Sunteți pe pagina 1din 53

Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

CUPRINS

CAPITOLUL I._____________________________________________ Error: Reference source not found


STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE._Error:
Reference source not found

1.1. Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Definiţii şi concepte cheie_Error: Reference source not found

1.2. Sinteză din literatura de specialitate cu privire la trezoreria întreprinderii______________________7

CAPITOLUL II._________________________________________________________________________
CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE ŞI APROFUNDARE___________29

2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie_________________________________________________________29

2.1.1. Prezentarea socieţătii________________________________________________________________29


CAPITOLUL I.________________________________________________2
STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE
SPECIALITATE.______________________________________________2
1.1. Aria de definiţie si aplicabilitate a temei. Definitii si concepte cheie____________________2
CAPITOLUL II.______________________________________________28
CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI
APROFUNDARE_____________________________________________28
2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie_________________________________________________28
2.1.1. Prezentarea societăţii ________________________________________________________28
Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere la SC PubliRom SRL în perioada 2007-2009________31
BILANT DIFERENŢIAL 2008-2007________________________________________________34
BILANŢ DIFERENŢIAL 2009-2008________________________________________________35
2.1.2 Analiza şi interpretarea rezultatelor ____________________________________________37
Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2008_____________________37
Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2009_____________________39
2.2. Rate financiare utilizate în analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. PubliRom S.R.L._____43
Bibliografie_____________________________________________________________________52

1
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

CAPITOLUL I.
STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE
SPECIALITATE.

1.1. Aria de definiţie si aplicabilitate a temei. Definitii si concepte cheie

Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie

Ce este trezoreria?

Pentru un nespecialist,trezoreria este, deseori, sinonimă cu „banii din casă”.


În viziunea contabilităţii, a gestiunii financiare şi a analizei economico-financiare,concepţia de
trezorerie are o definiţie mult mai cuprinzătoare.
Dată fiind importanţa trezoreriei pentru o organizaţie,instituţiile de normalizare contabilă au încercat
să-i consacre o definiţie prin normele emise,astfel:
• Norma contabilă americană FAS 95,precizează că trezoreria cuprinde lichidităţile si
cvasilichidităţile.
Cvasilichidităţile sunt investiţii financiare pe termen scurt, foarte lichide,imediat realizabile şi care au
o scadenţă de maximum 90 de zile.
•În viziunea normei contabile britanice FRS 1, de inspiraţie americană, trezoreria include
disponibilităţile din casă şi din conturile bancare curente si împrumuturile cu scadenţă mai mica de 3
luni. Plasamentele pe termen scurt se includ in trezorerie, dacă sunt uşor convertibile în disponibilităţi
la nivelul unor valori cunoscute, au scadenţe suficient de apropiate pentru a evita orice risc de variaţie
a valorii şi sunt considerate de către organizaţii echivalente de lichidităţi.
•Reglementările contabile romaneşti nu ofera o definiţie explicită a trezoreriei.
Pentru contabilitate, trezoreria reprezintă activitatea în cadrul căreia se cuprind tranzacţiile şi
evenimentele prin care se gestionează instrumentele financiare pe termen scurt, valorile de încasat,
disponibilităţile băneşti aflate în caseria societăţilor comerciale,creditele bancare şi alte valori de
trezorerie.
•Privită prin prisma IAS 7 Situaţia fluxurilor de numerar, trezoreria, deşi nu este clar definită,
cuprind numerarul si echivalentele de numerar. Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi
depozitele la termen. Echivelentele de numerar sunt investiţii finaciare pe termen scurt şi extrem de
lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi al căror risc de schimbare a valorii
este insignifiant. 1

1
”O noua dimensiune in măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”– Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi
Lector univ.dr. Aurelia Ştefănescu
2
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Tabloul fluxurilor de trezorerie (cash flow statement) s-a impus ca un instrument de


apreciere a performanţei firmei de data relativ recentă (in ultimii 20 - 30 de ani), odată cu
conştientizarea limitelor informaţionale ale contului de rezultate, şi anume, deşi investitorii îşi
bazează deciziile de investire pe informaţii legate de rentabilitate, au existat situaţii în care doar
informaţiile legate de profit nu au fost suficiente pentru a evalua corect performanţele unei firme şi a
realiza un plasament eficient.
Astfel au existat cazuri în care întreprinderi care au obţinut profit nu au dispus de lichidităţi pentru a-
şi plăti impozitul pe profit, salariile personalului sau dividendele cuvenite acţionarilor. În asemenea
cazuri, deşi a existat o buna gestiune a cheltuielilor şi a veniturilor care au generat profit,
managementul firmei a gestionat defectuos fluxurile de trezorerie, astfel încat nu a reuşit să procure
lichidităţi pe măsura nevoilor de plată. Prin urmare, acţionarii actuali sau potenţiali au devenit din ce
în ce mai interesaţi de informaţiile privind capacitatea întreprinderii de a plăti dividente viitoare, decat
de profitul contabil prezent. 2
Plecând de la informaţiile furnizate de tabloul fluxurilor de trezorerie, utilizatorii
situaţiilor financiare estimează capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi viitoare. În funcţie de
datele furnizate de tabloul de trezorerie, managerii îsi stabilesc politica de dividende şi îşi planifică
deciziile strategice privind investiţiile şi finanţarea întreprinderii.
Utilizatorii externi, cum sunt acţionarii şi creditorii, folosesc tabloul fluxurilor de trezorerie pentru a
evalua lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii pe care o finanţează, respectiv capacitatea
întreprinderii de a-şi onora plăţile cu scadenţă mai mică sau mai mare de un an (datorii pe termen
scurt,mediu şi lung), cum sunt dividendele, împrumuturile şi dobanzile aferente.
Deşi International Accounting Standards Committee (IASC) care din aprilie 2001 a
devenit International Accounting Standards Board (IASB) nu defineşte conceptul de trezorerie, se
consideră că este vorba de ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (numerar si
echivalente de numerar).
• În sens restrâns , trezoreria cuprinde soldurile debitoare la banca şi titlurile de plasament care
se pot transforma în disponibilităţi.
• În sens larg ea desemnează totalul lichidităţilor sau disponibilităţilor întreprinderii.
• Trezoreria a mai fost definită şi ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment şi masurată ca diferenţă între disponibilităţi şi credite de trezorerie.3

2
”O noua dimensiune în măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”– Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi
Lector univ.dr. Aurelia Ştefănescu
3
Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr 2/02.2008 articolul „Problematica întocmirii tabloului fluxurilor
de trezorerie cf normei IAS7”,autor Mihaela Ionaşcu
3
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

• Trezoreria - informatie cheie prin care intreprinderea îsi finantează activitatea şi îsi asigură
perenitatea. Prin ea se determină indicatorii necesari gestiunii şi analizei financiare, atat pe termen
scurt , pentru măsurarea solvabilităţii cat şi pe termen lung pentru măsurarea nevoi de finanţare.
Tabloul de finanţare a apărut ca răspuns la obţinerea unei viziuni dinamice asupra situaţiei financiare,
adică asupra evoluţiei acestei situaţii.
Bilanţul oferă o viziune statică asupra structurii financiare, prezintă soldul lichidităţilor si
echivalentelor de lichidităţi ale unei întreprinderi la sfarşitul perioadei. Prin examinarea a doua
bilanţuri consecutive se poate preciza daca lichidităţile au crescut sau scazut în cursul perioadei nu
însa şi de ce au variat în cursul exerciţiului.
Contul de profit şi pierdere prezintă o viziune dinamică asupra activităţii, prin informaţii de tipul
veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor degajate de diferitele activităţi – chei privind sursele şi
utilizările lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi, dar nici aceasta situaţie nu explică de ce
elementele respective au crescut sau scăzut. De multe ori în spatele unor profituri mari sau creşteri ale
producţiei şi cifrei de afaceri se pot ascunde probleme grave de trezorerie.
De-a lungul timpului tabloul de finanţare a îmbracat mai multe forme, doua remarcându-se :
tabloul de utilizări şi resurse şi tabloul fluxurilor de trezorerie.
Tabloul de utilizări şi resurse explică variaţia patrimoniului între bilanţul de deschidere
şi cel de închidere, este orientat spre o analiză patrimonială a întreprinderii, furnizand o vedere asupra
echilibrului financiar. Tabloul de utilizări şi resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, în
timp ce fluxurile monetare fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.
Fluxurile monetare sunt fluxuri patrimoniale care au un impact imediat asupra
disponibilităţilor întreprinderii toate cumpărările (de imobilizări, de mărfuri, de materii prime, prestări
servicii) plătite imediat ; toate vanzările încasate imediat.
Fluxurile financiare includ fluxurile monetare plus fluxurile patrimoniale care nu au
impact imediat asupra disponibilităţilor întreprinderii; vanzările şi cumpărările pe credit.

Tabloul fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii privind încasările şi plăţile unei


întreprinderi, în cursul unui exerciţiu, pentru a ajuta utilizatorii de situaţii financiare, în special
investitorii, în evaluarea solvabilităţii acesteia. Tabloul fluxurilor de lichidităţi face obiectul normei
internaţionale IAS 7 ‘’Situaţia fluxurilor de numerar ‘’.4

Obiectivul standardului este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la


istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi, prin intermediul situaţiei

4
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,Standardul
7
4
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activităţi de
exploatare, investiţie şi finanţare.

Aria de aplicabilitate

Situaţia fluxurilor de numerar este parte integrantă a situaţiilor financiare, pentru fiecare perioadă pentru
care sunt prezentate situaţiile financiare. Dată fiind nevoia entităţilor de a beneficia de numerar pentru a-şi
desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea
situaţiei fluxurilor de numerar.

Fiind parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar furnizează informaţii care
permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entităţii, structura sa financiară,
inclusiv informaţii referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităţii de a
influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar.
De exemplu:
 Dacă entitatea desfăşoară o activitate profitabilă, dar nu generează numerar, probabil datorită
unui nivel ridicat al creanţelor comerciale care sunt achitate după o perioadă lungă de timp, în
acest caz este posibil ca entitatea să dea faliment.

 Acţionarii sau potenţialii investitori vor fi interesaţi să cunoască dacă societatea va fi capabilă
să le asigure o rentabilitate a investiţiei lor.

În acest mod, entitatea se poate adapta la circumstanţele şi oportunităţile în continuă schimbare şi


poate dezvolta modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare
cu alte entităţi, deoarece aceasta elimină efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru
aceleaşi tranzacţii sau evenimente.

Istoricul informaţiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca indicator al valorii,
momentului apariţiei şi siguranţei viitoarelor fluxuri de numerar. Acesta este, de asemenea, folositor
în verificarea exactităţii evaluărilor trecute ale viitoarelor fluxuri de numerar, precum şi în examinarea
relaţiilor dintre profitabilitate şi fluxurile nete de numerar, ca şi a impactului modificării preţurilor.

Definiţii utilizate in IAS 7

Trezoreria întreprinderii reprezintă ansamblul de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi de care


dispune firma.5

5
Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti
2005,Standardul 7
5
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.6

Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt
uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia.
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderilor,
precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii,
care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziţiei
capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.

