STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

CONF. UNIV. DR. DANIEL BOTEZ

STANDARDE INTERNATIONALE

DE AUDIT SI ASIGURARE
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare

Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare este de a da posibilitatea

auditorului să exprime o opinie cu privire la situaţiile financiare, dacă
acestea sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate
cu un cadru aplicabil de raportare financiară.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Un audit al situaţiilor financiare reprezintă o misiune de asigurare.

misiunea de asigurare reprezintă o misiune în care un practician îşi exprimă o concluzie

destinată creşterii gradului de confidenţialitate a utilizatorilor vizaţi, alţii decât partea
responsabilă, referitor la rezultatul evaluării sau măsurătorii unei anumite probleme în funcţie
de criterii (Cadrul conceptual)

ELEMENTELE UNEI MISIUNI DE ASIGURARE

 Relaţia tripartită : un practician, o parte responsabilă, utilizatorii vizaţi

 O problemă precis formulată
 Criterii clar definite
 Probe adecvate suficiente
 Un raport de asigurare scris
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Relaţia tripartită

 Practician – un contabil/auditor financiar în practică publică, înţeles într-un sens

mai larg decât termenul de „auditor”

 Parte responsabilă – este persoana sau persoanele care :

• Într-o misiune de raportare directă răspunde pentru subiectul în cauză
• Într-o misiune bazată pe afirmaţii, răspunde pentru informaţiile legate de
subiectiul în cauză şi poate fi responsabilă pentru acestea
• Partea responsabilă poate să nu fie partea care angajează practicianul

 Utilizatorii vizaţi – sunt persoanele pentru care se întocmeşte raportul de

asigurare; partea responsabilă poate fi unul dintre utilizatori dar nu singura.
(limitarea utilizării)
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Problema precis formulată

Exemple :

• Performanţa financiară sau condiţiile în care informaţiile despre o problemă pot

fi recunoscute, expuse şi prezentate în situaţiile financiare
• Performanţele non-financiare
• Caracteristici fizice
• Sisteme şi procese (controlul intern, sistemul informatic)
• Comportamentul (guvernare, resurse umane, conformitatea cu regulile)

O problemă adecvată este :

• Identificabilă şi capabilă de o evaluare sau comensurare consecventă, conform

criteriilor
• Aceea pentru care informaţiile despre ea pot fi subiectul unor proceduri de
obţinere de probe suficiente, adecvate în susţinerea unei concluzii de asigurare
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Criterii clar definite

Criteriile reprezintă baza utilizată pentru evaluarea sau comensurarea unei probleme

Caracteristicile generale ale criteriilor :

• Relevanţă
• Exhaustivitate
• Credibilitate
• Neutralitate
• Inteligibilitate

Criteriile trebuie să fie disponibile utilizatorilor vizaţi

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Probe adecvate suficiente

Scepticism profesional – evaluare critică, cu îndoială a validităţii probelor

Suficienţa – măsura cantităţii probelor

Gradul de adecvare – măsura calităţii probelor

Credibilitatea probelor :

 Elementele obţinute din surse externe sunt mai credibile decât cele din surse
interne
 Elementele obţinute din surse interne sunt mai fiabile dacă sistemele de control
intern sunt funcţionale
 Elementele obţinute direct de către auditor sunt mai credibile decât cele
furnizate de societate
 Elementele sub formă de documente sunt mai credibile decât declaraţiile orale
 Elementele provenind din mai multe surse sunt mai credibile decât cele dintr-o
singură sursă
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Prag de semnificaţie

Riscul misiunii de asigurare

Natura, sincronizarea şi dimensiunea procedurilor de obţinere

Cantitatea şi calitatea probelor disponibile

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Tipul misiunii Misiune de asigurare Misiune de asigurare

rezonabilă limitată

Obiective Reducerea riscului la un nivel Reducerea riscului la un nivel

acceptabil de scăzut, specific acceptabil de scăzut, specific
misiunii misiunii

Proceduri de Proceduri adecvate suficiente Proceduri adecvate suficiente

obţinere a probelor

Raport Asigurare pozitivă Asigurare negativă

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

AUDIT REVIZUIRE SERVICII CONEXE

Natura Audit Revizuire Angajament privind Misiuni de compilare

proceduri agreate
serviciului

Nivel Asigurare Asigurare Fără asigurare Fără asigurare

comparativ înaltă, dar nu moderată
de absolută
asigurare

Asigurare Asigurare Constatări ale Identificarea

pozitivă asupra negativă informaţiei compilate
Raportul procedurilor
aserţiunilor asupra
furnizat
conducerii aserţiunilor
conducerii
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

INTERNATIONAL FEDERATION OF ACCOUNTANTS – IFAC

• Infiintata in 1977
• Misiunea IFAC este de a dezvolta si intari profesia contabila din
intreaga lume prin standarde armonizate, capabile sa furnizeze cu
consecventa servicii de inalta calitate in scopul satisfacerii interesului
public
• In septembrie 2017 are ca membri şi asociaţi peste 175 de
organisme profesionale din 130 de tari reprezentand aproximativ 3
milioane profesionisti
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

