I.

Tehnici de manipulare a imaginii bilantului 1. Dezindatorirea in fapt 2. Reevaluarea imobilizarilor corporale 3. Emisiunea de titluri hibride 4. Clasificarea titlurilor de valoare achizitionate 5. Vanzari cu posibilitatea de returnare a bunurilor 6. Vanzarea si rascumpararea stocurilor II. Tehnici de manipulare a contului de profit si pierdere 1. Contabilizarea contractelor pe termen lung 2. Politica de amortizare 3. Imputarea cheltuielilor ocazionate de cresterea capitalului asupra primelor de emisiune 4. Politica de provizioane 5.Alegerea metodei de evaluare a stocurilor 6.Utilizarea metodei reportului deficitului fiscal 7.Politica de amortizare a imobiliz rilor corporale III. Contabilitatea creativ i opera iile de lease-back Contabilitatea creativ este procesul prin care profesioni tii contabili i folosesc cuno tin ele n scopul manipul rii cifrelor contabile, profitnd de posibilitatea interpret rii actelor normative i de existen a numeroaselor op iuni n rezolvarea diferitelor probleme contabile. No iunea de contabilitate creativa a fost invocata pentru prima data in literatura in anul 1973 de catre cercetatorul britanic J. Argenti. Acesta a stabilit o legatura directa intre practicile de contabilitate creativa, incompetenta managerilor si declinul afacerilor, precizand ca utilizarea contabilitatii creative reprezinta un indiciu prevestitor de criza.

Cea mai importanta definitie a contabilitatii creative i apartine lui K. Naser: procesul prin care, data fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile si profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si divulgare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc. Contabilitatea creativ este procesul prin care tranzac iile sunt structurate de asemenea manier nct s permit producerea rezultatului contabil dorit. Principalele premise ale creativit ii contabile pot fi: 1. Posibilitatea, oferit de normele contabile, de a alege ntre diferite metode contabile. De exemplu, n unele ri, ntreprinderile pot alege ntre nscrierea integral a cheltuielilor de dezvoltare n contul de profit i pierdere i amortizarea lor pe perioada proiectului. 2. O serie de elemente necesit estim ri sau previziuni. De exemplu, durata de utilizare a unui activ corporal, n vederea calculului amortiz rii, reprezint o estimare realizat de c tre ntreprindere. 1

Ca urmare, contabilul creativ beneficiaz de oportunitatea de a fi mai optimist sau mai pesimist n estimare. Alteori, n estimare se apeleaz la un expert intern. n astfel de cazuri, contabilul poate manipula valoarea apelnd la un expert cunoscut pentru evalu ri optimiste sau pesimiste. 3. Se pot utiliza tranzac ii artificiale pentru a manipula valorile din bilan sau pentru a netezi rezultatul. De exemplu, se procedeaz la vnzarea unui activ i concomitent preluarea lui n regim de nchiriere pentru durata de via r mas (lease-back). Pre ul de vnzare poate fi mai mare sau mai mic dect valoarea actual a activului deoarece diferen a se poate compensa prin chirii mai mari sau mai mici dect pre ul pie ei. Principalele mecanisme i procedee care fac obiectul contabilit ii creative pot fi grupate n func ie de obiectivele urm rite n[1]:

[1] Grupare realizat de Stolowy, citat de N. Feleag , n Controverse contabile, Editura Economic , 1996, pag. 148. A. Procedee care au impact asupra m sur rii rezultatului: imobilizarea cheltuielilor de dezvoltare; ncorporarea cheltuielilor financiare n costul de produc ie al imobiliz rilor; cesiunea unei imobiliz ri, apoi reluarea aceluia i bun prin leasing (lease-back); ntocmirea i revizuirea planului de amortizare; subevaluarea (sau supraevaluarea) provizioanelor pentru depreciere; existen a mai multor metode de contabilizare a contractelor pe termen lung (pe m sura avans rii, la terminare).

B. Procedee care au impact asupra prezent rii contului de profit i pierdere: pierderi privind crean ele nencasabile; cre terea rezultatului curent prin ncorporarea plusurilor de valoare din cesiunea activelor.

