Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STANDARDE INTERNATIONALE
DE AUDIT SI ASIGURARE
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
Relaţia tripartită
Exemple :
Criteriile reprezintă baza utilizată pentru evaluarea sau comensurarea unei probleme
• Relevanţă
• Exhaustivitate
• Credibilitate
• Neutralitate
• Inteligibilitate
Credibilitatea probelor :
Elementele obţinute din surse externe sunt mai credibile decât cele din surse
interne
Elementele obţinute din surse interne sunt mai fiabile dacă sistemele de control
intern sunt funcţionale
Elementele obţinute direct de către auditor sunt mai credibile decât cele
furnizate de societate
Elementele sub formă de documente sunt mai credibile decât declaraţiile orale
Elementele provenind din mai multe surse sunt mai credibile decât cele dintr-o
singură sursă
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
Prag de semnificaţie
• Infiintata in 1977
• Misiunea IFAC este de a dezvolta si intari profesia contabila din
intreaga lume prin standarde armonizate, capabile sa furnizeze cu
consecventa servicii de inalta calitate in scopul satisfacerii interesului
public
• In septembrie 2017 are ca membri şi asociaţi peste 175 de
organisme profesionale din 130 de tari reprezentand aproximativ 3
milioane profesionisti
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
COMPONENTA
STANDARD-SETTING BOARDS
COMMITTEE
Atributii :
STANDARDE INTERNAŢIONALE
DE AUDIT ŞI ASIGURARE
ISA 200 „Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui audit în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit”
ISA 210 „Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit”
ISA 220 „Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare”
ISA 230 „Documentaţia de audit”
ISA 240 „Responsabilităţile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situaţiilor
financiare”
ISA 250 „Luarea în considerare a legii şi reglementărilor într-un audit al situaţiilor
financiare”
ISA 260 „Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanţa”
ISA 265 „Comunicarea deficienţelor în controlul intern către persoanele responsabile cu
guvernanţa”
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
ISA 600 „Considerente speciale – auditul situaţiilor financiare ale grupului (inclusiv
activitatea auditorilor componentelor)”
ISA 610 „Utilizarea activităţii auditorilor interni”
ISA 620 „Utilizarea activităţii unui expert din partea auditorului”
ISAE 3000 „Misiunile de asigurare, altele decât auditurile sau revizuirea informaţiilor
financiare istorice”
STANDARDE PRIVIND SUBIECTE SPECIFICE
SERVICII CONEXE
• INTRODUCERE
• OBIECTIV
• DEFINIŢII
• CERINŢE
ISA 200
„Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui audit în conformitate cu Standardele
Internaţionale de Audit”
_________________________________
stabileşte obiectivele generale ale auditorului independent atunci când efectuează un audit al
situaţiilor financiare în conformitate cu ISAs
prezintă obiectivele auditorului şi explică natura şi scopul unui audit efectuat pentru a permite
auditorului să atingă aceste obiective
explică scopul, autoritatea şi structura ISAs şi include cerinţele care stabilesc, în general,
responsabilităţile auditorului aplicabile la toate auditurile, inclusive obligaţia de conformitate cu ISAs.
Scopul unui audit al situaţiilor financiare este să inducă creşterea gradului de încredere
(credibilitate) a utilizatorilor vizaţi ai situaţiilor financiare. Aceasta se realizează prin exprimarea unei
opinii de către auditor, dacă situaţiile financiare sunt întocmite, în toate aspectele semnificative, în
conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil.
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
În cazul mai multor cadre de raportare, opinia este dacă situaţiile financiare sunt prezentate fidel, în
toate aspectele semnificative, sau dau o imagine fidelă în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil.
Un audit realizat în conformitate cu ISAs şi cerinţele de etică relevante permite auditorului să-şi
formuleze opinia.