COMPONENTA

STANDARD-SETTING BOARDS

o IAASB – International Auditing and Assurance Standards Board

– organismul oficial de conducere al IFAC
 ISAs - International Standards on Auditing
 ISREs – International Standards on Review Engagements
 ISAEs – International Standards on Assurance Engagements
 ISRSs – International Standards on Related Services
 ISQCs – International Standards on Quality Control
 IAPSs – International Auditing Practice Statements
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

o IAESB – International Accounting Education Standards Board

 IES s – International Education Standards
 IEPSs – International Education Practice Statements
 Information paper

o IESBA – International Ethics Standards Board forn Accountants

 The Code of Ethics for Professional Accountants
 Interpretation of the Code of Ethics

o IPSASB – International Public Sector Accounting Standards

Board
 IPSASs – International Public Sector Accounting Standards
 Consultation papers
 Information papers
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

COMMITTEE

o CAP – Compliance Advisory Panel

o DNC – Developing Nations Committee
o NC – Nominating Committee
o PAB – Professional Accountants in Business
o SMPC – Small and Medium-sized Practices Commitee
o TAC – Transnational Auditors Committee (comitetul executiv al
FoF)

 FoF – Forum of Firms : asociatie a firmelor care efectueaza audit

travesand frontierele nationale
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

 PIOB - Public Interest Oversight Board

Membri : 8 nominalizati de :

- IOSCO / International Organizations of Securities

Commissions

- The Basel Committee of Banking Supervisor

- The International Association of Inssurance Supervisors
- The World Bank
o 2 observatori din partea European Commission
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Atributii :

- Analizeaza si aproba termenii de referinta pentru Public Interest

Activity Committee (IAASB, IAESB,CAG,CAP)
- Evalueaza procesele de elaborare a standardelor
- Supravegheaza activitatea Nominating Committee si aproba
nominalizarile in conducerile comitetelor, CAP si standard-setting
- Sugereaza proiecte
o Presedintele PIOB participa si ia cuvantul la sedintele conducerii
IFAC
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

 CAG – Consultativ Advisory Group – parte integranta a

procesului de consultare a IAASB. Membrii sai acorda avize pentru
prioritatile de lucru ale IAASB, pentru proiectele tehnice si alte
subiecte relative la activitatea IAASB. Membri diversi.
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

STANDARDE INTERNAŢIONALE

DE AUDIT ŞI ASIGURARE

AUDITURI ALE INFORMAŢIILOR FINANCIARE ISTORICE

200-299 PRINCIPII GENERALE ŞI RESPONSABILITĂŢI

ISA 200 „Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui audit în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit”

ISA 210 „Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit”

ISA 220 „Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare”

ISA 230 „Documentaţia de audit”

ISA 240 „Responsabilităţile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situaţiilor
financiare”

ISA 250 „Luarea în considerare a legii şi reglementărilor într-un audit al situaţiilor
financiare”

ISA 260 „Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanţa”

ISA 265 „Comunicarea deficienţelor în controlul intern către persoanele responsabile cu
guvernanţa”
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

300-499 EVALUAREA RISCULUI ŞI RĂSPUNSURI LA RISCURILE EVALUATE

ISA 300 „Planificarea unui audit al situaţiilor financiare”

ISA 315 „Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin
înţelegerea entităţii şi a mediului său”

ISA 320 „Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui audit”

ISA 330 „Răspunsul auditorului la riscurile evaluate”

ISA 402 „Considerente de audit aferente unei entităţi care utilizează o organizaţie
prestatoare de servicii”

ISA 450 „Evaluarea denaturărilor identificate pe parcursul auditului”

500-599 PROBE DE AUDIT

ISA 500 „Probe de audit”

ISA 501 „Probe de audit - consideraţii specifice pentru elemente selectate”

ISA 505 „Confirmări externe”

ISA 510 „Misiuni de audit iniţiale – solduri iniţiale”

ISA 520 „Proceduri analitice”

ISA 530 „Eşantionarea în audit”

ISA 540 „Auditarea estimărilor contabile, inclusiv a estimărilor contabile la valoarea
justă şi a prezentărilor aferente”
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

ISA 550 „Părţi afiliate”

ISA 560 „Evenimente ulterioare”

ISA 570 „Principiul continuităţii activităţii”

ISA 580 „Declaraţii scrise”

600-699 UTILIZAREA ACTIVITĂŢII ALTOR PĂRŢI

ISA 600 „Considerente speciale – auditul situaţiilor financiare ale grupului (inclusiv
activitatea auditorilor componentelor)”

ISA 610 „Utilizarea activităţii auditorilor interni”

ISA 620 „Utilizarea activităţii unui expert din partea auditorului”