C. Procedee care au impact asupra prezent rii bilan ului: cesiunea unei imobiliz ri, apoi reluarea aceluia i bun prin leasing (lease-back);

scontarea unei cambii sau bilet la ordin; dezndatorirea n fapt: anularea economic a unei datorii (transferul unei datorii n gestiunea unui trust ns rcinat s efectueze rambursarea), ceea ce determin diminuarea ratei ndatoririi, cre terea ratei autonomiei financiare i cre terea rentabilit ii financiare.

n Romnia, o serie de elemente vin s completeze nclina ia profesioni tilor contabili spre creativitate: m rimea rezultatului contabil este punct de plecare n determinarea impozitului pe profit. importan a excesiv care se acord rezultatului contabil n determinarea valorii unei ntreprinderi, n detrimentul altor indicatori, precum: cifra de afaceri, activul net contabil, m rimea fluxurilor de numerar.

n mod concret, utilizarea tehnicilor de contabilitate creativ va avea ca efect: 1. Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. Normele contabile las o anumit marj de manevr n cuantificarea cheltuielilor care apar in unui exerci iu. De exemplu, pentru anumite active se indic doar num rul maxim de ani n care trebuie amortizate. O durat mai mic sau mai mare de amortizare afecteaz m rimea rezultatului. 2. Majorarea sau diminuarea veniturilor. n anumite cazuri, se poate gr bi sau ncetini recunoa terea veniturilor prin aplicarea principiului pruden ei sau a principiului conect rii cheltuielilor la venituri. 3. Majorarea sau diminuarea activelor. Existen a unei flexibilit i n ceea ce prive te calculul amortiz rii i provizioanelor creaz posibilitatea major rii sau diminu rii valorii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot evalua prin diferite metode i, ca urmare, valoarea lor poate fi diferit , cu efecte corespunz toare asupra contului de profit i pierdere. 4. Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. Modificarea veniturilor i cheltuielilor afecteaz m rimea rezultatului i, n consecin , m rimea rezervelor. 5. Reclasificarea activelor sau datoriilor.

6. Manipularea informa iilor prezentate n notele explicative i politicile contabile din cadrul situa iilor financiare. Exist p r i n acestea n care se pot include mai multe sau mai pu ine informa ii. n mod concret, contabilitatea creativ vizeaz 3 direc ii: maximizarea rezultatului; cre terea capitalurilor proprii; reducerea ratei ndatoririi.

De i exist o diferen clar ntre contabilitatea creativ i nc lcarea deliberat a legii (fraude), ambele fenomene apar n condi ii de dificultate financiar a ntreprinderilor i au la baz inten ia de a n ela. Tehnici de manipulare a imaginii bilantului Bilantul este documentul de sinteza care reda starea si evolutia situatiei financiare. El permite formularea de judecati de valoare privind randamentul si riscul aferente unei intreprinderi, precum si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Din acest motiv, intreprinderile sunt tentate sa incerce sa-si amelioreze structura bilantului. Tehnicile de manipulare prezentate sunt destinate in mod particular ameliorarii bilantului. Aceste tehnici actioneaza asupra unuia sau mai multora dintre elementele urmatoare: capitalurile proprii, datoriile, nevoia de fond de rulment, trezoreria. 1. Dezindatorirea in fapt

Dezindatorirea in fapt reprezinta aranjamentul prin care societatea transfera active unui trust, care preia, totodata, si gestiunea unor datorii. Din punct de vedere juridic, societatea nu este absolvita de obligatia de a plati aceste datorii, ea ramanand debitorul principal. Uneori, creditorii nici nu afla de aceste tranzactii si pastreaza, in continuare, relatia cu societatea in cauza in vederea recuperarii creantei. Intreprinderea detine o creanta cu valoarea nominala de 450 lei, recuperabila prin transe anuale egale; deasemeni ea are o datorie de 475 lei rambursabila pe patru ani sub forma de anuitati constante. Societatea transfera, la inceputul anului creanta si datoria unui tert, care va asigura gestiunea datoriei platind transele anuale prin recuperarea creantei. Efectul acestei metode poate fi observat in bilantul urmator:

Obs. desi datoriile nu au fost platite, utilizarea tehnicii de dezandatorare in fapt face posibila eliminarea lor din bilant, ceea ce duce la ameliorarea pozitiei financiare si crearea premiselor pentru obtinerea de noi imprumuturi. 2. Reevaluarea imobilizarilor corporale

