Sunteți pe pagina 1din 23

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROLULUI INTERN AL INTREPRINDERII AN I 1. ELBORARE POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE.

STUDIU DE CAZ: SOCIETATE DE COMERT Auditul intern este, n interiorul unei ntreprinderii sau al unui organism, o activitate independent de aprecierea sau controlul operaiilor; el este n serviciul Conducerii.n acest domeniu, el este un control care are drept funcie estimarea i evaluarea eficacitii altor controale. Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii n exercitarea eficace a responsabilitilor lor furniznd analize, aprecieri, recomandri i comentarii pertinente referitoare la activitile examinate. Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. Obiectivele auditului intern sunt: -protejarea activelor intreprinderii; -asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; -asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; -promovarea eficacitii exploatrii. Auditul intern este o functie: A.noua: a aparut dupa criza economica din 1929 avand rolul de a diminua cheltuielile B.universala: se aplica tuturor organizatiilor indiferent de marimea sau natura acestora si se aplica tutror functiilor: Numeroi sunt nc cei care, atunci cnd vorbim de Auditul Intern, se gndesc la funcia financiar i contabil. De fapt, obiectivele i metodologia Auditului Intern sunt universale n acest sens n care ele se aplic tuturor activitilor permind astfel de a le gestiona mai bine.Se vor declina deci, toate funciile ntreprinderii: auditorul intern va exercita activitile sale pentru cel mai mare profit dintre toate. - Funcia financiar i contabil Contabiliatea, trezoreria sunt bineneles nscrise n Planul de Audit Intern, dar cu obiective complementare n raport ce cele asigurate auditorilor externi. Vom vedea cu ocazia poziionrii Funciei, n ce puncte aceste obiective difer. Dar vom vedea, de asemenea, n ce punct, auditul intern i cel extern sunt chemate s colaboreze, att de mare este complementaritatea aciunii lor. - Funcia comercial i logistic Marketing, vnzri, publicitate, stocaj, transporturi, toate aceste domenii trebuie explorate de auditorul intern. nelegem bine c n aceast semnificaie aspectul financiar i contabil nu este singurul interesat. Universalitatea obiectivelor auditului intern conduce la a analiza toate celelalte aspecte ale funciei: relaiile comerciale i publicitate, solvabilitatea clientului, calitatea livrrilor, cercetarea prospectelor, etc. - Funcia fabricaie / producie n sensul cel mai larg al cuvntului, adic incluznd examinarea instalaiei de fabricaie, ca i cea de producie, de meninere, de investiii, de securitate industrial, etc. Ceea ce vrea s spun n mod clar, este c auditorul intern este prezent de asemenea n uzine i pe antiere ca i n birouri. Fr ndoial

reuniunea unui anumit numr de condiii este necesar pentru a se ajunge n aceast situaie, n particular exigena unei culturi tehnice, cu att mai puin pentru ntreprinderile cu nalt tehnologie. De echipa de audit intern trebuie s fie format din auditori de toate originile i formaiile, ceea ce este, de fapt, preconizat de normele profesionale - Funcia informatic i nu numai informatica de gestiune Auditorul informatic care, nu este numai un auditor care a studiat informatica, ci neaprat un informatician format dup metodologia i instrumentele Auditului Intern. Acest auditor informatic exercit talentul su n cinci direcii fundamentale: 1. Auditarea centrelor informatice, i nu numai centre informatice de gestiune dar i informatic industrial, informatica de progress dup cum spun anglo-saxonii, adic aceea care concureaz fabricaia automatizat. Pe scurt, peste tot unde exist hardware, exist materia auditului. 2. Auditarea biroticii n toat ntinderea, diversitatea i complexitatea sa. 3. Auditarea reelelor informatice, necesar s completeze dou puncte anterioare, care impun din partea auditorului un nivel de competen tehnic, de asemenea, ridicat. Adic nu toate echipele de audit sunt n msur s abordeze aceste chestiuni; n acest caz trebuie gsite soluii de substituie. 4. Auditarea sistemelor n exploatare i al logicelelor aplicative. Acest domeniu percepe aici ansamblul celorlalte funciuni ale ntreprinderii n msura n care aceasta face apel uor la informatic. Auditul informatic este atunci n acest caz particular un specific al fiecrei funcii. 5. Auditarea sistemelor n dezvoltare care prezint aceleai caracteristici ca i precedentul chiar dac el se situeaz naintea exploatrii. Trebuie subliniat aici c rolul auditorului nu poate i nu trebuie s se confunde cu acela al responsabililor nsrcinai cu dezvoltarea. Aici ca i oriunde, auditorul nu este cel care face lucrurile ci cel care privete cum lucrurile sunt fcute. - Funciile de gestiune nglobm sub acest cuvnt tot ceea ce s-a putut omite n enumerarea anterioar. Gestiunea personalului n sensul cel mai larg i n toate elementele componente, logistica general a ntreprinderii, de la curarea birourilor pn la arhivare trecnd prin grdinrit i imprimerie, toate aceste activiti trebuie nscrise n programul de lucru al auditorului intern. i cum exist din ce n ce mai multe funcii codificate i normalizate, cmpul nu nceteaz a se lrgi: ieri calitatea, azi mediul nconjurtor. - Funcia auditului intern Auditul intern fiind o funcie i toate funciile avnd vocaia de a fi studiate, se nelege de la sine c auditul intern trebuie n mod egal s fie audit i deci s-i aib locul n enumerarea de fa. - Funcia managerial Unii afirm c aceasta trebuie exclus, c ea constituie excepia care confirm regula. Aici este vorba, fr ndoial, despre o ondulaie n faa dificultii deoarece a ntinde ntr-att auditul intern nu este un lucru uor deoarece trebuie nvins un dublu obstacol: obstacolul creat de Direcia General, deoarece aceasta dac nu-i cunoate bine funcia, sau, mai ru chiar, dac i formuleaz o idee fals, nu-i va da girul unei asemenea ntreprinderi; obstacolul creat chiar de auditul intern care ar trebui s supravegheze, s nu judece natura aciunii Direciei, ceea ce evident i va face sarcina dificil. C.periodica, fiind o functie permanenta in intreprindere, dar o functie periodica pentru cei care o intalnesc. Auditorul intern este vizat de toate fazele activitii ntreprinderii care intereseaz conducerea. Aceasta implic faptul de a apela pn la aspecte contabile i financiare pentru atingerea unei nelegeri depline a operaiilor examinate.Pentru a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate activitile urmtoare: - examinarea i aprecierea sinceritii, suficienei i aplicarea controlului contabil, financiar i operaional i promovarea unui control eficace la un cost rezonabil; - verificarea conformitii cu politicile, a planurilor i a procedurilor stabilite; - verificarea la ce punct activele societii sunt justificate i prezervate de pierderi de orice natur; - verificarea exactitii informaiilor utilizate de ctre Conducere; - evaluarea calitii aciunii n punerea n execuie a responsabilitilor asumate; - recomandarea de ameliorri operaionale. Responsabilitile auditului intern n cadrul organizaiei trebuie s fie clar stabilite de ctre Conducere. Autoritatea sa trebuie s permit auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri i la persoanele care au un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie s fie liber s verifice, s estimeze valoarea politicilor, a planurilor, a procedurilor i a rapoartelor interne i externe. Responsabilitile auditului intern sunt: - de a informa i consilia Conducerea,n acord cu deontologia Institutului Internaional al Auditorilor Interni

