UNIVERSITATEA ,, SPIRU HARET ”

FACULTATEA: MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

MASTERAT: MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL AL
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

- LUCRARE DE DISERTAŢIE -

„SITUAŢIILE FINANCIARE
în contextul Standardelor Internaţionale de
Contabilitate Publică”

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
PROF.UNIV.DR. IATAN ELENA

MASTERAND,
CONSTANTA
- 2007 -

2
3
 CUPRINS

Introducere............................................................................................................ 4

Capitolul I Reglementări legale privind elaborarea, analiza

şi certificarea situaţiilor financiare................................................... 6
1.1. Acte normative care reglementează modalitatea de întocmire analiză şi
certificare a situaţiilor financiare……………………………………………….....….......9
1.2. Metodologia de elaborare a situaţiilor financiare………………………….....….......…18

Capitolul II Studiu de caz privind elaborarea situaţiilor financiare

la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa............................
31
2.1. Prezentarea instituţiei .....................................................................................................31
2.2. Elaborarea situaţiilor financiare anuale conform noilor reglementări
contabile..........................................................................................................................33
2.2.1. Sistemul de informaţii- documente şi evidenţă tehnic-operativă şi
contabilă inclusiv în condiţiile folosirii sistemelor informatice
financiar-contabile
Elaborarea, fundamentarea şi aprobarea bugetului de venituri şi
cheltuieli
2.2.2. Evaluarea activităţii efectuate de controlul şi auditul intern……….…….......….40
2.2.3. Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2005
2.2.3.1. Elaborarea bilanţului contabil…………….............................................
40
2.2.3.2. Elaborarea contului de
execuţie...............................................................43
2.3. Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari...................................44
2.4. Transpunerea soldurilor conturilor sintetice aferente anului 2005
în conturile corespunzătoare noului Plan de conturi,
aplicabil începând din anul 2006....................................................................................46
2.5. Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare la 31.03.2006
2.5.1. Elaborarea bilanţului
contabil................................................................................47
2.5.2. Elaborarea contului de
execuţie.............................................................................47

Capitolul III Contabilitatea instituţiilor publice conform

Standardelor Internaţionale în sectorul public ............................... 49

Concluzii……………………………………………...…….…………….........…59

4
Bibliografie.............................................................................................................61

5
 Introducere

Integrarea europeană este un proces istoric evolutiv de ajustare a economiilor ţărilor

occidentale la un nivel comun de dezvoltare, în baza unor criterii de esenţă economică dar şi cu
implicaţii accentuate în celelalte planuri ale existenţei sociale. Procesul integrării reprezintă în
fapt o materializare a intereselor comune ale statelor occidentale atât în ceea ce priveşte protecţia
economiilor proprii, cât şi privind dezvoltarea economică în condiţiile superioare de eficienţă
socială.
Uniunea Europeană reprezintă o nouă formă de uniune între ţări care se află la jumătatea
distanţei dintre un stat în sensul tradiţional al expresiei şi o organizaţie internaţională . În acelaşi
timp este o organizaţie specială care dispune de suveranitate şi se bazează pe ordinea legală
independent asumată de statele componente şi pe care acestea , precum şi toţi locuitorii statelor
respective au obligaţia să o respecte. Uniunea Europeană este azi un sistem a cărui evoluţie
depinde în principal de decizia statelor membre de a forma un stat federal european sau o
organizaţie suprastatala omogenă.
Intrarea României in Uniunea Europeană, cu drepturi depline într-un viitor apropiat
impune inevitabil armonizarea reglementărilor legale ale Contabilităţii cu principiile şi normele
dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene. Această armonizare a fost
iniţiată prin directivele a IV-a, a VII-a şi a VIII-a ale Consiliului Economic European la care a
fost conexată întreaga reformă a contabilităţii din România.
Deci în acest cadru este foarte probabil ca profesioniştii contabili să aibă posibilitatea
exportării prestaţiilor lor în baza convenţiilor reciproce dintre statele europene, aşa cum prevede
actul normativ de organizare a profesiei contabile în ţara noastră.
În această ordine de idei, normele europene şi internaţionale de audit, al conturilor anuale
ale agenţilor economici se impun sau se vor impune pentru a răspunde necesităţilor controlului
legal, depăşind astfel cadrul naţional. În afara acestor necesităţi, normele de audit reprezintă
pentru un conducător de întreprindere, respectiv agent economic, o detaliere a regulilor de
conduită şi cunoaştere, recunoscute şi unanim acceptate în Europa. Aceste reguli, vor însoţi atât
tranziţia noastră către economia de piaţă cât şi încadrarea, mai ales, în piaţa unică europeană.
Situaţiile financiare cu scop general trebuie sa ofere o imagine fidelă a rezultatelor şi
poziţiei financiare a unei societăţi la sfârşitul exerciţiului financiar, oferind informaţii utile unei
categorii largi de utilizatori. În funcţie de natura şi dimensiunea evenimentelor ce au loc între
data bilanţului şi data la care sunt semnate situaţiile financiare, aceste tranzacţii pot fi, de
asemenea, incluse in situaţiile financiare sau prezentate în notele la situaţiile financiare.

6
 Valorile ce trebuie incluse sau prezentate în situaţiile financiare cu scop general se
stabilesc utilizându-se raţionamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiţi
factori ca de exemplu: ,,cât de semnificative sunt informaţiile şi dacă acestea trebuie prezentate
separat fie in bilanţ, fie in contul de profit şi pierdere, fie în notele la situaţiile financiare, precum
şi cât de interesaţi sunt utilizatorii situaţiilor financiare să aibă acces la aceste informaţii, chiar
dacă acestea pot să nu se refere la tranzacţii de valoare.
Dezvoltarea sistemului de contabilitate din România, a avut ca obiectiv de bază
armonizarea legislaţiei cu Directivele Europene in domeniu, în vederea îndeplinirii cerinţelor de
aderare la Uniunea Europeană, precum şi alinierea la Standardele Internaţionale de Contabilitate,
situaţie impusă de procesul de globalizare economică şi de dezvoltare a pieţei de capital. La ora
actuală România se află în faţa unor procese ireversibile şi de mare interes pentru contabilitate:
ceşterea numărului şi puterii companiilor transnaţionale; globalizarea economiilor, cu predilecţie
a pieţelor financiare; creşterea capitalizării bursiere şi dezvoltarea şi apariţia de noi produse
financiare. În aceste condiţii, producţia şi comunicarea unor informaţii financiare relevante,
credibile, comparabile care să utilizeze un limbaj contabil comun în măsură să asigure
comunicarea între toate categoriile de utilizatori de informaţii sunt vitale mediului de afaceri.
Unica soluţie pentru realizarea acestor cerinţe este armonizarea/covergenţa/conformitatea
contabilităţii româneşti cu prevederile aquis-ului comunitar şi, implicit, aplicarea efectivă a
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. Aplicarea corespunzătoare a Standardelor
Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, cu informaţii suplimentare prezentate
atunci când este necesar, are ca rezultat, situaţii financiare care realizează o prezentare fidelă. O
entitate ale carei situaţii financiare sunt conforme cu Standardele Internaţionale de Contabilitate
pentru Sectorul Public va evidenţia acest fapt. Situaţiile financiare nu trebuie descrise ca fiind
conforme cu Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public decât dacă
satisfac toate cerinţele fiecărui Standard Internaţional de Contabilitate pentru Sectorul Public.
Conducerea trebuie să selecteze şi să aplice politicile contabile ale unei entităţi astfel încat
situaţiile financiare să respecte toate cerinţele fiecarui Standard Internaţional de Contabilitate
pentru Sectorul Public aplicabil.

7
 Capitolul I
Reglementări legale privind elaborarea, analiza
şi certificarea situaţiilor financiare

Continua restructurare după anul 1990 a sectorului public reprezintă una din consecinţele
procesului complex şi profund de tranziţie la economia de piaţă în ţara noastră, proces în care
modul de formare şi de administrare a banului public a căpătat noi valenţe.
Contabilitatea publică asigură evidenţierea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi
referitoare la fondurile publice. Ea evaluează obligaţiile contribuabililor, evidenţiază încasările
din aceste obligaţii şi determină diferenţele din obligaţiile neonorate, precum şi responsabilitatea
ordonatorilor de credite privind efectuarea plaţilor din fondurile publice.
Contabilitatea instituţiilor publice, se aseamănă în multe privinţe cu contabilitatea
generală, asemănare determinată mai ales de regulile şi principiile contabilităţii în general, dar
are multe şi esenţiale deosebiri determinate de specificul funcţionării conturilor instituţiilor
publice în ceea ce priveşte modul cum acestea evidenţiază constituirea veniturilor publice şi
efectuării cheltuielilor, dar mai ales a modului lor de închidere la sfârşitul exerciţiului financiar-
bugetar.
Actualul sistem contabil al instituţiilor publice prezintă următoarele caracteristici:
 existenţa unui cadru unitar privind organizarea şi conducerea contabilităţii;
 existenţa unui cadru unitar privind raportările financiare (structura situaţiilor financiare,
termene de prezentare a situaţiilor financiare);
 existenţa unor structuri proprii pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la
instituţiile publice cu personalitate juridică;
 utilizarea de către instituţiile publice a metodei de înregistrare în partidă dublă, cu
excepţia primăriilor comunale;
 organizarea contabilităţii instituţiilor publice pe baza principiului execuţiei de casă şi
existenţa unor elemente de contabilitate de angajamente;
 stabilirea anuală a rezultatului execuţiei bugetare;
 asigurarea informaţiilor cu privire la patrimoniul aflat în administrare şi execuţia
bugetului de venituri şi cheltuieli.
Reforma propriu-zisă a contabilităţii publice a demarat prin crearea cadrului legal
naţional de reglementări privind contabilitatea instituţiilor publice, care a presupus apariţia

8
următoarelor acte normative: Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, Legea privind
finanţele publice nr.500/2002, O.U.G.nr.45/2003 privind finanţele publice locale, aprobată prin
Legea nr.108/2004 şi Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice aprobată prin Ordinul
ministrului finanţelor nr.1394/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
La finele anului 2005, Ministerul Finanţelor Publice a emis prin OMFP
nr.1752/17.11.2005 reglementări contabile conforme cu Directivele Europene, aplicabile de la
01 ianuarie 2006 1, care abrogă OMFP nr.94/2001 şi OMFP nr.306/2002, precum şi orice alte
dispoziţii contrare acestui act normativ.
Totodată, Ministerul Finanţelor Publice a emis OMFP nr.1917/12.12.2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, norme
care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006 de către toate instituţiile publice, indiferent de
subordonare şi de sursa de finanţare. La Cap.IX din norme este prezentată transpunerea
soldurilor conturilor din balanţa de verificare la 31 decembrie 2005 în noul plan de conturi
general.
Necesitatea armonizării şi uniformităţii în contabilitate impune normalizarea sa. Pe
această cale se formalizează şi materializează obiectivele, conceptele, metodele, regulile şi
procedurile privind obţinerea şi utilizarea informaţiei contabile.
Efortul de normalizare şi finalitatea lui se concretizează în :
1. definirea de concepte, principii şi norme contabile bazate pe o terminologie
specifică şi identică pentru toţi producătorii şi utilizatorii de informaţii contabile ;
2. aplicarea lor practică în vederea asigurării comparabilităţii în timp şi în spaţiu.