Desi, conform principiului prudentei, activele trebuie evaluate la costul istoric, aplicarea cu strictete a acestui principiu poate afecta pozitia financiara a unei intreprinderi. De aceea, in unele tari, normalizatorii contabili autorizeaza reevaluarea, in anumite conditii, a imobilizarilor corporale. Reevaluarea imobilizarilor corporale furnizeaza, prin intermediul unor variabile precum diferentele din reevaluare, baza de amortizare si durata de amortizare posibilitati de a manipula imaginea bilantului. Prin reevaluarea imobilizarilor corporale, o intreprindere poate supravietui unei reduceri semnificative a capitalurilor proprii datorate unei pierderi. Diferenta din reevaluarea activului poate ridica nivelul capitalurilor proprii la un nivel mai mare de 50% din capitalul social ( nivel impus de legislatia societatilor comerciale ). Pentru a evita unele abuzuri in cazul reevaluarii, in unele tari, cum ar fi Franta, se interzice reevaluarea imobilizarilor . Daca operatia de reevaluare ar afecta profitul la nivelul amortizarii acumulate si doar diferenta ar fi inregistrata la diferente din reevaluare, profitul si rezultatul pe actiune ar fi substantial imbunatatite. Exemplu privind operatia de reevaluare a imobilizarilor corporale: Societatea detine in cadrul imobilizarilor o cladire in valoare bruta de 30.000 lei , amortizare acumulata 15.000 lei. Valoarea actuala a cladirii este de 35.000 lei. Obs. diferenta din reevaluare scoate intreprinderea din situatia in care capitalurile proprii erau mai mici de 50% din capitalul social. 3. Emisiunea de titluri hibride

Intreprinderile recurg la o serie de finantari de tip "mezanin" : emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni, obligatiuni cu bonuri de subscriere de actiuni , care nu pot fi atasate cu certitudine nici capitalurilor proprii, nici datoriilor financiare. Varietatea si complexitatea acestor titluri hibride, precum si imprecizia si lipsa de unitate a definitiilor actuale pun probleme de clasificare, care au un impact semnificativ asupra echilibrului structural.

In plus, utilizand o serie de montaje financiare, intreprinderile pot transforma unele datorii in capitaluri proprii. Ideea consta in emisiunea de titluri care prezinta particularitatea ca sunt rambursabile doar in momentul lichidarii societatii. Aceasta particularitate le face asimilabile capitalurilor proprii. Dar, gratie unui montaj juridic, care presupune interventia unui tert, creditorii (cumparatorii de titluri) primesc asigurarea ca sumele imprumutate intreprinderii le vor fi rambursate intr-un timp determinat. Contabilizarea in categoria capitalurilor proprii a unor finantari care ar trebui sa figureze in datorii are drept consecinta modificarea echilibrului structural si reducerea ratei de indatorare ( ceea ce se urmareste de fapt prin aceasta tehnica de manipulare ). 4. Clasificarea titlurilor de valoare achizitionate

Contabilitatea opereaza cu mai multe categorii de titluri: titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, alte titluri imobilizate si titluri de plasament. Incadrarea titlurilor in una sau alta dintre categoriile mentionate depinde, in mod normal, de intentia cu care intreprinderea le-a achizitionat. In unele cazuri insa, intreprinderile sunt tentate sa recurga la o anumita clasificare in scopul de a ameliora situatia prezentata utilizatorilor externi. Astfel, clasificarea titlurilor in categoria activelor circulante permite ameliorarea ratei de lichiditate. Exemplu privind operatia de clasificare a titlurilor achizitionate si influenta asupra pozitiei financiare: Intreprinderea achizitioneaza titluri in valoare nominala de 2.500 lei. Societatea le poate inregistra astfel: Rata lichiditatii si nivelul fondului de rulment pot fi influentate in sensul cosmetizarii lor prin simpla includere a titlurilor achizitionate in cadrul activelor circulante si nu in cadrul activelor imobilizate. 5. Vanzari cu posibilitatea de returnare a bunurilor

In cazul anumitor societati, ca, de exemplu, editurile si casele de discuri, pot exista anumite intelegeri formale sau informale care permit cumparatorului sa returneze bunurile ce nu au putut fi vandute intr-un anumit termen. Spre exemplu o casa de discuri vinde casete unei intreprinderi care conditioneaza achizitia de posibilitatea returnarii casetelor nevandute. Casa de discuri va inregistra vanzarea la intreaga sa valoare, desi este foarte probabil ca aproximativ 25% din casetele vandute sa fie returnate. 6