700-799 CONCLUZIILE DE AUDIT ŞI RAPORTAREA

ISA 700 „Formarea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile financiare”

ISA 705 „Modificări ale opiniei raportului auditorului independent”

ISA 706 „Paragrafele de evidenţiere a unor aspecte şi paragrafele privind alte aspecte
din raportul auditorului independent”

ISA 710 „Informaţii comparative – cifre corespondente şi situaţii financiare
comparative”
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

ISA 720 „Responsabilităţile auditorului cu privire la alte informaţii din documentele

care conţin situaţii financiare auditate”

800-899 DOMENII SPECIALIZATE

ISA 800 „Considerente speciale – auditul situaţiilor financiare întocmite în conformitate

cu cadrele generale cu scop special”

ISA 805 „Considerente speciale - audituri ale componentelor individuale ale situaţiilor
financiare, elementelor specifice, conturi sau aspecte ale situaţiilor financiare”

ISA 810 „Misiuni de raportare cu privire la situaţii financiare sintetizate”

Pentru desfăşurarea unui audit în conformitate cu ISAs, auditorul trebuie să ia în

considerare şi

Note Internaţionale de Practică privind auditul

IAPN 1000 „Considerente speciale privind auditul instrumentelor financiare”

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

STANDARDE INTERNAŢIONALE PRIVIND MISIUNILE DE REVIZUIRE

o ISRE 2400 „Misiuni de revizuire a situaţiilor financiare istorice”

o ISRE 2410 „Revizuirea situaţiilor financiare interimare efectuată de un auditor
independent al entităţii”

MISIUNI DE ASIGURARE, ALTELE DECÂT AUDITURILE SAU REVIZUIRILE

STANDARDE INTERNAŢIONALE PRIVIND MISIUNILE DE ASIGURARE

APLICABILE TUTUROR MISIUNILOR DE ASIGURARE

 ISAE 3000 „Misiunile de asigurare, altele decât auditurile sau revizuirea informaţiilor
financiare istorice”
STANDARDE PRIVIND SUBIECTE SPECIFICE

 ISAE 3400 „Examinarea informaţiilor financiare prognozate”

 ISAE 3402 „Rapoarte de asigurare privind controalele din cadrul unei organizaţii
prestatoare de servicii”
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

 ISAE 3410 „Misiuni de asigurare privind declaraţiile referitoare la gazele cu efect de

seră”
 ISAE 3420 „Misiuni de asigurare pentru raportarea asupra compilării informaţiilor
financiare proforma incluse într-un prospect de emisiune”

SERVICII CONEXE

STANDARDE INTERNAŢIONALE PRIVIND SERVICIILE CONEXE

ISRS 4400 „Misiuni de efectuare a procedurilor convenite privind informaţiile financiare”

ISRS 4410 „Misiuni de compilare”
STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

CONŢINUTUL UNUI STANDARD

• INTRODUCERE

• OBIECTIV

• DEFINIŢII

• CERINŢE

• APLICARE ŞI ALTE MATERIALE EXPLICATIVE

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

ISA 200

„Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui audit în conformitate cu Standardele
Internaţionale de Audit”

_________________________________

 stabileşte obiectivele generale ale auditorului independent atunci când efectuează un audit al
situaţiilor financiare în conformitate cu ISAs
 prezintă obiectivele auditorului şi explică natura şi scopul unui audit efectuat pentru a permite
auditorului să atingă aceste obiective
 explică scopul, autoritatea şi structura ISAs şi include cerinţele care stabilesc, în general,
responsabilităţile auditorului aplicabile la toate auditurile, inclusive obligaţia de conformitate cu ISAs.

 Scopul unui audit al situaţiilor financiare este să inducă creşterea gradului de încredere
(credibilitate) a utilizatorilor vizaţi ai situaţiilor financiare. Aceasta se realizează prin exprimarea unei
opinii de către auditor, dacă situaţiile financiare sunt întocmite, în toate aspectele semnificative, în
conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

 În cazul mai multor cadre de raportare, opinia este dacă situaţiile financiare sunt prezentate fidel, în
toate aspectele semnificative, sau dau o imagine fidelă în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil.
 Un audit realizat în conformitate cu ISAs şi cerinţele de etică relevante permite auditorului să-şi
formuleze opinia.

• Opinia auditorului este comună auditului situaţiilor financiare.

• Opinia sa nu oferă asigurare cu privire la viabilitatea viitoare a entităţii
• Opinia sa nu oferă asigurare privind eficienţa şi eficacitatea cu care managementul conduce
afacerile entităţii.
• În unele jurisdicţii, legislaţia aplicabilă poate cere auditorilor să furnizeze opinii privind alte probleme
specifice, cum ar fi eficacitatea controlului intern sau coerenţa raportului managementului cu
situaţiile financiare.