- de a coordona activitile sale cu cele ale altor grupe de control, astfel nct s garanteze ct mai bine posibil securitatea controalelor i eficacitatea organizaiei. n ndeplinirea funciilor sale, un auditor intern nu are asupra activitilor pe care le controleaz nici responsabilitate direct, nici autoritate. Din aceste motive, controlul i avizul auditorului intern nu trebuie n nici un mod s descarce alte persoane de exercitarea responsabilitilor care le-au fost repartizate. Trei ipostaze ale auditului intern Se disting, n general, trei tipuri de control: 1. Audit contabil sau verificaional sau financiar 2. Auditul operaiilor de gestiune sau operaional 3. Auditul conducerii 1.Auditul contabil sau financiar Acest audit nu rspunde exact la aceeai definiie ca n cazul auditurilor externi i interni. Exist ntr-adevr o diferen ntre periodicitatea verificrilor, gradul lor de precizie, natura datelor examinate. Obiectivele auditorilor interni sunt specifice: - Este vorba de a evita ca o eroare de gestiune s se produc din cauza proastei caliti a informaiei. Datele financiare utilizate pentru gestiunea curent sunt urmtoarele: Bilanul Contul de rezultate Cifra de afaceri Evoluia cheltuielilor n funcie de natura lor Variaia imobilizrilor Clieni i furnizori Posturile de trezorerie Tehnicile utilizate n auditul financiar cuprind: - controale indiciare Tablourile de analize ale contului destinate decelrii nregistrrilor contabile eronate (rate, crediteclieni i furnizori, rata de rotaie a stocurilor, remuneraii datorate). - sondaje statistice Ritmul, de exemplu, 10 facturi de vnzri, 10 decontri de plat, etc Aceste sondaje corespund unui audit vertical care include examinarea tuturor pieselor (documentelor) stabilite. - intervenii punctuale controlul cantitativ al stocurilor ; contabilitatea de cas ; confirmarea direct a soldurilor clieni i furnizori ; verificri ale relaiei cu bncile. - analiza contabilitii analitice descompunerea preului de revenire al unui numr de produse; control prin sondaj al imputrii analitice a costurilor diverse. Dei efectuate de ctre serviciile contabile sau bugetare independente, calcularea ecarturilor dintre previziuni i realizri merit, n egal msur, controale ale auditorilor interni. 2. Auditul operaional Dac auditul financiar verific respectarea regulilor contabile, bugetare i statistice, n schimb,auditul operaional controleaz buna aplicare a procedurilor de gestiune intern. Auditul operaional nu intereseaz dect operaiile de gestiune curent. Auditorii interni suscit n general, redactarea i divulgarea diverselor proceduri utilizate, ncercnd ntotdeauna ameliorarea lor. Competena serviciului de audit, care se ntinde la ansamblul ntreprinderii i poziia sa independent la ierarhia operaional, i permite de a manifesta un rol de consilier permanent pe lng direciile operaionale. Lurile de poziie ale auditorului, sub form de recomandri, angajeaz responsabilitatea sa n privina Directorului General. Dar, n nici un caz, decizia de aplicare a recomandrilor nu va fi luat de ctre auditor. Aceasta ar aciona n detrimentul responsabilitii direciilor operaionale i nu ar mai permite auditorului de a manifesta o independen suficient. Respectarea procedurilor i cutarea ameliorrii lor permite reducerea riscurilor ntreprinderii.

Dou criterii sunt n general reinute pentru orientarea activitii auditorilor: importana operaiunilor (produsul cel mai vndut, uzina al crei personal este cel mai numeros etc.) caracterul lor de noutate (lansarea unui produs, utilizarea unui nou media publicitar, investiie etc.) Eficacitatea controlului n materie de audit operaional va fi n funcie de 3 factori: - cunoaterea ntreprinderii - aptitudinea auditorilor la rezolvarea problemelor puse - facultatea lor de persuasiune pe lng direciile vizate Analiza critic a auditorului intern nu va avea valoare dect n msura n care va insista pe o cunoatere teoretic i practic a dificultilor cu care se confrunt serviciile operaionale. 3. Auditul conducerii Contrar auditului contabil sau operaional, auditul conducerii nu constituie dect foarte rar o realitate a ntreprinderii la ora actual. Auditul conducerii este definit ca o contribuie specific din partea auditorului la soluionarea problemelor puse de politica general. Auditul conducerii presupune un studiu specific, precum: - o analiz a costurilor - oportunitatea unei campanii publicitare - incidena metodei de remunerare Obiectivul auditului va fi de a garanta Conducerii (Directorului General) calitatea concluziilor tehnice pe baza crora se vor lua decizii. n caz de caren a serviciilor operaionale, auditul va putea fi orientat spre realizarea propriilor sale lucrri de studii i de cercetare. Cele opt diferene dintre auditul intern si cel extern --> n ceea ce privete statutul (prima diferen): este o eviden care este fundamental. Auditorul intern aparine personalului ntreprinderii, auditorul extern (Cabinet internaional) este n situaia unui presatator de servicii juridice independente. --> n ceea ce privete beneficiarii auditului (a doua diferen): auditului intern lucreaz n beneficiul responsabililor ntreprinderii: manageri, direcia general, eventual Comitetul de Audit. Auditorul extern certific conturile pentru toi cei care au nevoie: acionari, bancheri, autoriti de tutel, clieni i furnizori etc. --> n ceea ce privete obiectivele auditului (a treia diferen): atunci cnd obiectivul auditului intern este de a aprecia buna desfurare a activitilor ntreprinderii (dispozitive de control intern) si de a recomanda aciunile pentru a ameliora, cel al auditului extern este de a certifica: - regularitatea, - sinceritatea, - imaginea fidel a conturilor, rezultatelor i situaiei financiare. Se observ c pentru a atinge aceste obiective, auditorii externi vor trebui, i ei, s aprecieze dispoziiile de control intern, ceea ce n mod precis trebuie s garanteze cele trei caracteristici fundamentale mai sus menionate: vor fi astfel dispoziii de natur financiar, contabil i cantitativ. Controlul intern apare asfel ca un mijloc pentru auditul extern atunci cnd este un obiectiv pentru auditul intern. Aa cum deja am prezentat n capitolul precedent, aceast diferen intre cele dou funcii este fundamental, rezultnd de aici asemnri, care ar fi n zadar a dori a le opune deoarece ele nu urmresc aceleai scopuri i nu rein aceleai noiuni. Aceast apropiere naional n care se compar sumele n litigiu cu totalul bilanului sau cu totalul cifrei de afaceri este total strin auditului intern. n aprecierea desfurrii afacerilor, relevarea prin test a unei disfuncionri, al unei erori, dac minim ele nu sunt comparate cu ordinele mrimilor contabile cu att mai mult posibil, ele pot fi indicele unei dezordini grave, nc potenial, dar care va trebui remediat. Obiectivul auditului intern nu este centrat pe un anumit lucru precis din timpul real, el ia de asemenea n considerare riscurile poteniale. --> n ceea ce privete cmpul de aplicare a auditului (a patra diferen): cu privire la obiectivele sale, cmpul de aplicare a auditului extern nglobeaz tot ceea ce contribuie la determinarea rezultatelor, la elaborarea situaiei financiare, ns n toate funciile ntreprinderii. Auditul extern care ar limita observaiile sale i investigaiile doar n sectorul contabil ar face o lucrare incomplet. Profesionitii, (tiu foarte bine) exploreaz toate funciile ntreprinderii i toate sistemele de informaie care particip la determinarea rezultatului i aceast exigen este din ce n ce mai mare. Cmpul de aplicare a auditului intern este mult mai vast deoarece el include nu doar toate funciile