Astfel , se inregistreaza un transfer de la activele mai putin lichide, cum sunt stocurile, la activele cu grad ridicat de lichiditate cum sunt creantele sau disponibilitatile. Este evident ca aceasta solutie de contabilizare conduce la ameliorarea ratei de lichiditate si a rezultatului in exercitiul in care a avut loc vanzarea, intregul risc de aparitie a unei datorii generate de returnarea bunurilor fiind transferat asupra unui exercitiu viitor. Desi nu este etica, utilizarea acestei solutii in contabilitatea societatilor romanesti nu poate fi contestata atata vreme cat regulamentul de aplicare a legii contabilitatii nu prevede reguli de aplicare a principiului prudentei in cazul pasivelor. 6. Vanzarea si rascumpararea stocurilor

Pentru a obtine surse de finantare, societatile pot proceda la vanzarea stocurilor. Particularitatea operatiei consta in faptuI ca in contractul de vanzare este prevazuta o optiune de rascumparare a stocurilor. Intre data vanzarii si data rascumpararii stocului, societatea vanzatoare utilizeaza rezultatul obtinut din operatia de vanzare ca o sursa de finantare. Stocul si datoria de a rambursa finantarea acordata temporar de cumparatorul stocului sunt excluse din bilant. Diferenta dintre pretul initial de vanzare si pretul de rascumparare al stocului va fi inclusa in costul vanzarilor cand stocul va fi, in sfarsit, vandut unui cumparator independent Tehnici de manipulare a contului de profit si pierdere Teoria economica considera ca obiectivul oricarei firrne este maximizarea profitului. Exista, totusi, intreprinderi care doresc sa obtina doar un profit satisfacator. Practicile contabile le permit intreprinderilor sa prezinte, in anumite limite, rezultate conforme mai degraba cu obiectivele lor decat cu realitatea. Unele dintre aceste practici, numite politici contabile rezulta din alegerea intre diferitele metode de contabilizare si au drept finalitate fie ameliorarea rezultatului curent si a rezultatului net, fie modificarea structurii rezultatului fara a influenta rezultatul net. Alte practici, numite decizii de gestiune, nu reprezinta un simplu joc de inregistrari contabile, ci operatii care au fost realmente realizate de catre intreprindere si au drept consecinta ameliorarea rezultatului curent si a rezultatului net. Politicile contabile cuprind optiunile managerilor referitoare la solutiile contabile de aplicat. Acestea pot fi: alegerea (sau modificarea) metodelor de evaluare;

alegerea (sau modificarea) metodelor de prezentare a documentelor de sinteza; stabilirea volumului si gradului de agregare a informatiei publicate in documentele de sinteza, in general, si in anexa, in special; stabilirea informatiilor publicate in raportul de gestiune; stabilirea datei de comunicare a informatiilor financiare;

publicarea voluntara a unor documente de sinteza facultative (de exemplu, tabloul de finantare); alegerea (sau schimbarea) auditorului; alinierea (partiala sau totala) la referentialul contabil international sau la referentiale contabile international recunoscute; abandonul anumitor principii contabile.

Practicile de contabilitate creativa ce decurg din politicile contabile sunt: 1. Contabilizarea contractelor pe termen lung

Optiunea contabila intre utilizarea metodei terminarii lucrarilor si metoda procentajului de avansare da posibilitatea repartizarii rezultatului fie pe parcursul lucrarii fie inregistrarea acestuia in anul terminarii lucrarii. Exemplu privind contabilizarea contractelor de lunga durata: Intreprinderea s-a angajat prin contract sa construiasca o cladire, estimand costul lucrarilor la nivelul de 33.000 lei si un venit de 38.000 lei . Costul lucrarilor pe cei trei ani au fost de 8.000 lei, 14.000 lei si 11.000 lei. Contul de profit si pierdere va arata astfel: Desi cele doua metode au recunoscut acelasi rezultat total, ele difera in ceea ce priveste masurarea si raportarea rezultatului periodic pe durata lucrarilor de constructie. Se observa ca metoda terminarii lucrarilor este foarte obiectiva, tinand cont de faptul ca veniturile si cheltuielile unui contract sunt cunoscute cu certitudine doar in momentul finalizarii lucrarilor, insa nu respecta principiul independentei exercitiului. Principalul inconvenient al metodei procentajului de avansare este ca rezultatul este masurat pe baza estimarilor privind lucrarile realizate. Astfel , rezultatul poate fi crescut sau diminuat artificial supraevaluand sau subevaluand gradul de avansare a lucrarilor.

