Standardul 320 ANDRISAN MIHAELA

Proiect semestrial
STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE AUDIT 320 PRAGUL DE

SEMNIFICAȚIE ÎN PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA UNUI AUDIT
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
CAPITOLUL I – PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN CONTEXTUL UNUI AUDIT...................4
CAPITOLUL II - DETERMINAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAȚIE ȘI A PRAGULUI DE
SEMNIFICAȚIE FUNCȚIONAL ÎN MOMENTUL PLANIFICĂRII AUDITULUI...................6
CONCLUZII..................................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................12
INTRODUCERE
Standardele de audit considera folosirea conceptului de risc de audit ca o cale de
asigurare ca riscul de denaturare semnificativa a situatiilor financiare este pastrat la un nivel
acceptabil de scazut. Riscul de audit reprezinta o problema de planificare.
Calitatea informatiei contabile, in general, si in mod deosebit acelei din situatiile
financiare ale exercitiului se afla in stransa legatura cu riscul de audit, cu marimea, felul si
intensitatea acestuia. Ca urmare, determinarea si cunoasterea semnificatiei informatiei oferite de
audit are o importanta aparte in stabilirea, dimensionarea si monitorizarea riscurilor de audit.
Prezentul Standard Internațional de Audit (ISA) tratează responsabilitatea auditorului de
a aplica conceptul de prag de semnificație în planificarea și desfășurarea unui audit al situațiilor
financiare. ISA 4501 explică modul în care pragul de semnificație se aplică în evaluarea efectului
denaturărilor identificate asupra auditului și al denaturărilor necorectate, dacă există, asupra
situațiilor financiare.
CAPITOLUL I – PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN CONTEXTUL UNUI

AUDIT
Cadrele de raportare financiară tratează adesea conceptul de prag de semnificație în
contextul întocmirii și prezentării situațiilor financiare. Deși cadrele de raportare financiară ar
putea să trateze subiectul pragului de semnificație în mai multe feluri, ele explică în general
faptul că1:
 Denaturările, inclusiv omisiunile, sunt considerate a fi semnificative dacă se poate

preconiza, în mod rezonabil, că acestea, individual sau cumulat, vor influența deciziile
economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor financiare;
 Raționamentele cu privire la pragul de semnificație sunt exercitate în contextul
circumstanțelor înconjurătoare și sunt afectate de dimensiunea sau natura denaturării ori
de o combinație a celor două; și
 Raționamentele cu privire la aspectele care sunt importante pentru utilizatorii situațiilor
financiare sunt bazate pe luarea în considerare a nevoilor comune de informații financiare
ale utilizatorilor ca grup.2 Efectul posibil al denaturărilor asupra utilizatorilor individuali
specifici, ale căror nevoi ar putea să varieze mult, nu este luat în considerare.
O asemenea discuție, în cazul în care este prezentă în cadrul de raportare financiară
aplicabil, îi oferă auditorului un cadru de referință pentru determinarea pragului de semnificație
al auditului. Dacă în cadrul de raportare financiară aplicabil nu se include o discuție cu privire la
1
International Auditing and Assurance Standards Board, “Manualul de reglementări internaționale de control al
calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și servicii conexe”, Disponibil online la: https://www.codetic-
standardeinternationale.ro/wp-content/uploads/2020/07/Manualul-ISA-Vol-I-RO.pdf, [Accesat 02.12.2020]
conceptul de prag de semnificație, caracteristicile la care se face referire la punctul 2 îi
furnizează auditorului un asemenea cadru de referință.2
Stabilirea de către auditor a pragului de semnificație este un aspect ce ține de raționamentul
profesional și este afectată de percepția auditorului cu privire la nevoile de informații financiare
ale utilizatorilor situațiilor financiare. În acest context, este rezonabil ca auditorul să presupună
că utilizatorii3:
1. Dețin cunoștințe rezonabile cu privire la activitățile economice și de afaceri și cunoștințe
de contabilitate și sunt dispuși să studieze informațiile din situațiile financiare cu o
diligență rezonabilă;
2. Înțeleg faptul că situațiile financiare sunt întocmite, prezentate și auditate la nivelurile
pragurilor de semnificație;
3. Recunosc incertitudinile inerente în evaluarea sumelor pe baza estimărilor,
raționamentului și luării în considerare a evenimentelor viitoare; și
4. Iau decizii economice rezonabile pe baza informațiilor din situațiile financiare.
Conceptul de prag de semnificație este aplicat de auditor atât în planificarea și
desfășurarea auditului, cât și în evaluarea efectului denaturărilor identificate asupra auditului și al
denaturărilor necorectate, dacă există, asupra situațiilor financiare și în formarea opiniei din
raportul auditorului.
În planificarea auditului, auditorul exercită raționamente cu privire la denaturările care
vor fi considerate semnificative. Aceste raționamente oferă o bază pentru4:
 Determinarea naturii, plasării în timp și amplorii procedurilor de evaluare a riscului;

 Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă; și
 Determinarea naturii, plasării în timp și amplorii procedurilor de audit subsecvente.
Pragul de semnificație determinat în momentul planificării auditului nu stabilește

neapărat o valoare sub care denaturările necorectate, individual sau cumulat, vor fi evaluate
întotdeauna ca fiind nesemnificative. Circumstanțele aferente anumitor denaturări l-ar putea face
pe auditor să le evalueze drept semnificative chiar dacă ele se află sub pragul de semnificație. Nu
este practică elaborarea de proceduri de audit pentru detectarea tuturor denaturărilor care ar putea
fi semnificative doar datorită naturii lor. Cu toate acestea, luarea în considerare a naturii
potențialelor denaturări necorectate este relevantă pentru conceperea procedurilor de audit pentru
tratarea riscurilor de denaturare semnificativă. Suplimentar, atunci când evaluează efectul
2
3
Curs, Unitatea III de învățare „Prag de semnificație si riscul de audit”, http://www.cndi.ro/wp-
content/uploads/2012/03/Unitatea_de_invatare_3.pdf, [Accesat 03.05.2020]
4
denaturărilor necorectate asupra situațiilor financiare, auditorul ia în considerare nu doar
dimensiunea, ci și natura denaturărilor necorectate și circumstanțele specifice în care acestea au
apărut.5
Data de la care prezentul standand intră în vigoare pentru auditurile situațiilor financiare
începe la 15 decembrie 2009 sau ulterior acestei date.
În sensul ISA-urilor, pragul de semnificație funcțional reprezintă valoarea sau valorile
stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul de semnificație pentru situațiile financiare
ca întreg pentru a reduce la un nivel adecvat de scăzut probabilitatea ca totalitatea denaturărilor
necorectate și nedetectate să depășească pragul de semnificație al situațiilor financiare ca întreg.
Dacă este cazul, pragul de semnificație funcțional se referă, de asemenea, la valoarea sau valorile
stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât nivelul sau nivelurile pragului de semnificație
pentru anumite clase de tranzacții, solduri ale conturilor sau prezentări de informații.6
CAPITOLUL II - DETERMINAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAȚIE ȘI A