 Situaţiile financiare care sunt subiect al auditului sunt cele ale entităţii, întocmite de management şi
sub supravegherea celor însărcinaţi cu guvernanţa. ISAs nu impun responsabilităţi pentru
management sau pentru cei însărcinaţi cu guvernanţa şi nu prevalează asupra legislaţiei şi
reglementărilor care stabilesc responsabilitatea lor
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

 Un audit este realizat pe premisa că managementul şi cei însărcinaţi cu guvernanţa (unde este
cazul) au înţeles cu certitudine responsabilităţile ce fundamentează un audit (ISA 210). Auditorul
financiar nu se referă la management şi la cei însărcinaţi cu guvernanţa şi responsabilităţile lor

Managementul şi, unde este cazul, cei însărcinaţi cu guvernanţa, înţeleg responsabilităţile lor privind
:

a) întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, inclusiv

prezentarea lor fidelă (atunci când este relevant);
b) organizarea şi efectuarea controlului intern al managementului şi, când este cazul, al celor
însărcinaţi cu guvernanţa, astfel încât să determine întocmirea situaţiilor financiare libere de
denaturări semnificative, datorate fraudei sau erorii;
c) să permită auditorului (sau să furnizeze) :
• acces la toate informaţiile pe care managementul şi cei însărcinaţi cu guvernanţa le
consideră relevante pentru întocmirea situaţiilor financiare : registre, documente şi alte
materiale;
• informaţii suplimentare pe care auditorul le poate solicita managementului şi celor însărcinaţi
cu guvernanţa, în scopul auditului;
• acces nerestricţionat la persoanele din interiorul entităţii de la care auditorul consideră
necesar să culeagă probe.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Întocmirea situaţiilor financiare de către management, cere :

 identificarea cadrului de raportare financiară aplicabil, în contextul legislaţiei;

 întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu acest cadru;
 includerea unei descrieri adecvate a acestui cadru în situaţiile financiare.

Întocmirea situaţiilor financiare solicită managementului să exercite raţionament profesional în estimarea

contabilă, ca fiid rezonabilă în circumstanţele date, precum şi selectarea şi aplicarea politicilor contabile
adecvate.

Pragul de semnificaţie

 Conceptul de prag de semnificaţie este aplicat de către auditor atât în planificarea şi efectuarea
auditului cât şi în evaluarea efectului denaturărilor identificate asupra auditului şi a erorilor
necorectate, dacă este cazul, asupra situaţiilor financiare

 Denaturările, inclusiv omisiunile, sunt considerate a fi semnificative dacă, în mod individual sau în
totalitate, ele ar putea să genereze o aşteptare rezonabilă cum că ar putea să influenţeze deciziile
economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare

 Judecăţile cu privire la pragul de semnificaţie sunt afectate de percepţia auditorului cu privire la

nevoile de informare ale utilizatorilor în legătură cu situaţiile financiare şi în legătură cu mărimea sau
natura unei denaturări sau o combinaţie a celor două
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

 Opinia auditorului se referă la situaţiile financiare ca întreg şi ca urmare auditorul nu este

responsabil pentru detectarea denaturărilor care nu sunt semnificative la nivelul situaţiilor financiare
ca întreg
Formarea opiniei auditorului

 Pentru majoritatea cadrelor de raportare financiară, întocmirea în conformitate cu cadrul include

prezentarea.
 Atunci când cadrul de raportare financiară este unul de prezentare fidelă, opinia cerută de ISAs este
dacă situaţiile financiare prezintă cu fidelitate, în toate aspectele semnificative, (sau dau o imagine
fidelă)...
 Dacă acel cadru de raportare este unul de conformitate, opinia cerută este dacă situaţiile financiare
au fost întocmite, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu acel cadru

OBIECTIVELE GENERALE ALE AUDITORULUI

În realizarea unui audit al situaţiilor financiare, obiectivele generale sunt :

a) să obţină o asigurare rezonabilă că situaţiile financiare nu conţin denaturări semnificative, datorate

fraudei sau erorii, şi să permită auditorului să exprime o opinie dacă situaţiile financiare sunt
întocmite, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară
aplicabil;
b) să raporteze asupra situaţiilor financiare şi să comunice conform cerinţelor ISAs, bazându-se pe
concluziile sale.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

DEFINIŢII

• Cadrul de raportare financiară aplicabil – cadrul de raportare financiară adoptat de conducere

şi acolo unde este cazul, de către persoanele însărcinate cu guvernanţa în întocmirea situaţiilor
financiare, care este acceptabil prin prisma naturii entităţii şi a obiectivelor situaţiilor financiare,
sau care este impus de lege sau reglementări.
Termenul „cadrul de prezentare fidelă” este folosit pentru a face referire la un cadru de
raportare financiară care impune respectarea dispoziţiilor cadrului general şi:
(i) Recunoaşte în mod explicit sau implicit faptul că, pentru a obţine o prezentare corectă a
situaţiilor financiare, ar putea fi necesar ca, conducerea să ofere prezentări care să le
depăşească pe cele solicitate în mod special de către cadrul de raportare; sau
(ii) Recunoaşte în mod explicit faptul că ar putea fi necesar pentru conducere să se abată de la
o dispoziţie a cadrului general pentru a obţine o prezentare corectă a situaţiilor financiare.
Asemenea abateri se aşteaptă a fi necesare doar în situaţii extrem de rare.
Termenul “cadru de conformitate” este folosit pentru a face referire la un cadru general de
raportare financiară care necesită respectarea conformităţii cu dispoziţiile cadrului general, dar nu
conţine recunoaşterea de la (i) şi (ii) de mai sus.