Numerar şi echivalente de numerar


Echivalentele numerarului sunt păstrate, mai degrabă, în scopul îndeplinirii
angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiţii sau în alte scopuri. Pentru a califica un
plasament drept echivalent de numerar, acesta trebuie să fie uşor convertibil într-o sumă prestabilită
de numerar şi să fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Prin urmare, un plasament
este, în mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci când are o scadenţă mică de, să
zicem, trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei. Investiţiile de capital nu sunt considerate
echivalente de numerar, cu excepţia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de
numerar, de exemplu, în cazul acţiunilor preferenţiale achiziţionate în cursul unei perioade scurte
înaintea scadenţei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată.
În general, împrumuturile bancare sunt considerate activităţi de finanţare. Totuşi, în anumite ţări,
descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă din gestiunea numerarului
unei întreprinderi. În aceste circumstanţe, descoperirile de cont sunt considerate ca o componentă a
numerarului şi echivalentului de numerar. O caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul
că soldul bancar fluctuează, deseori, între disponibil şi descoperit.
Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau
echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei
întreprinderi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului
presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar.

6
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,Standardul
7
6
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

1.2. Sinteză din literatura de specialitate

Fluxuri de trezorerie

În România, situaţia fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situaţiilor


financiare anuale în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor Publice Nr.94 din
29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitaţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Standardul internaţional de contabilitate IAS 7 propune: "Situaţia fluxurilor de numerar
trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate în activităţi de exploatare,
investiţie şi finanţare.”
O întreprindere prezintă fluxurile sale de numerar din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare
într-o manieră care corespunde cel mai bine activităţii sale. Clasificarea în funcţie de activităţi
furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să stabilească impactul respectivelor activităţi asupra
poziţiei financiare a întreprinderii, precum şi valoarea numerarului şi a echivalentelor de numerar.
Aceste informaţii pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relaţiile ce apar între activităţile
respective.
O tranzacţie poate include fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit. De exemplu, când
rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi principalul, elementul dobândă
poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanţare.
Activităţi de exploatare (operaţionale)
Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităţi de exploatare este un indicator
cheie al măsurii în care activităţile întreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a
rambursa împrumuturile, a menţine capacitatea de funcţionare (producţie) a întreprinderii, a plăti
dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare. Informaţiile cu privire la
componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, împreună cu alte
informaţii, sunt folositoare în prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.
Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul rând, din
principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din
tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemple de
fluxuri de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri; 7
(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
7
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,
Standardul 7
7
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;


(f) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi alte
beneficii generate de poliţele de asigurare;
(f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi
identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare; şi
(g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau
tranzacţionare.
Anumite tranzacţii, cum ar fi vânzarea unei instalaţii de producţie, pot da naştere unui câştig sau unei
pierderi, care este inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Cu toate acestea, fluxurile
de numerar aferente acestor tranzacţii sunt fluxuri de numerar provenite din activităţi de investiţie.
O întreprindere poate deţine valori mobiliare şi titluri de credit pentru scopuri de tranzacţionare sau
plasament, caz în care sunt similare stocurilor de mărfuri achiziţionate special pentru a fi revândute.
Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpărarea şi vânzarea titlurilor de tranzacţionare şi
plasament sunt clasificate drept activităţi de exploatare. În mod similar, avansurile în numerar şi
creditele acordate de instituţiile financiare sunt, de obicei, clasificate drept activităţi de exploatare, din
moment ce se referă la principala activitate producătoare de venit a respectivei întreprinderi.

Activităţi de investiţie
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţie este importantă
deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse
menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar . Exemple de fluxuri de numerar provenite din
activităţi de investiţie sunt:
(a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate şi
la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale; 8
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active
imobilizate;
(c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile pentru aceste instrumente
considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de
tranzacţionare);

8
Standardele Internationale de Raportare Financiara, IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti
2005,Standardul 7
8
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi, şi interese în asocierile în participare (altele decât încasările pentru acele instrumente
considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de
tranzacţionare);
(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi
împrumuturile efectuate de o instituţie financiară);
(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi
(altele decât avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare);
(g) plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când
acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate ca
fiind activităţi de finanţare;
(h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în afara cazului
când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt
clasificate ca fiind activităţi de finanţare.
Când un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziţii de risc identificabile, fluxurile
de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate în aceeaşi manieră ca şi fluxurile de
numerar aferente poziţiei astfel acoperite.

Activităţi de finanţare
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este importantă
deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de către finanţatorii
întreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare sunt:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;
(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile
întreprinderii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor
neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung; 9
(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
(e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de
leasing financiar.
Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare

9
Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005,Standardul
7
9
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

O întreprindere trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activităţi de exploatare folosind


una dintre cele două metode:
1.Metoda Directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar.
Aceasta furnizează informaţii utile în prognozarea fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt
disponibile prin metoda indirecta.În cazul metodei directe,informaţiile referitoare la principalele clase
de plăţi se pot obţine în doua moduri:
• în cazul aplicării unei contabilităţi de trezorerie,fluxurile de exploatare se obţin din
înregistrările contabile ale întreprinderii, prin compararea încasărilor cu plăţile aferente
exploatării;
• în cazul aplicării unei contabilităţi de angajamente,fluxurile din exploatare se obţin din Contul
de profit şi pierdere prin ajustarea veniturilor şi cheltuielilor de exploatare cu modificările pe
parcursul perioadei al stocurilor,creanţelor şi datoriilor din exploatare(variaţia nevoii de fond
de rulment de exploatare) şi eventual creanţele şi datoriile aferente activităţii de investiţii sau
finanţare(variaţia nevoii de fond de rulment in afara exploatării). Nevoia de fond de rulment de
exploatare împreuna cu cea în afara exploatarii formează nevoia de fond de rulment globală.
Nevoia de fond de rulment se determină ca diferenţă între nevoile şi resursele de exploatare şi
reprezinta nevoia netă de surse ce provine din decalajul de încasări şi plăţi al perioadei,fiind un
indicator foarte utilizat în cadrul analizelor pe bază de bilanţ. În componenţa nevoii de fond de
rulment intră stocurile şi creanţele,ca imobilizări temporare şi resursele ce se vor materializa în
încasări şi datoriile faţă de furnizori şi alte datorii nefinanciare.
Formula de calcul a fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare determinate prin metoda
directă în cazul aplicării unei contabilităţi de angajamente este:
FNE = VEI – CEP - ∆NFRE
Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;
VEI = venituri din exploatare de încasat;
CEP = cheltuieli de exploatare de plată;
∆NFRE= variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare.
∆NFRE = (Sold final – Sold iniţial) elemente componente ale NFRE 10

2.Metoda Indirectă.
IAS 7 şi OMFP nr.94/2001 prezintă metoda indirectă ca alternativă la metoda directă de
determinare a fluxurilor de trezorerie,ea fiind metoda prin care profitul net sau pierderea netă este
ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau

10
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000,Bucureşti,Ed.Economică 2000
10
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate
cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.
Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obţinute din activităţi de exploatare
folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informaţii care sunt folositoare în estimarea
fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă.
Pe baza metodei directe, informaţiile privind clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar
pot fi obţinute:
(a) fie din înregistrările contabile ale întreprinderii;
(b) fie prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi şi alte venituri similare şi cheltuieli cu
dobânda şi alte cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) şi a altor elemente în contul de profit
şi pierdere cu:
- modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din
exploatare,
- alte elemente decât numerarul; şi
- alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investiţii
sau finanţare.
Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea
profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
(a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare;
(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi
câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate şi interesele
minoritare; 11
(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiţii
şi finanţare.
Formula de calcul a fluxurilor de numerar din exploatare determinate prin metoda indirectă este:
FNE = RNC – VC – VIF + CC + CIF - ∆NFRE
Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;
RNC = rezultat net contabil;
VC = venituri calculate;
VIF = venituri din activitatea de investiţii si finanţare;
CC = cheltuieli calculate;
CIF = cheltuieli din activitatea de investiţii si finanţare;

11
Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti
2005,Standardul 7
11
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

∆NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare.12


Alternativ, fluxul net de numerar din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind
metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în contul de profit şi pierdere
şi pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor şi a creanţelor şi datoriilor din exploatare. "
Norma internaţională nu face referire la categoriile ce trebuie constituite. Pe baza exemplelor sale se
ajunge la următoarea prezentare :

"Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (metoda directă):

(+) Încasări de la clienţi

(-) Plăţi către furnizori şi angajaţi

= Numerar generat din exploatare

(-) Dobânzi plătite

(+) Dividente încasate

(+/-) Alte încasări – plăţi privind veniturile şi cheltuielile

(-) Impozitul pe profit

= Fluxul de numerar net din activităţile de exploatare "13

"Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda directă):

(+) Încasari generate de relaţiile cu clienţii

(+) Încasări care provin din redevenţe, onorarii şi alte venituri

(-) Plăţi în favoarea furnizorilor

(-) Plăţi în favoarea şi în numele personalului

(-) Dobânzi şi dividende plătite (aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor
de finanţare)

(-) Plăţi TVA

(+) Alte încasări generate de exploatare


12
Mihai Ristea – "Cotabilitatea financiara a întreprinderii " Ed. Universitară Bucureşti 2005
13
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000,Bucureşti,Ed Economică,2000
12
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

(-) Alte plăţi generate de exploatare

(-) Plăţi privind impozitul asupra beneficiilor (aceste fluxuri ar putea fi repartizate între activităţile de
exploatare, cele de investiţii şi cele de finanţare)

= Fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare "14

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de exploatare( metoda indirectă):

(+/-) Rezultatul înaintea impozitării

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei

+ Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele

(-) Venituri din amortizări şi provizioane

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare


(+/-) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor

(+/-) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament

+ Cheltuieli cu dobânzile

(-) Venituri din dobanzi si dividende

=(+/-) Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment

(+/-) Variaţia stocurilor

(+/-)Variaţia conturilor de clienţi şi a altor creanţe din exploatare

(+/-) Variaţia cheltuielilor în avans

(+/-) Variaţia conturilor de furnizori şi a altor datorii de exploatare

(+/-) Variaţia veniturilor în avans(din exploatare)

Alte prelucrări care presupun informaţii de tip încasări şi plăţi

(-) Dobânzi şi dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria activităţilor de finanţare)

(-) Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor


14
Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă – Contabilitate financiară, o abordare europeana şi internaţională,
vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005
13
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

= Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare "15

" Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare (metoda indirectă) :16

(+/- ) Rezultatul înaintea impozitării şi elementelor extraordinare

(+/- ) Ajustări din elementele nonnumerar

+ Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

- Venituri din amortizări şi provizioane

+ Pierderi din diferenţe de curs valutar

- Câstiguri din diferenţe de curs valutar

+ Cheltuieli cu dobânzile

- Venituri din plasamente

= Rezultatul din exploatare înainte de modificările capitalului circulant (variaţia necesarului în fond de
rulment)

(+/- ) Variaţia capitalului circulant (necesarul în fond de rulment)

(+/- ) Creşteri / micsorări de stocuri

(+/- ) Creşteri / micsorări de creante din exploatare

(+/- ) Cheltuielile in avans

(+/- ) Creşteri / micsorări de datorii comerciale si alte datorii din exploatare

(+/- ) Veniturile în avans

= Fluxul de numerar generat de exploatare

- Dobânzi şi dividende plătite

+ Dobânzi şi dividende încasate

- Impozitul pe profit plătit

(+/- ) Alte încasări / plăţi privind veniturile şi cheltuielile

= Flux net de numerar provenit din activitatea de exploatare "17

15
Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă – Contabilitate financiară, o abordare europeană şi internaţională,
vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005
16
Mihai Ristea – "Contabilitatea financiară a întreprinderii
14 " Ed. Universitara Bucureşti 2005
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Indiferent de metoda folosită rezultatul trebuie să fie acelaşi, " ceea ce diferă fiind
modalitatea de analiză a fluxurilor de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii.
Pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exercitiului, sunt operate ajustări în scopul determinării
fluxului de numerar echivalent al acestuia. Practicarea unei contabilităţi de angajamente, precum şi
luarea în calculul profitului a unor elemente de venituri şi cheltuieli nemonetare adâncesc diferenţa
dintre mărimea rezultatului realizat şi cea a numerarului din trezoreria societăţii comerciale."