PRAGULUI DE SEMNIFICAȚIE FUNCȚIONAL ÎN MOMENTUL
PLANIFICĂRII AUDITULUI
Atunci când stabilește strategia de audit generală, auditorul trebuie să determine pragul
de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg. Dacă, în circumstanțe specifice entității,
există una sau mai multe clase de tranzacții specifice, solduri ale conturilor sau prezentări pentru
care se preconizează, în mod rezonabil, să existe denaturări de o valoare mai mică decât pragul
de semnificație stabilit la nivelul situațiilor financiare ca întreg, care să influențeze deciziile
economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor financiare, auditorul trebuie să determine, de
asemenea, și nivelul sau nivelurile pragurilor de semnificație ce vor fi aplicate pentru
respectivele clase de tranzacții, solduri ale conturilor sau prezentări.7
Auditorul trebuie să determine pragul de semnificație funcțional în scopul evaluării
riscurilor de denaturare semnificativă și al determinării naturii, plasării în timp și amplorii
procedurilor de audit subsecvente.
Auditorul trebuie să revizuiască pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca
întreg (și, dacă este cazul, nivelul sau nivelurile pragurilor de semnificație pentru anumite clase
de tranzacții, solduri ale conturilor sau prezentări) în situația în care, pe parcursul auditului,
5
6
Ibidem
7
Ibidem
descoperă informații care l-ar fi determinat să stabilească o valoare inițială diferită (sau valori
inițiale diferite)8.
Dacă auditorul concluzionează că este adecvată adoptarea unui prag de semnificație mai
scăzut pentru situațiile financiare ca întreg (și, dacă este cazul, un nivel mai scăzut sau niveluri
mai scăzute al(e) pragurilor de semnificație pentru anumite clase de tranzacții, solduri ale
conturilor sau prezentări) decât cel stabilit inițial ca fiind adecvat, auditorul trebuie să determine
dacă este cazul să revizuiască pragul de semnificație funcțional și dacă natura, plasarea în timp și
amploarea procedurilor de audit subsecvente rămân adecvate.9
În cee ace privește documentarea auditorul trebuie să includă următoarele valori și
factorii luați în considerare la determinarea lor10:
o Pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg
o Dacă este cazul, nivelul sau nivelurile pragurilor de semnificație pentru anumite
clase de tranzacții, solduri ale conturilor sau prezentări
o Pragul de semnificație functional
o Orice revizuire a valorilor menționate la literele (a)-(c) pe măsură ce auditul
progresează.
Cu privire la legătura dintre pragul de semnificație și riscul de audit vom prezenta în continuare
următoarele idei:
Tabel nr. 1 - Pragul de semnificație și riscul de audit
Pragul de În efectuarea unui audit al situațiilor financiare, obiectivele generale ale
semnificați auditorului constau în obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că
e și riscul situațiile financiare ca întreg nu conțin denaturări semnificative, cauzate fie de
de audit fraudă, fie de eroare, permițându-i astfel auditorului să exprime o opinie cu
privire la faptul că situațiile financiare sunt întocmite, din toate punctele de
vedere semnificative, în conformitate cu un cadru de raportare financiară
aplicabil; și să raporteze cu privire la situațiile financiare și să comunice, în
conformitate cu ISA-urile, constatările auditorului.6 Auditorul obține o
asigurare rezonabilă, prin obținerea de suficiente probe de audit adecvate pentru
a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Riscul de audit este
riscul ca auditorul să exprime o opinie inadecvată atunci când situațiile
financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit depinde de riscul de
8
9
Ibidem
10
Ibidem
denaturare semnificativă și de riscul de nedetectare. Pragul de semnificație și
riscul de audit sunt luate în considerare pe parcursul auditului în special atunci
când:
o Se identifică și se evaluează riscurile de denaturare semnificativă;
o Se determină natura, plasarea în timp și amploarea procedurilor de audit
subsecvente;
o Se evaluează efectul denaturărilor necorectate, dacă există, asupra
situațiilor financiare și asupra formării opiniei din raportul auditorului.
Sursa: Prelucrare proprie după: Manualul de reglementări internaționale de control al calității, audit, revizuire,
alte servicii de asigurare și servicii conexe 11
Pragul de semnificație în contextul unui audit este vag înțeles d către auditori de aceea în
continuare vom prezenta ce presupune acest aspecte:
Tabel nr. 2 - Pragul de semnificație în contextul unui audit
Pragul de Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă
semnificați presupune utilizarea raționamentului profesional pentru identificarea claselor de
e în tranzacții, a soldurilor conturilor și a prezentărilor de informații, inclusiv a
contextul prezentărilor de informații cantitative, a căror denaturare ar putea fi
unui audit semnificativă (adică, în general, denaturările sunt considerate semnificative dacă
ar putea influența în mod rezonabil deciziile economice ale utilizatorilor luate
pe baza situațiilor financiare ca întreg). Pentru a determina dacă denaturările în
prezentările de informații calitative ar putea fi semnificative, auditorul poate
identifica factorii relevanți precum:
- Circumstanțele entității în perioada respectivă (de exemplu, este
posibil ca entitatea să fi realizat o combinare de întreprinderi
semnificativă în timpul perioadei).
- Cadrul de raportare financiară aplicabil, inclusiv modificările
acestuia (de exemplu, un nou standard de raportare financiară poate
impune noi prezentări de informații calitative care sunt semnificative
pentru entitate).
- Prezentările de informații calitative care sunt importante pentru
utilizatorii situațiilor financiare datorită naturii entității (de exemplu,
prezentările de informații privind riscul de lichiditate pot fi
importante pentru utilizatorii situațiilor financiare ale unei instituții
financiare).
11
Tabel nr. 3 - Determinarea pragului de semnificație și a pragului de semnificație funcțional în momentul

