acestei rate se datoreză scăderii datoriilor financiare ale întreprinderii. Societatea PubliRom
SRL duce o politica de reinvestire in firma, accentual punându-se in special pe achizitia de
echipamente tehnologice.
Desi fluxul net din activitatea de exploatare nu este foarte favorabil, firma are capacitatea de a se
autofinanţa, astfel renunţând la finanţări din împrumuturi. În anul 2008, societatea reuşeşte să
lichideze împrumutul pe care îl deţinea, eliminând astfel cheltuielile cu dobânzile şi alte datorii
financiare.
45
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
Aceasta rată este mai mare de 100% în ambii ani studiaţi, surplusul de lichiditati după
plata dobânzilor acoperind în totalitate investiţiile realizate, aspect apreciat ca fiind favorabil. Atât în
anul 2008 cât şi în anul 2008, întreprinderea investeşte masiv în active corporale. În anul 2008,
societatea a achiziţionat active în valoare de 5.913 lei, iar în anul 2009 în valoare de 8.030 lei.
Evoluţia acestei rate se datorează în primul rând evoluţiei fluxului de trezorerie aferent activităţii de
exploatare. Astfel, acesta este net superior valorii achiziţiilor activelor imobilizate. Valoarea acestei
rate scade datorită diminuării fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2009 cu
1.493 lei faţă de anul precedent. Scăderea acestei rate este considerată ca fiind normală.
Întreprinderea investeşte în imobilizări, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în ceea ce
priveşte productivitatea capitalului tehnic şi scăderea costurilor. Însă, contrar politicii adoptate, în anul
2008 cheltuielile cresc considerabil. Acest lucru denotă faptul că întreprinderea este în plin proces de
construcţie, consumurile de la terţi fiind destul de ridicate. Firma încearcă să-şi îmbunătăţească
competitivitatea faţă de adversarii existenţi pe piaţă.
Politica urmărită de către SC PubliRom SRL în anul 2009 este de reinvestire a profitului în
achiziţionarea de echipamente tehnologice în vedrea modernizării şi îmbunătăţirii mediului de lucru şi
a performanţelor întreprinderii.
Ratele financiare calculate pe baza cash-flow oferă informaţii utile pentru analiza lichidităţii
întreprinderilor. Interpretarea acestor indicatori trebuie făcută cu prudenţă, luând în considerare
nivelul mediu al ratelor înregistrate de firmele concurente, respectiv valorile medii la nivelul
industriei respective.
46
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
VALORI COMPARABILE
INDICATORI FORMULE DE CALCUL 2008 2009
RATA CASH-FLOW RCFop= Fluxuri nete de numerar din act.
OPERAŢIONAL de expl./Datorii curente 0.3637 0.2744
RCFop/Dob= (Flux net de numerar din
RATA DE activ expl. +Dobanda platita)/Dobanda
ACOPERIRE A platita +impozit pe profit platit/dobanda
DOBANZII platita 13.81 -
RATA DE RCFop/Dfc=Flux net de numerar din activ
ACOPERIRE A expl./Datorii financiare curente +
DATORIILOR Dividende platite/Datorii financiare
FINACIARE curente
CURENTE 8.28 153
RATA DE RCFop/DfT=Flux net de numerar din activ
ACOPERIRE A expl./Datorii financiare totale
DATORIILOR
FINACIARE
TOTALE 3.78 131
RATA DE RCFop/Amf= Flux net de numerar din
FINANŢARE A activ expl./Achizitii de imobilizari
ACTIVELOR corporale
CORPORALE 3.27 2.22
Racf= (BITDA+Amortizare+Dobanda
GRADUL DE platita + Impozit pe profit)/ Media anula a
ADECVARE A CASH- rambursarilor programate pt urmatorii 5
FLOW ani - -
47
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
CONCLUZII
48
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
49
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
permite compararea rezultatelor diferitelor firme, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor
metode contabile pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente;
este utilă pentru manageri, investitori, creditori şi alţi utilizatori ai informaţiei financiare interesaţi
de traseul lichidităţilor întreprinderii;
reprezintă baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, deoarece ilustrează modul în care
firma generează numerar şi îl cheltuieşte.