Nucleul normalizării îl reprezintă elaborarea de norme contabile (standarde contabile).

Norma contabilă reprezintă o regulă sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinţă pentru
obţierea de informaţii contabile şi validarea situaţiilor financiare.
Analizând traseul obţinerii şi utilizării informaţiilor contabile, normele contabile sunt
prezentate în amontele procesului contabil, sub forma principiilor, regulilor şi procedurilor
constituite ca sistem de referinţă pentru obţinerea de informaţii şi în avalul procesului ca sistem
de prezentare a situaţiilor financiare.
Toate normele contabile impuse în mod obligatoriu printr-o normă juridică sunt denumite
reglementări contabile.
Dispozitivul de normalizare şi reglementări contabile, deşi diferenţiat de la o ţară la
alta, se defineşte prin următoarele componente : cadrul contabil sau cadrul conceptual ; reţeaua
1
Publicat in M.O.nr.1085 din 30.11.2005

9
de norme sau standarde contabile naţionale ; sistemul de reglementare normativă contabilă
(dreptul contabil) ; planul de conturi şi schema de contabilizare a operaţiilor economice şi
financiare ; dicţionare de conversie contabilă ; instituţia normalizării contabile şi legea
contabilităţii .

Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) este organizaţia mondială a profesiei

contabile.
Fondată în 1977, misiunea IFAC, aşa cum este prezentată în actul de constituire, este de
« a servi interesului public, de a întări profesia contabilă la nivel mondial şi de a contribui la
dezvoltarea unor economii internaţionale puternice prin iniţierea şi promovarea aderării la
standardele profesionale de înaltă calitate, a progresului convergenţei internaţionale a acestor
standarde, precum şi a dezbate probleme de interes public, pentru care experienţa profesională
este extrem de relevantă ». În urma acestei misiuni, Consiliul IFAC a înfiinţat Consiliul pentru
Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB) pentru a
elabora standarde contabile de înaltă calitate spre a fi utilizate de entităţile din sectorul public din
întreaga lume pentru întocmirea situaţiilor financiare de uz general. Astfel, în accepţiunea
IPSASB :
- termenul « sector public » se referă la guvernele naţionale, guverne regionale
(stat, provincie, teritoriu), guverne locale (de exemplu oraşe) şi entităţi guvernamentale asociate
(agenţii, consilii, comisii şi alte entităţi) ; şi
- « Situaţiile financiare de uz general » se referă la situaţiile financiare pentru
utilizatorii care nu sunt capabili să solicite informaţii financiare care să satisfacă nevoile lor
specifice de informaţii.

Consiliul IFAC a considerat că desemnarea IPSASB drept organism responsabil pentru

elaborarea unor astfel de standarde, sub autoritatea sa şi conform condiţiilor sale de referinţă, în
realizarea acestui aspect al misiunii sale, serveşte cel mai bine interesul public.
IPSASB funcţionează ca organism normalizator independent sub auspiciile IFAC şi îşi
îndeplineşte obiectivele prin :
- Emiterea Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public (IPSAS-uri) ;
- Promovarea acceptării lor şi a convergenţei internaţionale cu aceste
standarde ;
- Publicarea altor documente care oferă îndrumări privind problemele şi
practicile raportării financiare în sectorul public.

10
 IPSASB colaborează cu normalizatorii naţionali pentru întocmirea şi emiterea
Standardelor, în ceea ce priveşte recunoaşterea resurselor, minimizarea suprapunerii efortului şi
atingerea consensului şi convergenţei standardelor într-o etapă timpurie a elaborării. De
asemenea, promovează adoptarea IPSAS-urilor de către normalizatorii naţionali şi alte
organisme cu autoritate în domeniu şi încurajează dezbaterile cu utilizatorii : cu Trezoreriile,
Ministerele de Finanţe şi alte organisme cu autoritate în domeniu şi cu practicieni din întreaga
lume, pentru a identifica necesităţile utilizatorilor referitoare la noile standarde şi îndrumări.
În prezent parcurgem etapa de trecere de la contabilitatea de casă la contabilitatea de
angajamente.
IPSASB elaborează pentru contabilitatea de angajamente IPSAS-uri care :
- Converg cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS-uri)
emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB), prin adaptarea lor la
contextul sectorului public, atunci când este cazul.
- Tratează problemele de raportare financiară ale sectorului public care fie nu
sunt tratate comprehensiv de către IFRS-urile existente, fie pentru ele nu au fost elaborate IFRS-
uri de către IASB.

Deoarece, multe IPSAS-uri pentru contabilitatea de angajamente au la bază IFRS-uri,

« Cadrul general IASB pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare » reprezintă o
referinţă relevantă pentru utilizatorii IPSAS-urilor.

1.1. Acte normative care reglementează modalitatea de întocmire

analiză şi certificare a situaţiilor financiare

Principalul act legislativ după care se desfăşoară activitatea contabilă în ţara noastră şi
respectiv în instituţia studiată este Legea contabilităţii nr. 82 din 24/12/1991 2. Contabilitatea,
ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor
juridice şi fizice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea,
publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi
fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale întreprinderii, cât şi în relaţiile cu diverşi
parteneri. Potrivit art. 5 din prezenta lege, fiecare unitate patrimonială are obligaţia să conducă
contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
2
Cu modificările aduse de O.G 70/2004 şi Legea 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005 - republicată în
M.O. nr. 48 din 14.01.2005

11
 Strâns legată de legea contabilităţii este Legea 31/1990 privind societăţile comerciale 3.
Conform acestei legi, capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată este reprezentat prin
părţi sociale emise de societate, care “pot fi transmise între asociaţi. Transmiterea către persoane
din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel putin trei
pătrimi din capitalul social.[…] Situaţiile financiare vor fi întocmite şi verificate sau, după caz,
auditate, în condiţiile prevăzute de lege”.
Un alt act legislativ de maximă importanţă pentru întreprindere îl reprezintă Codul Fiscal4 al
cărui scop este de a stabili cadrul legal pentru impozitele şi taxele care constituie venituri la
bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste
impozite şi taxe, precum şi modul de calcul şi de plată a acestora. Prezentul cod cuprinde
procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizează Ministerul
Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea
prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Ministerul Finanţelor Publice a emis prin OMFP nr.1752/17.11.2005 reglementări contabile
conforme cu Directivele Europene, aplicabile de la 01 ianuarie 2006 5, care abrogă OMFP
nr.94/2001 şi OMFP nr.306/2002, precum şi orice alte dispoziţii contrare acestui act normativ.
Contabilitatea conformă cu Directivele Comunităţii Economice Europene abordează două
aspecte:
1. Prezentarea reglementărilor ca formă, conţinut al situaţiilor financiare, principii contabile
şi reguli de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi prelucrare a situaţiilor
financiare anuale;
2. Tehnica şi procedura contabilă folosite pentru transpunerea în contabilitatea curentă a
acestor reglementări, având în vedere, în principal, planul de conturi recomandat de noile norme
europene.
Noile reglementări se aplică de către următoarele categorii de persoane juridice (denumite în
continuare entităţi) :
a) societăţile comerciale: societăţile în nume colectiv; societăţile în comandită simplă;
societăţile pe acţiuni; societăţile în comandită pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată.
b) societăţile/companiile naţionale;
c) regiile autonome;
d) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de
organizare, funcţionează pe principiul societăţilor comeciale;
3
Publicată în M.O. nr. 33 din 29.01.1998
4
Ultima modificare s-a realizat prin O.G. nr. 24 din 24.03.2005
5
Publicat in M.O.nr.1085 din 30.11.2005

12
 f) subunităţile fără personalitate juridică,cu sediul în străinătate,care aparţin persoanelor
prevăzute la lit.a)-e), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile
permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domi
ciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.
Contabilitatea se ţine în limba română şi în monedă natională. Contabilitatea operaţiunilor
efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională, cât şi în valută. Pentru necesităţile proprii de
informare, entităţile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o altă monedă. Cursul
utilizat pentru conversia în moneda naţională a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă
monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru
data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative.
Toate entităţile economice întocmesc, începând cu 01 ianuarie 2006, asemenea reglementări
contabile de conformitate cu Directivele Comunităţii Economice Europene, dar ele sunt
împărţite în două categorii:
a) entităţi mari şi foarte mari;
b) entităţi mijlocii şi mici.
Criteriul de departajare al acestor entităţi este următorul prag de semnificaţie:
 total active: 3.650.000 euro;
 cifra de afaceri: 7.300.000 euro;
 număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
Entităţile care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre aceste criterii de normare:
 conduc contabilitatea conform cu directivele europene;
 întocmesc un set de situaţii financiare de bază, format din 5 componente;
 sunt auditaţi de auditori financiari autorizaţi.
Entităţile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de normare
prezentate mai sus:
 conduc aceeaşi contabilitate conformă cu directivele europene;
 întocmesc situaţiile financiare anuale simplificate (3 componente obligatorii şi 2
facultative);
 sunt certificate potrivit legii, de cenzori aleşi de adunarea generală.
Ministerul Finanţelor Publice a emis OMFP nr.1917/12.12.2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de
conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, norme care se aplică
începând cu data de 1 ianuarie 2006 de către toate instituţiile publice, indiferent de subordonare
şi de sursa de finanţare.

13
 Referitor la întocmirea, aprobarea, depunerea şi componenţa situaţiilor financiare, normele
prevăd că pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului
aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de
venituri şi cheltuieli, îl reprezintă situaţiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor
elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Situaţiile financiare se întocmesc în moneda nationala, respectiv în lei, fără subdiviziunile
leului. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale, se
pot întocmi situaţii financiare şi într-o alta moneda. Întocmirea situaţiilor financiare anuale
trebuie sa fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi
a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune, potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul
Finanţelor Publice. Situaţiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor,
poziţiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum şi a performantei
financiare şi a rezultatului patrimonial. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul
instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana
imputernicita sa îndeplinească aceasta funcţie.
Instituţiile publice au obligaţia sa prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au
deschise conturile, situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea
plăţilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, după caz, pentru asigurarea
concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de
trezorerie a statului. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta
trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile
corespunzătoare.
Este interzis instituţiilor publice sa centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din
subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.
Instituţiile publice ai căror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau
terţiari, depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
Componenta Situaţiilor financiare trimestriale şi anuale este următoarea: bilanţul; contul de
rezultat patrimonial; situaţia fluxurilor de trezorerie; situaţia modificărilor în structura
activelor/capitalurilor; anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note
explicative; contul de execuţie bugetară.
Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ, datorii
şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte
situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă

14
elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu
sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentată în notele explicative.
Un element de bilanţ pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului
în care exista un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ,
elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescator al lichiditatii iar
elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescator al exigibilitatii.
Un activ reprezintă o resursa controlată de către instituţia publica ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezintă o obligaţie actuala a instituţiei publice ce decurge din evenimente
trecute şi prin decontarea căreia se asteapta sa rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza
beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi
datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după
deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu
net şi se determina ca diferenţa între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare,
Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare
fata de cele care trebuie prezentate în concordanta cu prezentele reglementări.
Modelul formularului "Bilanţ" este prezentat în anexa nr. 13 la norme. Formatul bilanţului
nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.
A. Active
Active necurente;
Active fixe necorporale;
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier, aparatura birotica şi
alte active corporale;
Terenuri şi clădiri;
Alte active nefinanciare;
Active financiare;
Creanţe (peste un an);
Total active necurente;
Active curente;
Stocuri;
Creanţe (sub un an);
Investiţii pe termen scurt;
Conturi la trezorerie şi bănci;