" Deşi pare mai dificil de aplicat , metoda indirectă câstigă teren în faţa celei directe, poate şi datorită
faptului că are o logică de calcul mai apropiată de forma raportărilor contabile. În acest sens au fost
dezvoltate formule mai simplificate de calcul, ce pot fi aplicate mai ales atunci când structura
bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu este foarte dezvoltă. Astfel mărimea fluxurilor de
numerar din activităţi de exploatare, întâlnite în literatura de specialitate şi cu titulatură de cash flow
operaţional, este aproximată prin formula :18

Cfop = PN – Rezultat financiar + Amo - ∆NFR

Cfop = cash flow operaţional

∆NFR = variaţia necesarului de fond de rulment

Amo = cheltuieli cu amortizarea

PN = rezultatul exerciţiului (din calculul căruia a fost eliminat rezultatul vânzării activelor
imobilizate, calculat ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea lor netă contabilă).19

Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de investiţii şi finanţare


" Întreprinderile trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări şi plăţi brute în numerar
provenite din activităţi de investiţie şi finanţare, făcându-se excepţie în măsura în care fluxurile de
numerar descrise în paragrafele 22 şi 24 sunt raportate pe o bază netă.
Raportarea fluxurilor de numerar pe o bază netă
22. Fluxurile de numerar provenite din următoarele activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare pot
fi raportate pe o bază netă:
(a) încasările şi plăţile de numerar pentru acceptarea plăţilor şi încasărilor în numerar efectuate

17
Mihai Ristea – "Contabilitatea financiară a întreprinderii " Ed. Universitară Bucureşti 2005
18
Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. – Management financiar, vol.I, Ed. Economică 2003
19
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
15
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

în numele clienţilor, atunci când fluxurile de numerar reflectă, mai degrabă, activităţile clientului
decât pe acelea ale întreprinderii; şi
(b) plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari,
iar termenul de scadenţă este scurt.
23. Exemplele de plăţi şi încasări în numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(a) sunt:
(a) acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci;
(b) fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii; şi
(c) chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăţi imobiliare şi plătite acestora.

Exemplele de încasări şi plăţi de numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(b) sunt avansurile
făcute pentru şi rambursarea:
(a) valorilor principale aferente clienţilor care folosesc cărţi de credit;
(b) achiziţiei şi cedării de investiţii; şi
(c) altor împrumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scadenţă de trei luni
sau mai puţin.
24. Fluxurile de numerar provenite din fiecare dintre următoarele activităţi ale unei instituţii
financiare pot fi raportate pe o bază netă:
(a) rambursarea depozitelor cu o dată fixă de scadenţă;
(b) plasarea depozitelor şi retragerea acestora de la alte instituţii financiare; şi
(c) avansurile în numerar şi împrumuturile făcute clienţilor, precum şi rambursarea acestor avansuri şi
împrumuturi ."20
" IAS 7 nu precizează care sunt rubricile de constituit corespunzătoare fluxurilor din activităţi de
investiţii, totuşi exemplele furnizate în anexa normei conduc la următoarea prezentare tip :

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de investiţii

(-) Achizţionarea filialei x (-) trezoreria achiziţionată

(+) Cesiunea filialei y

(-) Achiziţionarea de imobilizări

(-) Achiziţionarea de plasamente

(+) Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări

(+) Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente

20
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
16
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

(+) Dobânzi încasate

(+) Dividende primite (încasate)

= (+/-) Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii."

" IAS 7 nu precizează care sunt rubricile de constituit corespunzătoare fluxurilor din activităţi de
investiţii, totuşi exemplele furnizate în anexa normei conduc la următoarea prezentare tip :

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de finanţare

(+ ) Creşterea de capital în numerar

(-) Rambursarea de capital în numerar

(+) Emisiunea (contractarea ) de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)

(-) Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)

(-) Rambursarea de datorii ce rezultă din contractele de locaţie – finanţare21

(-) Dobânzi şi dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria fluxurilor de exploatare)

= (+/-) Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare."

Raportarea altor elemente22

• Fluxurile de numerar în valută


Fluxurile de numerar provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda de
raportare a unei întreprinderi prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda de raportare şi valută,
asupra valorii în valută, la data fluxului de numerar.
Fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate trebuie convertite la cursul de schimb dintre
moneda de raportare şi valută, la data fluxului de numerar.
Fluxurile de numerar exprimate în valută sunt raportate într-o manieră conformă cu IAS 21, Efectele
variaţiei cursurilor de schimb valutar. Aceasta permite utilizarea unui curs de schimb ce aproximează
cursul actual. De exemplu, la înregistrarea tranzacţiilor în valută sau pentru conversia fluxurilor de
numerar ale unei sucursale din străinătate se poate folosi, pentru o perioadă, un curs de schimb mediu
ponderat. Cu toate acestea, IAS 21 nu permite folosirea cursului de schimb de la data bilanţului atunci
când se convertesc fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate.
21
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
22
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
17
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Profitul şi pierderile nerealizate ce provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de
numerar. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de
numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului de numerar pentru a reconcilia
numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este
prezentată separat de fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie, finanţare şi
include diferenţele, dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de
schimb de la sfârşitul perioadei.

• Elemente extraordinare
Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca provenind din
activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare şi prezentate adecvat şi separat.
Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în situaţia fluxului
de numerar ca provenind din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, pentru a da posibilitatea
utilizatorilor să înţeleagă natura lor şi efectul pe care îl au asupra fluxurilor de numerar prezente şi
viitoare ale întreprinderii. Aceste prezentări vin în completarea prezentărilor separate privind natura şi
valoarea elementelor extraordinare cerute de IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori
fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

• Dobânzi şi dividende 23
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite trebuie prezentate separat. Fiecare
dintre acestea trebuie clasificat într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie
de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare. Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a
lungul unei perioade este prezentată în situaţia fluxului de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută
drept cheltuială în contul de profit şi pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul
alternativ permis de IAS 23, Costurile îndatorării.
Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de instituţiile financiare,
de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totuşi, nu există un consens privind clasificarea
acestor fluxuri de numerar de către alte întreprinderi. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi
dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intră în
determinarea profitului net sau a pierderii nete. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele
încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare şi, respectiv, din investiţie, deoarece
ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a eficienţei investiţiilor.

23
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
18
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare, deoarece reprezintă costuri
ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă
a fluxului de numerar din activităţi de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea
unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
Impozitul pe profit. Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat
şi vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care
ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi investiţie.
Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de numerar
clasificate în situaţia fluxurilor de numerar ca activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, în timp ce
cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităţilor de investiţie şi finanţare, fluxurile
de numerar aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o
perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele
plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci
când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii
individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităţi de investiţie sau
finanţare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de
investiţie sau finanţare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase
de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.

• Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie


Atunci când se prezintă o investiţie într-o întreprindere asociată sau filială pe baza metodei
punerii în echivalenţă sau a costului, investitorul limitează informaţiile raportate în situaţia fluxurilor
de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi întreprinderea în care s-a investit, de
exemplu, la dividende şi avansuri.
O întreprindere care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun (a se vedea
IAS 31, Raportarea financiară a intereselor în asocierile în participaţie) folosind consolidarea
proporţională, va include în situaţia consolidată a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din
fluxurile de numerar ale entităţii controlate în comun. O întreprindere care prezintă un asemenea
interes folosind metoda punerii în echivalenţă include în situaţia fluxurilor de numerar fluxurile de
numerar generate de investiţia sa în entitatea controlată în comun, precum şi repartizările şi alte
vărsăminte sau încasări apărute între această şi entitatea controlată în comun.

19
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

• Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri 24


Fluxurile de numerar globale provenite din achiziţiile şi din cedările de filiale şi alte unităţi
de afaceri trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţie.
Întreprinderile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte,
atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităţi de afaceri:
(a) contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării;
(b) ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub forma numerarului şi a
echivalentelor de numerar;
(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziţionată sau
cedată; şi
(d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi datoriilor din filiala sau unitatea
de afaceri care a fost achiziţionată sau cedată, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar.
Prezentarea separată a efectelor fluxurilor de numerar generate în urma achiziţiei sau
cedării de filiale şi alte unităţi comerciale, ca elemente-rânduri distincte, împreună cu prezentarea
separată a valorii activelor şi obligaţiilor achiziţionate sau înstrăinate, ajută la distingerea fluxurilor de
numerar respective de fluxurile de numerar provenite din alte activităţi de exploatare, investiţie şi
finanţare. Efectele fluxurilor de numerar ale înstrăinărilor nu sunt deduse din acelea ale achiziţiilor.
Valoarea cumulată a numerarului plătit sau încasat drept contraprestaţie a achiziţiilor sau vânzărilor
este raportată în situaţia fluxurilor de numerar, după deducerea numerarului şi a echivalentelor de
numerar achiziţionate sau cedate.

• Alte tranzacţii decât cele în numerar


Tranzacţiile de natură investiţională şi de finanţare care nu necesită întrebuinţarea numerarului
sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaţia fluxului de numerar. Astfel de tranzacţii
trebuie prezentate în altă parte a situaţiilor financiare într-un mod care să furnizeze toate informaţiile
relevante cu privire la aceste activităţi de investiţie şi finanţare.
O mare parte a activităţilor de investiţie şi finanţare nu au un impact direct asupra fluxurilor de
numerar curente, cu toate că ele afectează structura capitalului şi a activelor unei întreprinderi.
Excluderea tranzacţiilor fără numerar din situaţia fluxului de numerar este consecventă cu obiectivul
unei situaţii a fluxului de numerar, deoarece aceste elemente nu implică fluxuri de numerar în
perioada curentă.
Exemple de tranzacţii fără numerar sunt:
24
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 ,
Standardul 7

20
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

(a) achiziţia de active fie prin asumarea directă a obligaţiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing
financiar,
(b) achiziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni; şi
25
(c) convertirea datoriilor în capital.