Alegerea uneia dintre cele doua metode si trecerea de la o metoda la alta modifica contul de profit si pierdere. Unele intreprinderi sunt tentate sa utilizeze metoda terminarii lucrarilor in perioadele cu rezultate pozitive pentru a evita prezentarea unui rezultat dificil de mentinut pe termen lung. Pentru aceasta este suficient ca ele sa pretinda ca anumite contracte nu mai satisfac conditiile necesare utilizarii metodei procentajului de avansare. Aceasta schimbare risca sa treaca neobservata deoarece ea reprezinta doar o simpla schimbare de estimari contabile. 2. Politica de amortizare

In functie de nivelul de amortizare stabilit de intreprindere rezultatul este in mod invers proportional influentat. O cota mai mare de amortizare va duce la diminuarea rezultatului si reciproc. Exemplu privind influenta politicii de amortizare asupra rezultatului: Intreprinderea detine un mijloc fix in valoare de 2.100 lei si are posibilitatea amortizarii acestuia fie liniar, fie degresiv pe trei ani. In functie de aceasta, rezultatul exploatarii va arata astfel: Desi rezultatul total pe cei trei ani de utilizare a bunului a fost acelasi, indiferent de metoda de amortizare utilizata, in cazul metodei amortizarii degresive, se creeaza impresia unei societati a carei performanta se amelioreaza dupa primul an. In realitate insa performanta intreprinderii este aceeasi indiferent de metoda de amortizare utilizata. 3. Politica de provizioane

Provizioanele sunt destinate acoperirii de riscuri, cheltuieli sau pierderi al caror obiect este determinat cu precizie, dar a caror realizare si marime sunt incerte. Necesitand estimari, provizioanele creeaza conditii pentru netezirea rezultatelor. Astfel, "umflarea" provizioanelor in anii beneficiari diminueaza rezultatul, iar "dezumflarea" provizioanelor n anii deficitari majoreaza rezultatul. Exemplu privind influenta politicii de provizionare asupra rezultatului: Intreprinderea constituie in primul an un provizion aferent unui risc care se va produce in anul al treilea. In functie de necesitatile managementului ea ar putea supraevalua riscul in perioada in care rezultatul e mai mare si va relua la venituri o parte din provizioane in anii mai slabi din punctul de vedere al rezultatului: Varianta A

Varianta B

Se poate observa din exemplu c n varianta A intrerpinderea pare instabila din punct de vedere al rezultatului. In varianta B intreprinderea pastreaza aparenta de mentinere in timp a performantei ( rezultatul se mentine in timp ). In realitate, performanta intreprinderii este aceeasi in ambele variante. 4.Alegerea metodei de evaluare a stocurilor

Exista trei metode prin care se pot evalua iesirile de stocuri: metoda FIFO primul intrat primul iesit; metoda CMP cost mediu ponderat; metoda LIFO ultimul intrat primul iesit.

Exemplu privind influenta metodei de evaluare a stocului asupra rezultatului: Intreprinderea inregistreaza in luna mai a anului urmatoarele operatii in gestiunea stocului de marfa x : - stoc initial 360 Kg la pret de 0,08 lei, - intrari pe data de 5 de 500 kg la pret de 0,085 lei, - iesiri pe 15 de 400 kg, - intrari pe 20 de 300 kg la 0,09 lei si - iesiri pe data de 25 de 450 kg. Pretul de vanzare unitar a fost de 0,12 lei pe kg. Contul de profit si pierdere va arata astfel:

Se poate observa din exemplul prezentat ca rezultatul intreprinderii depinde de metoda de evaluare a stocurilor aleasa . Metoda FIFO determina cel mai mare rezultat iar metoda LIFO cel mai mic rezultat si implicit cea mai mica cheltuiala cu impozitul pe profit. In plus, in cazul in care intreprinderea decide schimbarea metodei de evaluare a stocurilor de la un exercitiu la altul ii va permite netezirea rezultatului. 6. Politica de amortizare a imobiliz rilor corporale