15
 Cheltuieli în avans;
Total active curente;
Total active;

B. Datorii
Datorii necurente;
Datorii (peste un an);
Împrumuturi pe termen lung;
Provizioane;
Total datorii necurente;
Datorii curente;
Datorii (sub un an);
Împrumuturi pe termen scurt;
Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exerciţiul curent;
Venituri în avans;
Provizioane;
Total datorii curente;
Total datorii;
Active nete/Capitaluri proprii = Total active - Total datorii;
C. Capitaluri proprii
Rezerve şi fonduri;
Rezultatul patrimonial;
Rezultatul reportat;
Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finantarilor şi cheltuielilor din
cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri după
natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri
de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu.
În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate şi veniturile calculate (ex.
venituri din reluarea provizioanelor şi ajustarilor de valoare) care nu implica o încasare a
acestora precum şi cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizarile, provizioanele şi ajustarile
de valoare) care nu implica o plata a acestora. Pentru fiecare element din contul de rezultat
patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul
financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenta
comparabilitatii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat

16
patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care exista
un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiară a
instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe
fiecare sursa de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţa între veniturile realizate şi
cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.
Modelul formularului "Contul de rezultat patrimonial" este prezentat în anexa nr.14 la
norme. Formatul Contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exerciţiu
financiar la altul. Structura Contului de rezultat patrimonial:
Venituri operationale:
- venituri din impozite şi taxe, contribuţii de asigurări şi alte venituri ale bugetelor;
- venituri din activităţi economice;
- finantari, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială;
- alte venituri operationale;
Total venituri operationale
Cheltuieli operationale:
- cheltuieli cu salariile şi contribuţiile aferente;
- subvenţii, transferuri;
- cheltuieli privind stocurile, lucrările şi serviciile executate de terţi;
- cheltuieli de capital, amortizari şi provizioane;
- alte cheltuieli operationale.
Total cheltuieli operationale
Excedent (deficit) din activitatea operationala
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiară
Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/-
excedent/deficit din activitatea financiară)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinară
Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/-excedent/deficit din
activitatea extraordinară)
Situaţia Fluxurilor de trezorerie prezintă existenta şi miscarile de numerar divizate în:

17
 - Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezintă miscarile de numerar
rezultate din activitatea curenta: - Încasări - Plati
- Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii, care prezintă miscarile de numerar
rezultate din achiziţiile ori vânzările de active fixe: - Încasări - Plati
- Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare, care prezintă miscarile de numerar
rezultate din împrumuturi primite şi rambursate, ori alte surse financiare: - Încasări - Plati
Formularul se completează de către fiecare instituţie, cu informaţiile privind încasări şi plati
efectuate, preluate din rulajele fiecărui cont de la trezorerie sau bănci.
Modelul formularului "Situaţia fluxurilor de trezorerie" este prezentat în anexa nr. 15 la
norme.
Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informaţii
referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor
contabile, influentele rezultate în urma reevaluarii activelor, calculului şi înregistrării amortizarii
sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuarile din
timpul anului al fiecărui element al conturilor de capital.
Anexele la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative parte
integrantă a situaţiilor financiare.
Politici contabile. Aplicarea reglementărilor contabile presupune stabilirea unui set de proceduri
de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate, pornind de la
întocmirea documentelor justificative pana la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi
anuale. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic,
cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. La
elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilităţii de
angajamente. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sa se asigure furnizarea, prin
situaţiile financiare, a unor informaţii care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice; şi
b) credibile în sensul ca: reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei
publice; sunt neutre; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat
informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. Acest
lucru trebuie menţionat în notele explicative.
Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a
activelor, precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile
utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative se
prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie sa existe informaţii în

18
notele explicative. Pentru elementele prezentate în notele explicative, se va prezenta de regula
suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent.
Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar,
pentru buna lor înţelegere:
a) numele persoanei juridice care face raportarea;
b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).
Eventualele erori constatate în contabilitate, după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare,
vor fi corectate în anul în care acestea se constata. Erorile contabile pot sa apara ca urmare a
unor greşeli matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretării
gresite a evenimentelor şi fraudelor. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor
precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. În notele la situaţiile financiare trebuie
prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. Conţinutul şi structura
notelor explicative se vor dezvolta prin precizări pentru întocmirea situaţiilor financiare.
Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului
financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat
bugetul, şi trebuie sa conţină:
a) informaţii privind veniturile:
- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive;
- drepturi constatate;
- încasări realizate;
- drepturi constatate de încasat.
b) informaţii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive;
- angajamente bugetare;
- angajamente legale;
- plati efectuate;
- angajamente legale de plătit;
- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).
c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plati efectuate).
Conţinutul şi structura Contului de execuţie se vor dezvolta prin precizări pentru întocmirea
situaţiilor financiare.

19
 Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi
creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespundă cu cele din conturile deschise
în trezorerie sau la bănci, după caz. Modelul formularului "Cont de execuţie" pentru veniturile
bugetului instituţiei publice este prevăzut în anexa nr. 16 la norme.Modelul formularului "Cont
de execuţie" pentru cheltuielile bugetului instituţiei publice este prevăzut în anexa nr. 17 la
norme. În funcţie de modificările intervenite în structura clasificatiei bugetare, Ministerul
Finanţelor Publice va actualiza aceste formulare.

1.2. Metodologia de elaborare a situaţiilor financiare

Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” fiecare entitate trebuie să determine,

în funcţie de natura operaţiilor sale, dacă va prezenta activele curente şi imobilizate şi datoriile
curente şi pe termen lung ca şi clasificări separate în bilanţ. Când o entitate alege să nu facă
această clasificare, activele şi datoriile trebuie prezentate pe larg, în ordinea lichidităţii.
Indiferent de metoda de prezentare, o entitate trebuie să furnizeze informaţii pentru fiecare
element de activ şi datorie care combină sume ce se aşteaptă a fi recuperate sau achitate atât
înainte, cât şi după douăsprezece luni de la data raportării.
Un activ va fi clasificat ca activ curent atunci când satisface oricare din următoarele
condiţii:
 Se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat
în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau,
 Este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării sau pe termen scurt şi se
aşteaptă a fi realizat în termen de douăsprezece luni de la data de raportare; sau
 Reprezintă numerar sau echivalente de numerar.
Toate celelalte active vor fi clasificate ca active imobilizate.

O datorie va fi clasificată ca datorie curentă atunci când:

 Se aşteaptă să fie stinsă în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau
 Este exigibilă în termen de 12 luni după data raportării.
Toate celelalte datorii vor fi clasificate ca datorii pe termen lung.

O entitate continuă să-şi clasifice datoriile pe termen lung, purtătoare de dobândă, ca

fiind pe termen lung, chiar dacă ele trebuie stinse în 12 luni de la data raportării, dacă:
 Termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni;

20
  Entitatea intenţionează să refinanţeze sau să reeşaloneze obligaţia pe termen lung; şi
 Această intenţie este susţinută de un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor,
care este încheiat înainte de aprobarea situaţiilor financiare.

IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” oferă o schemă a bilanţului (Situaţia

poziţiei financiare) prezentată în continuare (în mii unităţi monetare)

Indicatori 20x2 20x2 20x1 20x1

ACTIVE
Active curente x x
Numerar şi echivalente de numerar x x
Creanţe x x
Stocuri x x
Plăţi în avans x x
Investiţii x x
Active imobilizate x x
Creanţe x x
Investiţii x x
Alte active financiare x x
Infrastructură şi imobilizări corporale x x
Terenuri şi clădiri x x
Imobilizări necorporale x x
Alte active nefinanciare x x
Total active x x
x x
DATORII
Datorii curente x x
Datorii x x
Împrumuturi pe termen scurt x x
Partea curentă din împrumuturi x x
x x
Beneficiile angajaţilor x x
Pensii x x
Datorii pe termen lung x x
Datorii x x
Împrumuturi x x
Provizioane x x
Beneficiile angajaţilor x x
Pensii x x
Total datorii x x
Activele nete x x
ACTIVE NETE/CAPITALURI PROPRII

21
 Capital contribuit de alte entităţi x x
guvernamentale
Rezerve x x
Surplusuri/deficite acumulate x x
x x
Interese minoritare x x
Total active/capitaluri proprii x x

Modelul formularului de bilanţ, prevăzut de Ordinul ministrului finanţelor publice

nr.1917/2005, ce va fi utilizat de instituţiile publice, începând cu anul 2006, este următorul:

BILANŢ
încheiat la data de……
- lei -
Nr. DENUMIREA INDICATORILOR Cod Sold la Sold la
crt. Rand începutul sfârşitul
anului perioadei
A B C 1 2
A. ACTIVE
I. ACTIVE NECURENTE
1. Active fixe necorporale 01
(ct.203+205+206+208+233-280-290-293)
2. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, 02
animale, plantaţii, mobilier, aparatură, birotică
şi alte active corporale ( ct. 213+214+231-281-
291-293)
3. Terenuri şi clădiri 03
(ct.211+212+231-281-291-293)
4. Alte active nefinanciare ( ct.215) 04
5. Active financiare necurente (investiţii pe termen 05
lung) – peste 1 an
(ct.260+265+267-296)
6. Creanţe necurente – sume ce urmează a fi 06
încasate după o perioadă mai mare de un an
(ct.4112+4612-4912-4962)
7. TOTAL ACTIVE NECURENTE 07
(rd.01+02+03+04+05+06)
ACTIVE CURENTE
1. Stocuri 08

22
 (ct.301+302+303+304+305+307+309+331+
332+341+345+346+347+349+351+354+356+
357+358+359+361+371+381+/-348+/-378-
391-392-393-394-395-396-397-398)
2. Creanţe curente – sume ce urmează a fi încasate 09
într-o perioadă mai mică de 1 an, din care:
Creanţe din operaţiuni comerciale şi avansuri 10
(ct. 232+234+409+4111+4118+413+418+425+
4282+4611+473+481+482+483-4911-4961+
5187)
Creanţe bugetare 11
(ct.431+437+4424+4428+444+446+
4482+463+464+465+4664+4665+4681+4682
+4684+4687+469-497)
Creanţe din operaţiuni cu Comunitatea 12
Europeană
(ct.4501+4511+4531+4541+4551+456+457+
458)
3. Investiţii financiare pe termen scurt 13
(ct.505-595)
4. Conturi la trezorerie şi bănci (rd.15+17) din care: 14
Conturi la trezorerie, casa, alte valori, 15
Avansuri de trezorerie
(ct.510+5125+5126+5131+5141+5161+5171
+520+5211+5212+5221+5222+523+524+
5251+5252+5253+526+527+528+5291+5292+
5299+531+532+542+550+551+552+553+554+
555+556+557+558+5601+5602+561+562+
5711+5712+5713+5714+5741+5742+5743
5744)
din care:depozite 16
Conturi la bănci comerciale 17
(ct.5112+5121+5124+5125+5126+5131+
5132+5141+5142+5151+5152+5153+5161+
5162+5172+5411+5412+550+558+560)
din care: depozite 18
5. Cheltuieli în avans 19
(ct.471)