• Componente ale numerarului şi ale echivalentelor de numerar


O întreprindere trebuie să evidenţieze componentele numerarului şi ale echivalentelor de
numerar şi să prezinte o reconciliere a sumelor din situaţia fluxurilor sale de numerar cu elementele
echivalente raportate în bilanţ.
Având in vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului şi a practicilor bancare utilizate în
lume şi pentru a respecta IAS1, Prezentarea situaţiilor financiare, o întreprindere va indica politica
adoptată în determinarea componentelor numerarului şi ale echivalentelor de numerar.
Efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor numerarului şi echivalentelor
de numerar, de exemplu, o modificare în clasificarea instrumentelor financiare anterior considerate ca
făcând parte din portofoliul de investiţii ale întreprinderii, este raportat în conformitate cu IAS 8,
Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.
• Alte prezentări
Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea soldurilor semnificative de numerar şi echivalent de
numerar deţinute şi a căror utilizare de către grup este restricţionată, împreună cu un comentariu al
conducerii.
Există diferite circumstanţe în care soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o
întreprindere nu sunt disponibile grupului pentru a fi utilizate de acesta. Exemplele includ soldurile de
numerar şi echivalente de numerar deţinute de o filiala care îşi desfăşoară activitatea într-o ţară unde
se aplică controlul schimbului valutar sau alte restricţii legale, atunci când soldurile nu sunt utilizabile
în orice scopuri de către societatea-mamă sau de alte filiale.
Pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos
informaţii suplimentare.
Prezentarea acestor informaţii, însoţite de comentariul conducerii, este încurajată şi poate
cuprinde: (a) valoarea facilităţilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activităţi de
exploatare şi stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricţie în folosirea acestor facilităţi;

25
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 ,
Standardul 7
21
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

(b) valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităţile de exploatare, de investiţie şi
de finanţare aferente intereselor în asocierile în participaţie, raportate folosind metoda consolidării
proporţionale;
(c) valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare,
separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menţinerii capacităţii de exploatare;
(d) valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare,
aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic raportat (a se vedea IAS 14, Raportarea pe
26
segmente).
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităţii de
exploatare de fluxurile de numerar necesare menţinerii capacităţii de exploatare este folositoare,
oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă întreprinderea investeşte în mod adecvat pentru
menţinerea capacităţii sale de exploatare. O întreprindere care nu investeşte în mod adecvat în
menţinerea capacităţii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru
lichiditatea curentă şi repartizările către acţionari.
Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a
obţine o înţelegere mai bună a relaţiilor dintre fluxurile de numerar ale societăţii, pe ansamblu, şi
acelea ale părţilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de disponibilitate şi variabilitate a
fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte. "27

"Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma
fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară
prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa
degajă, în mod permanent trezorerie.

În cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabileşte ca diferenţă între
încasările şi plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest excedent global de trezorerie
provine din următoarele operaţiuni distincte (figura 1).

 operaţii de gestiune, în principal de exploatare dar şi alte operaţii de gestiune. Această


categorie degajă excedentul de trezorerie al operaţiilor de gestiune (ETOG) şi excedentul de
trezorerie al exploatării (ETE);

26
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
27
IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7
22
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

 operaţii de investiţii şi de finanţare care generează excedentul de trezorerie al operaţiilor de


investiţii şi de finanţare (ETOIF)”28

Investiţii
Gestiune
Finanţări
Încasări

Trezorerie

Plăţi Plăţi

Figura 1. Structura trezoreriei

În ansamblul operaţiilor de gestiune un loc important îl ocupă operaţiile de exploatare, respectiv


operaţiile ciclice caracteristice activităţii întreprinderii. Aceste operaţii degajă în cursul exerciţiului un
excedent (sau deficit) de trezorerie denumit excedent (deficit) de trezorerie al exploatării (ETE).

Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatării este deci expresia trezoreriei generate sau consumată
în cursul exerciţiului financiar numai de operaţiile privind exploatarea.

Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global
de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca
acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung."29

Punctele nevralgice ale tabloului fluxurilor de trezorerie 30

Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o conceptie de echilibru financiar, centrata, in mod
esential, pe solvabilitatea intreprinderii si, in al doilea rand, pe flexibilitatea financiara. Aceste

28
Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003
29
Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003
30
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
23
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii intreprinderii de a genera fluxuri pozitive de
trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.

Fluxul de trezorerie generat de activitatile de exploatare este, de altfel, indicatorul central a analizei
situatiei unei intreprinderi. El este utilizat si pentru aprecierea performantelor acesteia pe o perioada
medie.

Arhitectura tabloului fluxurilor de trezorerie a fost influenţată, în mod implicit, de cercetarea generată
o dată cu proliferarea pieţelor financiare şi mai ales de: (i) modelul de luare a deciziei de către
investitor: (ii) modelul de evaluare a întreprinderii, adoptat în teoria financiară; (iii) ipoteza de
eficenţă a pieţelor de capitaluri.

Cercetările şi practica bursieră au dovedit că interesul investitorului se regăseşte, mai de grabă, in


fluxurile monetare, decât in beneficiile contabile sau indicatorii derivati. Tabloul fluxurilor de
trezorerie permite să se stabilească un raport între informaţiile contabile şi procesul de luare a
deciziilor de către investitor. Să nu uitam că unul dintre obiectivele acestui model este de a ajuta
investitorul în aprecierea capacităţii întreprinderii de a plăti dividende.

Fiind utile investitorilor, informaţiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea eficenţei pieţelor
financiare. Să ne reamintim că ipoteza eficenţei pieţelor financiare presupune că preţurile activelor
financiare reflectă pe de-a-ntregul informaţiile disponibile. Pe o piaţă eficentă, preţul unui activ
financiar este rezultatul unei estimări corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare de venituri
generate de deţinerea acestuia.

Structura tabloului fluxurilor de trezorerie şi, mai ales, ordinea de prezentare a funcţiilor favorizează o
lectură normativă, prin care se atribuie fluxurilor din exploatare un rol determinat în finanţarea
creşterii şi în determinarea necesarului de finanţare externă. Altfel spus, cash-flow din exploatare este
un indicator cheie, în aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera lichidităţi suficente, în vederea
realizării de noi investiţii, fără să se recurgă la sursele externe de finanţare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste
informaţii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii
întreprinderii.

Noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decat de cea de fond de rulment,
concept influenţat de aplicarea unor convenţii contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare
corespund capacităţii de autofinanţare încasate.

În sfarşit, tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergenţele între rezultatul contabil si
trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acţionarilor în finanţarea

24
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

creşterii. Deşi considerat net superior tabloului de utilizări şi de resurse, tabloul fluxurilor de
trezorerie nu a scăpat nici el criticilor. Limitele sale vizează, cu predilecţie: (i) definirea şi rolul
trezoreriei; (ii) conţinutul funcţiei de exploatare şi modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate;
(iii) evaluarea performanţelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie; (iv) insuficenţa sa, în
aprecierea evoluţiei situaţiei financiare a unei întreprinderi.

Definiţia şi rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerată un sold rezidual, o
variabila dependentă de operaţiile de exploatare, de investiţii şi de finanţare. Este, de altfel, şi critica
adusă modelului tabloului de utilizări şi de resurse, analizat anterior.

Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, în mod precis, funcţia de
exploatare. Structura fluxurilor care o compun este influenţată de o logică de natură contabilă, în
conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie să reflecte efectele asupra
trezoreriei, a operaţiilor care participă la formarea rezultatului. De aici apare şi limita că, în funcţia de
exploatare, sunt incluse şi cheltuieliile financiare a căror marime si evolutie depind de politica
financiara a intreprinderii.

Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare, a dat nastere in Statele Unite la
numeroase polemici, cu ocazia adopterii standardului FAS 95. Ori, este cunoscutca, pe plan financiar,
dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa dupa cum dividentele constituie remunerarea
actionarilor. De aici, rezulta ca atat dobanzile cat si dividentele varsate (platite) ar trebui sa fie incluse
in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se evite disocierea dobanzilor de
variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al
creditorilor, in finantarea cresterii. Cat priveste norma internationala (IAS 7), controversa este departe
de a fi transata. Fiind vorba despre un produs tranzactional, norma lasa intreprinderilor posibilitatea sa
includa dobanzile si dividentele platite, fie in cadrul fluxurilor din exploatare, fie in cele de finantare.

Pe de alta parte, se cunoaste ca nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care fundamenteaza
exploatarea. Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor, pe baza naturii
activitatii. Or, practica mondiala probeaza ca aceasta metoda este cel mai des utilizata de intreprinderi,
din motive legate de organizarea sistemului de informare contabila.31

Cat priveste aprecierea performantelor intreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie, in


special prin intermediul fluxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate sa aiba o valoare
operationala decat pe perioade medii si lungi.Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea
lor ca indicatoral performantei, pe perioade scurte. Din punct de vedere gestionar, interpretarea

31
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
25
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

performantelor aferente unei perioade medii prezinta totusi avantajul ca se evita favorizarea
termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de recuperare.

Aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi prezinta si ea unele limite. Este stiut ca,
prin acest tablou, nu sunt luate in consideratie o serie de operatii care au o incidenta asupra structurii
capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar care au o influenta directa asupra trezoreriei. Astfel
de operatii,in special cele care sunt incluse in categoria angajamentelor financiare in afara bilantului,
tind sa se profileze sub influenta dezvoltarii tehnicilor de inginerie financira sau a contabilitatii
creative. "32

"Analiza fluxurilor pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru: corelarea profitului (pierderii)
cu numerarul; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar, evaluarea
capacitatii intreprinderii de a-si indelini obligatiile de plati cash; evaluarea fluxurilor de numerar
pentru activitati viitoare(cash-flow strategic)"33

"Utilitatea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de
trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale(din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din
operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.

Atunci cand fluxurile reale si cele monetare nu coincid, cum de fapt se si intampla, trezoreria se
asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri."34

"Avand în vedere importanţa fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, cu cat nivelul
acestora este mai mare, cu atat capacitatea companiei de a genera rezultate sustenabile este mai mare.
Pentru a-şi majora fluxul de numerar din exploatare, companiile pot clasifica o cheltuială din
exploatare ca fiind un element de investiţii sau finanţare. În mod similar, o încasare din investiţii sau
finanţare poate fi clasificată ca un element de exploatare. Astfel de acţiuni nu vor afecta totalul
modificărilor fluxurilor de numerar.

De exemplu, companiile care capitalizează cheltuielile cu dezvoltarea programelor informatice vor


raporta sumele capitalizate ca fiind plăţi aferente activităţii de investiţie şi nu de exploatare. Deci o
companie care capitalizează o parte mai mare de costuri va prezenta o valoare mai mare a fluxului de

32

29.Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia, Prep.univ.drd. Rapceanu Cristian –


Contabilitate creativă – suport de curs – Bucureşti 2008

Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998
33
Gheorghiu Alexandru, - Analiza economico–financiară la nivelul microeconomic, Ed. Economică 2004
34
Stanciu Ion – Finanţe , Ed. Economică 1997
26
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

numerar din exploatare decat companiile care trec pe cheltuieli toate costurile dezvoltării programelor
informatice."35

Fluxuri financiare.Tabloul de finanţare (Tabloul utilizărilor şi resurselor)36

" Luând în considerare interacţiunea dintre echilibru financiar pe termen lung şi echilibrul financiar
pe termen scurt, concepţia continentală privind explicarea cash-flow-ului susţine determinarea cash-
flow-ului total sau a variaţiei trezoreriei ca diferenţă dintre modificarea fondului de rulment şi nevoii
de fond de rulment, conform formulei:
CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR

Tabloul de finantare apare ca document informational in literatura franceza, avand scopul de a explica
variatia de cash-flow al intreprinderii in cursul exercitiului financiar."