Situaţiile financiare care sunt subiect al auditului sunt cele ale entităţii, întocmite de management şi
sub supravegherea celor însărcinaţi cu guvernanţa. ISAs nu impun responsabilităţi pentru
management sau pentru cei însărcinaţi cu guvernanţa şi nu prevalează asupra legislaţiei şi
reglementărilor care stabilesc responsabilitatea lor
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
Un audit este realizat pe premisa că managementul şi cei însărcinaţi cu guvernanţa (unde este
cazul) au înţeles cu certitudine responsabilităţile ce fundamentează un audit (ISA 210). Auditorul
financiar nu se referă la management şi la cei însărcinaţi cu guvernanţa şi responsabilităţile lor
Managementul şi, unde este cazul, cei însărcinaţi cu guvernanţa, înţeleg responsabilităţile lor privind
:
Pragul de semnificaţie
Conceptul de prag de semnificaţie este aplicat de către auditor atât în planificarea şi efectuarea
auditului cât şi în evaluarea efectului denaturărilor identificate asupra auditului şi a erorilor
necorectate, dacă este cazul, asupra situaţiilor financiare
Denaturările, inclusiv omisiunile, sunt considerate a fi semnificative dacă, în mod individual sau în
totalitate, ele ar putea să genereze o aşteptare rezonabilă cum că ar putea să influenţeze deciziile
economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare
DEFINIŢII
• Probe de audit – Informaţii folosite de audit pentru a ajunge la concluziile pe baza cărora se
bazează opinia auditorului. Probele de audit includ atât informaţii conţinute în sistemul de
înregistrări contabile care stau la baza situaţiilor financiare cât şi alte informaţii. În scopul ISA-
urilor:
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
(i) Suficienţa probelor de audit este o măsură cu privire la cantitatea de probe de audit.
Cantitatea necesară de probe de audit este afectată de evaluarea auditorului cu privire la
riscul de denaturare semnificativă cât şi de calitatea unor asemenea probe de audit.
(ii) Gradul de adecvare al probelor de audit este măsura de calitate a probelor de audit;
respectiv relevanţa şi credibilitatea în oferirea unui suport pentru concluziile pe care se
bazează opinia auditorului.
• Riscul de audit – Riscul ca auditorul să exprime o opinie neadecvată de audit atunci când
situaţiile financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit este o funcţie a riscurilor de
denaturare semnificativă şi a riscului de detectare.
• Auditor – Termenul “auditor” este folosit pentru a face referire la persoana sau persoanele care
efectuează auditul, de obicei partenerul de misiune sau alţi membrii ai echipei misiunii, sau, în
funcţie de situaţie, firma. Acolo unde un ISA intenţionează în mod expres ca o dispoziţie sau
responsabilitate să fie îndeplinită de către partenerul de misiune sau alţi membrii ai echipei
misiunii, termenul „partenerul de misiune” va fi folosit în defavoarea celui de „auditor”. „Partenerul
de misiune„ şi „firma” trebuie citiţi în sensul în care se referă la echivalentele lor din sectorul public
acolo unde este relevant.
• Riscul de detectare – Riscul ca procedurile efectuate de auditor pentru a reduce riscul de audit la
un nivel acceptabil de scăzut, nu vor fi în măsură să detecteze o denaturare care există şi care ar
putea fi semnificativă, fie individual sau la nivel agregat împreună cu alte denaturări.
stabileşte prin cerinţa cadrului de raportare financiară aplicabil, dar se pot referi şi la o singură
situaţie financiară.
• Scepticismul profesional – O atitudine care include o gândire rezervată, fiind atent la condiţii care
ar putea indica o posibilă denaturare datorată fraudei sau erorii şi o evaluare critică a probelor de
audit.
• Asigurare rezonabilă –În contextul unui audit al situaţiilor financiare, un nivel de asigurare ridicat,
dar nu absolut.
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
CERINŢE
Cerinţe de etică
Auditorul trebuie să aplice cerinţele relevante de etică, inclusiv cele referitoare la independenţă, cu privire
la angajamentele de audit al situaţiilor financiare.