23
 TOTAL ACTIVE CURENTE 20
(rd.08+09+13+14+19)
TOTAL ACTIVE (rd.07+20) 21
B. DATORII 22
DATORII NECURENTE – sume ce trebuie 23
plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Sume necurente de plată 24
(ct.4042+269+4622+509)
2. Împrumuturi pe termen lung 25
(ct.1612+1622+1632+1642+1652+166+1672
+168-169)
3. Provizioane (ct.151) 26
TOTAL DATORII NECURENTE 27
(rd.24+25+26)
1. DATORII CURENTE – sume ce trebuie plătite 28
într-o perioadă de până la 1 an, din care:
Datorii comerciale şi avansuri 29
(ct.401+403+4041+405+408+419+4621+473+
481+482+483+269)
Datorii către bugete 30
(ct.438+440+441+4423+4428+444+446+
4481+4671+4672+4673+4674+4675)
Datorii către Comunitatea Europeană 31
(ct.4502+4512+452+4532+4542+4552)
2. Împrumuturi pe termen scurt – sume ce trebuie 32
plătite într-o perioadă de până la 1 an
(ct.5186+5191+5194+5195+5196+
5197+5198)
3. Împrumuturi pe termen lung – sume ce trebuie 33
plătite în cursul exerciţiului curent
(ct.1611+1621+1631+1641+1651+1671+168-
169)
4. Salariile angajaţilor şi contribuţiile aferente 34
(ct.421+423+426+427+4281+431+437+438)
5. Alte drepturi cuvenite altor categorii de 35
persoane (pensii, indemnizaţii de şomaj, burse)
( ct.422+424+429)
6. Venituri în avans (ct.472) 36
7. Provizioane (ct.151) 37
TOTAL DATORII CURENTE 38

24
 (rd.28+32+33+34+35+36+37)
TOTAL DATORII ( rd.27+38 ) 39
ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE -
TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII
(rd.21-39 = rd.41)
C. CAPITALURI ROPRII 41
1. Rezerve, fonduri 42
(ct.100+101+102+103+104+105+106+131+
132+133+134+135+136+137+139)
2. Rezultatul reportat (ct.117 – sold creditor) 43
3. Rezultatul reportat (ct 117 - sold debitor) 44
4. Rezultatul patrimonial al exerciţiului 45
( ct.121 – sold creditor)
5. Rezultatul patrimonial al exerciţiului 46
( ct.121 – sold debitor)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 47
(rd. 42+43-44+45-46)

IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” face precizări cu privire la informaţiile ce

trebuie prezentate în situaţia performanţei financiare ( contul de rezultat patrimonial), şi anume
ea va cuprinde cel puţin următoarele elemente-rând:
 Veniturile din activităţile de exploatare;
 Surplusul sau deficitul din activităţile de exploatare;
 Costurile de finanţare;
 Partea din surplusurile sau deficitele nete aferentă entităţilor asociate şi
asocierilor în participaţie, contabilizată prin metoda activului net;
 Surplusul sau deficitul din activităţile ordinare;
 Elemente extraordinare;
 Partea interesului minoritar din surplusul sau deficitul net; şi
 Surplusul sau deficitul net pentru perioadă.

Situaţia performanţei financiare la 31 decembrie 20x2

(ilustrând clasificarea cheltuielilor după funcţie)
(în mii unităţi monetare)

Indicatori 20x2 20x1

Venituri din exploatare x x
x x

25
Cotizaţii, amenzi penalităţi şi licenţe x x
Venituri din tranzacţii de schimb x x
Transferuri de la alte entităţi guvernamentale x x
Alte venituri din exploatare x x
Total venituri din exploatare x x
x x
Cheltuieli de exploatare x x
Servicii publice generale x x
Apărare x x
Ordine şi siguranţă publică x x
Educaţie x x
Sănătate x x
Protecţie socială x x
Locuinţe şi amenajări comunitare x x
Agrement, cultură şi religie x x
Afaceri economice x x
Protecţia mediului x x
Total cheltuieli de exploatare x x
Surplus/(deficit) din activităţi de exploatare x x
Costurile finanţării x x
Câştiguri din vânzarea imobilizărilor corporale x x
Total venituri (cheltuieli) din alte operaţiuni decât cele x x
de non-exploatare
Surplus/(deficit) din activităţi ordinare x x
Partea din surplus (deficit) pentru interesele minoritare x x
Surplus/(deficit) net înainte de elementele x x
extraordinare
Elemente extraordinare x x
Surplusul/(deficitul) net al perioadei x x

Modelul formularului contului de rezultat patrimonial, aşa cum este prezentat în Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1917/2005 este următorul:

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL

la data de ……….
- lei -
Nr. DENUMIREA INDICATORULUI Cod An An
crt. rând precedent curent

26
A B C 1 2
I. VENITURI OPERAŢIONALE 01
1. Venituri din impozite, taxe, contribuţii de 02
asigurări şi alte venituri ale bugetelor
(ct. 730+731+732+733+734+735+736+
739+745+746+750+751)
2. Venituri din activităţi economice 03
(ct. 701+702+703+704+705+706+707+708
+/-709)
3. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii 04
bugetare cu destinaţie specială ( ct. 770+
771+772+773+774+776+778+779)
4. Alte venituri operaţionale 05
(ct.714+719+721+722+781)
TOTAL VENITURI OPERAŢIONALE 06
(rd.02+03+04+05)
II CHELTUIELI OPERAŢIONALE 07
1. Salariile şi contribuţiile sociale aferente 08
angajaţilor ( ct.641+642+645+646+647)
2. Subvenţii şi transferuri 09
(ct.670+671+672+673+674+676+677+679)
3. Stocuri, consumabile, lucrări şi servicii 10
executate de terţi
(ct.601+602+603+606+607+608+609
+610+611+612+613+614+622+623+624
+626+627+628+629)
4. Cheltuieli de capital amortizări şi provizioane 11
(ct. 681+682+689)
5. Alte cheltuieli operaţionale 12
(ct.635+654+658)
TOTAL CHELTUIELI OPERAŢIONALE 13
(rd.08+09+10+11+12)
III REZULTATUL DIN ACTIVITATEA 14
OPERAŢIONALĂ
EXCEDENT (rd.06 – rd.13) 15
DEFICIT (rd.13 – rd.06) 16
IV VENITURI FINANCIARE 17
(ct.763+764+765+766+767+768+769+786)
V CHELTUIELI FINANCIARE 18
(ct.663+664+665+666+667+668+669+686)
VI REZULTATUL DIN ACTIVITATEA 19
27
 FINANCIARĂ
EXCEDENT (rd.17 – rd.18) 20
DEFICIT (rd.18 – rd.17) 21
VII REZULTATUL DIN ACTIVITATEA 22
CURENTĂ (rd.14 + rd.19)
EXCEDENT (rd.15 + rd.20) 23
DEFICIT (rd.16 + rd.21) 24
VIII VENITURI EXTRAORDINARE 25
(ct.790 + 791)
IX CHELTUIELI EXTRAORDINARE 26
(ct.690 + 691)
REZULTATUL DIN ACTIVITATEA 27
EXTRAORDINARĂ
EXCEDENT (rd.25 - rd.26) 28
DEFICIT (rd.26 - rd.25) 29
REZULTATUL PATRIMONIAL AL 30
EXERCIŢIULUI
EXCEDENT (rd.20 +23+28) 31
DEFICIT (rd.21+24+29) 32

IPSAS 2 „Situaţia fluxurilor de trezorerie” stabileşte cerinţele pentru prezentarea

situaţiilor fluxurilor de trezorerie şi alte furnizări de informaţii aferente.
Situaţia fluxurilor de trezorerie identifică sursele de intrări de numerar, elementele
pentru care numerarul a fost cheltuit în perioada de raportare, precum şi soldul numerarului la
data raportării.
Informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei instituţii sunt folositoare
utilizatorilor situaţiilor financiare în obţinerea de informaţii referitoare la răspundere şi scopurile
deciziilor. De asemenea, aceste informaţii permit utilizatorilor să determine modul în care
unitatea, ce aparţine sectorului public, a acumulat numerarul necesar pentru a-şi finanţa
activităţile şi cum l-a utilizat.
Situaţia fluxurilor de trezorerie este utilă unităţilor bugetare care doresc să prognozeze
necesităţile viitoare de numerar, capacitatea lor de a genera fluxuri de trezorerie în viitor şi de a
finanţa modificările din domeniul lor de activitate.
O situaţie a fluxurilor de trezorerie, împreună cu restul situaţiilor financiare, furnizează
informaţii care permit utilizatorilor să evalueze modificările în activele nete/capitalurile proprii,
structura sa financiară (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea sa), precum şi capacitatea sa de a
influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de trezorerie, în vederea adaptării la
circumstanţele şi oportunităţile în continuă schimbare. De asemenea, o astfel de situaţie sporeşte
gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite instituţii, deoarece

28
elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi
evenimente.
Ordinul ministrului finanţelor publice 1917/2005 prezintă formularul situaţiei fluxurilor
de trezorerie, după cum urmează:

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

- lei -
DENUMIREA INDICATORULUI Cod
rând
A B 1 2 3
I. NUMERAR DIN ACTIVITATEA 01
OPERAŢIONALĂ
1. Încasări 02
2. Plăţi 03
3. Numerar net din activitatea operaţională 04
III. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE 05
INVESTIŢII
1. Încasări 06
2. Plăţi 07
3. Numerar net din activitatea de investiţii 08
III. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE 09
FINANŢARE
1. Încasări 10
2. Plăţi 11
3. Numerar net din activitatea de finanţare 12
IV CREŞTEREA (DESCREŞTEREA) NETĂ 13
DE NUMERAR ( rd.04+08+12)
V NUMERAR ŞI ECHIVALENT DE 14
NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI
NUMERAR ŞI ECHIVALENT DE 15
NUMERAR LA SFÂRŞITUL PERIOADEI
(rd. 13 + rd.14)

CONTUL DE EXECUŢIE AL INSTITUŢIEI PUBLICE - VENITURI

Nr. DENUMIREA COD Prevederi Prevederi Drepturi Încasări Drepturi

rd. INDICATORILOR iniţiale definitive constatate realizate constatate
de
încasat

29
 A B C 1 2 3 4 5=3-4

CONTUL DE EXECUŢIE AL INSTITUŢIEI PUBLICE - CHELTUIELI

Capitol…………………………..Subcapitol……………….