" Tabloul de finanţare, bazat pe concepţia franceză privind variaţia cash-flow a întreprinderii, se
întocmeşte pe baza a două bilanţuri succesive şi explică legatura dintre variaţia fondului de rulment,
variaţia nevoii de fond de rulment şi variaţia trezoreriei nete. Astfel, în prima parte a tabloului de
finanţare, se explică modul de realizare a echilibrului financiar dintre resursele şi utilizările stabile, iar
partea a doua se detaliază modul de utilizare a fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului
financiar dintre resursele şi utilizările ciclice. Astfel, ecuaţia fundamentală a tabloului de finanţare
este :

∆FR = ∆TN + ∆NFR

Rezultă că pentru întocmirea tabloului de finanţare este necesară determinarea variaţiei


celor trei indicatori de echilibru financiar, fond de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria
neta. Deci în cadrul tabloului de finanţare se prezintă atat fluxurile de resurse şi alocări financiare
stabile, cat şi fluxurile şi alocările de resurse financiare temporare. Stabilirea tipului de resurse sau
alocări se realizeaza în funcţie de modificarea structurilor bilanţului contabil. Astfel, diminuarea unui
post de activ (dezinvestitii de active fixe) sau majorarea unui post de capitaluri proprii sau datorii
(atragerea de credite bancare si majorarea capitalului propriu) constituie un flux de resurse, in timp ce
cresterea unui post de active (achizitii de imobilizari, cresterea stocurilor si a creantelor comerciale)
sau diminuarea unui post de capitaluri proprii sau datorii (rambursarea de imprumuturi) reprezinta un
post de alocare a numerarului.

35
Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia, Prep.univ.drd. Rapceanu Cristian –
Contabilitate creativă – suport de curs – Bucureşti 2008
36
Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiză economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005
27
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

În mod sintetic , tabloul de finantare reflecta, pe de o parte, fluxurile de resurse financiare interne
evidentiate prin intermediul capacitatii de autofinantare a intreprinderii, operatiunilor de dezinvestitii,
diminuarea stocurilor si a creantelor, precum si fluxurile de resurse financiare externe mobilizate prin
aport de capital, atragerea de noi imprumuturi, majorarea datoriilor de exploatare . Pe de alta parte,
acest document prezinta modul de utilizare a resurselor financiare interne si externe in scopul
realizarii de investitii in active fixe , mjorarea stocurilor si a creantelor, rambursari de credite bancare,
plata dividendelor, reducerea datoriilor de exploatare.Luand in considerare structura sa, tabloul de
finantare conferă o utilitate deosebită în analiza previziunii finanţării activelor fixe si circulante,
precum şi a variaţiei trezoreriei nete."37

CAPITOLUL II.

CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE

2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie

2.1.1. Prezentarea societăţii


S.C PubliRom S.R.L. este o agenţie de publicitate apartinand firmei Inter Publicite şi face parte
din reţeaua internaţională Relationship Marketing Group Pulicite cu prezenţă la scara mondială. În
37
Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiza economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005
28
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

momentul de faţă, lucrează pentru 25 clienţi şi 28 mărci. Coordonează proiecte regionale în Europa
Centrala şi de Est ale unor clienţi multinaţionali precum Kraft.
În anul 1995 se înfiinţează agenţia de publicitate Inter, iar în anul 1996, aceasta se afiliază la reţeaua
Publicite, restabilind prezenţa istorică a marii companii în România.

Forma juridică, date de identificare fiscală

Societatea este persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere limitată.

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată începând cu data înregistrării în Registrul


Comerţului.

Societatea îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legislaţiei române în vigoare şi ale
prezentului act constitutiv.

Societatea este titulară de drepturi şi obligaţii şi răspunde pentru obligaţiile sale faţă de terţi cu
întregul patrimoniu; asociatul răspunde numai în limita aportului la capitalul social.

Sediul societăţii este în Bucureşti, Str. Valea Lunga, nr. 80.

Codul unic de înregistrare al societăţii este 18119761, însoţit de atributul fiscal R, societatea fiind
plătitoare de TVA. Numărul de ordine în Registrul Comerţului este J40/ 1201/ 10.01.2000.

Relaţii cu mediul economico-social

A. Investitorii de capital

Capitalul social al societăţii este în valoare de 20000 lei, constituit integral în numerar, în întregime
subscris şi vărsat de către asociaţi la constituirea societăţii. Capitalul social este divizat în 200 părţi
sociale, cu o valoare nominală de 100 lei fiecare, ce aparţin în cote diferite asociaţilor. Obligaţiile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic răspunzând până la concurenţa capitalului
social subscris.
Atribuţiile privind conducerea date de lege în componenţa Adunării Generale a asociaţiilor revin,
potrivit actului constitutiv, asociaţilor.
Conform actului constitutiv, asociaţilor le revin toate beneficiile societăţii şi suportă pierderile
acesteia. După plata impozitelor către stat şi preluarea a 5% pentru formarea fondului de rezervă,
profitul rezultat din activitatea societăţii revine, în întregime, asociaţilor

B. Relatii de credit

Principalul bancher care oferă servicii în domeniul bancar societăţii este Banca Comercială Română,
filiala Lipscani, pe baza unui contract încheiat între ambele părţi. Societatea are un cont deschis la
Banca Comercială Romană dar si la Banca Romană de Dezvoltare, prin intermediul cărora execută
29
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

plăţi sau încasări. Documentul care stă la baza acestor operaţii este extrasul de cont, emis de către
bancă zilnic, în care sunt consemnate toate tranzacţiile efectuate.

C. Relatii comerciale

Pe baza unor contracte încheiate cu diverşi furnizori sau clienţi, societatea SC PubliRom SRL
întreţine relaţii comerciale cu aceştia, relaţii care pot fi fie de prestări servicii, fie de achiziţie sau
vânzări de bunuri.

Principalii furnizori ai firmei sunt:


OMV.; RELLY SRL; FUNDATIA PROAGE; ANA TRADE SRL ; HIPRODA SA; ; UNITRANS
SRL; DIVERTA MEDIA RETAIL S.A.
Principalii clienţi ai firmei sunt:
Procter&Gamble,InBev, Nestle, Shell, ABN-AMRO, Kraft, Unilever, Vodafone,Orange, Cosmote,
etc.

D. Relatii cu fiscalitatea

Societatea SC PubliRom SRL este înregistrată în calitate de contribuabil la Casa de Pensii Bucureşti,
Casa de asigurări sociale de sănătate Bucureşti; A.M.O.F.P. Bucureşti (şomaj), ITM-MB (comision
cărţi muncă), Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 ( T.V.A. şi impozit pe profit 16%).

Sistemul informatic utilizat de societate

Sistemul informatic al firmei studiate este compus din trei părti:Contabilitate,Gestiune şi Salarii.

Pachetul de programe CONTABILITATE creat de colectivul SC EVOXP SRL este destinat


contabilităţii financiare a societăţilor comerciale.

În cadrul unei firme, se introduc datele referitoare la luna curentă, se verifică, se listează, se salvează
pe suport extern conform Legii Contabilităţii, după care se trece la deschiderea lunii următoare (şi
implicit închiderea lunii curente), apoi iar se introduc datele lunii, etc.

30
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere la SC PubliRom SRL în perioada 2007-2009

BILANŢ CONTABIL 2007-2009


Sold la Sold la Sold la
Elemente nr. rd 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
A. ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizări necorporale 1 320
Imobilizări corporale 2 6.513 9.641 12.675
Imobilizări financiare 3
ACTIVE IMOBILIZATE -
TOTAL (rd 1 la 3) 4 6.833 9.641 12.675
B. ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 5 35 14 38
Creanţe 6 3.809 14.736 13.602
Investiţii financiare pe termen
scurt 7
31
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Casa şi conturi la bănci 8 51.352 40.769 51.693


ACTIVE CIRCULANTE -
TOTAL(rd 5 la 8) 9 55.197 55.519 65.333
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 2.175 296
DATORII CE TREBUIE
PLATITE ÎNTR-O PERIOADĂ
D. DE PANA LA UN AN 11 53.635 53.185 65.042
ACTIVE CIRCULANTE NETE
, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE
E. (rd 9+10-11-18) 12 3.737 2.334 587
TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE
F. (rd 4+12-17) 13 10.571 11.975 13.262
DATORII CE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ
G. MAI MARE DE UN AN 14 6.619
PROVIZIOANE PENTRU
H. RISCURI ŞI CHELTUIELI 15
I. VENITURI IN AVANS 16
-subvenţii pentru investiţii 17
-venituri înregistrate în avans 18
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd 20 la22) din
care 19 500 500 500
-capital subscris nevărsat 20
-capital subscris vărsat 21 500 500 500
-patrimoniul regiei 22
II PRIME DE CAPITAL 23
III REZERVE DIN
REEVALUARE SOLD C 24

SOLD D 25
IV REZERVE 26 3.452 11.475 12.762
V.REZULTATUL REPORTAT
SOLD C 27

SOLD D 28
VI. REZULTATUL
EXERCITIULUI FINANCIAR

SOLD C 29 14.571 30.999 4.286

SOLD D 30
REPARTIZAREA
PROFITULUI 31 14.571 30.999 4.286
CAPITALURI PROPRII - 32 3.952 11.975 13.261
TOTAL
(rd 19+23+24-25+26+27-

32
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

28+29-30-31)
PATRIMONIUL PUBLIC 33
CAPITALURI - TOTAL (rd
32+33) 34 3.952 11.975 13.261

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2007-2009

Indicator/Anul 2007 2008 2009


Cifra de afaceri 596.607 801.939 2.088.999
Cheltuieli din exploatare (mai 581.253 760.061 2.080.278
puţin amortizarile)
Cheltuieli de exploatare cu 548 3.106 4.996
amortizările
Beneficiul din exploatare 14.805 38.771 3.724
Venituri din diferenţe de curs 170 3.108 925
valutar
Venituri din cesiunea de
imobilizări
Venituri din dobanzi 2.011 1 4.102
33
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Cheltuieli privind dobanzile 611 2.037


Cheltuieli privind diferenţele de 28 3.068 136
curs valutar
Profit înaintea impozitării si 16.348 37.774 8.615
elementelor extraordinare
Elemente Extraordinare -9,703
Profit după elemente 16.348 37.774 7.645
extraordinare
Impozit profit/venit 1.777 6.774 3.358
Profit net 14.571 30.999 4.286

BILANT DIFERENŢIAL 2008-2007


2008 2007 Variatie

ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizaări necorporale 320 320 0
Imobilizări corporale 13.005 7.091 5.914
Amortizare mijloace fixe -3.684 -578 -3.106
Imobilizări financiare 0
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd 9.641 6.833 2.808
1 la 3)
ACTIVE CIRCULANTE 0
Stocuri 14 35 -21
Creanţe 14.736 3.809 10.927
Investiţii financiare pe termen scurt 0
Casa şi conturi la bănci 40.769 51.352 -1.057
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL(rd 5 55.519 55.197 322
la 8)
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.175 -2.175
DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 53.185 53.635 -450
PERIOADĂ DE PANA LA UN AN
ACTIVE CIRCULANTE NETE, 2.334 3.737 -1403
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
(rd 9+10-11-18)
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 11.655 10.571 1.084
CURENTE (rd 4+12-17)

34
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ 6.618 -6.618


MAI MARE DE UN AN
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 0
VENITURI ÎN AVANS 0
-subvenţii pentru investiţii 0
-venituri înregistrate în avans 0
CAPITAL SI REZERVE 0
I. CAPITAL (rd 20 la22) din care 500 500 0
-capital subscris nevărsat 0
-capital subscris vărsat 500 500 0
-patrimoniul regiei 0
IV REZERVE 11.475 3.452 8.023
V.REZULTATUL REPORTAT SOLD C 0
SOLD D 0