ntreprinderii dar i toate demersurile lor. Astfel, avnd o apreciere tehnic privind ntreinerea unui material de fabricare sau apreciind calitativ modalitile de recrutate al ncadrrii, este cu totul n cmpul de aplicare a auditului intern i n afara auditului extern. Cu toate acestea, acesta din urm este cu privire la ntreinerea sau recrutarea din dimensiunile lor financiare. --> Cu privire la prevenirea fraudei (a cincea diferen): auditul extern este interesat de orice fraud, din momentul n care ea are, sau este susceptibil de a avea, o inciden asupra rezultatului. n schimb, o fraud de confidenialitate a dosarelor personale privete auditul intern, i nu auditul extern. --> Cu privire la independen (a asea diferen): este de la sine c aceast independen nu este de aceeai natur. Independena auditorului extern este cea a titularului unei profesiuni libere, ea este juridic i statutar, cea a auditorului intern este asemenea restriciilor analizete n capitolul precedent. --> Cu privire la periodicitatea auditului (a aptea diferen): auditorii externi realizeaz, n general, misiunile lor ntr-un mod intermitent i n momente privilegiate pentru certificarea conturilor: sfrit de trimestru, de an. n afara acestor perioade, ei nu sunt prezeni, doar n cazul anumitor grupuri mari a cror importan a afacerilor cere prezena permanent a unei echipe de-a lungul anului, echip care se mrete considerabil n perioada de nchidere a conturilor. Auditorul intern lucreaz n permanen n ntreprinderea sa pentru misiunile planificate n funcie de risc i care l solicit cu aceeai intensitate oricare ar fi perioada. ns s observm, de asemenea, c auditorul extern este n relaie cu aceeai interlocutori, n aceleai servicii, atunci cnd auditorul intern schimb fr ncetare interlocutorii. Din punct de vedere relaional, auditul extern este permanent i auditul intern este periodic. --> Cu privire la metod (a opta diferen): auditorii externi realizeaz lucrrile lor dup metode care fac proba lor, pe baz de analize, inventare. Metoda auditorilor interni este specific i original: ea va fi descris n detaliu n a treia parte a acestui capitol. Diferenele dintre cele dou funcii sunt astfel precise i bine cunoscute, nu ar trebui s existe confuzii. ns ele nu trebuiesc ignorate deoarece aprecierea i buna punere n practic a complementaritilor este pentru organizaii n ntregime un gaj de eficacitate. Exemplul 1 Auditul extern i auditul intern al contabilitii n examenul su din sectorul contabil, auditorul extern, pentru a aprecia regularitatea, sinceritatea i imaginea fidel a conturilor examineaz n special: - exhaustivitatea nregistrrilor, - realitatea cifrelor, - evaluarea corect a operaiilor, - perioada de nregistrare, - corectarea prezentrii privind obligaiile legale. Pentru a realiza aceste obiective, auditorul extern analizeaz dispozitivele de control intern puse n practic pentru a asigura regularitatea conturilor i rezultatelor. n examinarea funciei contabile, auditorul intern, urmrete: - n ce msur regulile de funcionare ale ntreprinderii sunt respectate (partajarea sarcinilor, procedurilor de lucru, planurile) i dac nu, de ce? - n ce msur ansamblul dispozitivelor de control intern guvernnd funcionarea contabilitii permite responsabililor s-i desfoare activitatea. Ansamblul acestor observaii permite a avea o idee asupra bunei funcionri a operaiilor contabile i astfel s se recomande ce este necesar pentru ameliorarea situaiei. Exemplul 2 Auditul intern i auditul extern al funciei de cumparare S reamintim c este vorba de aceast funcie esenial care const n negocierea i cumprarea de de marfa,situatie care intereseaz foarte mult auditul intern i extern. n examinarea sa, auditul extern va asigura c aceste operaii complexe au fost nregistrate cu regularitate i sinceritate: - nregistrarea operaiilor n momentul n care a intervenit schimbarea de proprietate (de unde analiza contractelor); - exhaustivitatea operaiunilor nregistrate n perioad; - valorificarea devizelor n cursul adecvat; - calculul provizioanelor pentru deprecieri; - aprecierea cantitilor (calculul pierderilor);

- respectarea regulilor de nregistrare contabil (cheltuieli accesorii) etc. Auditul intern se preocup de asemenea de aceast funcie esenial care figureaz n planul su de audit, ns cu o alt optic. Auditorii interni urmresc n special: - dac toate dispoziiile au fost luate pentru un control periodic a regularitii, sinceritii conturilor (audit extern); - dac regulile ntreprinderii pentru a evita orice risc de coliziune n negocieri, au fost astfel respectate i dac ele sunt suficiente i eficace; - dac organizarea muncii permite obinerea cursului celui mai bun la momentul potrivit; - dac relaiile de munc sediu/uzine permit aprovizionarea dorit privind calitatea, cantitatea i termenele. Se observ astfel n ce punct obiectivele i astfel tehnicile sunt complementare i ct este de necesar s se realizeze i s se dezvolte o indispensabil colaborare. i aceasta este cu att mai necesar cu ct pornind de la tehnica fiecruia, vor aprea informaii diferite: auditorul intern dispune de informaii i cunotine privind mediul i alte ntreprinderi din aceeai ramur i cu aceleai activiti; auditorul intern care, prin natur, este mai puin informat, are din contr o contiin integrat a funcionrii interne a ntreprinderii: cultura sa , organizarea sa, metodele sale, obiceiurile sale. Politicile alese de ctre ntreprindere au o influen direct asupra faptelor contabilizate i auditorul trebuie s le cunoasc pentru a se asigura c ele sunt corect transpuse n contabilitate. Exemplu: politica de dezvoltare a noilor produse poate accelera nlocuirea anumitor produse,strategia unui grup poate conduce la accentuarea sau, dimpotriv, la suprimarea susinerii sale financiare pentru o filial. Politicile vizate sunt toate cele care vizeaz aspecte fundamentale ale vieii ntreprinderii :comercial, financiar, social, cercetare, dezvoltare, producie, investiii. Pentru operaiile repetitive, obinuite , sistemul de gestiune al acestor operaii trebuie s fie conceput i aplicat ntr-un mod de a preveni sau de a detecta i a corecta erorile. Stpnirea operaiilor: sistemul de control intern trebuie s asigure respectarea procedurilor n scopul de a asigura c exist o protecie suficient a activelor, a patrimoniului i a resurselor ntreprinderii. Stpnirea conturilor: sistemele contabile i controalele interne trebuie s dea asigurarea c nregistrrile contabile corespund unor operaii reale referitoare la societate, bine contabilizate, fr a nu uita nici dubla utilizare (angajare), pentru valori i pentru conturi adecvate (un sistem prost conceput poate s afecteze toate sau numai o parte a datelor - evaluarea fiabilitii sistemului este deci un element important n decursul auditorului ). Etapele unei misiuni de audit sunt urmatoarele: I.Etapa de pregatire=de studiu, care include: -ordinul de misiune, care poate fi scurt sau lung -etapa de familiarizare, care cuprinde: luarea la cunostinta, mijloacele si planul de abordare -identificare riscurilor -definirea obiectivelor II.Etapa de realizare=de verificare, care cuprinde: -reuniunea de deschidere -programul de audit -chestionar de control intern -munca pe teren -dovada in auditul intern III.Etapa de incheiere, care cuprinde: -proiectul de raport de audit intern -reuniunea de inchidere -raportul de audit intern -raspunsuri la recomandari si monitorizarea raportului Exemplificarea acestor etape o voi realiza mai jos: I.Etapa de pregatire=de studiu, care include:

-ordinul de misiune Exemplu de ordin de misiune scurt: Ordin de misiune ~Destinatar :Directorul auditului intern ~Copie pentru informare: Directorul personalului ~Obiect:Auditul functiei de recrutare Misiunea va viza numai serviciul de recrutare. Directorul de personal va aduce ordinul de misiune la cunostinta tuturor responsabililor vizati. -etapa de familiarizare, care cuprinde: luarea la cunostinta, mijloacele si planul de abordare In cazul unui audit al salariilor , auditorul realizeaza un chestionar care sa ii permita sa cunoasca diverse informatii: 1.Date cantitative: suma inscrisa pe statul de plata, suma cheltuielilor cu salariile, numarul de angajati, numarul de centre de plata, numarul de salariati platiti in numerar sau prin virament bancar 2.Informatii de reglementare: Continutul conventiilor colective, stabilirea nivelurilor de remunerare, autorizari de plati sau viramente, regimul orelor suplimentare 3.Proceduri: procedura de pregatire a salariului, de calcul si de plata a acestuia 4.Organizarea: organizarea centrelor de plata, numarul de persoane implicate, alte informatii privind mediul -identificare riscurilor Auditorul trebuie sa ia in considerare cei 3 factori susceptibili sa genereze riscuri: expunerea: deturnari, incendii, pagube ce afecteaza bani, stocuri, imobile amenintarea: fraude,catastrofe naturale De exemplu in caul receptiei de marfa atunci cand se verifica securitatea receptiei in cazul pierderilor vorbim de un risc mediu, iar in cazul avariilor de un risc scazut. Cand de verifica conformitatea calitatii riscul este evaluat ca fiind grav. -definirea obiectivelor Exemple de obiective generale:securitatea activelor, respectarea regulilor, optimizarea resurselor, fiabilitatea informatiilor Exemple de obiective specifice:controlul calitatii serviciilor prestate, respectarea dispozitiilor in ceea ce priveste securitatea, fiabilitatea fisierelor informatice II.Etapa de realizare=de verificare, care cuprinde: -reuniunea de deschidere SCOPUL:Intalnirea cu reprezentantii structurii auditate . Sedinta de deschidere stabileste: -Prezentarea auditorilor interni -Prezentarea obiectivelor misiunii de audit -Termenele pentru preentarea documentelor solicitate -Discutarea temeticii auditului -Stabilirea calendarului intalnirilor -Comunicarea modului de realiarea a interventiei la fata locului -Asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea misiunii de audit -programul de audit reprezinta documentul intern in care se vor stabili si repartiza sarcinile si are anumite caracteristici: -este un document contractual -este o planificare a muncii -este planul pe care trebuie sa-l urmeze auditorul, el neactionand la intamplare -este punctul de plecare pentru chestionarul de control intern -ii permite responsabilului de misiune sa manitorizeza activitatea

-reprezinta o documentarte pretioasa care serveste ca model auditurilor viitoare -chestionarul de control intern este format din toate intrebarile relevante ce trebuiesc formulate pentru a efectua o analiza completa. Cele 5 intrebari fundamentale sunt:cine?, ce?, unde?, cand? si cum?. In cazul auditului salariului chestionarul va contine intrebarile: Cine? cine stabileste salariile? cine decide acordarea avansurilor? cine autorizeaza orele suplimetare? cine calculeaza salariile? cine autorizeaza plata salariilor? Ce? care sunt elementele ce formeaza salariul? imprumuturile si avansurile sunt integrate? Unde ? unde sunt inregistrate bazele de date? unde sunt centralizate statele? Cand ? cand sunt verificate calculele? and sunt efectuate corelatiile contaile? cand se efectueaza platile? Cum ? cum sunt stabilite nivelurile de remunerare cum sunt calculate retinerile? cum sunt efectuate controalele? cum este calculat fiecare salariu? -munca pe teren -dovada in auditul intern se bazeaza pe observare si are ca rezultat foaia d identificare si analiza a problemei, care este impartita in 5 parti:probelma, constatarea, cauzele, consecintele si recomandarile -dovada in auditul intern, care poate fi : dovada fizica, dovada- marturie,dovada- document si dovada analitica. -coerenta validarii III.Etapa de incheiere, care cuprinde: -proiectul de raport de audit intern, care este un fel de raport de audit provizoriu -reuniunea de inchidere reuneste aceiasi participanti ca si reuniunea de deschidere -raportul de audit intern este rezultatul final auditului. Acesta se prezinta entitatii auditate si este un un document de informare pentru conducere. Este compus din: -prima pagina si scrisoarea de transmitere -sumar-introducere si sinteza -corpul raportului sau raportul detaliat -concluzia-planul de actiune-anexele -raspunsuri la recomandari si monitorizarea raportului.Deoarece fiecare constatare da nastere unei recomandari ,acestea trebuiesc prezentate entitatii auditate. Auditorii trebuie sa aiba grija ce se intampla cu recomandarile lor pentru a masura eficacitatea reala a lucrarilor lor. STUDIU DE CAZ Procedura ciclului de achizitii In ceea ce priveste cerererile de achizitie,auditorul verifica ca acestea sa fie autorizate de persoana responsabila pentru ca nu cumva sa se lanseze comenzi care nu sunt pentru nevoile

intreprinderii, verifica daca departamentul de achizitii monitorizeaza preturile furnizorilor astefel incat sa nu se lanseze comenzi care sa contina preturi prea ridicate pentru nevoile intreprinderii, daca comanda lansata coincide cu cererea de achizitie si daca aceasta poarta semnatura persoanei responsabile ca sa nu se ajunga in situatia in care se lanseaza comenzi care nu sunt pentru nevoile intreprinderii. De asemenea verifica daca la receptia bunurilor daca se emite o nota de receptie si daca aceasta coincide cu cererea de achizitie astefel incat sa nu se primeasca bunuri care nu au fost comandate.Auditorul verifica fizic bunurile primite atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. De asemenea verifica daca facturile de la furnizori ajung la departamentul de contabilitate pentru a constata daca exista facturi primite, dar neinregistrate si reconciliaza facturile, comezile si notele de receptie astefel incat sa nu existe bunuri facturate care nu au fost comandate si se verifica daca facturile au fost inregistrate in jurnalul de cumparari.Apoi verifica daca exista autorizarea la plata a facturilor furnizorilor, daca platile au fost operate corect, daca nu au depasite scadentele si verifica sa nu existe solduri de furnizori incorecte sau sa nu se incurce intre ei furnizorii sau daca nu s-au omis sa se inregistreze anumite cheltuieli in perioada corecta. Procedura de vanzari In primul rand auditorul verifica modul de desfasurare a procesului de vabzare care are mai multi pasi: In primul rand se verifica daca eventualul client este deja client al firmei sau nu. Daca nu este deja client al firmei se verifica daca exista referinte/recomandari pentru clientul in cauza pentru a nu se ajunge in situatia de a vinde clientilor indoielnici, iar apoi se stabileste limita de credit pe care nu trebuie sa o depasesca clientul respectiv. Daca este deja client al firmei se verifica soldul acestuia astefel incat facturile ramase neincasate sa nu depasesca limita de credit. De asemenea urmareste daca in momentul in care se primeste comanda se verifica numarul acesteia si daca este autorizata de persoana responsabila. Apoi el de asigura ca se verifica preturile si eventualele reduceri de pret, care trebuiesc autorizate de persoana responsabila scopul fiind acela de a nu vinde sub nici o forma sub pretul de achizitie, ca la livare se verifica comanda si se compara cu notele interne de livrare astefel incat sa nu se ajunga in situatia de a livra marfuri care nu sunt conforme cu comanda. Dupa acesta reconciliere se examineaza bunurile din punct de vedere cantitativ si calitativ, iar apoi se inregistreaza miscarea de stocuri. Se reverifica apoi nivelul soldul stocurilor pentru a stabili limita pana la care se mai pot accepta comenzi. Urmatorul pas este verificare facturii sau avizului de expeditie, punandu-se accent pe verificare semnaturii de primire care atesta ca factura a fost acceptata de client atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ si ca reperele de pe factura sunt cele comandate de acesta. Apoi se verifica ca factura a fost emisa si ca s-au inregistrat corespunzator atat venitul din vanzarea marfurilor, cat si cheltuiala cu descarcarea de gestiune si ca ele apartin perioadei corespunzatoare. Urmatorul pas consta in verificare scadentelor facturilor emise clientilor urmarindu-se sa se depisteze clientii incerti si sa se inregistreze provizioanele adecvate. In ceea ce priveste incasarile de la clienti se verifica ca acestea sa fie inregistrate . Se verifica ca orice incasare sa aiba o factura corespondenta si ca inregistrarea facturii si incasarii sa fie realizate de doua persoane si nu de una singura. Lunar se reconciliaza soldul cu clientii si se regleaza eventualele diferente. Se verifica de asemenea daca s-au inregistrat incasari pentru care nu s-au emis facturi s se colecteze tva in momentul incasarii. La finele lunii se verifica daca toate facturile au fost emise in momentul livrarii marfurilor, iar in caz contar daca s-au inregistra corespunzator avizele de expeditie (clienti-facturi de intocmit tva neexigibila) si daca la emiterea facturii in luna urmatoare s-a tinut cont de ceea ce fusese inregistrat anterior si daca se inchid conturile: Clienti-facturi de intocmit si Tva neexigibila. Procedura salarii Auditorul intern verifiva ca persoana care intocmeste statele de salarii nu este cea care efectueaza plata urmarindu-se in acest fel sa nu se efectueze fraude la plata salariilor. Acesta verifica de asemenea ca fluturasii de salarii coincid cu sumele de plata de pe state, ca s-au calculat corect orele suplimentare, sumele aferente concediilor de odinha sau a celor medicale. Se verifica ca procentul de pe foaia de concediu medical emis de doctor s-a introdus corect in programul de salarii. Lunar compara salariile nete din luna respectiva cu cele din perioadele anterioare, iar daca apar diferente verifica daca acetea sunt justificate. Lunar efectueaza reconcilierea ntre plile salariilor i a conturilor bancare Ciclul cash

