Necesitatea şi rolul unui cod etic al profesiei contabile

BUCUREŞTI
2021

1
 Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................................3
CAPITOLUL 1 – Etica în profesia contabilă.............................................................................4
1.2. Codul etic............................................................................................................................7
CAPITOLUL 2. CONCLUZII...................................................................................................5
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................11

2
 INTRODUCERE
Preocupările privind etica în profesia contabilă sunt foarte vechi, apărând odată cu
primele organizații profesionale, care au dezvoltat și primele coduri etice în profesie.
Scandalurile financiare și crizele de la începutul mileniului, cu care profesia contabilă a fost
asociată, au marcat mult și abordarea eticii și responsabilității sociale la nivelul acesteia.
Conform dicționarelor de sociologie, etica este știința ce studiază principiile morale, legile lor de
dezvoltare precum și rolul acestora în viata socială. În opera “Etica în întreprindere”, Antonio
Ramirez (1998) considera etica o știință care ne ajută să cunoaștem omul, comportamentul său și
societatea în ansamblul ei. Știința eticii ne indică cum să fim practici, cum să acționăm și cum să
descoperim propria cunoaștere interioară pentru a o folosi în scopul binelui social. În mileniul al
treilea se vorbește tot mai des despre etica în domeniul economei și al politicului. Odinioară, în
societățile democratice, precum în Grecia Antică, problemele de etică erau abordate în public de
către marii filozofi ai vremii. În jurul anului 350 înaintea lui Hristos, Aristotel concepea lucrarea
“Etica Nicomahica,” urmată de “Etica Eudemica”, în care se referea la probleme de etică morală
și socială. În cele 10 cărți despre virtute, Aristotel aborda subiecte referitoare la fericire,
“eudaimonia”, la viața în colectivitate și la condițiile pentru o calitate mai bună a traiului. Leagăn
al civilizației și al democrației, Grecia Antică a dat la iveală informații prețioase despre rolul
colectivității în rezolvarea problemelor de ordin economic, politic și social. De altfel, termenul
“politic” provine din greaca “polis”, care înseamnă “cetate” sau sfat al înțelepților. Una din
inovațiile democrației ateniene a fost deviza lui Herodot: “Totul rezidă în majoritate”, astfel încât
în Atena, începând cu anul 510 înaintea lui Hristos, 40000 cetățeni formau “corpul civic al
cetății”, ceea ce permitea unei elite de oameni liberi și egali să se consacre politicii și acțiunilor
de creștere prosperă. În societatea contemporană se vorbește din nou de fuzionarea politicului cu
economicul în vederea perpetuării valorilor morale și a unui cod deontologic, bazat pe etică și
echitate, în lumea afacerilor. Activitatea filozofului antic este preluata în zilele de azi de către
specialiști din economie care se inspiră adeseori din cugetarea antică, din scrierile utopice
(Thomas Morus, Jean-Jacques Rousseau, Marx și Engels). Astfel, știința eticii se reflectă cu tot
mai multă perseverență în studii despre mondializare, fuzionarea economicului cu politicul,
reforma fiscalității ți a impozitului, justiție ți echitate socială, dezvoltarea “afacerilor verzi”,
promovarea economiei ecologice, profilul moral al omului de afaceri modern, precum și alte
aspecte de mediatizare a afacerilor. În acest context, gândirea aristotelica este de mare actualitate

3
: în ce măsură spiritul vizionar și novator al omului politic, orientat spre binele social și
securitatea tuturor cetățenilor, poate interfera cu cel al omului de afaceri, preocupat de
acumularea de capital în profitul personal? Etica oferă principii și norme de comportament moral
care stau la baza deontologiei politicului în relație cu economicul, delimitează granițele între
interesele egoiste și cele dedicate colectivității și oferă agenților economici indicii referitoare la
ceea ce ar trebui să întreprindă sau să nu întreprindă în activitatea lor specifică.