10

a) Influen a duratei de amortizare asupra rezultatului unei societ i Estimarea duratei de amortizare (duratei de via util a imobiliz rilor) este o problem de judecat profesional care presupune luarea n considerare a mai multor factori: - nivelul estimat de utilizare a activului; - uzura fizic estimat , innd cont de programul de ntre inere i repara ii al ntreprinderii; - uzura moral ; - limitele legale de utilizare a activului, cum ar fi durata contractului pentru bunurile care fac obiectul unui contract de leasing financiar. Durata de via util depinde de politica managerial privind activele firmei, deci poate fi inferioar duratei de via economic . Durata de via util se poate exprima (conform IAS 4 Contabilitatea amortiz rii ) n unit i de timp sau n unit i fizice de produc ie. Durata de amortizare a unei imobiliz ri trebuie reexaminat periodic i, dac previziunile sunt sensibil diferite de estim rile anterioare, cheltuielile cu amortiz rile exerci iului n curs i ale exerci iilor viitoare trebuie s fie ajustate. n cursul utiliz rii unui activ poate s devin evident c estimarea duratei sale de utilizare este neadecvat . Este cazul lucr rilor de mentenan i repara ii efectuate asupra imobiliz rilor, a amelior rii st rii acestora, cnd durata de amortizare poate s creasc (cu pn la 10%). Pentru exemplificarea influen ei duratei de amortizare asupra rezultatului, presupunem c exist dou societ i cu acelea i performan e care de in i utilizeaz aceea i categorie de active. Societ ile A i B de in fiecare un mijloc fix achizi ionat cu 120 milioane lei. De i cele 2 active corporale sunt identice i sunt utilizate n acelea i condi ii, pentru amortizarea lor au fost re inute durate diferite: 2 ani la SC A i 3 ani la SC B. n func ie de durata de amortizare stabilit , conturile de profit i pierdere ale celor 2 societ i se prezint astfel: Societ ile A i B au performan e identice. A doua societate alege ns o durat de amortizare mai mare, ameliorndu- i astfel rezultatul (prin includerea n cheltuielile curente ale exerci ului a unei cheltuieli cu amortizarea mai mici), dnd impresia unei societ i performante.

11

Pentru a evita aceast capcan , utilizatorii externi interesa i n compararea celor dou societ i trebuie s se asigure c duratele de amortizare sunt comparabile sau, f cnd abstrac ie de cheltuiala privind amortizarea, s compare excedentul brut din exploatare. b) Influen a metodei de amortizare asupra rezultatului societ ii Conform legisla iei n vigoare, persoanele juridice amortizeaz imobiliz rile corporale utiliznd unul din urm toarele regimuri de amortizare: - amortizarea liniar , care const n repartizarea uniform a valorii de intrare a imobiliz rilor corporale pe toat durata de via util stabilit a acestora; - amortizarea degresiv , care presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu coeficien ii prev zu i de lege (1,5; 2; 2,5). Utilizarea regimului de amortizare degresiv se aprob de Consiliul de administra ie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului. - amortizarea accelerat , constnd n calcularea, n exerci iul financiar n care imobiliz rile corporale intr n activul persoanei juridice, a unei amortiz ri n limita prev zut de lege (50%) din valoarea de intrare a acestora. n exerci iile urm toare amortizarea se calculeaz dup regimul amortiz rii liniare. n alegerea metodei de amortizare, conduc torii societ ilor vor ine cont de ritmul de consumare a avantajelor economice generate de de inerea i utilizarea imobiliz rilor respective. Metoda de amortizare degresiv se utilizeaz mai ales atunci cnd imobiliz rile se uzeaz moral ntr-o perioad relativ scurt de timp. Norma IAS 16 trece n revist metodele de amortizare utilizabile, i anume: metoda liniar , metoda degresiv i metoda nsum rii cifrelor[1]. Comparativ cu practica din Romnia, utilizarea metodei liniare aduce urm toarele elemente noi: deducerea valorii reziduale din valoarea ini ial sau din valoarea reevaluat i estimarea de c tre ntreprindere a duratei de via a imobiliz rilor corporale. [1] R. Neag, Contabilitate financiar ntre na ional i interna ional, Editura Universit ii Petru Maior , Trgu-Mure , 2003, pag. 135. Metoda nsum rii cifrelor are ca rezultat alocarea costului ini ial n func ie de gradul de utilizare a activului sau de produc ia ob inut . Metoda degresiv determin o cheltuial descresc toare cu amortizarea pe parcursul duratei de util a activului.

via

Pentru a exemplifica influen a metodei de amortizare asupra rezultatului unui agent economic, presupunem cazul a dou societ i comerciale care de in i utilizeaz aceea i categorie de active imobilizate (un mijloc fix achizi ionat cu 120 mil. lei), amortizabile pe aceea i perioad de timp (3 ani). 12

Metodele de amortizare utilizate de cele dou societ i sunt ns diferite: metoda degresiv n cazul primei societ i i metoda liniar de amortizare pentru cea de-a doua. n func ie de metoda de amortizare re inut , conturile de profit i pierdere ale celor 2 societ i se prezint astfel. Metoda de amortizare are influen asupra contului de profit i pierdere.