Nr. Denumirea Cod Credite Credite Angajamente Angajamente Plăţi Angajamente Cheltuieli
crt. indicatorilor bugetare bugetare Bugetare legale efectuate legale efective
anuale trimestriale de
cumulate plătit
A B C 1 2 3 4 5 6=4–5 7

30
31
 Capitolul II

Studiu de caz privind elaborarea situaţiilor financiare

la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa

2.1. Prezentarea instituţiei

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, unitate cu personalitate juridică, ordonator

terţiar de credite din structura Ministerului Sănătăţii, a fost organizat începând cu data de
01.01.2003, dată la care a fost pus în aplicare Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei
nr.426/2001 privind reorganizarea secţiilor de boli infecţioase din cadrul Spitalului Municipal
Constanţa.
Instituţia îşi desfăşoară activitatea în Sediul spitalului, precum şi în Secţii exterioare
spitalului din oraşul Constanţa. Clădirea în care se află sediul spitalului (administraţia, trei secţii
boli infecţioase, compartimentul ATI, camera de gardă, laborator analize, farmacie cabinete de
boli infecţioase) a fost construită în anul 1938, cu destinaţia ,,Spital” şi consolidată în anii 1999-
2000 , iar în prezent se află în curs de reparaţii capitale.
Secţiile exterioare Spitalului (,,Compartimentul exterior boli infecţioase cronici copii’’
,,Compartimentul spitalizare de zi boli infecţioase copii” şi ,,Compartimentul exterior boli
infecţioase cronici adulţi”) au fost construite primele în anul 1990 şi ultima în anul 1980, cu
destinaţia ,,Creşă”. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa beneficiază de următoarele
surse de finanţare: transferuri de la bugetul de stat pe programe naţionale de sănătate
(exemplificăm Proiectul Phare RO cu scopul de a îmbunătăţii activităţile de prevenire a bolilor
infecţioase, precum şi în scopul efectuării de lucrări de renovare şi reabilitare a clădirilor
spitalului); de venituri extrabugetare obţinute din furnizarea serviciilor medicale în asistenţă
medicală spitalicească în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate conform
Contractului-cadru aprobat prin H.G nr.52/2005; din venituri proprii (taxă însoţitor bonlavi, taxă
vaccin, taxă analize medicale de laborator şi altele); donaţii şi sponsorizări.
În baza prevederilor din H.G.nr. 866/2002, H.G. nr.867/2002 şi H.G. nr. 1096/2002,
imobilele în care funcţionează unităţile sanitare publice şi terenurile aferente trec din domeniul

32
privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al

Audit Public Intern

unităţilor administrativ teritoriale şi în administrarea consiliilor judeţene sau locale, după caz.

R.U.N.O.S.
Organigrama Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa

Statistică şi informatică medicală

Comp.Inf. Nozocomiale
Contabilitate -Financiar

Contabil şef
Formaţie întreţinere
Aprovizionare, Transport, Achiziţii
publice, INV Administrativ
Comp Terapie Intensivă

Administrativ

33
Director
Farmacie
Cameră de gardă

Comitetul Director
Laborator de analize

Director General
Administraţie
Consiliu de
Cabinete de Specialist boli infecţioase
Comp. Ext Cr. HIV Adulţi

Director general adjunct

Consiliul Medical
Comp. Ext Cr HIV Copii

Medical
Secţia Ci Boli Infecţioase Adulţi 2
Secţia Ci Boli Infecţioase Adulţi 1
Secţia Ci Boli Infecţioase copii
 2.2. Elaborarea situaţiilor financiare anuale
conform noilor reglementări contabile

2.2.1. Sistemul de informaţii- documente şi evidenţă tehnic-operativă şi contabilă

inclusiv în condiţiile folosirii sistemelor informatice financiar-contabile.

Elaborarea, fundamentarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Bugetul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa a fost aprobat pentru anul 2005 în
condiţiile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, iar din dările de seamă contabile întocmite
se pot identifica date şi elemente cu privire la:
- evoluţia indicatorilor „Venituri totale”, „Cheltuieli totale”, precum şi a cheltuielilor
aferente pentru anul 2005 comparativ cu cei rezultaţi din execuţia exerciţiului financiar al anului
anterior;
- gradul de realizare a execuţiei indicatorilor „Venituri totale” şi „Cheltuieli totale”, iar în
cadrul cheltuielilor separat pentru activitatea finanţată din venituri proprii, activităţile finanţate
din bugetele locale, din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (fnuass) şi
din bugetul de stat;
- încadrarea plăţilor cu limitele prevăzute de sursele de finanţare din bugetul de venituri şi
cheltuieli şi utilizarea fondurilor numai potrivit destinaţiilor aprobate;
- valoarea, structura, natura şi vechimea debitelor înregistrate,
- deficienţele menţionate în actele de control încheiate de controlul propriu şi audit şi modul
de soluţionare a acestora;
- date referitoare la realizarea indicatorilor înscrişi în bugetul pe anul 2005 necesare
comparării cu cele privind execuţia bugetelor anterioare.
Dispoziţiile legale privind elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza
normelor metodologice aprobate prin ordinele ministrului sănătăţii nr.755/2004, nr.636/2005 şi
nr.1345/2005, au fost respectate astfel încât acesta să fie fundamentat pe principiul specializării
bugetare, potrivit căruia VENITURILE şi CHELTUIELILE să fie înscrise pe surse de
provenienţă şi pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia
acestora, potrivit clasificaţiei bugetare:
Fundamentarea şi dimensionarea reală a indicatorului „Venituri totale” a spitalului, pe surse
de constituire: venituri aprobate din sumele alocate de la bugetul de stat; veniturile din
contractele de servicii medicale spitaliceşti încheiate cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
Constanţa; venituri din prestări servicii; venituri din donaţii şi sponsorizări.

34
 Fundamentarea indicatorului „Cheltuieli totale”s-a făcut potrivit obiectivelor şi activităţilor
derulate în exerciţiul bugetar 2005, în baza destinaţiilor stabilite în conformitate cu sursele de
finanţare şi a normativelor privind cheltuielile de personal, materiale şi servicii şi a cheltuielilor
de capital, urmărindu-se utilizarea cu eficienţă, eficacitate şi economicitate a surselor alocate,
avându-se în vedere: respectarea prevederilor legale privind evidenţierea separată a cheltuielilor
pentru activitatea finanţată din venituri proprii şi separat, pentru fiecare în parte, a cheltuielilor
finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul de stat.

Organizarea şi conducerea evidenţei operative şi contabile:

- existenţa şi completarea registrelor de contabilitate prevăzute de lege;

- înregistrarea în conturi de bilanţ a veniturilor, pe naturi şi surse de venit;
- efectuarea înregistrărilor în contabilitate pe baza documentelor justificative potrivit
proiectelor de operaţiuni vizate de controlul financiar preventiv şi aprobate de persoanele
competente;
- concordanţa dintre soldurile iniţiale, lunar şi la încheierea exerciţiului financiar la 31
decembrie;
transpunerea în balanţele de verificare a rulajelor lunare ale conturilor sintetice de grad I şi II;
- concordanţa totalului rulajelor lunare ale conturilor analitice cu rulajul lunar a conturilor
sintetice corespunzătoare;
- realitatea datelor înscrise în balanţele de verificare întocmite lunar şi la sfârşitul
exerciţiului bugetar;
- exactitatea preluării şi transcrierii soldurilor finale şi rulajelor cumulate, în bilanţul contabil
şi conturile de execuţie.
Referitor la încheierea exerciţiului financiar au fost întocmite lucrările contabile
premergătoare încheierii exerciţiului financiar anual, constând din:
- înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor financiare şi economice aferente activităţii
desfăşurate;
- închiderea conturilor la sfârşitul exerciţiului bugetar;
- exactitatea sumelor înregistrate în contabilitatea sintetică şi analitică prin utilizarea
sistemului balanţelor de verificare;
- regularizarea diferenţelor rezultate în urma inventarierii;
- efectuarea verificărilor finale şi a corelaţiilor între lucrările contabile specifice pe baza
instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor Publice;
- corelaţiile bilanţiere, ţinând seama de faptul că la finele anului, în conturile bancare şi
casieriile proprii pot exista disponibilităţi băneşti;

35
 - certificarea bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie la nivelul spitalului.
- respectarea prevederilor legale cu privire la condiţiile şi termenele de depunere la organele
în drept a bilanţului contabil şi a conturilor de execuţie.
Conform OMFP nr.1801/1995, cu modificările şi completările ulterioare, şi Normelor
metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2005, aprobate prin OMFP
nr.1954/2005, unităţile sanitare au următoarele obligaţii:
- încheierea exerciţiului bugetar 2005 potrivit formularelor emise de MFP;
- întocmirea conturilor de execuţie în structura prevăzută de art.57 din Legea nr.500/2002
privind finanţele publice;
- utilizarea formularelor aprobate de MFP pentru întocmirea conturilor de execuţie şi
completarea acestora;
- întocmirea „Situaţiei privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului”
potrivit modelului prezentat în anexa nr.4 la Normele metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea,
evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin OMFP nr.1792/2002,
situaţie care este parte componentă din structura situaţiilor financiare trimestriale şi anuale ale
instituţiilor publice.
În conformitate cu Precizările privind întocmirea situatiilor financiare la 31.12.2005,
Situaţiile financiare la 31.12.2005, s-au întocmit pe formularele editate de Ministerul Finantelor
Publice în anul 2005 iar la întocmirea Situatiilor financiare s-au avut în vedere următoarele
precizări:
1. Bilanţul contabil se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor
sintetice la 31 decembrie 2005, pusă de acord cu balanţele de verificare ale conturilor analitice,
după înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor consemnate în documente
justificative, întocmite potrivit legii.
La instituţiile publice finanţate din venituri proprii, potrivit prevederilor art. 19 alin. (5) din
Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicată, la instituţiile publice, rezultatul execuţiei
bugetare se stabileşte anual prin închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor
de surse din care au fost efectuate.
În aplicarea prevederilor de mai sus, precum şi a unor prevederi ale Normelor metodologice
privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2005, în bilanţul contabil încheiat la 31
decembrie 2005, următoarele conturi nu pot prezenta sold:
- contul 13 "Casa";
- contul 412 "Diferenţe de curs valutar" se închide în funcţie de natura diferenţelor de curs
valutar favorabile sau nefavorabile, astfel:

36
- soldul creditor al contului 412 se închide
prin creditul contului 528 "Venituri din anii precedenţi şi alte surse";
- soldul debitor al contului 412 se închide
prin debitul contului 528 "Venituri din anii precedenţi şi alte surse";
- contul 420 "Cheltuielile instituţiei publice finanţate din venituri proprii" (se închide prin
debitul contului 520 "Veniturile proprii ale instituţiei publice"). Fac excepţie cheltuielile
aferente producţiei neterminate aflate în stoc la 31 decembrie 2005;
- contul 427 "Cheltuielile activităţilor sanitare conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 150/2002" (se închide prin debitul contului 527 "Venituri din activitatea
sanitară");
- contul 492 "Cheltuieli din alocaţii bugetare cu destinaţie specială"(se închide prin debitul
contului 592 "Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială").
2. Activele fixe corporale si cele necorporale se raportează în bilanţul contabil la valoarea
ramasă (sold debitor cont 01-sold creditor cont 05;sold debitor cont 02-sold creditor cont 04).
Sumele pe care unităţile sanitare le-au primit în contul 50.41”Disponibil din activitatea
sanitară”din finanţare Casa de Asigurări, venituri proprii, donaţii şi sponsorizări se raportează
prin formularele Anexa 14, Anexa 10 “Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice
conf.O.U.G. 150/2002”si Anexa 15 E referitoare la contul de disponibil.
Anexa 10 “Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice” se completează astfel:
a) la partea de venituri:
-coloana 1 primul bugetul aprobat (martie 2005 în lei ron);
-coloana 2 ultimul buget aprobat (decembrie 2005 în lei ron);
-coloana 3 veniturile efectiv realizate pe surse, în anul 2005.
b) la partea de cheltuieli se preiau datele din anexele 14.
Anexa 18 "Creanţe şi datorii”.
Anexa nr. 20 "Plăţi restante" se completează la 31.12.2005 de instituţiile publice cu sumele
reprezentând plăţile restante ale acestora faţă de furnizori, bugetul de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi alţi creditori.
Situaţia soldurilor conturilor de disponibilităţi aflate la trezoreriile statului şi unităţile
băncilor comerciale la data de 31.12.2005 (anexa nr. 5);
Instituţiile publice au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ
şi de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării lor, în
cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Potrivit pct. 5
din Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004, publicat in Monitorul Oficial