1.1 Etica în profesia contabilă

Profesia contabilă este definită ca fiind totalitatea activităţilor care presupun cunoştinţe în
domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează, precum şi organismele lor
profesionale.1 (Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M. Toma, J. Potdevin,
2008, p.16)
„În toate statele Uniunii Europene, în pofida diferenţelor istorice, economice, juridice şi
culturale, poate fi regăsit un cumul de activităţi care sunt legate mai mult sau mai puţin de
procesul de elaborare şi validare a informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Lista
principalelor activităţi sau servicii care compun profesia contabilă este următoarea: ţinerea
contabilităţii, elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare, audit statutar,
management financiar-contabil, servicii fiscale, servicii de consultanţă, evaluări de întreprinderi
şi titluri, alte servicii contabile.2
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) este un
organism independent de normalizare care elaborează un Cod Etic al Profesioniștilor Contabili
adecvat la nivel internaţional (Codul). Obiectivul IESBA, aşa cum este prezentat în Termenii săi
de referinţă, este servirea interesului public prin stabilirea unor standarde etice de o înaltă calitate
pentru profesioniştii contabili. Obiectivul pe termen lung al IESBA este convergenţa
standardelor etice pentru profesioniştii contabili incluse în Cod, inclusiv a standardelor privind
independenţa auditorului, cu cele emise de autorităţile de reglementare şi normalizatorii
naţionali. Convergenţa către un singur set de standarde poate îmbunătăţi calitatea şi consecvenţa
serviciilor oferite de către profesioniştii contabili în întreaga lume şi poate îmbunătăţi eficienţa
pieţelor de capital globale. Consiliul IESBA este alcătuit din 18 membri din întreaga lume,
1
M. Toma, J. Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, 2008, pag. 16.
2
M. Toma, J. Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, 2008, pag. 13.

4
dintre care maxim 9 sunt practicieni şi cel puţin 3 sunt membri publici (persoane care trebuie să
reflecte şi de la care se aşteaptă să reflecte interesul public general). Membrii sunt numiţi de
către Board-ul IFAC, pe baza recomandărilor făcute de Comitetul de Nominalizări al IFAC şi cu
aprobarea Consiliului pentru Supravegherea Interesului Public (PIOB), care supraveghează
activităţile IESBA. Procesul de normalizare al IESBA include implicarea PIOB şi a Grupului de
Asistenţă Consultativă al IESBA (CAG), care oferă informaţii privind interesul public în
procesul de elaborare a standardelor şi îndrumărilor IESBA. În elaborarea standardelor sale,
IESBA trebuie să fie transparent în activităţile sale şi să adere la procedura stabilită, aprobată de
PIOB. Întâlnirile Consiliului, inclusiv conferinţele telefonice, sunt deschise publicului, iar
documentele incluse pe ordinea de zi sunt disponibile pe site-ul său.

1.2. Codul etic

La nivel teoretic, un cod de etică profesională are rolul de a comunica publicului valorile
și principiile unei profesii, de a conștientiza membrii cu privire la acestea, de a servi drept ghid
de comportament în situații dilematice moral, de a contribui la prestigiul profesiei și de a
constitui referențial în soluționarea unor litigii sau în sancționarea unor comportamente
neconforme.
Un cod de etică profesională trebuie construit punând în prim plan interesul public, dar
fără a ignora cultura profesiei, mentalitatea membrilor, determinanții culturali, sociali,
economici, politici ai comunității în care se dorește a fi implementat. În al doilea rând, un cod de
etică profesională nu rezolvă de la sine problemele de ordin moral cu care se pot confrunta
membrii unei profesii. El poate rămâne un document nefuncțional dacă nu este parte a unui
sistem care să includă obligatoriu o comisie de etică, audit de etică, ombudsman, hotline etic,
training etic.
Focalizându-ne pe contextul românesc, Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili,
codul etic al CECCAR, în vigoare din 1 ianuarie 2011, este revizuit în conformitate cu Codul
Etic Internațional al Profesioniștilor Contabili. CAFR a adoptat integral Codul Etic al
Profesioniștilor Contabili emis de IESBA.

5
 Din3 6 ianuarie 2020 intră în vigoare Codul etic al profesioniştilor contabili elaborat de
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili(IESBA) al Federaţiei
Internaţionale a Contabililor (IFAC).
Codul etic IFAC stabilește principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesioniștii contabili și furnizează îndrumări pentru aplicarea acestor principii. Acesta oferă
anumite direcții generale cu privire la situațiile tipice întâlnite în profesiunea contabilă.
Conform Codului de etică menționat, obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite în
vederea îndeplinirii celor mai înalte standarde de profesionalism și niveluri de performanță dar și
pentru a răspunde cerințelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune
satisfacerea a patru cerințe de bază: credibilitate, profesionalism, calitate a serviciilor și
încredere.
Conform Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România, un profesionist
contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
a)      Integritate – să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri și să nu se
asocieze la declarații false sau care ar putea induce în eroare utilizatorii informației contabile. De
asemenea, integritatea implică o abordare corectă şi încredere, precum şi utilizarea prudentă a
informaţiilor obţinute în cursul misiunilor;
b)      Obiectivitate – să nu permită ca prejudecăţile, conflictul de interese sau influenţa nedorită a
altor persoane să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri. Conform autorilor
Toma și Potdevin (2008) principiul obiectivității impune o obligație tuturor profesioniștilor
contabili de a nu-și compromite profesia. Așadar, relațiile care influențează în mod negativ
raționamentele profesionale ar trebui evitate;
c)      Competenţă profesională şi prudenţă – să îşi menţină cunoştinţele şi aptitudinile
profesionale la nivelul solicitat pentru a se asigura că un client sau un angajator va primi servicii
profesionale competente bazate pe ultimele progrese în practică, legislaţie şi tehnici şi să
acţioneze cu grijă şi în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale în vigoare. Constatăm
că acest principiu impune două cerințe și anume: obținerea unui nivel de competență
profesională și respectiv menținerea acestui nivel. Așadar, „pentru a-și exercita profesia în mod