Auditorul intern verifica daca sumele de bani platite sau incasate sunt inregistrate, daca exista separarea sarcinilor intre persoana care inregistreaza documentele aferente registrului de casa si persoana care are acces la numerar. Verifica de asemenea ca exista sisteme de protectie pentru casa si pentru cecuri/bilete la ordin, ca toate platile aunt autorizate, ca cecurile/biletele la ordin sunt completate corespnzator, ca secventa numerica a acestora este cronologica, ca sunt semnate de persoana responsabila, ca nu sunt cecuri /bilete la ordin semnate in alb. Auditorul verifica ca toate platile sunt inregistrate si ca persoana care le inregistreaza nu este aceeasi cu cea care aproba platile.Verifica de asemenea corelatia factura-plata urmarind ca suma platita sa coincida cu suma de pe factura, care obligatoriu trebuie sa aiba stampila bun de plata. Periodic verifica ca soldul furnizorilor din contabilitate sa coincida cu cel din contabilitatea acestora. Auditorul verifica ca se repecta ca platile/incasarile maxime sa nu depasesca 10.000 ron in total si 5.000 ron pentru fiecare tert, ca toate cecurile/bo sunt trimise la banca cu o zi doua inainte de scadenta si ca acestea apar ulterior in extras, ca soldul casei este corect si ca accesul la numerarul din casa este permis doar casierei. In cazul existentei plusurilor/ minusurilor de numerar se investigheaza motivele acetei diferente. Auditorul verifica ca exista restrictii in ceea ce priveste deschiderea conturilor bancare sau efectuarea platilor si ca intotdeauna casa este nchis i c accesul la cas este dat numai persoanelor autorizate Ciclul stocuri Auditorul verifica ca stocurile au fost inregistrate corect atat cantitaviv, cat si calitativ, ca stocurile din contabilitatea de gestiune corespund cu cele din contabilitatea financiara, ca toate miscarile de stocuri sunt autorizate si aprobate, ca acestea sunt inregistrate in perioada corecta, ca acestea sunt asigurate si ca au o valoare rezonabila. Pentru realizarea acestor verificari auditorul examineaza documentele emise sau primite , efectueaza calcule aritmetice, compara confirmarile primite de la de terti cu situatia din contabiliatte, participa la inventare si verifica daca diferentele sunt inregistrate corespunzator, analizeaza fluctuatiile si elementele neobisnuite. Auditorul verific dac toate stocurile au fost identificate i incluse n activul bilanier (exhaustivitatea), dac toate stocurile au fost corect evideniate n vederea evalurii de bilan (exactitate), dac costul stocurilor a fost corect calculat prin metoda de evaluare acceptat de procedurile interne ale conducerii. Auditorul verific dac toate sumele sunt incluse n situaiile financiare i corespund cu evidenele contabile. Aceste stocuri regsite n activul bilanier trebuie s existe i fizic (existena). Se verific dac stocurile au fost nregistrate n perioada contabil corect (independena exerciiilor). Stocurile cu o micare lent sau fr micare au fost corect evaluate, la valoarea net realizabil (evaluare). Auditorul trebuie s valideze dac toate stocurile firmei sunt incluse n activul bilanier al societii auditate. n baza etapelor anterioare, auditorul, prin procedurile de control, se asigur dac gestiunea i contabilizarea stocurilor au fost supuse controlului intern permanent. Analiza indicatorii specifici cu privire la stocuri, viteza de rotaie i permit auditorului s constate eventualele discrepane n fluctuaiile lunare i anuale fa de perioadele precedente. In ceea ce priveste evaluarea stocurilor auditorul urmareste ca stocurile sa fie inregistrate la minimuldintre valoarea net realizabil i costul lor; De asemenea verifica modul de determinare a costului la ieirea lor pentru producie si verificarea valorii contabile de intrare (facturi de cumprri, calculaia costurilor prestabilite i postcalculul). De asemenea auditorul trebuie s se asigure de concordana acestor metode, de permanena lor i le verific prin sondaj.

Auditul mijloacelor fixe Auditorul verifica ca metoda contabila nu s-a schimbat, ca se folosesc durate de amortizare in conformitate cu legile in vigoare, ca s-au recalculat amortizarile in cazul activelor reevaluate, ca toate iesirile si intrarile de mijloace fixe sunt inregistrate. Aleatoriu face inspectia fizica a catorva din mijloacele fixe intrate si compara valoare lor din registrul mijloacelor fixe cu cea din contabilitate si din factura de achizitie. Verifica de asemenea ca valoare vanzarilor de mijloace fixe din contabilitate este

10

aceeasi cu cea din factura si ca iesirile se reflecta si in registrul mijloacelor fixe. Recalculeza pierderea sau profitul obinut din vnzarea de mijloace fixe si verifica ca profitul obinut din vnzarea mijloacelor fixe a fost bine nregistrat n conturi.Pentru realizarea acestor verificari se urmareste ca toate mijloacele fixe ale societatii sa fie inregistrate si sa se reconcilieze fisa mijlocului fix cu contabilitatea pentru fiecare categorie de mijloace fixe ( costul, deprecierea, valoarea neta a mijloacelor fixe, amortizare lunara, amortizare cumlata). Clieni i conturi ataate Auditorul reconciliaza cartea mare clieni cu balaa general si pentru un esantion reprezentativ verifica ca soldul din contabilitate sa coincida cu cel din confirmarea clientilor. Pentru cei cu solduri neobisnuite se verifica facturile care compun soldul si se discuta cu clientii in cazul unor diferente pentru a stabili unde s-a produs greseala. Auditorul verifica sa nu se inregistreze vnzri fictive, sa nu se produca deturnare numerar dac acelai angajat ncaseaz concomitent facturile de la clieni i actualizeaz i jurnalul de vnzri, sa nu se fure bunurile .De asemenea verifica modul de acordare a reducerilor comerciale si financiare, verific concordana ntre jurnalul vnzrilor, facturi i registrele contabile si acorda o mare atentie asupra clienilor inceri cu scopul de a preveni eventualele creane incerte. De asemenea auditorul poate propune micorarea importurilor pentru a minimiza cheltuielile cu diferenele de curs valutar, identificarea situaiilor n care clientul ar avea posibilitatea de a obine reduceri financiare pentru plata nainte de termenul scadent, minimizarea termenului de achitare a datoriilor fa de creditori, fr s se deterioreze relaiile cu furnizorii si.