Alegnd metoda amortiz rii degresive, prima societate creaz impresia unei societ i a c rei performan se amelioreaz de la un an la altul (coeficientul amortiz rii degresive se ob ine prin multiplicarea coeficientului de amortizare liniar cu 1,5; 2 sau 2,5; prin urmare amortizarea degresiv calculat va fi mai mare dect cea liniar n primii ani ai duratei de utilizare, diminund rezultatul; n anii urm tori cheltuiala cu amortizarea degresiv este mai mic , dnd astfel impresia amelior rii rezultatului fa de anii preceden i). n realitate, performan ele celor dou societ i sunt identice i constante. Potrivit reglement rilor actuale, societ ile pot decide utilizarea metodei de amortizare accelerat f r a mai fi nevoie de avizul organului teritorial al Ministerului Finan elor Publice (pentru echipamentele tehnologice, respectiv ma ini, utilaje i instala ii de lucru, computere i echipamente periferice ale acestora, puse n func iune dup data intr rii n vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerat f r aprobarea organului fiscal teritorial. Acela i regim de amortizare se poate utiliza i pentru brevetele de inven ie, de la data aplic rii acestora de c tre contribuabil). O consecin a utiliz rii metodei de amortizare accelerat este majorarea cheltuielilor cu amortizarea n primul an al duratei de func ionare a activului (amortizarea calculat reprezint 50% din valoarea activului), ceea ce determin reducerea rezultatului din exploatare. n anii urm tori se nregistreaz reducerea acestor cheltuieli (amortizarea se va calcula prin metoda liniar , n func ie de durata de func ionare r mas i de valoarea r mas de amortizat). Metoda de amortizare accelerat este preferat de societ ile care doresc netezirea rezultatelor, n cazul n care pentru primul an al utiliz rii acestei metode se prevede realizarea unui rezultat curent semnificativ, care prin majorarea cheltuielilor cu amortizarea va ajunge la nivelul considerat normal , comparabil cu cel din anii urm tori. De asemenea, cnd c tigurile se situeaz mult sub limita maxim , se va recurge la procedeul numit big bath , care permite ca n anul n care societatea nregistreaz o pierdere, managerii s majoreze pierderea respectiv prin includerea unor cheltuieli suplimentare, ceea ce va permite prezentarea unor c tiguri ridicate n anii care urmeaz i creeaz impresia unei societ i ale c rei performan e se amelioarez .

13

Potrivit principiului permanen ei metodelor, metoda de amortizare aleas trebuie s fie aceea i pe tot parcursul exerci iului financiar. Teoretic, n virtutea principiului permanen ei metodelor, societ ile pot influen a rezultatul prin politica de amortizare doar n anul n care realizeaz o investi ie. Astfel, o societate care, n anul achizi iei unui utilaj, a ales s l amortizeze pe o perioad de 6 ani, va trebui s respecte aceast alegere i n urm torii 5 ani, chiar dac n anul al doilea ea constat c ar fi fost preferabil amortizare degresiv sau o alt durat de amortizare. n realitate ns , societ ilor le este permis s schimbe durata de amortizare, metoda de amortizare i valoarea rezidual dac estim rile ini iale nu corespund situa iei actuale, cu condi ia, impus de lege, a men ion rii n notele explicative a oric ror modific ri ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modific rii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendin a real a rezultatelor activit ii persoanei juridice. Contabilitatea creativ i opera iile de lease-back

Opera ia de lease-back (sau tranzac ia de vnzare asortat concomitent cu o loca ie) reprezint un montaj financiar prin care proprietarul unui bun l vinde unui ter , pentru a-l relua, concomitent, printrun contract de loca ie. Plata n numele loca iei i pre ul de vnzare sunt n general legate, deoarece ele sunt negociate mpreun . Contabilizarea unei opera ii de vnzare a unui contract de loca ie depinde de categoria de contract de loca ie. Contextul aferent acestui montaj este sugerat de urm toarea schem de principiu[1]: [1] N. Feleag , L. Malciu, Politici i op iuni contabile, Editura Economic , 2002, pag. 165. Avantajele ntreprinderii I1: p streaz bunul, beneficiind de utilizarea lui; rezolv o posibil problem de trezorerie, prin ncasarea imediat a pre ului de vnzare al bunului.