VI. REZULTATUL EXERCITIULUI 30.999 14.571 16.428


FINANCIAR SOLD C
0
SOLD D
REPARTIZAREA PROFITULUI 30.999 14.571 16.428

CAPITALURI PROPRII - TOTAL 11.975 3.952 8.023


(rd 19+ 23+24-25+26+27-28+29-30-31)
PATRIMONIUL PUBLIC 0
CAPITALURI - TOTAL (rd 32+33) 11.975 3.952 8.023

BILANŢ DIFERENŢIAL 2009-2008

2009 2008 Variatie


A. ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizări necorporale 0
Imobilizări corporale 21.035 13.005 8.03
Amortizare mijloace fixe -8.36 -3.363 -4.996
Imobilizări financiare 0
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
(rd 1 la 3) 12.675 9.641 3.034
B. ACTIVE CIRCULANTE 0
Stocuri 38 14 24
Creanţe 13.602 14.736 -1.134
Investiţii financiare pe termen scurt 0
Casa şi conturi la bănci 51.693 40.769 10.924
ACTIVE CIRCULANTE -
TOTAL(rd 5 la 8) 65.333 55.519 9.814
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 296 296
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ DE PANĂ
LA UN AN 65.042 53.185 11.857

35
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE,


RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE (rd 9+10-11-18) 587 2.334 -1.747
F TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE (rd 4+12-17) 13.262 11.975 1.287
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE
DE UN AN 0
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI
CHELTUIELI 0
I. VENITURI ÎN AVANS 0
-subvenţii pentru investiţii 0
-venituri înregistrate în avans 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE 0
I. CAPITAL (rd 20 la22) din care 500 500 0
-capital subscris nevărsat 0
-capital subscris vărsat 500 500 0
-patrimoniul regiei 0
IV.REZERVE 12.762 11.475 1.287

V.REZULTATUL REPORTAT SOLD C 0


S
OLD D 0
VI. REZULTATUL
EXERCIŢIULUI FINANCIAR
SOLD C 4.286 30.999 -26.713

SOLD D 0
REPARTIZAREA PROFITULUI 4.286 30.999 -26.713
CAPITALURI PROPRII - TOTAL
(rd 19+ 23+24-25+26+27-28+29-
30-31) 13.261 11.975 1.287
PATRIMONIUL PUBLIC 0
CAPITALURI - TOTAL (rd 32+33) 13.262 11.975 1.287

Informaţii suplimentare:
* În anul 2007 s-a plătit impozit asupra beneficiului în suma de 6.774 lei şi dividende în suma de
22.976 lei

* În cursul anului 2007 s-au achiziţionat imobilizări în valoare brută de 5.913, imobilizări ce au
fost decontate prin conturile de disponibilităţi.

* În anul 2008 s-a plătit impozit asupra beneficiului în suma de 3.358 lei şi dividende în sumă de
3.000 lei
36
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

* În cursul anului 2008 s-au achiziţionat imobilizări în valoare brută de 8.030, imobilizări ce au
fost decontate prin conturile de disponibilităţi.

2.1.2 Analiza şi interpretarea rezultatelor

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2008

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare – metoda indirectă


Rezultatul net înaintea impozitării şi elementelor
+ extraordinare 37.774
+ Cheltuieli privind amortizările 3.106
- Venituri dobanzi -1
+ Cheltuieli privind dobanzile 2.037
Rezultat din exploatare înaintea variaţiei necesarului în

= fond de rulment 41.917


Creşterea soldurilor conturilor de creanţe clienţi
- -10.927
Diminuarea cheltuielilor plătite în avans
+ 2.175
+ Diminuare stocuri 22
Diminuarea datoriilor către furnizori
- -7.068
- Plăţile privind impozitul pe profit -6.775
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de
= exploatare(a) 19.345
37
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de investiţii

- Achiziţionare mijloace fixe -5.913


+ Venituri dobanzi 1
- Cheltuieli privind dobanzile -2.037
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de
= investiţii(b) -6.951

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de finanţare


- Dividende plătite -22.976
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare
= (c) -22.976
Diminuarea netă a lichiditatilor (a+b+c)
-10.583
Lichidităţile la deschiderea exerciţiului 2007
51.351
Lichidităţile la închiderea exerciţiului 2007
40.769

38
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2009

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare – metoda indirectă


Rezultatul net înaintea impozitării şi elementelor extraordinare
+ 8.615
+ Cheltuieli privind amortizările 4.996
- Venituri dobanzi -4.102
+ Cheltuieli privind dobanzile 0
Rezultat din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de
= rulment 9.509
+ Diminuarea soldurilor creanţe-clienţi 1.133
- Creşterea cheltuielilor plătite în avans -296
- Creştere stocuri -24
+ Creşterea datoriilor către furnizori 11.857
- Plăţile privind impozitul pe profit -3.358
- Cheltuieli extraodinare -970
= Fluxul net de trezorerie relativ la activiăţtile de exploatare(a)
17.852
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de investiţii

- Achiziţionare mijloace fixe -8.03


+ Venituri dobanzi 4.101
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii(b)
= -3.928
Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de finanţare

Dividende platite

- -3
Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare ( c)
= -3
Cresterea neta a lichiditatilor (a+b+c) 10.924
Lichiditatile la deschiderea exercitiului 2008 40.769

39
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Lichiditatile la inchiderea exercitiului 2008 51.693

Rezultatele analizei fluxurilor de trezorerie:

Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de exploatare sunt consecinţa principalelor


activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii şi rezultă din tranzacţiile şi alte elemente care
concură la formarea rezultatului net.
În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2008 se observă o creştere a fluxului
net de trezorerie din activităţile de exploatare (+19.345 lei) şi o diminuare a fluxurilor nete de
trezorerie din activităţile de investiţii (-6.951 lei) şi finanţare (-22.976 lei).
Mărimea fluxurilor de trezorerie implicate în activităţile de exploatare demonstrează că
intreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa
imprumututrile sale, mentine capacitatea sa operationala, a varsa dividende si a face investitii, fara sa
recurga la alte surse externe de finantare. Creşterea fluxului net de trezorerie relative la activităţile de
exploatare este determinată de amploarea pe care o ia acest segment al întreprinderii:
Întreprinderea studiată se dezvoltă, în anul 2008 înregistrând o creştere a cifrei de afaceri de 34.41%
faţă de anul anterior; în condiţiile extinderii activităţii în perioada analizată, majorarea semnificativă a
lichidităţilor din exploatare reflectă creşterea încasărilor din prestarea de servicii de publicitate, ca
urmare a încasărilor aferente vânzărilor din perioada anterioară, fie ca urmare a modificării politicii
comerciale a firmei în sensul diminuarii termenului de plată acordat clienţiilor firmei;

 profitul are un rol important în evolutia pozitivă a fluxurilor de trezorerei, acesta înregistrând o
creştere spectaculoasă de 131.06%;

 cheltuielile din exploatare cresc şi ele, dar într-o proporţie mai redusă decât veniturile, ceea ce
face ca firma să devină mai profitabilă decât în anul precedent. Acest lucru este pus pe baza
investiţiilor făcute în anul 2006, investiţii în imobilizări care duc la costuri de producţie mai
scazute.

 în anul 2008, societatea studiată diminuează datoriile către furnizori, cu 7.068 lei, precum şi
lichidarea unor obligaţii către bugetul de stat aferente impozitului pe profit, ceea ce are o
influenţă negativă asupra trezoreriei aferentă activităţii de exploatare.

 creşterea soldurilor de creanţe clienţi are o influenţă majoră asupra dinamicii activităţii firmei,
exprimând faptul că societatea câştigă o bună poziţie pe piaţă, reuşeşte o fidelizare a clienţilor,
40
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

drept urmare veniturile din prestări servicii înregistrează şi ele o creştere importantă. Un punct
nu tocmai forte este perioada de încasare a acestor creanţe, care generează un sold destul de
ridicat. Societatea ar trebui să impună anumite termene de plata şi eventual încasarea unor
penalităţi din întârzierea neachitării la scadenţă a facturilor emise;

 încasările din numerar din prestarea de servicii a avut cea mai importantă influenţă pozitivă,
iar cele mai semnificative plăţi au fost cele către furnizorii de bunuri şi servicii, cheltuielile cu
personalul şi obligaţiile salariale plătite, dar şi taxa pe valoare adaugată şi impozitul pe profit;

Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de investiţii oferă informaţii privind maniera în care
întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţiile de
investiţii înregistrează o scădere de 6.951 lei:

 acest lucru relevă faptul că din întreprindere s-au înregistrat ieşiri de numerar în vederea
achiziţionării de noi utilaje, ceea ce duce la o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de creştere
a profitabilităţii. Innoirea mijloacelor fixe ale intreprinderii conduc si la o crestere a
productivitatii muncii, prin scaderea timpului de munca datorat automatizarii. Utilajele
achizitionate sunt in suma de 5.913 lei;

 în anul 2008 firma reuşeşte să ramburseze întreg împrumutul contractat pe termen lung în
valoare de 6.619;

 deficitul provenit din activitatea de investiţii este acoperit pe seama fluxului pozitiv obţinut
din exploatare, deoarece ca urmare a investirii în mijloace fixe creşte productivitatea
capitaluilui tehnic

Activităţile de finanţare sunt acele activităţi care antrenează schimbări în mărimea şi


structura capitalurilor proprii şi împrumutate ale întreprinderii. Fluxurile de numerar provenite din
activitatea de finanţare relevă ieşirea de numerar în valoare de 22.976 lei, reprezentând dividende
acordate acţionarilor. Acest lucru stimulează investitorii, lucru pozitiv care poate influenţa evoluţia
întreprinderii.

În dinamică, trezoreria netă scade în anul 2008 faţă de 2007 cu 10.583 lei, fapt care are următoarele
cauze:

 scădere mare a fluxurilor de trezorerie provenite din activitatea de finanţare, ca urmare a


acordării dividendelor in suma de 22.976 lei actionarilor societatii, aferente exercitiului
precedent. Acest lucru are o influenţă pozitivă în evoluţia societăţii, prin acordarea de
dividende fiind motivaţi acţionarii să investească în firmă, dovada fiind rezultatele deciziilor
luate.
41
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2009 se observă o creştere a fluxului
net de trezorerie din activităţile de exploatare (+17.852 lei) şi o diminuare a fluxurilor nete de
trezorerie din activităţile de investiţii (-3.928 lei) şi finanţare (-3.000 mii lei).