Furnizori i provizioane Auditorul analizeaza facturile neplatite si compara soldul furnizorilor cu extrasele de cont ale acestora. Urmareste de asemenea ca fiecare plata sa se coreleze cu o factura fiscala sau cu o proforma astfel incat sa nu apara in balanta furnizorilor furnizori cu sold debitor. Auditorul verifica ca nu cumva o plat eronat sa fie fcut unui salariat sau unui furnizor fr a avea aprobarea conducerii pentru efectuarea plii sau sa nu coincida fisa furnizorului cu jurnalul cumprrilor, fiind incluse facturi fictive pentru plat. De asemenea auditorul revedere soldurile nerecuperabile i face recomandrile cu privire la acele conturi ce urmeaz a fi trecute pe venituri.

Capitolul social Auditorul reconciliaza valoarea capitalului din conturile din contabilitate cu cea din actul constitutiv , tanand cont de posibilele schimbari prezentate in procesele verbale ale AGA. Aceste verificari au scopul de a verifica ca toate modificrile aprobate de Adunarea General a Acionarilor cu privire la capitalul social au fost nregistrate corespunztor n contabilitate, ca toate creterile sau diminurile de sume proprii de finanare sunt reale i corespund cu deciziile conducerii, ca intregul capitalul social modificat este n concordan cu statutul i contractul de societate sau cu Cererea de meniuni nregistrat la Registrul Comerului. Auditorul verifica de asemenea ca toate micrile (creteri sau diminuri) de rezerve au fost corect nregistrate contabil, ca au fost corect calculate, corect nregistrate i evideniate n contabilitate, ca dividendele au fost calculate corect, nregistrate corespunztor n contabilitate i au fost aprobate de Adunarea General a Acionarilor sau Asociailor si ca modificrile capitalurilor proprii au fost nregistrate n perioada contabil corespunztoare producerii evenimentului de cretere sau micorare a lor si ca nregistrrilor contabile sunt in concordanta cu normele legale, Legea contabilitii etc. Auditul capitalurilor imprumutate Auditorul urmreaste documentele care-i permit s observe valoarea mprumuturilor, dobnzile ce decurg din acestea pe perioada curent i n viitor, garaniile acordate pentru aceste mprumuturi si se asigura de eventuale ipoteci sau gajuri prevzute, dac aceste mprumuturi au fost corect contabilizate i imputate pe perioada corespunztoare.

11

. Auditul contului de profit i pierdere Auditorul se asigur dac toate cheltuielile au fost incluse n situaiile financiare, daca toate cheltuielile i cumprrile au fost corect nsumate i corect nregistrate,daca aceste cheltuieli i achiziii au fost tranzacii reale n activitatea entitii auditate, ca sumele evideniate n situaiile financiare sunt conforme cu instrumentrile tehnice contabile si ca toate achiziiile i cheltuielile sunt aferente exerciiului financiar al perioadei curente. Auditorul verifica de asemenea natura bunurilor i serviciilor achiziionate i modul cum sunt utilizate, existand riscul ca aceste bunuri i servicii s fie utilizate n interesul personal al unor salariai, i nu pentru nevoile firmei. Controlul de autorizare a plilor efectuate poate descoperi anumite pli ctre furnizori fictivi fr aprobarea conducerii. Auditorul examineaza dac: toate veniturile au fost incluse n situaiile financiare, daca toate creanele i veniturile au fost corect nsumate i nregistrate i dac reprezint tranzacii reale ale societii auditate, daca sunt corect calculate bazele de impozitare pentru diverse impozite, taxe, contribuii i fonduri speciale, cotele aplicate i sumele de plat, daca bazele de impozitare asupra conturilor de venituri sunt corect calculate i nregistrate. De asemenea auditorul analizeaz situaia comparativ cheltuieli pe baza soldurilor intermediare de gestiune i stabilete concluziile ce se impun. Note la conturile anuale Pe baza notelor la situatiile financiare, auditorul analizeaz evoluia conturilor prezentate de aceste anexe, deciziile luate de conducere sau msurile propuse de aceasta, modul de respectare a metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de rezultate si - metodele folosite pentru calculul amortizrii i modul de fundamentare a provizioanelor. Pe baza notelor, calculeaza rate de structur a bilanului, pe care le interpreteaza si apoi face recomandarile . Mai jos voi prezenta o MISIUNE DE AUDIT INTERN DESFURAT LA SC MAR & CO POL SRL Raport:Deconturi cheltuieli SC MAR & CO POL SRL Perioadele examinate: 15-31decembrie 2007 i 15-30 iunie 2008 n perioada 01-07 iulie 2008, am desfurat o aciune privind deconturile de cheltuieli , viznd urmatoarele obiective: 1. Corectitudinea formal decont/ordin de deplasare 2. Corespondena ntre documente a. verificarea existenei fizice a facturilor i documentelor de plat conform decont; b. corespondena decont vs.documente de plat; c. corespondena documente de plat vs. factur privind suma,numr factur i furnizor; d. corectitudinea calcului sumelor de primit/restituit n urma depunerii decontului i corectitudinea documentelor aferente; 3. nregistrarea n evidena contabil a. corectitudinea nregistrrii documentului de plat; b. corectitudinea calcului i nregistrrii diurnei pltite; c. corectitudinea cursului de schimb folosit la nregistrarea deconturilor n valut 4. Analiza solduri/rulaje a. analiza cauzelor existenei de solduri negative; b. analiza cauzelor existenei de analitice pentru contul 542 care au solduri positive la nceputul lunii i care au un rulaj creditor n lun mai mic dect 50% din sold; 1. Alte aspecte ntlnite Constatri: 1.Corectitudinea formal decont/ordin de deplasare Eantion examinat: toate deconturile din perioadele examinate, respectiv 449 deconturi(433 n lei + 16 n valut). n eantionul examinat, n unele cazuri, formularele decont/ordin de deplasare n lei nu au completat toate rubricile prevazute: - in 11 cazuri nu este menionat scopul deplasrii;