37
al Romaniei, Partea I, Nr. 1174 din 13 decembrie 2004, „Inventarierea anuală a elementelor de
activ si de pasiv se face, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar, avându-se în
vedere şi specificul activităţii fiecărei unităţi”.
În conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 82/1991, republicată, şi ale pct. 10 lit.
B Anexa 1 din Normele metodologice de întocmire şi utilizare a registrelor si formularelor
comune pe economie, privind activitatea financiara si contabila, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1850/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 23 bis din 7 ianuarie 2005, instituţiile publice au obligaţia să completeze Registrul-
inventar, pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de
activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte
documente care justifica continutul acestora..
Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.031/1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind înregistrarea în contabilitate a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, bunurile proprietate publică aflate în
administrarea ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
şi locale şi instituţiilor publice subordonate acestora se inventariază anual pe liste de inventariere
distincte.Persoanele juridice care, potrivit legii, au în concesiune, închiriere sau în folosinţă
gratuită bunuri din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale
au obligaţia inventarierii anuale a bunurilor respective pe liste de inventariere distincte, care se
transmit şi titularului dreptului de administrare.
Raportul de analiza pe baza de bilant cuprinde:
- analiza soldurilor conturilor contabile astfel încât acestea să reflecte operaţiuni patrimoniale
ale instituţiei publice şi să corespundă funcţiunii stabilite în planurile de conturi în vigoare;
- clarificarea sumelor ce se menţin nejustificat în conturile 220 "Debitori", 225 "Clienţi",
231 "Creditori", 234 "Furnizori" etc., urmărindu-se achitarea obligaţiilor şi încasarea
creanţelor în lei şi în valută, după caz;
- analiza sumelor încasate de la debitori sau clienţi din anii precedenţi, care, potrivit legii, se
virează la bugetul de stat.
- prezentarea detaliată a componentei soldurilor conturilor din bilant precum si explicatiile
privind eventualele modificari survenite la acestea;
- analiza stocurilor de materiale aflate in stoc fara miscare;
- detalierea componentei soldurilor ct. 110 “sume de mandat si in depozit” , 702”Finantarea de
la buget privind anii precedenti si alte surse” 528 “Venituri din anii precedenti si alte surse” ,
337 “ Fonduri cu destinatie speciala”si 531”Venituri de realizat”;

38
 În conformitate cu OUG 59/2005 conturile 702 “Finantare de la buget privind anii
precedenti si alte surse”, 528 “Venituri din anii precedenti si alte surse”, 337 “ Fonduri cu
destinatie speciala”, vor fi dezvoltate in analitice distincte pentru evidentierea diferentelor din
rotunjiri ca urmare a denominarii potrivit Legii nr. 348/2004 si a diferentelor rezultate in urma
efectuarii operatiunii de conversie potrivit ordonantei de urgenta.
- clarificarea sumelor din conturile de debitori, creditori, furnizori, etc, si prezentarea in raport a
cuantumul datoriilor inregistrate la furnizori la finele anului 2005 , pe articole bugetare si ani
(2003, 2004, 2005)
- prezentarea detaliata a contului bifunctional 213 "Alte decontari"cu verificarea componentei
soldului
- detalierea componentei conturilor de venituri din anii precedenti si a modificarilor aparute in
cursul anului 2005.
- prezentarea in mod detaliat componenta soldurilor din bilant, a diferentelor survenite in urma
denominarii soldurilor initiale si explicatiile privind eventualele modificari survenite.
- prezentarea in mod deosebit situatia creantelor pe categorii si surse de finantare si cauzele
care le-au determinat, precum si masurile stabilite pentru lichidarea acestora
Prezentarea anexei “Situatia soldurilor conturilor de disponibil aflate la trezoreriile statului
si in unitatile bancare la 31.12.2005” se face numai dupa o verificare atenta a acestora,cu
sesizarea unitatilor trezoreriei statului sau a unitatilor bancare privind eventualelor
neconcordante cu extrasele de cont.
Situatiile financiare anuale vor fi insotite de raportul de analiză pe bază de bilanţ in care se
prezintă în mod deosebit situaţia creanţelor pe categorii şi surse de finanţare şi cauzele care le-au
determinat, precum şi măsurile stabilite pentru lichidarea acestora.
Se menţionează şi cauzele care au determinat efectuarea de plăţi în avans pentru
realizarea unor acţiuni şi categorii de cheltuieli finanţate din fonduri publice, potrivit legii, care
nu s-au materializat în bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate şi care nu au fost
restituite instituţiilor publice până la finele anului, pentru reconstituirea plăţilor de casă.
O atenţie deosebită se acordă şi obligaţiilor rămase neachitate la finele anului, în special a
plăţilor restante către agenţii economici sau institutii de credit, cu efecte negative asupra
blocajului economico-financiar, cu explicarea principalelor cauze care au dus la existenţa plăţilor
restante la sfârşitul anului.
În cazul în care din centralizarea datelor se constată existenţa unor obligatii neachitate la
scadenţă pentru bunuri achiziţionate, lucrări executate şi servicii prestate, ordonatorii principali
de credite dispun, prin compartimentele de audit, controlul asupra modului de respectare a

39
dispoziţiilor legale în vigoare la încheierea angajamentelor legale, având obligaţia de a prezenta
în raportul de analiză pe bază de bilanţ măsurile luate.
Instituţiile publice care în anul 2005 au inclus pe cheltuieli, în condiţiile legii,
contravaloarea unor pagube care nu se datorează culpei unei persoane menţionează natura şi
valoarea pagubelor respective.
În raportul de analiză pe bază de bilanţ se menţionează şi valoarea activelor fixe scoase
din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de utilizare, precum şi a bunurilor materiale
declasate sau clasate, după caz.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a analiza structura stocurilor inventariate şi de a
determina materialele aflate în stoc fără mişcare, cu mişcare lentă sau de prisos, cauzele
menţinerii acestora, precum şi identificarea persoanelor vinovate de imobilizarea fondurilor în
astfel de bunuri. În situaţia în care la raportarea intrărilor de credite externe există diferenţe
semnificative între datele operative şi cele finale, în raport se vor explica motivele acestor
diferenţe.
Potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public
intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002,
"Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la
acestea [...], sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia", in consens cu buna practica in domeniu .
Situaţiile financiare anuale proprii ale ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi locale, ale altor autorităţi publice, instituţiilor publice
autonome şi ale instituţiilor publice subordonate, la 31 decembrie 2005 să fie însoţite de un
raport care sa prezinte, in sinteza, nivelul de asigurare al managementului asupra fiabilitatii
sistemului contabil, recomandarile formulate si stadiul implementarii acestora .

2.2.2 Evaluarea activităţii efectuate de controlul şi auditul intern.

La evaluarea activităţii efectuate de controlul şi auditul intern, s-au respectat principiile

evaluării prezentate în Capitolul I.al prezentei lucrări şi s-au avut în vedere: analiza obiectivelor
cuprinse în programul de control şi audit intern în scopul stabilirii dacă acesta a fost întocmit pe
baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe, proiecte sau operaţiuni;
examinarea tuturor actelor de control întocmite de auditul şi controlul intern; analiza modului în

40
care au fost valorificate constatările înscrise în actele încheiate de auditul şi controlul intern;
modul în care deciziile manageriale ale spitalului au influenţat performanţele activităţii
desfăşurate de auditul intern.
Planificarea misiunilor de audit s-a bazat pe riscuri în scopul definirii priorităţilor în
coerenţă cu obiectivele spitalului. Metoda de determinare a riscului şi a importanţei acestuia a
cuprins un sistem de apreciere care a avut în vedere trei criterii de apreciere: aprecierea
controlului intern;aprecierea cantitativă;aprecierea calitativă. Sistemul de apreciere folosit a dat
posibilitatea aprecierii calităţii controlului intern şi s-a operat cu noţiuni precum: controlul intern
corespunzător; controlul intern insuficient; controlul intern cu lipsuri grave. Aplicarea
acestei metode a permis ordonarea în funcţie de risc, dându-se o importanţă deosebită aprecierii
calitative întucât defineşte patru niveluri de factori de risc: riscul operaţional; riscul financiar;
riscul legat de natura activităţii; riscul de vulnerabilitate. Serviciul de audit public intern a
contribuit la schimbul de informaţii şi a favorizat cooperarea în buna desfăşurare a activităţii
spitalului. S-a făcut o evaluare internă de către ordonatorul de credite, în funcţie de: respectarea
metodologiei de audit; alegerea raţională a instrumentelor de investigare; calitatea şi pertinenţa
constatărilor şi a observaţiilor; calitatea rapoartelor de audit; respectarea termenelor; realismul
recomandărilor, aplicabilitatea şi eficienţa acestora.

2.2.3. Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2005

2.2.3.1.Elaborarea bilanţului contabil

Documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital
propriu ale spitalului este Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2005 (Anexa nr.1).
În Activ sunt cuprinse următoarele posturi:
- Active fixe, terenuri şi obiecte de inventar în sumă totală de 9.551 mii lei, formate din mijloace
fixe şi terenuri, obiecte de inventar şi imobilizări necorporale;
- Mijloace băneşti, decontări, cheltuieli şi materiale în sumă totală de 28.661 mii lei. Mijloacele
băneşti cuprind disponibilităţile băneşti ale instituţiei în sumă de 8.036 mii lei formate din
veniturile spitalului din activitatea sanitară şi din fonduri cu destinaţie specială. Materialele în
sumă totală de 20.622 mii lei sunt formate din medicamente şi materiale sanitare, materiale de
întreţinere şi gospodărie, materiale cu caracter funcţional şi alte materiale necesare desfăşurării
activităţii spitalului.

41
 În Pasiv sunt cuprinse: fondurile privind obiectele de inventar în sumă de 1.961 mii lei, cât
şi finanţările instituţiei, veniturile proprii, decontările şi alte surse în sumă totală de 36.251 mii
lei.
Grupa”Finanţarea instituţiei” cuprinde sumele provenite din anii precedenţi în sumă totală de
3.929 mii lei;
Grupa”Venituri”reflectă veniturile din activitatea sanitară în sumă de 20.395 mii lei;
Grupa “Decontări, creditori şi alte surse” în sumă totală de 2.110 mii lei este alcătuită din
creditori şi furnizori nedecontaţi;
Grupa “Mijloace cu destinaţie specială” în sumă de 9.817 mii lei este alcătuită din fonduri cu
destinaţie specială primite de Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.