• Probe de audit – Informaţii folosite de audit pentru a ajunge la concluziile pe baza cărora se
bazează opinia auditorului. Probele de audit includ atât informaţii conţinute în sistemul de
înregistrări contabile care stau la baza situaţiilor financiare cât şi alte informaţii. În scopul ISA-
urilor:
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

(i) Suficienţa probelor de audit este o măsură cu privire la cantitatea de probe de audit.
Cantitatea necesară de probe de audit este afectată de evaluarea auditorului cu privire la
riscul de denaturare semnificativă cât şi de calitatea unor asemenea probe de audit.
(ii) Gradul de adecvare al probelor de audit este măsura de calitate a probelor de audit;
respectiv relevanţa şi credibilitatea în oferirea unui suport pentru concluziile pe care se
bazează opinia auditorului.

• Riscul de audit – Riscul ca auditorul să exprime o opinie neadecvată de audit atunci când
situaţiile financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit este o funcţie a riscurilor de
denaturare semnificativă şi a riscului de detectare.

• Auditor – Termenul “auditor” este folosit pentru a face referire la persoana sau persoanele care
efectuează auditul, de obicei partenerul de misiune sau alţi membrii ai echipei misiunii, sau, în
funcţie de situaţie, firma. Acolo unde un ISA intenţionează în mod expres ca o dispoziţie sau
responsabilitate să fie îndeplinită de către partenerul de misiune sau alţi membrii ai echipei
misiunii, termenul „partenerul de misiune” va fi folosit în defavoarea celui de „auditor”. „Partenerul
de misiune„ şi „firma” trebuie citiţi în sensul în care se referă la echivalentele lor din sectorul public
acolo unde este relevant.

• Riscul de detectare – Riscul ca procedurile efectuate de auditor pentru a reduce riscul de audit la
un nivel acceptabil de scăzut, nu vor fi în măsură să detecteze o denaturare care există şi care ar
putea fi semnificativă, fie individual sau la nivel agregat împreună cu alte denaturări.

• Situaţii financiare – O reprezentare structurată a informaţiilor financiare istorice, inclusiv notele

legate de acestea, care intenţionează să comunice resursele sau obligaţiile economice ale unei
entităţi al un anumit moment în timp sau schimbări ale acestora, pe o perioadă de timp în
conformitate cu dispoziţiile cadrului de raportare financiară. Notele explicative conţin în mod
obişnuit un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte informaţii explicative. Termenul
„situaţii financiare” se referă în mod obişnuit la un set complet de situaţii financiare aşa cum se
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

stabileşte prin cerinţa cadrului de raportare financiară aplicabil, dar se pot referi şi la o singură
situaţie financiară.

• Informaţie financiară istorică – Informaţie exprimată în termeni financiari în legătură cu o

anumită entitate, derivată în principal din sistemul contabil al entităţii, cu privire la evenimente
economice care au avut loc în perioade precedente sau în legătură cu condiţii sau circumstanţe
economice la anumite momente din trecut.

• Conducere – Persoana(ele) cu responsabilităţi executive pentru conducerea operaţiunilor entităţii.

Pentru anumite entităţi din anumite jurisdicţii, conducerea include unele dintre sau toate
persoanele însărcinate cu guvernanţa, ca de exemplu, membrii executivi ai consiliului de
administraţie, sau un asociat- conducător.
• Denaturare – O diferenţă între suma, clasificarea, prezentarea sau dezvăluirea unui element din
situaţiile financiare raportat, şi suma, clasificarea, prezentarea, sau dezvăluirea care este necesară
a fi făcută pentru ca elementul să fie în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
Denaturările pot apărea ca urmare a erorii sau fraudei. Acolo unde auditorul exprimă o opinie cu
privire la faptul că situaţiile financiare sunt prezentate în mod corect, sub toate aspectele
semnificative, sau oferă o imagine corectă şi fidelă, denaturările includ de asemenea acele ajustări
de sume, clasificări, prezentări sau dezvăluiri care, în opinia auditorului, sunt necesare pentru ca
situaţiile financiare să fie prezentate in mod corect, sub toate aspectele semnificative, sau oferă o
imagine corectă şi fidelă.