Fluxul net de trezorerie relativ la activităţiile de exploatare este pozitiv, în sumă de 17.852 lei, fapt ce
relevă o activitate de exploatare rentabilă:

 cifra de afaceri are o evoluţie favorabilă , înregistrând o creştere de 260%, fapt care exprimă
o orientare foarte bună pe piaţă, câştigarea unor sectoare noi de clienţi şi diversificarea
serviciilor oferite.

 dinamica cheltuielilor este şi ea destul de ridicată; în anul 2009 faţă de anul 2007,
acestea cresc de la 760.061 lei la 2.080.278 lei; acest lucru nu este favorabil întreprinderii,
care deşi are o cifră de afaceri mare, costurile serviciilor prestate sunt şi ele foarte ridicate;
acest lucru se poate datora fie ineficacităţii mijloacelor fixe, fie a forţei de muncă.
Randamentul personalului are o importanţă foarte mare, deoarece costurile cu acesta sunt
foarte mari şi trebuiesc acoperite. Fie aceştia nu sunt controlaţi permanent de personalul
responsabil, fie nu sunt stimulaţi corespunzător de către întreprindere. Stimularea acestora
poate fi făcută prin diverse prime, măriri de salariu, bonusuri, etc;

 societatea adopta o politica de extindere a activitatii, fapt care explica rata cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri atat de ridicata;

 creşterea cifrei de afaceri relevă o putere de negociere a întreprinderii în raport cu clienţii,


precum şi creşterea calităţii serviciilor prestate; preţul este şi el un element important,
creşterea lui fiind justificată prin modificarea elemenetelor calitative şi deţinerea unei poziţii
privilegiate pe piaţă;

 profitul net al întreprinderii este şi el afectat ca urmare a gradului ridicat al cheltuielilor,


astfel în anul 2008 acesta este de 4.286 lei, după ce în anii anteriori înregistrase valori de
14.571 lei ( în anul 2007) şi 30.999 lei (în anul 2008).

 cresc datoriile către furnizori cu 11.857 lei, fapt care întăreşte ideea de ineficacitate a
politicii urmărite.

În aceste condiţii se impune ca firma să-şi revizuiască activitatea şi servicile prestate, astfel încât să
încerce să minimalizeze costurile. Acest lucru poate fi realizat prin:

 găsirea unor furnizori de materii prime cu preţuri mai avantajoase sau mai aproape de zona
geografică în care se găseşte firma;

42
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

 eficientizarea cheltuielior cu personalul, prin angajarea unui personal calificat, bine pregătit,
căruia să i se “ofere”, dar să i se şi “ceară”;

 reducerea cheltuielilor serviciilor prestate de terţi;

 utilizarea de utilaje performante, care să crească productivitatea.

Fluxurile de trezorerie ale activităţii de investiţii demonstrează faptul că întreprinderea investeşte şi în


acest an în mijloace fixe în valoare de 8.030 lei. De asemnea se observă o creştere semnificativă a
veniturilor din dobânzi.

Deşi în anul 2009 se investeşte mai mult în mijloace fixe decât în anul 2008, cheltuieilie de exploatare
au o dinamică ridicată. Acest lucru denotă eficacitatea scăzută a mijloacelor fixe achiziţionate de către
PubliRom SRL. Costul serviciilor prestate este foarte ridicat.

Întreprinderea are o clientelă fidelă, nu depinde de un singur client, având putere de negociere în
contractele pe care aceasta le incheie. Politica firmei în procesul de extindere nu este foarte eficientă,
firma de-abia reuşind să-şi acopere cheltuielile generate de activitatea de exploatare şi obţinând un
profit de aproximativ 7 ori mai mic.

Acest lucru este demonstrat şi de faptul că în anul 2009, dividendele acordate se reduc considerabil,
fapt care poate genera nemulţumiri din partea asociaţilor. În anul 2009 se acordă dividende în valoare
de 3.000 lei, comparativ cu anul 2008 când s-au acordat dividende în valoare de 22.976. Având o rată
de profitabilitate atât de scăzută, investitorii nu mai sunt interesaţi să investească în firmă.

În exerciţiul financiar 2009 cresc lichidităţiile, de la 40.769 la începutul anului, la 51.693 lei la finele
lui. Însă această creştere este pusă pe seama creşterii fluxului net de trezorerie relativ la activităţiile de
investiţii, un lucru nu foarte favorabil pentru întreprindere. Creşterea lichidităţiilor este datorată şi de
creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţiile de finanţare. Acest lucru nu reflectă o situaţie
pozitivă, fluxurile neavând o evoluţie pozitivă ca urmare a finanţării de către asociaţi, ci ca urmare a
scăderii dividendelor acordate acestora.

2.2. Rate financiare utilizate în analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. PubliRom S.R.L.

Rata cash-flow operaţional:

Rata cash-flow operaţional semnifică capacitatea înterprinderii de a genera resurse


financiare necesare pentru acoperirea obligaţiilor sale curente.

Firma studiată are capacitatea de a-şi onora obligaţiile curente pe seama cash-flow-ului generat de
activitatea de exploatare doar în proporţie de 36.37% în anul 2008. În anul 2009 nivelul acestei rate

43
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

scade la 27.44%. Acest lucru relevă faptul că fluxurile nete de numerar din activitatea de exploatare
este insuficient pentru acoperirea datoriilor curente. Nu este un lucru favorabil pentru întreprindere, cu
atât mai mult cu cât valoare acestei rate este în scădere.

Cauzele care influenţează evoluţia negativă a acestei rate sunt:

 în anul 2009, comparativ cu anul 2008, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare
scade de la 19.345 lei la 17.852 lei; Acest lucru se datorează în primul rând diminuării
rezultatului net al exerciţiului. Cifra de afaceri are o evoluţie pozitivă, însă cheltuielile
aferente exploatării înregistrează şi ele o creştere majoră. Acest dezechilibru denotă
ineficienţa politicii societăţii studiate;

 datoriile curente înregistrează o evoluţie nefavorabilă, atingând în anul 2009 valoare de


65.042 lei, comparativ cu anul 2008, când înregistra nivelul de 53.185 lei. Acest lucru se
datorează în primul rând creşterii datoriilor către furnizori cu 11.857 lei. Societatea
achiziţionează mai multe resurse, consumul de la terţi crescând considerabil. Politica firmei
ar trebui reorientată către achiziţionarea de materiale mai ieftine, de la furnizori apropiaţi
ariei geografice în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea studiată.

 în anul 2009, întreprinderea abia reuşeşte să-şi acopere 27.44% din datoriile curente pe
seama cash-flow-ului din exploatare. Se observă totuşi o evoluţie favorabilă a fluxului de
trezorerie relative la activităţiile de investiţii şi de finanţare.

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente

În exerciţiul financiar 2007, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică faptul
că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeaşi
situaţie e întâlnită şi în anul 2009, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153.
Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2009 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci
doar diferenţe de curs valutar nefavorabile.

Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluţia
pozitivă a acestei rate se datorează şi scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2009, care
înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluţia
întreprinderii, deoarece rezultatul exerciţiului 2009 a înregistrat o scădere bruscă faţă de exerciţiul
2008. Datorita scăderii remunerării acţionarilor, aceştia pot fi dezinteresaţi să mai investească într-o
societate al cărei profit este în scădere de la un exerciţiu la altul.

Rata de acoperire a dobânzii

44
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Această rată exprimă abilitatea companiei de a plăti dobânda aferentă datoriilor


financiare. În anul 2008 întreprinderea studiată prezintă un grad de acoperire a dobânziilor aferente
datoriilor finaciare de 100% pe baza fluxului de trezorerie din exploatare, rămânând o marjă la
dispoziţia firmei pentru distribuirea dividendelor, şi finanţarea investiţiilor. Acest lucru se datorează
faptului că este anul în care societatea lichidează creditele pe termen lung, iar dobânzile plătite
aferente acestora fiind relativ reduse. În anul 2009, întreprinderea nu prezintă cheltuieli cu dobânzile.

Societatea studiată prezintă un grad de îndatorare scăzut în anul 2008, finanţându-şi activitatea
predominant pe baza surselor proprii de capital. Acest lucru relevă o lejeritate a firmei, în anul 2009
aceasta neavând nici o datorie pe o perioadă mai mare de un an.

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente

În exerciţiul financiar 2008, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică
faptul că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeaşi
situaţie e întâlnită şi în anul 2009, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153.
Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2009 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci
doar diferenţe de curs valutar nefavorabile.

Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluţia
pozitivă a acestei rate se datorează şi scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2009, care
înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluţia
întreprinderii, deoarece rezultatul exerciţiului 2009 a înregistrat o scădere bruscă faţă de exerciţiul
2008. Datorita scăderii remunerării acţionarilor, aceştia pot fi dezinteresaţi să mai investească într-o
societate al cărei profit este în scădere de la un exerciţiu la altul.

Rata de acoperire a datoriilor financiare totale

Această rată prezintă şi ea o evoluţie ascendentă, datoriile financiare totale putând fi


acoperite în ambii ani din cash-flow-ul generat de activitatea de exploatare.

Deşi fluxul net de trezorerie relativ la activităţile din exploatare scade în anul 2009 faţă de anul 2008,
creşterea acestei rate se datoreză scăderii datoriilor financiare ale întreprinderii. Societatea PubliRom
SRL duce o politica de reinvestire in firma, accentual punându-se in special pe achizitia de
echipamente tehnologice.

Desi fluxul net din activitatea de exploatare nu este foarte favorabil, firma are capacitatea de a se
autofinanţa, astfel renunţând la finanţări din împrumuturi. În anul 2008, societatea reuşeşte să
lichideze împrumutul pe care îl deţinea, eliminând astfel cheltuielile cu dobânzile şi alte datorii
financiare.

45
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

Rata de finanţare a activelor corporale

Aceasta rată este mai mare de 100% în ambii ani studiaţi, surplusul de lichiditati după
plata dobânzilor acoperind în totalitate investiţiile realizate, aspect apreciat ca fiind favorabil. Atât în
anul 2008 cât şi în anul 2008, întreprinderea investeşte masiv în active corporale. În anul 2008,
societatea a achiziţionat active în valoare de 5.913 lei, iar în anul 2009 în valoare de 8.030 lei.

Evoluţia acestei rate se datorează în primul rând evoluţiei fluxului de trezorerie aferent activităţii de
exploatare. Astfel, acesta este net superior valorii achiziţiilor activelor imobilizate. Valoarea acestei
rate scade datorită diminuării fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2009 cu
1.493 lei faţă de anul precedent. Scăderea acestei rate este considerată ca fiind normală.

Întreprinderea investeşte în imobilizări, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în ceea ce
priveşte productivitatea capitalului tehnic şi scăderea costurilor. Însă, contrar politicii adoptate, în anul
2008 cheltuielile cresc considerabil. Acest lucru denotă faptul că întreprinderea este în plin proces de
construcţie, consumurile de la terţi fiind destul de ridicate. Firma încearcă să-şi îmbunătăţească
competitivitatea faţă de adversarii existenţi pe piaţă.

Politica urmărită de către SC PubliRom SRL în anul 2009 este de reinvestire a profitului în
achiziţionarea de echipamente tehnologice în vedrea modernizării şi îmbunătăţirii mediului de lucru şi
a performanţelor întreprinderii.

Ratele financiare calculate pe baza cash-flow oferă informaţii utile pentru analiza lichidităţii
întreprinderilor. Interpretarea acestor indicatori trebuie făcută cu prudenţă, luând în considerare
nivelul mediu al ratelor înregistrate de firmele concurente, respectiv valorile medii la nivelul
industriei respective.