3
https://lege5.ro/Gratuit/gm2tmnjxheza/ordinul-nr-662-2019-privind-adoptarea-codului-etic-al-
profesionistilor-contabili-editia-2018-elaborat-de-consiliul-pentru-standarde-internationale-de-etica-
pentru-contabili-iesba-al-federatiei-interna

6
corespunzător, profesionistul contabil este dator să-și mențină și să-și dezvolte permanent
cunoștințele și aptitudinile profesionale” (Țurlea, Ștefănescu & Mocanu, 2011: 5).
d)     Confidenţialitate – să respecte caracterul confidenţial al informaţiilor dobandite în urma
legăturilor profesionale şi de afaceri şi, prin urmare, să nu divulge aceste informaţii unor terţe
părţi fără a avea autorizarea corespunzătoare şi specifică, excepţie făcand cazul în care are
dreptul legal sau profesional sau datoria de a le face publice, şi nici să nu le folosească în
interesul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi. Obligația de confidențialitate
continuă și după încheierea relației dintre profesionistul contabil și client sau angajator. Totodată,
subliniem faptul că un profesionist contabil trebuie să respecte confidențialitatea chiar și într-un
mediul social deoarece riscul apariției unor scurgeri de informații se poate ivi în orice situație.
e)      Conduită profesională (profesionalismul) – să respecte principalele legi şi reglementări şi
să evite orice acţiune care discreditează profesia, organismul profesional sau un membru;
f)       Respect faţă de normele tehnice şi profesionale – profesionistul contabil trebuie să îşi
îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante.
Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi cu abilitate instrucţiunile clientului sau
ale patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în
cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă. În plus, ei trebuie să se conformeze
legislaţiei relevante şi normelor profesionale şi tehnice emise de IFAC, IASB, CECCAR
și CAFR. Prin urmare, profesioniștilor contabili li se impune nu doar obligativitatea de a
cunoaște semnificația tuturor legilor relevante, a tuturor prescripțiilor, directivelor și standardelor
interne și externe ci și de a le respecta.
Codul IFAC, se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul
public, menţinând de-a lungul timpului reputaţia profesiei pentru integritate, obiectivitate şi
competenţă. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja procesul şi de a promova
convergenţa spre standardele internaţionale. Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu
rol: pe de o parte dă autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili prin asigurarea
beneficiarilor de servicii furnizate că aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă
anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor şi pe de altă parte protejează
profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative din economie,
precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude de tot felul, corupţie etc.

7
Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite
prin Codul etic IFAC:
Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în ultimii ani şi este structurat în
trei părţi şi 22 de secţiuni repartizate astfel:
- Partea A - destinată tuturor profesioniştilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajaţi; conţine şase secţiuni:
- Secţiunea 100, Introducere şi principii fundamentale;
- Secţiunea 110, Integritatea;
- Secţiunea 120, Obiectivitatea;
- Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenţa;
- Secţiunea 140, Confidenţialitatea;
- Secţiunea 150, Comportamentul profesional.
- Partea B - destinată profesioniştilor contabili (independenţi,liber-profesionişti); conţine 10
secţiuni:
- Secţiunea 200, Introducere;
- Secţiunea 210, Acceptarea unui client;
- Secţiunea 220, Conflicte de interese;
- Secţiunea 230, Opinii suplimentare;
- Secţiunea 240, Onorarii şi alte tipuri de remunerare;
- Secţiunea 250, Marketingul serviciilor profesionale;
- Secţiunea 260, Cadouri şi ospitalitate;
- Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;
- Secţiunea 280, Obiectivitate;
- Secţiunea 290, Independenţa - misiuni de audit.
- Partea C - destinată profesioniştilor contabili angajaţi; conţine şase secţiuni:
- Secţiunea 300, Introducere;
- Secţiunea 310, Conflicte potenţiale;
- Secţiunea 320, Întocmirea şi raportarea informaţiilor;
- Secţiunea 330, Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză;
- Secţiunea 340, Interese financiare;
- Secţiunea 350, Stimulente. Acceptarea şi emiterea de oferte.