• Raţionamentul profesional – Aplicarea pregătirii relevante, a cunoştinţelor şi a experienţei în

contextul dat de audit, a contabilităţii şi a standardelor etice, pentru a lua decizii în cunoştinţă de
cauză în legătură cu procedura adecvată în contextul circumstanţelor misiunii de audit.

• Scepticismul profesional – O atitudine care include o gândire rezervată, fiind atent la condiţii care
ar putea indica o posibilă denaturare datorată fraudei sau erorii şi o evaluare critică a probelor de
audit.
• Asigurare rezonabilă –În contextul unui audit al situaţiilor financiare, un nivel de asigurare ridicat,
dar nu absolut.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

• Risc de denaturare semnificativă – Riscul ca situaţiile financiare să fie denaturate semnificativ

înainte de auditare. Acesta constă în două componente, descrise după cum urmează la nivelul
afirmaţiilor:
(i) Riscul inerent – Susceptibilitatea unei afirmaţii cu privire la o clasă de tranzacţii, sold de
cont sau prezentare de a fi denaturată semnificativ, fie individual sau în mod agregat
împreună cu alte denaturări, înainte de a lua în considerare orice controale legate de
acestea
(ii) Riscul de control – Riscul ca o denaturare care ar putea să apară la nivelul unei afirmaţii cu
privire la o clasă de tranzacţii, sold de cont sau prezentare care ar putea fi semnificativă, fie
individual sau în mod agregat împreună cu alte denaturări, să nu poată fi prevenită, sau
detectată şi corectată la timp de către controlul intern al entităţii.

CERINŢE

Cerinţe de etică

Auditorul trebuie să aplice cerinţele relevante de etică, inclusiv cele referitoare la independenţă, cu privire
la angajamentele de audit al situaţiilor financiare.

• Codul de etică IFAC

Partea A : Integritate, Obiectivitate, Competenţă profesională, Confidenţialitate, Comportament
profesional

Partea B : aplicarea cadrului conceptual în situaţii specifice

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

În cazul unui angajament de audit în interes public şi, totodată, având cerinţa de aplicare a Codului de
etică, auditorul trebuie să fie independent faţă de entitatea subiect al auditului. Codul etic IFAC descrie
independenţa drept independenţă de fapt (a minţii) şi independenţă în aparenţă.

• ISQC 1
• ISA 220

Scepticism profesional

Auditorul trebuie să planifice şi să efectueze auditul cu o atitudine de scepticism profesional, bazată pe

prezumţia că în situaţiile financiare pot exista denaturări semnificative.

Scepticismul profesional – include atenţie la :

• Probele de audit care contravin altor probe de audit obţinute;

• Informaţiile care nasc întrebări asupra fidelităţii documentelor şi răspunsurile la informaţiile utilizate
drept probe;
• Circumstanţele care indică posibile fraude;
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

• Circumstanţele care sugerează necesitatea aplicării unor proceduri suplimentare faţă de cerinţele
ISAs.

Menţinerea scepticismului pe durata realizării auditului este necesară pentru reducerea riscului :

• De a trece cu vederea circumstanţele neobişnuite;

• De a generaliza excesiv atunci când se stabilesc concluzii pe baza constatărilor;
• De a utiliza premise neadecvate când se determină natura, perioada şi întinderea procedurilor de
audit şi evaluarea rezultatelor.

Raţionament profesional

Auditorul trebuie să aplice raţionamentul profesional atunci când planifică şi efectuează un audit al
situaţiilor financiare.

Raţionamentul profesional – este necesar în special privind deciziile despre :

• Pragul de semnificaţie şi riscul de audit;

• Natura, perioada şi întinderea procedurilor de audit pentru aplicarea cerinţelor ISAs şi colectarea
probelor;
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

• Evaluarea dacă au fost obţinute probe suficiente şi adecvate şi dacă au fost atinse obiectvele ISAs şi
obiectivele generale ale auditorului;
• Evaluarea raţionamentului managementului în aplicarea cadrului de raportare financiară aplicabil;
• Stabilirea concluziilor bazate pe probele obţinute.

Probe de audit suficiente şi adecvate

Pentru a obţine o asigurare rezonabilă, auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate
pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil şi să permită auditorului să tragă concluzii rezonabile
care să stea la baza opiniei.

Riscul de audit

Riscul de audit este o funcţie a riscului de denaturare semnificativă şi a riscului de detectare.

În obiectivele ISAs, riscul de audit nu include riscul ca auditorul să exprime o opinie conform căreia
situaţiile financiare sunt denaturate semnificativ atunci când ele nu sunt. Acest risc este, în mod obişnuit,
lipsit de importanţă.