46
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

RATELE FINANCIARE UTILIZATE ÎN ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

VALORI COMPARABILE
INDICATORI FORMULE DE CALCUL 2008 2009
RATA CASH-FLOW RCFop= Fluxuri nete de numerar din act.
OPERAŢIONAL de expl./Datorii curente 0.3637 0.2744
RCFop/Dob= (Flux net de numerar din
RATA DE activ expl. +Dobanda platita)/Dobanda
ACOPERIRE A platita +impozit pe profit platit/dobanda
DOBANZII platita 13.81 -
RATA DE RCFop/Dfc=Flux net de numerar din activ
ACOPERIRE A expl./Datorii financiare curente +
DATORIILOR Dividende platite/Datorii financiare
FINACIARE curente
CURENTE 8.28 153
RATA DE RCFop/DfT=Flux net de numerar din activ
ACOPERIRE A expl./Datorii financiare totale
DATORIILOR
FINACIARE
TOTALE 3.78 131
RATA DE RCFop/Amf= Flux net de numerar din
FINANŢARE A activ expl./Achizitii de imobilizari
ACTIVELOR corporale
CORPORALE 3.27 2.22
Racf= (BITDA+Amortizare+Dobanda
GRADUL DE platita + Impozit pe profit)/ Media anula a
ADECVARE A CASH- rambursarilor programate pt urmatorii 5
FLOW ani - -

47
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

CONCLUZII

Tabloul fluxurilor de trezorerie este situaţia ce permite urmărirea şi interpretarea


evoluţiei poziţiei financiare a întreprinderii. De altfel, el este singura situaţie financiară ce permite
prezentarea provenienţei resurselor (elementelor de trezorerie) întreprinderii şi utilizarea lor.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste
informaţii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii
întreprinderii.
Noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decât cea de fond
de rulment, concept influenţat de aplicarea unor convenţii contabile. Fluxurile de trezorerie din
exploatare corespund capacităţii de autofinanţare încasate.
Tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergenţele între rezultatul contabil şi trezorerie
(surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acţionarilor în finanţarea creşterii.
Deşi este considerat net superior tabloului de utilizări şi resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie
prezintă o seamă de limite care vizează cu predilecţie: definirea şi rolul trezoreriei; conţinutul funcţiei
de exploatare şi modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate; evaluarea performanţelor prin
intermediul trezoreriei; insuficienţa sa în aprecierea evoluţiei situaţiei financiare a întreprinderii.
Informaţiile ce vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt folositoare utilizatorilor
situaţiilor financiare deoarece ele oferă acestora o bază de evaluare a capacităţii întreprinderii de a
genera elemente de trezorerie şi echivalente de trezorerie, cât şi nevoile de utilizare a acestor elemente
de către întreprindere. Deciziile economice pe care le iau utilizatorii impun evaluarea acestei
capacităţi cât şi cunoaşterea scadenţelor şi asigurarea concretizării elementelor de trezorerie.
Întreprinderile au nevoie de elemente de trezorerie, în mod esenţial pentru aceleaşi
motive, indiferent care este activitatea principală generatoare de venituri. Ele au nevoie de aceste
elemente pentru a-şi conduce activităţile, a achita obligaţiile lor şi a asigura rentabilitatea pentru
investitorii lor. Ca atare, se impune ca toate întreprinderile să prezinte un tablou al fluxurilor de
trezorerie.
Situaţia fluxului de numerar trebuie să raporteze fluxurile de numerar din perioada respectivă,
clasificate pe activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.
Cu alte cuvinte, tabloul se bazează pe o clasificare funcţională a fluxurilor întreprinderii. Soldul
fluxurilor fiecărei categorii relevă mărimea contribuţiei fiecărei funcţii la variaţia trezoreriei
întreprinderii.

48
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

O întreprindere poate fi evaluată prin lichidităţile pe care urmează să le genereze în


viitor. Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie (cash-flows) previzionale susceptibile a fi
obţinute în următorii ani.
Cele două metode, cea directă şi cea indirectă fac distincţia între fluxurile din
activităţi de exploatare, activităţi de investiţii, activităţi de finanţare. Metoda indirectă porneşte de la
profitul net înainte de impozitare la care se adaugă amortizările, cheltuielile şi pierderile financiare şi
se scad veniturile din investiţii financiare şi se ajustează cu (+ ) sau ( -) diferenţele de stocuri şi datorii
sau creanţe pentru obţinerea fluxului din activităţi de exploatare la care se adaugă sau scade fluxul din
activităţile de investiţii şi de finanţare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se
bazează pe încasările de la clienţi din care se scad plăţile către furnizori, angajaţi, comisioane bancare,
impozit pe profit la care se adaugă sau scade numerarul rezultat din activităţi de investiţii (achiziţia de
clădiri, echipamente sau vânzarea lor) şi numerarul rezultat din activităţi de finanţare ( emisii de
acţiuni, cumpărarea de acţiuni, împrumuturi pe termen lung, plata dividendelor ). După alegerea
metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de construcţie a unei proiecţii a
activităţii întreprinderii în următorii cinci sau mai mulţi ani. Această muncă presupune o profundă
cunoaştere a întreprinderii, a mediului de afaceri, a perspectivelor pieţei interne şi a celei externe şi de
asemenea o oarecare intuiţie a viitoarelor oportunităţi de afaceri din domeniul respectiv. Realizarea
acestei situaţii prospective încearcă să estimeze nevoia viitoare de investiţii (corporale, necorporale)
posibilitatea operaţiunilor financiare (achiziţii sau vânzări de acţiuni, operaţiuni de leasing), necesarul
pentru asigurarea funcţionării curente a întreprinderii şi care să asigure o dezvoltare constantă a
activităţilor.
Fluxul de trezorerie sau de lichidităţi se exprimă în bani la puterea de cumpărare a
zilei. Actualizarea sau exprimare în preţuri constante necesită ajustări ale valorilor previzionate. De ce
se face această actualizare ? În primul rând din cauza inflaţiei, în al doilea rând banii pe care urmează
să-i primim sunt bani ce nu pot fi investiţi acum pentru a produce alte lichidităţi imediat. Actualizarea
se poate face plecând de la rata investiţiilor fără risc ( împrumuturi de la stat ) la care se adaugă o
primă pentru riscul de ţară, riscul întreprinderii şi o prima suplimentară pentru riscul datoriilor
întreprinderii. Dacă aceste riscuri sunt mari se poate ca investitorul (cumpărătorul) să considere
investiţia (achiziţia) nerentabilă. Se poate spune că realizarea acestei previziuni care să ţină seama de
dezvoltarea întreprinderii, de nivelul inflaţiei, de riscurile atât ale ţării cât şi ale întreprinderii în
domeniul ei de activitate.
Valoarea intreprinderii = Suma fluxurilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori
Fluxurile de trezorerie reprezintă intrări şi ieşiri de lichidităţi în şi din întreprindere. Analiza acestora:

49
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

 permite compararea rezultatelor diferitelor firme, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor
metode contabile pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente;
 este utilă pentru manageri, investitori, creditori şi alţi utilizatori ai informaţiei financiare interesaţi
de traseul lichidităţilor întreprinderii;
 reprezintă baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, deoarece ilustrează modul în care
firma generează numerar şi îl cheltuieşte.
În funcţie de evoluţia teoriei şi practicii financiare , s-au elaborat diferite tipuri de
tablouri pentru analiza fluxurilor financiare. Ele au rolul de a explica fluxurile financiare care
antrenează variaţia trezoreriei, fiind centrate pe conceptul de excedent de trezorerie şi nu pe noţiunea
de echilibru financiar. Fluxurile privind investiţiile, operaţiile financiare, sau alte elemente sunt
regrupate după priorităţi şi reflectă de la caz la caz , fie resurse suplimentare, fie nevoi de trezorerie.
În consecinţă, metodologia elaborării tablourilor este diferită, dar variaţia trezoreriei este rezultanta
aceloraşi fluxuri oferă răspunsuri la problema solvabilităţii firmei şi a flexibilităţii financiare.
Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma
fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară
prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa
degajă, în mod permanent trezorerie.
Trezoreria permite aprecierea performanţelor întreprinderii, având şi un rol strategic,
în ceea ce priveşte nivelul său de formare cât şi modul de utilizare. Degajarea (formarea) trezoreriei
(cash-flow-ul) este dovada poziţiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, piesele sale,
concurenţii săi şi importante fluxuri financiare care-i permit întreprinderii procurarea capitalurilor
externe, în special de pe piaţa financiară sau plasarea excedentului de trezorerie.
De asemenea trezoreria constituie un instrument de acţiune la dispoziţia conducătorilor întreprinderii
pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizată, fie pentru
achiziţionarea echipamentelor indispensabile creşterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de
participaţie care vizează creşterea externă. Trezoreria constituie deci gajul flexibilităţii întreprinderii.
Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global
de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca
acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung.
Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare :
*să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi
*să determine necesităţile de lichidităţi
*să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare

50
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

*să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode contabile
pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Pe lângă utilizările prezentate anterior, informaţiile relative la fluxurile de trezorerie sunt folosite
pentru a permite destinatarilor situaţiilor finaciare să-şi elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor
întreprinderi. Astfel de informaţii întăresc comparabilitatea informaţiilor asupra performanţei
operaţionale a diferitelor întreprinderi, deoarece ele elimină efectele utilizării unor prelucrări contabile
diferite, pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Informarea privind istoricul fluxurilor de trezorerie este utilizată adesea ca un indicator util al
valorilor, scadenţelor şi al grupului de certitudine privind fluxurile de trezorerie viitoare. Este utilă şi
pentru verificarea exactităţii vechilor estimări ale fluxurilor viitoare de trezorerie şi pentru examinarea
relaţiei între rentabilitate şi fluxurile de trezorerie nete, cât şi efectul schimbărilor de preţuri.
Valoarea fluxurilor ce provin din activitati de exploatare este indicatorul cheie al
masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa
imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividendele
si pentru a face noi investitii, făra a recurge la surse externe de finanţare.
Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt în primul rand derivate din
principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii.
De asemenea utilizate cu alte date, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de
trezorerie legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente
exploatarii.
Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare sunt, in mod esential, consecinta
principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Ca urmare, ele sunt, in general,
rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.
Succesul de care se bucură trezoreria este rezultatul acţiunii mai multor factori,dintre
care menţionăm creşterea volatilităţii pieţelor financiare,a importanţei rezultatului financiar in cadrul
rezultatului global datorita inflaţiei si internaţionalizării pieţelor financiare,aspiraţiile organizaţiilor de
a-şi reduce costurile printr-o gestionare mai eficientă a încasărilor şi a surselor de finanţare.În acest
context,rezultatul de trezorerie şi gestiunea sa reprezinta target-ul managerilor.

51
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

BIBLIOGRAFIE

Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. - Management financiar, vol.I, Ed. Economică 2003

Gheorghiu Alexandru - Analiză economico-financiară la nivelul microeconomic, Ed. Economică


2004

IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,
Standardul 7

Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă - Contabilitate financiară, o abordare europeană şi


internaţională , vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005

Mihai Ristea - Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară Bucureşti 2005

Niculae Feleagă, Liliana Malciu - Politici şi opţiuni contabile, Ed.Economică 2002

Petre Brezeanu - Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003

Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu - Tratat de contabilitate financiară , vol. I, Ed. Economică 1998

Stanciu Ion - Finanţe, Ed. Economică 1997

Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. - Analiză economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005

***Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia - Contabilitate creativă


-Suport de curs , Prep.univ.drd. Răpceanu Cristian Bucureşti 2008

*** Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi Lector univ.dr. Aurelia Stefănescu, ”O nouă dimensiune în
măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”
*** Mihaela Ionaşcu, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr 2/02.2008 articolul
„Problematica întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie cf normei IAS7”

52
Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

53