ANALIZA POSTURILOR DIN BILANŢ

ACTIV
GRUPA A. MIJLOACE FIXE SI OBIECTE DE INVENTAR
Contul 01 MIJLOACE FIXE SI TERENURI prezintă un sold debitor din bilanţ la data
de 31.12.2005 în valoare de 7.517 lei RON. Faţă de soldul contului de la începutul anului s-a
inregistrat o creştere de 2.696 lei RON .
În conformitate cu H.G.nr 2139/2004,unitatea a procedat la reanalizarea duratelor normale de
funcţionare a mijloacelor fixe. În consecinţă, componenţa soldului contului 013 – Mijloace fixe
se prezintă astfel:
013.02 - Ec. Tehnologice are un sold de – 7.473 lei RON
013.03 –Ap.si Inst. de Maş. si Control are un sold de – 44 lei RON
La data de 01.01.2004, în conformitate cu Ordinul nr.1487/07.11.2003, unitatea a procedat
la calcularea amortizării lunare. În perioada 01.01.-31.12.2005 s-a calculat şi înregistrat în
evidenţele contabile amortizarea mijloacelor fixe.
Contul 02 – LICENŢE prezintă la data de 31.12.2005 un sold în bilanţ în valoare de 73 lei
RON (corespondent cu contul 04), reprezentând licenţe aflate în unitate.
Contul 602 – OBIECTE DE INVENTAR IN MAGAZIE-prezintă la data de 31.12.2005
un sold în valoare de 3 lei RON şi este corespondent cu contul 311.
Contul 603- OBIECTE DE INVENTAR IN FOLOSINTA prezintă un sold la data de
31.12.2005 în valoare de 1958 lei RON şi este corespondent cu contul 311.

GRUPA B. MIJLOACE BANESTI, DECONTARI,

CHELTUIELI SI MATERIALE

42
 Contul 119 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA prezintă la
data de 31.12.2005 un sold în valoare de 89 lei RON , corespondent cu contul 231.06 şi
reprezintă c/v. garanţii materiale conform Legii nr. 22/1969.
Contul 127 DISPONIBIL DIN ACTIVITATEA SANITARA CF. LEGII O.U.G
150/2002 prezintă la data de 31.12.2005 un sold în valoare de 7947 lei RON reprezentând
finanţare C.J.A.S .
Contul 159 ALTE VALORI prezintă la data de 31.12.2005 un sold în valoare de 3 lei RON
şi reprezintă timbre poştale.
Contul 600 MATERIALE prezintă la data de 31.12.2005 un sold în valoare de
20.622 lei RON. Contul 600 MATERIALE se prezintă astfel :
Contul 600.01- medicamente şi materiale sanitare în stoc la farmacie - are un sold de 20.495
lei RON şi reprezintă medicamente procurate din finanţare cf. O.U.G. 150/2002.
Contul 600.02 –Materiale de întreţinere şi gospodărire are un sold de 112 lei RON şi
reprezintă materiale întreţinere.
Contul 600.04 - Materiale cu caracter funcţional prezintă un sold de 3 lei RON .
Contul 600.09 - Alte materiale are un sold de 12 lei RON şi reprezintă bonuri valorice de
carburanţi.
PASIV
GRUPA A . FONDURI
Contul 311 FONDUL OBIECTELOR DE INVENTAR prezintă la data de 31.12.2005
un sold în valoare de 1.961 lei RON , reprezentând fondul obiectelor de inventar în folosinţă ,
având corespondenţa cu conturile 603 si 602.
GRUPA B. FINANTAREA DE LA BUGET, VENITURI PROPRII,
DECONTARI SI ALTE SURSE
Contul 231 CREDITORI prezintă la data de 31.12.2005 un sold în valoare de 89 lei RON ,
reprezentând reţineri din salarii.
Contul 234 FURNIZORI prezintă la data de 31.12.2005 un sold în valoare de 2.021 lei
RON şi reprezintă datorii la medicamente .
Componenţa contului 234 pe articole bugetare este următoarea :
Contul 337 FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA – DONATII
prezintă la data de 31.12.2005 un sold în valoare de 9.817 lei RON, care se compune din:
La inceputul anului contul prezentă un sold în valoare de 39.333 lei RON.
Contul 527 VENITURI DIN ACTIVITATEA SANITARA CF. O.U.G.150/2002 prezintă
la data de 31.12.2005 un sold creditor în valoare de 24.189 lei RON rămas în urma închiderii
conturilor de cheltuieli pe anul 2005 înregistrate cu nota contabilă nr.33/30.12.2005.

43
 Contul 528 VENITURI DIN ANII PRECEDENTI SI ALTE SURSE prezintă la data de
31.12.2005 un sold debitor în valoare de 3794 lei RON .
Contul 702 – prezintă la data de 31.12.2005 un sold creditor în valoare de 3929 lei RON .
În conformitate cu Ordinul 1753/22.11.2004, comisia de inventariere numită în baza
Deciziei nr.3/20.11.2005, a trecut la inventarierea tuturor gestiunilor,după cum urmează: Sectia
Clinica Boli Infectioase I adulti, Sectia Clinica Boli Infectioase II adulti, Sectia Clinica Boli
Infectioase Copii, Compartiment exterior Boli Infectioase Cronici adulti
HIV/SIDA,Compartiment exterior Boli Infectioase Cronici copii HIV/SIDA,Atelier Tehnic,
Laborator analize medicale, Farmacia-medicamente generale si Farmacia Sida ,Magazia de
materiale, obiecte de inventar si mijloace fixe,Camera de garda – Serviciul internări, Serviciul
administrativ,Casierie, Nucleul S.P.C.I.N.
La gestiunile inventariate nu s-au constatat plusuri sau minusuri.
Procesul verbal de inventariere nr.4904/30.12.2005 a fost aprobat de ordonatorul de credite.
La analiza creantelor si datoriilor conform anexei 18 la bilant , s-au constatat urmatoarele:
TOTAL CREANŢE - lei RON-
- cu termene sub un an 0
- cu termene peste un an 0
TOTAL DATORII 2.021
- cu termene sub un an 2.021

Conducerea unitatii a acordat o atenţie deosebită în ceea ce priveşte :

a) analiza stocurilor de medicamente şi alte categorii de materiale;

b) analiza mijloacelor fixe şi stabilirea bunurilor fară utilizare, aflate în stare de uzură înaintată şi
propuse la casare , folosirea cu randament a tuturor bunurilor având în vedere ca din lipsa
fondurilor bugetare nu am efectuat cheltuieli de capital pentru procurări de bunuri necesare
unităţii.
c) analiza permanentă în ceea ce priveşte urmărirea plătilor efectuate către furnizori , încadrarea
lor corectă pe articole bugetare , respectând bugetul de venituri si cheltuieli.
SITUAŢIA FINANCIARA LA DATA DE 31.12.2005 a fost aprobată de conducerea
Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa .

2.2.3.2. Elaborarea contului de execuţie la 31.12.2005

Contul de execuţie privind sursele de finanţare, de la bugetul de stat şi din venituri

extrabugetare, pentru exerciţiul financiar 2005 (Anexa nr.2) se prezintă astfel:

44
 La Titlul “Transferuri” de la Bugetul de stat, spitalul a evidenţiat Programul cu finanţare
nerambursabilă şi Programul de sănătate. Diferenţa dintre plăţi şi cheltuieli reprezintă stocurile
de materiale sanitare, de curăţenie ş.a. provenite din finanţarea anului 2004.
Contul de executie centralizat privind venituri extrabugetare conform OUG nr.150/2002, se
compune :

- din contractele de servicii medicale spitaliceşti încheiate cu Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Constanţa;

- din donaţii şi sponsorizări şi medicamente program naţional;

- din prestări servicii (taxă însoţitor, taxă vaccin, taxă analize, taxă spitalizare persoane
neasigurate române şi străine).

2.3. Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.

Referitor la gradul de realizare a execuţiei indicatorilor „Venituri totale” şi „Cheltuieli

totale”, iar în cadrul cheltuielilor separat pentru activitatea finanţată din venituri proprii,
activităţile finanţate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (fnuass) şi
din bugetul de stat situaţia se prezintă în felul următor:
INDICATORI VENITURI PLATI GRAD.REALIZ. CHELTUIELI GRAD.REALIZ.
0 1 2 3=2/1 4 5=4/1
FNUASS-
ch.personal 1.817.102 1.817.102 100% 1.760.123 97%
FNUASS
-ch.materiale 1.833.133 1.435.785 78% 871.265 48%
DONAŢII 4.172 4.172 100% 4.17 100%
2
V. PROPRII 82.732 82.732 100% 79.53 96%
1
TRANSFERURI 45.000 45.000 100% 68.84 152%
8
TOTAL 3.782.139 3.384.791 89% 2.783.939 73%
Cheltuielile de personal au fost realizate în procent de 97%, dimensionarea acestora
efectuatuându-se pe baza numărului de posturi maxim aprobat de Ministerul Sănătăţii, pe funcţii
şi a drepturilor salariale, potrivit statului de funcţii aprobat de DSPJ Constanţa;
Numărul de angajaţi a fost corelat cu necesarul strict de forţă de muncă pentru realizarea
serviciilor medicale şi a celorlalte activităţi legate de acordarea actului medical;
Aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în
unităţile publice din sectorul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare, în acest sens,
fiind asigurată continuitatea activităţii sanitare, cu respectarea numărului liniilor de gardă
repartizate unităţii sanitare, iar programul de lucru aprobat prin Regulamentul intern al unităţii.
45
Drepturile salariale au fost acordate pe baza legislaţiei specifice pentru personalul sanitar în
vigoare, corespunzător prestaţiilor efectuate consemnate în grafice de lucru şi pontaje prezenţă.
Plăţile efectuate pentru cheltuielile materiale au fost în procent de 78% faţă de încasări ,
iar cheltuielile în procent de 48%, stabilirea şi determinarea reală a cheltuielilor cu
medicamentele şi materialele sanitare, a cheltuielilor cu hrana bolnavilor şi a altor cheltuieli,
efectuându-se în baza normativelor de cheltuieli şi a normelor interne proprii, acolo unde a fost
cazul, procedându-se la:
 evaluarea furnizorilor pe parcursul derulării contractelor prin inventarierea
diferenţelor de livrare;
 asigurarea locurilor de stocare a medicamentelor şi materialelor sanitare precum şi
semnalarea incidentelor de stocare prin prceduri scrise;
 asigurarea stocului de medicamente de strictă necesitate având ca instrumente:
studiul de piaţă, consultarea bazei de date privind furnizorii şi analiza cu toţi factorii responsabili
pentru asigurarea acestui stoc;
 fundamentarea deciziilor referitoare la achiziţionarea de produse şi servicii şi
compararea cu bugetul aprobat; atribuirea contractelor de achiziţii şi derularea acestora;
întocmirea referatului de necesitate pentru medicamente şi materiale sanitare la nivel de secţii
medicale ş.a.
Donaţiile şi sponsorizările au fost realizate în procent de 100% în baza prevederilor
legale. Veniturile proprii din prestări servicii, respective, taxă însoţitor, taxă vaccin, taxă analize,
taxă spitalizare persoane neasigurate române şi străine, servicii medicale contractate, au fost
realizate în procent de 100%, iar cheltuielile în comparaţie cu veniturile au fost realizate
economic în procent de 96%.
La Titlul “Transferuri” de la Bugetul de stat, spitalul a evidenţiat Programul cu finanţare
nerambursabilă şi Programul de sănătate, diferenţa dintre plăţi şi cheltuieli reprezintând stocurile
de materiale sanitare, de curăţenie ş.a. provenite din finanţarea anului 2004.