Riscul de audit este un termen tehnic referitor la procesul de audit, el nu se referă la riscul afacerii
auditorului, precum pierderile şi litigiile, publicitatea adversă sau alte asemenea evenimente.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Riscul de detectare semnificativă include două nivele :

• Situaţiile financiare în ansamblul lor

• Nivelul de afirmaţie pentru clasele de tranzacţii, conturi şi dezvăluiri

Riscul de denaturare semnificativă la nivelul afirmaţiilor este evaluat pentru a determina natura,
momentul şi întinderea unor proceduri de audit suplimentare şi este format din două componente: riscul
inerent şi riscul de control, care există independent de auditul situaţiilor financiare.

Riscul de control este o funcţie a eficacităţii proiectării, implementării şi menţinerii controlului

intern care are şi el limitele sale.

Riscul de detectare. Pentru un nivel dat al riscului de audit, nivelul acceptabil al riscului de
detectare comportă o relaţie invers proporţională cu riscurile evaluate de denaturare semnificativă la
nivelul afirmaţiilor.

Riscul de detectare este legat de natura, momentul şi întinderea procedurilor auditorului pe care le
stabileşte pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut. Reprezintă deci o funcţie a
eficacităţii unei proceduri de audit şi a aplicării de către auditor a respectivei proceduri. Aspecte precum:
planificarea adecvată, distribuirea corectă a personalului în echipa misiunii, aplicarea scepticismului
profesional şi supervizarea şi revizuirea muncii de audit efectuate, concură la creşterea eficacităţii unei
proceduri de audit şi reduce probabilitatea că un auditor ar putea să selecteze o procedură de audit
neadecvată.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

MODEL DE RISC PENTRU AUDIT

RISC DE DETECTARE PLANIFICAT =

= RISC DE AUDIT ACCEPTABIL / RISC INERENT X RISC DE CONTROL

Exemplu :

RI = 100 %, RC = 100 %, RAA (nivel de asigurare) = 5 %

RDP = 0,05 / 1,0 X 1,0 = 0,05 (5 %)

(Arens, Loebbecke, Audit – o abordare integrată, ediţia 8, Editura ARC, Chişinău, 2003)
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE EDUCAŢIE - IESs

IES 1 –„Cerinţele de acces la un program de instruire profesională

contabilă”

Pentru o persoană care doreşte să acceseze un program de instruire

profesională contabilă în scopul dobândirii calităţii de membru al unui organism
profesional membru IFAC, cerinţele de acces trebuie să fie cel puţin acelea
cerute pentru admiterea într-un program de obţinere a unei diplome
universitare sau echivalentul acestuia.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 2 „Conţinutul programelor de instruire profesională

contabilă”

Conţinutul instruirii profesionale contabile trebuie să cuprindă :

• Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe asociate;

• Cunoştinţe despre organizaţii şi afaceri;

• Cunoştinţe şi competenţe de tehnologia informaţiei.

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 3- „Aptitudini profesionale”

 Aptitudini intelectuale;

 Aptitudini tehnice şi funcţionale;

 Aptitudini personale;

 Aptitudini interpersonale şi de comunicare;

 Aptitudini organizaţionale şi de managementul afacerilor.

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 4-„Valori profesionale, etică şi comportament”

programul de instruire profesională contabilă trebuie să ofere

potenţialilor profesionişti contabili cunoaşterea cadrului valorilor profesionale,
eticii şi comportamentului profesional, necesar pentru exercitarea judecăţilor
profesionale şi pentru a activa de o manieră etică în interesul societăţii şi al
profesiei.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 5-„Cerinţele de experienţă practică”

Perioada de experienţă practică trebuie să fie de minimum trei ani.

O perioadă de instruire relevantă, care conţine elemente suficiente de
contabilitate aplicată poate contribui la îndeplinirea cerinţelor de experienţă, dar
nu mai mult de 12 luni.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 6-„Evaluarea capacităţilor şi competenţelor profesionale”

Organismele membre trebuie să se asigure de calitatea

corespunzătoare a evaluării finale, care trebuie să fie în acord cu cerinţele de
mai ios :

o O proporţie semnificativă a testării candidaţilor în formă scrisă;

o Evaluarea să fie prezinte încredere şi să fie validată;
o Să acopere un volum suficient din sfera cunoştinţelor profesionale,
aptidudini, valori, etică şi comportament, pentru a fi credibilă;
o Să facă posibilă terminarea programului de pre-calificare.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 7”Pregătirea profesională continuă : un program de învăţământ

permanent şi dezvoltare continuă a competenţei profesionale”

(Continuing Professional Development : A Program of Longlife Learning and

Continuing Development of Professional Competence)

• Abordare bazată pe pregătire internă, prin stabilirea unui număr fix de activităţi
considerate ca fiind adecvate cu menţinerea şi dezvoltarea competenţei profesionale.
Acest demers presupune ca organismele profesionale să solicite membrilor
respectarea următoarelor rigori de pregătire :

 Să urmeze cel puţin 120 de ore sau echivalentul acestora în cadrul activităţii de
formare profesională în fiecare perioadă de trei ani, din care 60 de ore sau
echivalentul acestora în unităţi de pregătire, să fie verificabile;
 Să urmeze cel puţin 20 de ore sau echivalentul acestora în fiecare an;
 Procedurile şi modul de evaluare a activităţilor de pregătire să satisfacă cerinţele
de mai sus.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

• Abordare bazată pe pregătire externă, prin cerinţa ca profesionistul contabil să

demonstreze, prin procedurile pe care le-a urmat, că şi-a menţinut şi dezvoltat
competenţa profesională.