planificării auditului
Considerente specifice entităților din sectorul public
În cazul unei entități din sectorul public, legiuitorii și organismele de reglementare sunt
adesea utilizatorii principali ai situațiilor sale financiare. Mai mult, situațiile financiare ar
putea fi folosite pentru a lua decizii, altele decât deciziile economice. Determinarea pragului
de semnificație privind situațiile financiare ca întreg (și, dacă este cazul, al nivelului sau
nivelurilor pragurilor de semnificație pentru o anumită clasă de tranzacții, solduri ale
conturilor sau prezentări) într-un audit al situațiilor financiare ale unei entități din sectorul
public este deci influențată de legi, reglementări sau de altă autoritate și de nevoile de
informații financiare ale legislatorilor și ale publicului în relație cu programele din sectorul
public.
Folosirea etaloanelor în determinarea pragului de semnificație pentru situațiile financiare
ca întreg
Determinarea pragului de semnificație implică exercitarea raționamentului profesional. Un
procent este adesea aplicat asupra unui etalon ales ca punct de plecare în determinarea pragului
de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg. Factorii care ar putea afecta identificarea
unui etalon adecvat includ următoarele:
- Elementele situațiilor financiare (de exemplu, active, datorii, capital propriu,
venituri, cheltuieli);
- Existența unor elemente asupra cărora utilizatorii situațiilor financiare ale unei
anumite entități tind să își concentreze atenția (de exemplu, în sensul evaluării
performanței financiare, utilizatorii ar putea tinde să se concentreze pe profit,
venituri sau active nete);
- Natura entității, momentul în care se regăsește entitatea în ciclul său de viață și
sectorul de activitate și mediul economic în care aceasta își desfășoară activitatea;
- Structura de proprietate a entității și modul în care este finanțată (de exemplu, dacă
o entitate este finanțată exclusiv prin împrumuturi mai degrabă decât prin capitaluri
proprii, utilizatorii ar putea să pună un accent mai mare pe active și pe drepturile de
creanță aferente acestora decât pe câștigurile entității); și
- Volatilitatea relativă a etalonului.
Exemplele de etaloane care ar putea fi adecvate, în funcție de circumstanțele entității,
includ categorii de rezultate raportate, cum ar fi profit înainte de impozitare, total venituri,
profit brut și total cheltuieli, total capitaluri proprii sau valoarea activelor nete. Profitul înainte
de impozitare din activități continue este adesea folosit pentru entitățile cu scop lucrativ.
Atunci când profitul înainte de impozitare din activități continue este volatil, alte etaloane ar
12
Ibidem, [Accesat 02.12.2020]
putea fi mai adecvate, ca, de exemplu, profitul brut sau totalul veniturilor.
În relație cu etalonul ales, informațiile financiare relevante includ, de regulă, rezultatele
financiare și pozițiile financiare ale perioadelor anterioare, rezultatele financiare și pozițiile
financiare la zi și bugetele sau previziunile pentru perioada curentă, ajustate în funcție de
schimbările semnificativeale circumstanțelor entității (de exemplu, o achiziție de întreprinderi
semnificativă) și schimbările relevante ale condițiilor din sectorul de activitate sau din mediul
economic în care entitatea își desfășoară activitatea. De exemplu, atunci când, ca punct de
plecare, pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg este determinat pentru o
anumită entitate pe baza unui procent din profitul înainte de impozitare din activități continue,
circumstanțele care generează o scădere sau o creștere excepțională a unui asemenea profit ar
putea să îl determine pe auditor să concluzioneze că pragul de semnificație pentru situațiile
financiare ca întreg este determinat mai adecvat folosindu-se un profit înainte de impozitare
din activități continue normalizat, calculat pe baza rezultatelor din trecut.
Pragul de semnificație se referă la situațiile financiare cu privire la care auditorul
raportează. Atunci când situațiile financiare sunt întocmite pentru o perioadă de raportare
financiară mai mare sau mai mică de douăsprezece luni, cum ar putea fi cazul unei entități noi
sau al unei schimbări în perioada de raportare financiară, pragul de semnificație se referă la
situațiile financiare întocmite pentru acea perioadă de raportare financiară.
Determinarea unui procent care să fie aplicat unui etalon ales implică exercitarea
raționamentului profesional. Există o relație între procent și etalonul ales, în sensul că un
procent aplicat la profitul înainte de impozitare din activități continue va fi în mod normal mai
mare decât procentul aplicat la total venituri. De exemplu, auditorul ar putea considera că cinci
la sută din profitul înainte de impozitare din activități continue ar fi adecvat pentru o entitate
cu scop lucrativ dintr-o industrie prelucrătoare, în timp ce auditorul ar putea considera că unu
la sută din total venituri sau din total cheltuieli ar fi adecvat pentru o entitate nonprofit. Cu
toate acestea, unele procente mai ridicate sau mai scăzute ar putea fi considerate adecvate în
funcție de circumstanțe.
Considerente specifice entităților mici