În funcţie de evoluţia teoriei şi practicii financiare , s-au elaborat diferite tipuri de
tablouri pentru analiza fluxurilor financiare. Ele au rolul de a explica fluxurile financiare care
antrenează variaţia trezoreriei, fiind centrate pe conceptul de excedent de trezorerie şi nu pe noţiunea
de echilibru financiar. Fluxurile privind investiţiile, operaţiile financiare, sau alte elemente sunt
regrupate după priorităţi şi reflectă de la caz la caz , fie resurse suplimentare, fie nevoi de trezorerie.
În consecinţă, metodologia elaborării tablourilor este diferită, dar variaţia trezoreriei este rezultanta
aceloraşi fluxuri oferă răspunsuri la problema solvabilităţii firmei şi a flexibilităţii financiare.
Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma
fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară
prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa
degajă, în mod permanent trezorerie.
Trezoreria permite aprecierea performanţelor întreprinderii, având şi un rol strategic,
în ceea ce priveşte nivelul său de formare cât şi modul de utilizare. Degajarea (formarea) trezoreriei
(cash-flow-ul) este dovada poziţiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, piesele sale,
concurenţii săi şi importante fluxuri financiare care-i permit întreprinderii procurarea capitalurilor
externe, în special de pe piaţa financiară sau plasarea excedentului de trezorerie.
De asemenea trezoreria constituie un instrument de acţiune la dispoziţia conducătorilor întreprinderii
pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizată, fie pentru
achiziţionarea echipamentelor indispensabile creşterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de
participaţie care vizează creşterea externă. Trezoreria constituie deci gajul flexibilităţii întreprinderii.
Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global
de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca
acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung.
Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare :
*să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi
*să determine necesităţile de lichidităţi
*să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare
50
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
*să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode contabile
pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Pe lângă utilizările prezentate anterior, informaţiile relative la fluxurile de trezorerie sunt folosite
pentru a permite destinatarilor situaţiilor finaciare să-şi elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor
întreprinderi. Astfel de informaţii întăresc comparabilitatea informaţiilor asupra performanţei
operaţionale a diferitelor întreprinderi, deoarece ele elimină efectele utilizării unor prelucrări contabile
diferite, pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Informarea privind istoricul fluxurilor de trezorerie este utilizată adesea ca un indicator util al
valorilor, scadenţelor şi al grupului de certitudine privind fluxurile de trezorerie viitoare. Este utilă şi
pentru verificarea exactităţii vechilor estimări ale fluxurilor viitoare de trezorerie şi pentru examinarea
relaţiei între rentabilitate şi fluxurile de trezorerie nete, cât şi efectul schimbărilor de preţuri.
Valoarea fluxurilor ce provin din activitati de exploatare este indicatorul cheie al
masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa
imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividendele
si pentru a face noi investitii, făra a recurge la surse externe de finanţare.
Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt în primul rand derivate din
principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii.
De asemenea utilizate cu alte date, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de
trezorerie legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente
exploatarii.
Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare sunt, in mod esential, consecinta
principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Ca urmare, ele sunt, in general,
rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.
Succesul de care se bucură trezoreria este rezultatul acţiunii mai multor factori,dintre
care menţionăm creşterea volatilităţii pieţelor financiare,a importanţei rezultatului financiar in cadrul
rezultatului global datorita inflaţiei si internaţionalizării pieţelor financiare,aspiraţiile organizaţiilor de
a-şi reduce costurile printr-o gestionare mai eficientă a încasărilor şi a surselor de finanţare.În acest
context,rezultatul de trezorerie şi gestiunea sa reprezinta target-ul managerilor.
51
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
BIBLIOGRAFIE
Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. - Management financiar, vol.I, Ed. Economică 2003
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu - Tratat de contabilitate financiară , vol. I, Ed. Economică 1998
Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. - Analiză economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005
*** Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi Lector univ.dr. Aurelia Stefănescu, ”O nouă dimensiune în
măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”
*** Mihaela Ionaşcu, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr 2/02.2008 articolul
„Problematica întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie cf normei IAS7”
52
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)
53