Acesta presupune ca organismele profesionale să ceară profesioniştilor să

demonstreze menţinerea şi dezvoltarea competenţei necesare prin prezentarea periodică a
dovezilor privind :

 Că au făcut obiectul unei verificări din partea unei surse competente;

 S-a folosit o metodă de evaluare recunoscută.

• Demersul combinat, care se realizează prin combinarea efectivă şi eficientă a celor

două abordări precedente, stabilind un număr de activităţi obligatorii şi modul de
evaluare a competenţelor obţinute prin alte proceduri.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

IES 8 “Cerinţele de competenţă pentru profesioniştii de audit” ( Competence

Requierments for Audit Professionals )

• Auditor (Auditor) : partenerul (asociatul) unui angajament de audit

• Profesionist de audit (Audit professional) : profesionistul contabil care îşi

asumă misiunea de audit şi are o implicare semnificativă în exprimarea
opiniei

• Implicare semnificativă (substantial involvement) : emiterea de

raţionamente profesionale relevante care contribuie la stabilirea opiniei de
audit
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

CALIFICĂRILE CERUTE

PENTRU PROFESIONIŞTII DE AUDIT

Profesioniştii de audit trebuie să îndeplinească anumite cerinţe pentru a se

angaja în misiuni de audit :

• Să fie calificaţi ca profesionişti contabili

• Să deţină diplomă de licenţă

• Să satisfacă celelalte cerinţe ale IES 8

 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

Conţinutul programului de instruire şi dezvoltare profesională pentru

profesioniştii de audit

• Auditul situaţiilor financiare

 Cele mai bune practice în auditul situaţiilor financiare, inclusive

probleme curente relevante şi a evoluţiilor
 Standardele Internaţionale de Audit (ISAs) şi Declaraţiile de Practică de
Audit (IPSAs)
 Orice standarde naţionale şi/sau locale echivalente cu cele
internaţionale

• Contabilitate financiară şi raportare financiară

 Contabilitate financiară şi procedurile şi practicile de raportare,

inclusive problemele curente şi evoluţiile
 IFRSs
 Orice alte standarde naţionale şi/sau locale echivalente cu cele
internaţionale
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

• Tehnologia informaţiei

 Sistemele IT pentru contabilitate financiară şi raportare, inclusive

problemele curente şi evoluţiile
 Principii şi practice de evaluare a sistemelor de contabilitate financiară
şi raportare, inclusiv evaluarea sistemelor de control intern şi
estimarea riscurilor
 Tehnici de audit asistate de computer

ABILITĂŢI PROFESIONALE
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

• Aplicarea următoarelor abilităţi în misiunile de audit:

 Abilitatea de a identifica şi rezova probleme

 Abilitatea de a aplica cele mai adecvate tehnici de cercetare
 Abilitatea de a lucra în echipă
 Abilitatea de a colecta şi evalua probe
 Abilitatea de a prezenta, duscuta şi de a comunica în mod formal, informal,
în scris şi verbal
 Abilitatea de păstra confidenţialitatea informaţiilor

• Dezvoltarea următoarelor aptitudini la un nivel avansat :

 Abilitatea de a aplica standardele şi ghidurile de audit relevante

 Capacitatea de a solicita informaţii, de a sintetiza şi a analiza critic
 Skepticism professional
 Raţionament professional
 Abilitatea de preveni şi de a rezolva conflicte
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

PERIOADA DE EXPERIENŢĂ PRACTICĂ

O perioadă de experienţă practică relevantă pentru un profesionist de audit

trebuie obţinută înainte ca o persoană să îşi asume acest rol. Perioada trebuie să
fie atât de lungă şi atât de intensă ca să poată permite demonstrarea dobândirii
cunoştinţelor profesionale, aptitudinilor profesionale, valorilor, eticii şi
comportamentului cerute pentru a putea activa cu competenţă ca profesionist de
audit. Experienţa trebuie obţinută într-o organizaţie care poate organiza
pregătirea de audit corespunzătoare, sub supravegherea unui auditor.
 STANDARDE INTERNAŢIONALE DE AUDIT ŞI ASIGURARE

EVALUAREA

Capacităţile profesionale şi competenţa trebuie evaluate înainte ca

persoanele să-şi asume rolul de profesionist de audit.

Evaluarea trebuie să fie suficient de cuprinzătoare ca să permită

candidaţilor să demonstreze că deţin capacităţile şi competenţa cerute pentru a
activa ca profesionist de audit.