Când profitul înainte de impozitare din activități continue al unei entități este în mod
consecvent nominal, așa cum ar putea fi cazul unei afaceri administrate de proprietar unde
proprietarul ia mare parte a profitului înainte de impozitare sub forma remunerației, ar putea fi
mai relevant un etalon precum profitul înainte de remunerare și impozitare
Considerente specifice entităților din sectorul public
În auditul unei entități din sectorul public, costul total sau costul net (cheltuieli minus venituri
sau cheltuieli minus încasări) ar putea fi etaloane adecvate pentru activitățile programate. Când
o entitate din sectorul public are în custodie active proprietate publică, activele ar putea
reprezenta un etalon adecvat
Nivelul sau nivelurile pragurilor de semnificație pentru anumite clase de tranzacții,

solduri ale conturilor sau prezentări
Factorii care pot indica existența uneia sau mai multor clase de tranzacții, solduri ale
conturilor sau prezentări pentru care există denaturări în sume mai mici decât pragul de
semnificație stabilit pentru situațiile financiare ca întreg și care ar putea, în mod rezonabil, să
influențeze deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor financiare includ14:
• Dacă legea, reglementările sau cadrul de raportare financiară aplicabil afectează
așteptările utilizatorilor cu privire la evaluarea sau prezentarea anumitor elemente (de exemplu,
tranzacții cu părțile afiliate, remunerarea conducerii și a persoanelor responsabile cu guvernanța
și analiza sensibilității pentru estimările contabile ale valorii juste cu o incertitudine a estimării
ridicată).
• Prezentările-cheie în legătură cu sectorul de activitate în care entitatea își desfășoară
activitatea (de exemplu, costuri de cercetare și dezvoltare pentru o companie farmaceutică).
• Dacă atenția se concentrează pe un anumit aspect al activității entității care este
prezentat separat în situațiile financiare (de exemplu, prezentări de informații cu privire la
segmente sau o combinare de întreprinderi semnificativă).
Auditorul poate considera util să obțină o înțelegere cu privire la opiniile și așteptările
conducerii și ale persoanelor responsabile cu guvernanța atunci când determină dacă, în
circumstanțele specifice ale entității, există asemenea clase de tranzacții, solduri ale conturilor
sau prezentări.
Planificarea auditului doar pentru a detecta denaturări semnificative individuale trece cu
vederea faptul că totalitatea denaturărilor nesemnificative individuale poate cauza denaturarea
semnificativă a situațiilor financiare și nu lasă nicio marjă pentru posibilele denaturări
nedetectate. Pragul de semnificație funcțional (care, așa cum este definit, poate fi reprezentat de
una sau mai multe valori) este stabilit pentru a reduce la un nivel adecvat de scăzut probabilitatea
ca totalitatea denaturărilor necorectate sau nedetectate din situațiile financiare să depășească
pragul de semnificație stabilit la nivelul situațiilor financiare ca întreg 15. În mod similar, pragul
de semnificație funcțional privind nivelul de semnificație pentru o anumită clasă de tranzacții, un
anumit sold al contului sau o anumită prezentare, este stabilit pentru a reduce la un nivel adecvat
de scăzut probabilitatea ca totalitatea denaturărilor necorectate sau nedetectate din respectiva
13
14
Curs, Unitatea III de învățare „Prag de semnificație si riscul de audit”, http://www.cndi.ro/wp-