12

n 19 cazuri nu este menionat durata deplasrii sau nu e completat ziua i ora plecrii/ziua i ora sosirii de pe verso; - n 284 cazuri nu este completat data depunere decont; - n 113 cazuri nu exist tampila sau semnatura de confirmare deplasare din partea destinatarului; - n 189 cazuri nu este completat rubrica diferent de primit/restituit; - n 55 cazuri lipsete semnatura titular avans; - n 95 cazuri lipsete semnatura de aprobare/verificare din partea superiorului ierarhic; - n 134 cazuri lipsete semnatura sau tampila SC MAR & CO POL SRL; Ca mod de lucru, deconturile ntocmite de ctre punctele de desfacere nu au semnaturi de aprobare/verificare. Recomandare: ntocmirea corecta a deconturilor prin completarea rubricilor, dup caz: nume angajat,scop deplasare,durat deplasare,data depunerii decontului, diferena de primit/restituit, confirmarea deplasrii de ctre destinatar,semnatura angajat, semnatura de aprobare/verificare, semnatura i tampila unitaii; n cazurile n care nu este posibil aprobarea deconturilor direct la punctele de desfacere, confirmarea verificrii i aprobrii s fie fcut pe e-mail; ntocmirea unei note/instruciuni de lucru referitoare la modul de completare a ordinelor de deplasare care s fie transmis tuturor angajailor; atragerea ateniei referenilor financiari asupra necesitaii verificrii i corectrii/completrii integrale a deconturilor la punctele de desfacere nainte de a fi trimise la sediul central pentru nregistrarea n contabilitate. Plan de aciune: 1.Se vor ntocmi modele pentru: Ordin deplasare i Decont de cheltuieli, care se vor transmite la punctele de desfacere;pentru sediu aceste modele vor exista la persoana care se ocupa de deconturile n numerar. 2.Transmiterea sptmnala a deconturilor de la punctele de desfacere, verificate. n ceea ce privete deconturile n valut, formularulOrdin de deplasare nu conine unele rubrici care n opinia mea sunt necesare pentru a avea calitatea de document justificativ: numr, dat,semntura de aprobare/verificare, semntura/ tampila unitaii, semntura/ tampila de confirmare deplasare de ctre destinatar (n cazurile n care este posibil), data depunerii decontului. Ca mod de lucru, la plecarea din ara, titularului de avans i se nmneaz o sum n valut care nu se evideniaz contabil(n contul 542) ci doar extracontabil.Pe ordinul de deplasare titularul avansului menioneaz att suma primit ct i diferena de restituit.La ntoarcere, la data depunerii decontului n contabilitate se evideniaz doar partea din avans utilizat, fapt ce conduce la diferene ntre nregistrrile din documente i nregistrrile din contabilitate. Exemple: - delegaia Moldova/28.06.2008/Sandel Stoian: n ordinul de deplasare sunt trecute: avans450 USD, rmasa de restituit- 336 USD. n contul 542 s+au nregistrat doar pli n valoare de 114 USD la data decontului; - delegaia Germania/28.06.2008/Alex Dumitru :n ordinul de deplasare este avans 1000 euro, n contul 542(i n registrul de casa n valuta) apare doar suma pltita de 210 euro. Recomandare: Actualizarea formularului Ordin de deplasare prin includerea rubricilor: numr, dat, semntura de aprobare/verificare, semntura/ tampila unitaii, semntura/ tampila de confirmare deplasare de ctre destinatar (n cazurile n care este posibil), data depunerii decontului. Evidenierea n contul 542 a avansurilor pltite pentru deplasrile n strintate la data plii acestora. 2. Corespondena ntre documente Eantion examinat : toate deconturile din perioadele examinate, respectiv 449 deconturi(433 n lei + 16 n valut). a. verificarea existenei fizice a facturilor i documentelor de plat conform decont; n eantionul examinat n ceea ce privete deconturile n lei exist fizic facturi i documente de plat conform nregistrrilor din decont. ntr-un caz, cumpartorul menionat n documentul de plat nu

13

este SC MAR & CO POL SRL, ci Central Service Instal iar cheltuiala s-a nregistrat n contul:6028D.1.personal- cheltuiala deductibila. n ceea ce privete deconturile n valut,n 2 cazuri nu s-au gasit fizic documentele care s justifice diurna decontat sau cheltuiala nregistrat n decont: decont Stoian Sandel/15.06.2008lipsete copia dup paaport (deplasare Moldova), Liu Fanghua/15.12.2007- lipsesc documente aferente nregistrrii din aceasta data(de altfel la aceasta , n luna decembrie, n afara eantionului examinat, nu exista fizic documente aferente i altor nregistrri:ex. Cheltuiala cu telefonul, taxa autostrad). Recomandare: Ataarea la decont a copiei dupa biletele de tren, de avion, sau paaport(n cazurile n care exist viza pe paaport); n cazul deplasrilor n strintate ntocmirea unui referat de ctre eful de department n care s se menioneze scopul deplasrii, decontarea sau nu a cheltuielii cu diurna i cazarea; n cazul Liu Fangshua, ataarea tuturor facturilor i documentelor de plat conform decont; Plan de aciune: 1. Pentru delegaiile externe la Ordinul de deplasare revizuit, se vor anexa biletele de avion(nu se vor inregistra n decont); 2. Pentru Deconturile de cheltuieli din China, Bulgaria,etc se vor anexa toate documentele nscrise n decont. b. corespondena decont vs.documente de plat; n eantionul examinat att pentru deconturile n lei,ct i pentru cele n valuta(n cazurile n care exist ataate documente),exist corespondena ntre decont i documentele de plat privind numrul,data i suma cu urmatoarele excepii: - diurna aferent decontului 1134/29.12.2007 Marinescu Mia s-a completat n decontul 1133/29.12.2007 iar decontul 1135/29.12.2007 este completat doar cu semnatura/tampila destinatar i semnturile de aprobare; - decont 598/31.12.2007 Nicu Silviu:cazare (factura 2447423/28.12.2007/Carmen) a fost inclus de 2 ori n decontul de cheltuieli, o data n valoare totala de 190 lei(110lei cazare+80 lei diurna) i nca o dat separate cu suma de 110 lei;ea este nregistrata corect n Cros(o sigur dat);n decont factura e completat greit cu numarul 2447425 n loc de 2447423. - Decont 440/29.06.2008 Marilena David: n decont nu s-au cuprins chitana 2720122/29.06.2008/90 lei i bonul fiscal 192/29.06.2008/100 lei.S-a nregistrat corect n Cros. - La decontul n valut numrul 6/31.12.2007 Liu Fanghua exist doar o parte din documente;sumele ce nu au documente justificative la baz sunt nregistrate n baza unui tabel n Excel astfel nct nu s-a putut verifica n ntregime corespondena decontului cu documentele de plat c. corespondena documente de plat vs. factura privind suma,numr factur i furnizor; n eantionul examinat att pentru deconturile n lei ct i pentru cele n valut exist coresponden ntre documentele de plat i factur. ntr-un caz(decont 553/15.12.2007/Damian Catalin), factura 123/08.12.2007/Birou notar Public DespinaVeta/1071.3 lei a fost achitat parial cu BF 0017/08.12.2007/956 lei, diferena de 115.2 lei regsindu-se n sold i la data aciunii de verificare.Diferena o reprezint tarife de publicitate imobiliar achitate separat cu chitane fiscale emise de Oficiul de cadastru i publicitate imobiliar i tampilate de Birou Notar Public Despina Veta.Aceste documente au fost nregistrate direct n contul de cheltuial 65884.7.IASI- cheltuieli diverse, ramnnd astfel neatins, n soldul furnizorului, suma de 115.2 lei(chitanele 1164/08.12.2007/40 lei; 1143/07.12.2007/30 lei; 1142/22.11.2007/5 lei; 11498/22.11.2007/20 lei). Recomandare: - rezolvarea diferenei de 115.2 lei rmase n sold la factura 123/08.12.2007/Birou notar Public Despina Veta/1071.3 lei. d. corectitudinea calcului sumelor de primit/restituit n urma depunerii decontului i corectitudinea documentelor aferente;