Avantajele ntreprinderii I2: n varianta unei loca ii finan are, prin redeven ele ncasate, i asigur rentabilitatea investi iei sale (veniturile din dobnzi); n varianta unei loca ii simple, rentabilitatea nu se poate asigura dect atunci cnd suma chiriilor ncasate este superioar pre ului de vnzare.

Acest montaj poate fi utilizat de ntreprinderi pentru cosmetizarea imaginii lor financiare, atunci cnd jocul ntre cele dou tipuri de contracte de loca ie este speculat pentru mpodobirea bilan ului . 14

Opera ia de lease-back reprezint o decizie de gestiune deoarece situa ia real a ntreprinderii nu este n fapt modificat , ea utiliznd n continuare activul ca i cum ar proprietar. Aceast opera ie permite realizarea unui plus de valoare care poate fi constatat, n anul vnz rii, la rezultate. n realitate, acest plus de valoare va fi neutralizat de chiriile viitoare. n plus, prin ncadrarea contractului de nchiriere n categoria leasingului opera ional, se evit constatarea unei datorii i, n consecin , majorarea ratei ndator rii. Pentru a demonstra cele afirmate, vom compara consecin ele opera iei de lease-back asupra rezultatului cu consecin ele recurgerii la un mprumut garantat prin imobilizarea n cauz . Fiecare dintre cele dou variante determin o influen pierdere i asupra bilan ului. diferit asupra contului de profit i

Primirea unui mprumut se reg se te n contul de profit i pierdere prin prisma cheltuielilor cu dobnzile aferente mprumutului. n cazul opera iei de lease-back, n contul de profit i pierdere se vor reg si, n categoria altor venituri din exploatare, veniturile din cedarea imobiliz rii respective, care vor majora rezultatul curent al exerci iului. Chiriile aferente primirii n loca ie a bunului vor diminua rezultatul din exploatare al exerci iilor urm toare. Opera ia de lease-back nu are drept consecin Ea permite manipularea bilan ului. Datorit faptului c resursele procurate prin cedarea activului nu reprezint , din punct de vedere juridic un mprumut, opera ia nu majoreaz rata ndatoririi (raportul dintre total datorii i capitaluri proprii). Consecin ele opera iilor de lease-back asupra contului de profit i pierdere i asupra bilan ului au f cut din acestea o modalitate de finan are mai atractiv , n unele cazuri, dect finan area bancar . Pentru a stopa mpodobirea situa iilor financiare, prin recurgerea la opera ii de lease-back, unele organisme de normalizare au inclus n norme prevederi privind contabilizarea acestora. Astfel, norma interna ioanl IAS 17 stabile te c modul de contabilizare depinde de natura contractului de loca ie. Dac este vorba de o loca ie-finan are, plusul (minusul) de valoare degajat de opera ia de vnzare nu trebuie considerat un beneficiu (o pierdere) al (a) exerci iului n care are loc vnzarea, ci trebuie etalat pe durata contractului. 15 numai ameliorarea rezultatului.

De i, n ultimii ani a sporit vigilen a anali tilor financiari, tehnica finan rii prin lease-back i conserv nc o parte din eficacitate. Acest lucru este posibil deoarece notele explicative ale situa iilor financiare nu precizeaz care este natura loca iilor, nu descompune vnz rile de imobiliz ri n vnz ri normale i vnz ri leaseback i nici nu furnizeaz informa ii privind valoarea just a pre urilor de vnzare i a redeven elor. n plus, sarcina anali tilor financiari este ngreunat de faptul c exist cazuri n care utilizarea finan rii de tip lease-back nu decurge din dorin a ntreprinderilor de a degaja un rezultat artificial, ci dintr-o bun gestiune. Concluzionand, un sudiu realizat in Regatul Unit de catre Kamal Naser a evidentiat ca 91% dintre auditorii intervievati considera contabilitatea creativa o problema care nu va putea fi niciodata rezolvata. Altfel spus, indiferent de numarul si de gradul de detaliere a normelor contabile, intotdeauna vor fi unii care vor gasi o cale de a bate sistemul. Ca urmare, misiunea normalizatorilor si a reprezentantilor profesiei contabile nu este una simpla. Chiar daca nu sunt siguri ca vor cuceri razboiul impotriva contabilitatii creative trebuie sa faca efortul de a raspunde imaginatiei cu imaginatie. Mult succes!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Tema: Exemplifica i posibilit ile de cosmetizare a contului de rezultate sau a bilan ului. Lucrarea sa fie scrisa de mn .

16