content/uploads/2012/03/Unitatea_de_invatare_3.pdf, [Accesat 03.05.2020]
15
Ibidem
clasă de tranzacții, respectivul sold al contului sau respectiva prezentare să depășească pragul de
semnificație pentru acea clasă specifică de tranzacții, acele solduri ale conturilor sau acele
prezentări. Determinarea pragului de semnificație funcțional nu este un simplu calcul mecanic și
implică exercitarea raționamentului profesional. Această determinare este afectată de cunoașterea
entității de către auditor, actualizată pe parcursul efectuării procedurilor de evaluare a riscurilor
și de natura și amploarea denaturărilor identificate în auditurile precedente și prin aceasta de
așteptările auditorului în legătură cu denaturările din perioada curentă.
Pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg (și, dacă este cazul, nivelul
sau nivelurile pragurilor de semnificație pentru anumite clase de tranzacții, solduri ale conturilor
sau prezentări) ar putea să necesite revizuire, ca urmare a unei schimbări în circumstanțe care a
avut loc în timpul auditului (de exemplu, o decizie de a ceda o parte importantă a afacerii), a
unor noi informații sau a unei schimbări în înțelegerea auditorului a entității și a operațiunilor
sale, ca urmare a efectuării de proceduri de audit subsecvente. De exemplu, dacă pe parcursul
auditului pare că este posibil ca rezultatele financiare efective să fie substanțial diferite față de
rezultatele financiare anticipate pentru sfârșitul perioadei, care au fost folosite inițial pentru
determinarea pragului de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg, auditorul va revizui
acel prag de semnificație
CONCLUZII
În concluzie, profesionistul contabil trebuie să ia în considerare mențiunile referitoare la
pragul de semnificație din cuprinsul Manualului de politici contabile în scopul stabilirii
caracterului semnificativ pe care îl are o eroare constatată, iar auditorul trebuie să aibă în vedere
relația de dependență existentă între pragul de semnificație și riscul de audit și, nu în ultimul
rând, raționamentul său professional
BIBLIOGRAFIE
Surse web:
1. International Auditing and Assurance Standards Board, “Manualul de reglementări
internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și servicii
conexe”, Disponibil online la: https://www.codetic-standardeinternationale.ro/wp-
content/uploads/2020/07/Manualul-ISA-Vol-I-RO.pdf
2. Curs, Unitatea III de învățare „Prag de semnificație si riscul de audit”, http://www.cndi.ro/wp-
content/uploads/2012/03/Unitatea_de_invatare_3.pdf

Standardul 320 ANDRISAN MIHAELA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standardul 320 ANDRISAN MIHAELA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect semestrial

STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE AUDIT 320 PRAGUL DE

CAPITOLUL I – PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN CONTEXTUL UNUI

 Denaturările, inclusiv omisiunile, sunt considerate a fi semnificative dacă se poate

 Determinarea naturii, plasării în timp și amplorii procedurilor de evaluare a riscului;

Pragul de semnificație determinat în momentul planificării auditului nu stabilește

CAPITOLUL II - DETERMINAREA PRAGULUI DE SEMNIFICAȚIE ȘI A

Tabel nr. 3 - Determinarea pragului de semnificație și a pragului de semnificație funcțional în momentul

Considerente specifice entităților mici

Nivelul sau nivelurile pragurilor de semnificație pentru anumite clase de tranzacții,

S-ar putea să vă placă și