46
 2.4. Transpunerea soldurilor conturilor sintetice aferente anului 2005 în
conturile corespunzătoare noului Plan de conturi, aplicabil începând din anul
2006.

Începând cu data de 01.01.2006, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa a efectuat

transpunerea soldurilor conturilor sintetice din balanţa de verificare încheiată la data de 31.12.2005 în
conturile corespunzătoare din noul Plan de conturi conform OMFP nr.1917/12.12.2005 după cum
urmează:
CONT CONT SUME SUME
VECHI NOU DEBIT CREDIT DENUMIRE
16.378,2
013 7 MIJLOACE FIXE
15.768,5 INSTALATII THNICE, MIJLOACE DE
213 2 TRANSPORT
AP.SI INSTRUMENTE DE MASURA,
214 699,76 CONTROL ŞI REGLARE
IMOBILIZARI NECORPORALE ,
02 205 118,34 LICENTE
AMORTIZARI ALTE MIJLOACE FIXE
04.3 280 45,40 NECORPORALE
AMORTIZARI ACTIVELOR FIXE
05 281 8.860,90 CORPORALE
119 550 89,13 DISPONIBIL GARANTII MATERIALE
DISPONIBIL ACTIVITATI SANITARE
127 560 7.946,99 CF.LG.150/02
159 532 2,94 ALTE VALORI
231 4281 89,14 CREDITORI
234 401 2.021,09 FURNIZORI
311 117 1.961,13 FONDUL OBIECTELOR DE INVENTAR
117 si
337 105 9.816,76 FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA
24.189,1
527 117 3 VENIT.ACTIVIT.SANIT CCF.LG.145/97
105 şi VENIT.ANII PRECEDENTI SI ALTE
528 117 3.794,19 SURSE
20.622,0
600 302 8 MATERIALE
602 303 2,49 OBIECTE INVENTAR IN MAGAZIE
MAT. DE NATURA OBIECTELOT DE
603 303 1.958,66 INVENTAR IN FOLOSINTA
FINANTAREA BUGETARA ANII
702 117 3.929,54 PRECEDENTI
53.273,2 53.273,2
TOTAL 6 6

47
 2.5. Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare la 31.03.2006

2.5.1. Elaborarea bilanţului contabil

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la finele trimestrului I 2006 s-a procedat la
elaborarea bilanţului contabil (Anexa nr.3).
Activele cuprind următoarele:
- Active fixe corporale formate din instalaţii tehnice, mijloace de transport, mobilier şi aparatură
birotică în sumă de 7.383 lei şi imobilizări necorporale în sumă de 73 lei;
- Stocurile de materiale în sumă de 31.913 lei;
- Avansuri spre decontare şi creanţe bugetare în sumă de 278 lei.
Datoriile sunt: datoriile curente ale instituţiei reprezentând furnizori nedecontaţi la data de
31.03.2006 în sumă de 2.076 lei şi salariile angajaţilor şi contribuţiile aferente acestora în sumă
de 1.998 lei;
Capitalurile proprii sunt formate din rezervele din reevaluareîn sumă de 3.524 lei şi rezultatul
reportat în sumă de 32.578 lei şi cuprinde fondul obiectelor de inventar , fonduri cu destinaţie
specială, venituri din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997, precum şi venituri din
finanţarea anilor precedenţi.
Rezultatul patrimonial al exerciţiului este în sumă de 5.079 lei şi exprimă excedentul
patrimonial al instituţiei.

2.5.2. Elaborarea contului de execuţie

Contul de execuţie încheiat la 31.03.2006 (Anexa nr.4) cuprinde operaţiunile financiare din
primul trimestru al anului 2006 cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în
care a fost aprobat bugetul şi conţine date privitoare la:
- prevederile bugetare iniţiale şi trimestriale;
- angajamentele bugetare şi legale;
- plăţile efectuate;
- cheltuielile efective.
Contul de execuţie conform anexei în cazul studiat, cuprinde următoarele titluri de
cheltuieli:
- Titlul I “Cheltuieli de personal”cuprinde cheltuielile cu salariile şi contribuţiile aferente
salariilor datorate de instituţie bugetului de stat , bugetului de asigurări sociale, fondurilor
speciale ş.a.

48
- Titlul II “Bunuri şi servicii” se referă la: materiale gospodăreşti, carburanţi şi lubrefianţi, piese
de schimb, cheltieli poştă şi telecomunicaţii, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi
funcţionare, pecum şi medicamente , materiale sanitare, hrană oameni şi obiecte de inventar.
- Titlul “Cheltuieli de capital”curinde cheltuielile înregistrate privind amortizarea mijloacelor
fixe.

49
 Capitolul III

Contabilitatea instituţiilor publice conform

Standardelor Internaţionale în sectorul public

50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
 CONCLUZII
În lucrarea de faţă intitulată “Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare în contextul
Standardelor Internaţionale de Contabilitate” am abordat problematica ridicată de modificările
legislative conforme cu Directivele Europene, aplicabile de la 1 ianuarie 2006.
Intrarea României in Uniunea Europeană, cu drepturi depline într-un viitor apropiat
impune inevitabil armonizarea reglementărilor legale ale Contabilităţii cu principiile şi normele
dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene. Deci în acest cadru, este
foarte probabil ca profesioniştii contabili să aibă posibilitatea exportării prestaţiilor lor în baza
convenţiilor reciproce dintre statele europene, aşa cum prevede actul normativ de organizare a
profesiei contabile în ţara noastră.
Mi-am ales această lucrare deoarece tratează probleme de actualitate şi folositoare în
profesia de economist.
În prima parte a lucrării, am făcut referire la acte normative legislative care
reglementează modalitatea de întocmire, analiză şi certificare a situaţiilor financiare, precum şi
metodologia de elaborare a situaţiilor financiare în anul 2006.
Studiul meu de caz a fost efectuat la o instituţie publică, unitate cu personalitate
juridică, ordonator terţiar de credite din structura Ministerului Sănătăţii, având posibilitatea să
evidenţiez mult mai bine impactul pe care îl are aplicarea Normelor metodologice privind
organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, a noului Plan de Conturi, norme
care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006.
Am considerat ca fiind important să prezint elaborarea situaţiilor financiare, la două
perioade de referinţă, repectiv:
 situaţiile financiare elaborate la data de 31.12.2005 (bilanţul contabil şi contul de
execuţie), înainte de efectuarea transpunerii soldurilor conturilor sintetice aferente anului 2005 în
conturile corespunzătoare noului Plan de conturi, aplicabil începând din anul 2006 şi
 situaţiile financiare elaborate la data de 31.03.2006 (bilanţul contabil şi contul de
execuţie), după efectuarea transpunerii conform prevederilor legale.
Din situaţiile prezentate se desprind următoarele:
 Totalul soldurilor finale din balanţa de verificare pe luna decembrie 2005 este în
concordanţă cu totalul sumelor transpuse şi în concordanţă cu totalul soldurilor iniţiale din
balanţa de verificare pe luna ianuarie 2006 (respectiv suma de 53.273,26 lei Ron);
 Conform noului Plan de conturi, publicat în Ordinul ministrului finanţelor publice
nr.1917/2005 cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2006, la sfârşitul fiecărei luni, conturile de
cheltuieli şi conturile de venituri se închid prin contul 121”Rezultatul patrimonial”. Soldul final

60
debitor al contului 121 reprezintă DEFICIT patrimonial, iar soldul final creditor reprezintă
EXCEDENT patrimonial.
 Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2005 cuprinde posturi în Activ şi Pasiv
Bilanţul contabil încheiat la 31.03.2006 cuprinde: Active , Datorii, Capitaluri proprii şi
Rezultatul patrimonial al exerciţiului.
 Informaţiile din Situaţia fluxurilor de trezorerie sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor
financiare în obţinerea de informaţii referitoare la răspundere şi scopurile deciziilor. De
asemenea, aceste informaţii permit utilizatorilor să determine modul în care unitatea, ce aparţine
sectorului public, a acumulat numerarul necesar pentru a-şi finanţa activităţile şi cum l-a utilizat.

Programul informatic pe care l-am utilizat în prezentarea aplicaţiei privind “Evidenţa

stocurilor” (capitolul III din lucrare) aduce următoarele beneficii instituţiei :

- Creşterea gradului de organizare al instituţiei, printr-un management mult mai

eficient al fluxului informaţional al unităţii;
- Decizii mai rapide, susţinute de informaţii reale şi fundamentate;
- Responsabilizarea tuturor salariaţilor prin posibilitatea urmăririi gradului de
ocupare al fiecăruia şi a eficienţei în rezolvarea sarcinilor;
- Automotivarea salariaţilor prin creşterea gradului de perfecţionare în câmpul
muncii, concomitent cu asimilarea noilor tehnici şi tehnologii din sfera tehnologiei informaţiilor;
- Randament sensibil îmbunătăţit al muncii prestate;
- Centralizarea datelor şi ordonarea lor după criterii bine stabilite şi predefinite
- Reducerea substanţială a costurilor cu consumabile (hârtie, tonner, piese de schimb)
în cazul în care documentele sunt semnate electronic;

În concluzie, pentru optimizarea fluxului de lucru este mai mult decât necesar utilizarea
unor programe informatice adecvate specificului unităţii, concomitent cu instruirea utilizatorilor
angrenaţi în aceste activităţi.

61
 BIBLIOGRAFIE

1. Carmen Georgiana Brighiu ,,Contabilitatea Instituţiilor publice”. Ed. Ex Ponto Constanţa

2005;
2. K. Ebbeken, L. Possler, M. Ristea „Calculatia si managementul costurilor”, Ed. Teora,
Bucuresti 2000;
3. Niculae Feleagă, Ion Ionascu „Contabilitate financiara”, Vol II Ed. Economică, Bucuresti
1993;
4. Niculae Feleagă, Ion Ionascu „Contabilitate financiara”, Vol III Ed. Economică, Bucuresti
1993;
5. Niculae Feleagă, „Sisteme contabile comparate”, Ed. II, Vol. II, Ed. Economică, Bucuresti
2000;
6. Niculae Feleagă „Tratat de contabilitate financiara” Vol. I , Ed. Economică, Bucuresti
2000;
7. Niculae Feleagă „Tratat de contabilitate financiara” Vol II, Ed. Economică, Bucuresti,
2000;
8. Nicolae Georgescu „ Analiza bilantului contabil”, Ed. Economica, Bucuresti 1999.
9. Anca Tutu, „ Bilantul contabil in gestiunea intreprinderii”, Ed. Tribuna Economică,
Bucuresti 1999.
10.Legea Contabilităţii nr. 82/1991, cu modificarile aduse de O.G. 70 / 2004 şi
Legea 420 / 2004, aplicabile de la data 01.01.2005 – republicată în M.O.nr 48 / 14.01.2005.
11. „Standardele Internationale de Contabilitate 2000” Copyright 2000 – Comitetul pentru
Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti 2000.
12. Codul Fiscal modificat prin O.G.nr.24/24.03.2005
13. O.M.F.P. 1752/2005 reglementări contabile conforme cu Directivele Europene, aplicabile de
la 01.ianuarie 2006 publicat in M.O nr. 1085/30.11.2005.
14. O.M.F.P. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi
conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi
instrucţiunile de aplicare a acestuia, norme care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006 de
către toate instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de sursa de finanţare.
15. Legea 455/2001 privind semnătura electronică.

62