În cazul unui angajament de audit în interes public şi, totodată, având cerinţa de aplicare a Codului de
etică, auditorul trebuie să fie independent faţă de entitatea subiect al auditului. Codul etic IFAC descrie
independenţa drept independenţă de fapt (a minţii) şi independenţă în aparenţă.
• ISQC 1
• ISA 220
Scepticism profesional
• Circumstanţele care sugerează necesitatea aplicării unor proceduri suplimentare faţă de cerinţele
ISAs.
Menţinerea scepticismului pe durata realizării auditului este necesară pentru reducerea riscului :
Raţionament profesional
Auditorul trebuie să aplice raţionamentul profesional atunci când planifică şi efectuează un audit al
situaţiilor financiare.
• Evaluarea dacă au fost obţinute probe suficiente şi adecvate şi dacă au fost atinse obiectvele ISAs şi
obiectivele generale ale auditorului;
• Evaluarea raţionamentului managementului în aplicarea cadrului de raportare financiară aplicabil;
• Stabilirea concluziilor bazate pe probele obţinute.
Pentru a obţine o asigurare rezonabilă, auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate
pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil şi să permită auditorului să tragă concluzii rezonabile
care să stea la baza opiniei.
Riscul de audit
În obiectivele ISAs, riscul de audit nu include riscul ca auditorul să exprime o opinie conform căreia
situaţiile financiare sunt denaturate semnificativ atunci când ele nu sunt. Acest risc este, în mod obişnuit,
lipsit de importanţă.
Riscul de audit este un termen tehnic referitor la procesul de audit, el nu se referă la riscul afacerii
auditorului, precum pierderile şi litigiile, publicitatea adversă sau alte asemenea evenimente.
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
Riscul de denaturare semnificativă la nivelul afirmaţiilor este evaluat pentru a determina natura,
momentul şi întinderea unor proceduri de audit suplimentare şi este format din două componente: riscul
inerent şi riscul de control, care există independent de auditul situaţiilor financiare.
Riscul de detectare. Pentru un nivel dat al riscului de audit, nivelul acceptabil al riscului de
detectare comportă o relaţie invers proporţională cu riscurile evaluate de denaturare semnificativă la
nivelul afirmaţiilor.
Riscul de detectare este legat de natura, momentul şi întinderea procedurilor auditorului pe care le
stabileşte pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Reprezintă deci o funcţie a
eficacităţii unei proceduri de audit şi a aplicării de către auditor a respectivei proceduri. Aspecte precum:
planificarea adecvată, distribuirea corectă a personalului în echipa misiunii, aplicarea scepticismului
profesional şi supervizarea şi revizuirea muncii de audit efectuate, concură la creşterea eficacităţii unei
proceduri de audit şi reduce probabilitatea că un auditor ar putea să selecteze o procedură de audit
neadecvată.
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
Exemplu :
(Arens, Loebbecke, Audit – o abordare integrată, ediţia 8, Editura ARC, Chişinău, 2003)
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
Aptitudini intelectuale;
Aptitudini personale;
• Abordare bazată pe pregătire internă, prin stabilirea unui număr fix de activităţi
considerate ca fiind adecvate cu menţinerea şi dezvoltarea competenţei profesionale.
Acest demers presupune ca organismele profesionale să solicite membrilor
respectarea următoarelor rigori de pregătire :
Să urmeze cel puţin 120 de ore sau echivalentul acestora în cadrul activităţii de
formare profesională în fiecare perioadă de trei ani, din care 60 de ore sau
echivalentul acestora în unităţi de pregătire, să fie verificabile;
Să urmeze cel puţin 20 de ore sau echivalentul acestora în fiecare an;
Procedurile şi modul de evaluare a activităţilor de pregătire să satisfacă cerinţele
de mai sus.
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
CALIFICĂRILE CERUTE
• Tehnologia informaţiei
ABILITĂŢI PROFESIONALE
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
EVALUAREA