8
 Codul etic4 este definit ca fiind un ansamblu de principii de etică ce reglementează
exerciţiul profesional al unor activităţi”. (Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei
contabile, M. Toma, J. Potdevin, 2008, p.). Organismele profesionale recomandă membrilor lor
să prezinte în contactele cu clienţii, principiile esenţiale ale codului etic pentru ca aceştia să
cunoască comportamentele pe care le aşteaptă de la profesionistul contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în
funcţie de specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţi de comunicare comercială referitoare la
profesiile reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor
profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să garanteze independent, imparţialitatea şi
secretul profesional.
Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de
interesul public, astfel profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de
înaltă calitate în interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesioniştii contabili şi clienţii
sau angajatorii acestora, dar şi relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele
principii de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesară şi
sa prevină pătrunderea către consumatorii (utilizatorii) unor informaţii financiar-contabile
eronate, care pot influenţa negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării acestora de către
profesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru
aceasta organismului profesional îi trebuie capacitatea şi resursele pentru instituirea unui sistem
de investigare şi de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale şi etice.
Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili; beneficiarii serviciilor
furnizate de ei sunt asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă
anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor;
- protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene
negative din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude, corupţii. 5

4
M. Toma, J. Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, 2008
5
M. Toma, J. Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, 2008.

9
 CAPITOLUL 2
CONCLUZII

O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi

etica celor implicaţi în această profesie.
Trebuie să reţinem că profesiile nu se „formează prin lege”, nu „se nasc” pur şi simplu. Este
nevoie de o gândire minuţioasă, planificare şi o muncă grea a multor oameni pentru dezvoltarea
concepţiilor, deprinderilor tehnice, modului de acţiune, efectuării cercetărilor, acumulării
informaţiei necesare despre scopul şi munca profesionalilor.
Etica în contabilitate este importantă atât pentru profesionistul contabil cât şi pentru cei
care se bazează pe serviciile acestuia. Astfel cei care folosesc serviciile lor, mai ales factorii de
decizie se aşteaptă ca situaţiile financiare să fie extrem de competente, obiective şi să ofere
încredere. Profesionistul contabil modern trebuie să evolueze în acelaşi timp cu dezvoltarea
legislaţiei în vigoare, a mediului de afaceri şi a noilor tehnici de management. Datorită faptului
că foarte mulţi oameni se bazează pe deciziile avizate şi pe hotărârile luate de profesionişti
contabili, menţinerea unui nivel ridicat de obiectivitate şi integritate este esenţial în domeniul
contabilităţii. Contabilii au nevoie de instrumente mai avansate pentru a-şi îndeplini obligaţiile
faţă de societate, în acest mediu tot mai complex, cu multe nuanţe de gri (Bean şi Bernardi
2007).
Încălcarea eticii în domeniul contabilităţii va avea întotdeauna repercusiuni atât asupra
utilizatorilor serviciilor de contabilitate cât şi asupra profesiei contabilităţii prin scăderea
credibilităţii acesteia în rândul publicului.

10
 Necesitatea şi importanţa unor norme de etică şi conduită profesională şi personală, rezidă
atât din rolul important pe care îl au liber proesioniştii contabili faţă de stat şi societate, cât şi din
cerinţa esenţială a calităţii serviciilor bazate pe ştiinţă, competenţă şi contiinţă, independenţă de
spirit şi deinteres material, moralitate, probitate şi demnitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, Ediţia a 3-a, revăzută şi reclasificată în

conformitate cu Codul Etic Internaţional al Profesioniştilor Contabili elaborat şi revizuit
de IFAC în 2005, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2006.
2. E. Turlea, A. Stefanescu, M. Mocanu – Reglementari in materie de etica in profesia
contabila – o abordare europeana si internationala, Audit financiar, anul IX, nr.2/2011
3. M. Toma, J. Potdevin, Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, 2008
4. E. Turlea, A. Stefanescu, M. Mocanu - Reglementari in materie de etica in profesia
contabila o abordare europeana si internationala, Audit financiar, anul IX, nr.2/2011

Site-uri
* * *www.ceccar.ro
* * * www.ethicsboard.org

* * * http://mf.gov.md/sites/default/files/legislatie/IESBA-Handbook%202015%20RO.pdf
* * * https://www.ucv.ro/

* * * https://lege5.ro/Gratuit/gm2tmnjxheza/ordinul-nr-662-2019-privind-adoptarea-codului-etic-al-
profesionistilor-contabili-editia-2018-elaborat-de-consiliul-pentru-standarde-internationale-de-etica-
pentru-contabili-iesba-al-federatiei-interna

11
12