14

n eantionul examinat pentru deconturile n lei, calculul sumelor de primit/restituit a fost efectuat corect. n ceea ce privete deconturile n valut, n cazurile n care nu exist fizic facturi i documente de plat conform decont nu se poate aprecia corectitudinea calcului sumelor de primit/restituit n urma depunerii decontului. 3. Inregistrarea n evidena contabil Eantion examinat:toate deconturile din perioadele examinate, respectiv 449 deconturi(433 n lei + 16 n valut). a. corectitudinea nregistrrii documentului de plat n eantionul examinat documentele de plat au fost corect nregistrate n evidena contabil cu urmatoarele excepii: - decont 1844/18.12.2007/ Vladescu Ionu- chitana 4366/15.12.2007/ furnizor:Scobici Tereza/360 lei a fost introdus cu numr i nume furnizor eronat: 4369 Sobici Tereza; - decont 406/18.06.2008/Calin Tinca BF 238/14.06.2008/33.41 lei/ Praktiker Romania introdus cu numr greit 283; - decont 554/15.12.2007/Vasile Laurentiu BF 90/11.12.2007/14.09 lei introdus cu numr eronat 11122007(data emiterii); - decont 1878/29.12.2007 Valcu Dragos: BF 2, furnizor conform bon Shmidt, furnizor nregistrat: Expres Transintex; - factura 9389394/18.06.2008, Euro Arc Invest, s-a achitat cu chitana 07054/18.06.2008; n Cros este trecut chitana 07060/20.06.2008; b . corectitudinea calcului i nregistrrii diurnei pltite n ceea ce privete deconturile n lei, n eantionul examinat, calculul i nregistrarea diurnei pltite s-a efectuat corect cu excepia deconturilor 400/17.06.2008/Miron Teodor i OD/23.06.2008/Stancu Marius , cazuri n care s-au decontat 45 lei diurna, nu 50 lei ct era stabilit pentru acel trimestru. n cazurile n care lipsesc datele referitoare la ziua i ora plecrii/ziua i ora sosirii nu s-au putut verifica corectitudinea calcului diurnei(ex. Decont 590/30.12.2007 Costin Marin. Decont 444/29.06.2008 Petrut Dumitru).n cazul delegaiei 1078/22.06.2008/ Mihalcea Delia este completat doar ora sosirii i plecrii de la destinatar(de pe prima pagin a decontului) dar nu este completat rubrica de pe verso. n 3 cazuri diurna a fost acordat greit: - decont 20/31.12.2007 Mavrodin Ion: conform ordinului de deplasare perioada delegaiei a fost: 21.12.2007 orele 07:30- 21.12.2007 orele 20; trebuia s se acorde o zi de diurna i nu dou. - Decont 12/23.06.2008 Cristian Moraru: durat deplasare 20.06.2008- ora 20.55 pn la 22.06.2008 ora 06.22; s-a acordat diurna mai mare dect ar fi trebuit (2 zile n loc de 1 zi); - Decont 419/23.06.2008 Timofte Adrian: durata deplasare 04.06.2008-ora 12.00 pn la 07.06.2008 ora 24.00; s-a acordat diurna mai mare dect ar fi trebuit(4 zile n loc de 3); Se acord diurna i angajailor care sunt delegai pentru inventare pe timp de noapte: - decont 29/29.12.2007/Irimia Florin /deplasare inventar : perioada deplasare 20.12.2007 ora 13.00-23.12.2007 ora 17, ceea ce nseamn 3 zile de diurn i nu 4 cte i s-au acordat; - decont 30/29.12.2007/Costea Mihai/deplasare inventar: perioada depolasare: 26.12.2007 ora 13.00 30.12.2007 ora 17. ceea ce nseamna 4 zile de diurn i nu 5 cte i s-au acordat. Recomandare: ncadrarea cheltuielilor cu diurna pe timp de noapte pltita n plus n categoria cheltuielilor nedeductibile; n ceea ce privete deconturile n valut, cu excepia cazurilor n care nu s-au gsit ataate copii dup documentele care s ateste data plecrii/sosirii din/n ar, calculul i nregistrarea diurnei pltite s-a efectuat corect.

15

c. corectitudinea cursului de schimb folosit la nregistrarea deconturilor n valut n eantionul examinat, cursul de schimb folosit la nregistrarea deconturilor n valut a fost cel corect.Ca excepie, n cazul delegaiei Germania/11.12.2007/ Tnase Tudor decontul s-a nregistrat la data acordrii avansului (n valoare de 6500 euro), care este anterioar datei plailor; n contabilitate sau nregistrat cheltuieli din diferene de curs valutar n valoare de 87.72 lei(pentru restituire n valoare de 2750 euro), mai puin cu 119.63 lei dect era corect(nu s-au calculat diferene de curs pentru suma aferent plilor efectuate: 3750 euro *(3.4301-3.3982)). 4. Analiza solduri/rulaje Perioad examinat: lunile decembrie 2007 i iunie 2008 a. analiza cauzelor existenei de solduri negative; Eantion examinat:toate analiticile contului 542 din lunile decembrie 2007 i iunie 2008 care au nregistrat solduri creditoare. n eantionul examinat n 30 cazuri analiticile contului 542 prezint solduri negative(creditoare).Din acestea n 24 cazuri titularii de avansuri care au carduri realizeaz pli mai mari dect retragerile la un moment dat, ulterior fcndu-se retragere i pentru diferen. n 2 cazuri soldurile negative sunt chise n februarie 2008. n 3 cazuri soldurile negative nu sunt nchise pn n prezent(542.Petru Ioan/sold la decembrie 2007-4 lei,542.Musat Lenuta/sold decembrie 2007 7 lei, avans Simut Adrian, sold iniial la nceputul lunii iunie: - 480lei provenind din diurna delegaie 669/17.04.2008); Contul analitic 542.81Avans Ionita Marian are un sold la nceputul lunii iunie n valoare de 900 lei care provin din: - chitana 1454474/12.04.2008 valoare 1000 lei nregistrat greit n 542; era de fapt o ncasare parial la factura 1454474/12.04.2008 i trebuia nregistrat n contul 411Clieni; s-a corectat pe parcursul desfurrii aciunii; -dispoziia de plat 1086/08.06.2008/avans 100 lei. b. analiza cauzelor existenei de analitice pentru contul 542 care au solduri pozitive la nceputul lunii i care au un rulaj creditor n lun mai mic dect 50% din sold; Eantion examinat: toate anliticile contului 542 care au nregistrat solduri pozitive la nceputul lunilor decembrie 2007 i iunie 2008 i care au avut rulaj creditor n lun mai mic de 50% din sold. n eantionul examinat n 12 cazuri din 27 sumele din sold nu au fost decontate pn n prezent;n 11 cazuri sumele din sold au fost decontate cu intrziere . Exist avnsuri vechi de cteva luni nenchise pn la data aciunii: - analitic 542.604 Avans Rusu Costel, sold de 80 lei provenind din luna martie 2008,rmas nedecontat pn n prezent; - analitic 542.805 Avans Comanoiu Cristian, sold de 120 lei provenind din martie 2008,nedecontat pn n prezent; - analitic 542.Costea Mihai, sold de 547.5 lei provenind din aprilie 2008, nedecontat pn n prezent; - Contul analitic 542.Nan Ioana, sold de 100 lei provenind din februarie 2007,nedecontat pn n prezent; Nana Ioana nu mai este angajat la firm. - Manole Sergiu: sold de 155 lei provenind din luna mai 2007, nedecontat pn n prezent; - Stoica Lucian: sold de 150 lei provenind din luna august 2007, nedecontat pn n prezent. Recomandare: Decontarea avnsurilor vechi nedecontate nc; Urmarirea lunar a avansurilor nedecontate i atenionarea titularilor de avans pentru decontarea acestora n termen(eventual, aplicarea penalitilor prevzute pentru nedecontarea avansurilor n termenul stabilit);

16

5. 6.

Luarea msurilor necesare pentru nchiderea avansurilor de trezorerie ale persoanelor care nu mai sunt angajai SC MAR & CO POL SRL i pentru ca astfel de situaii s nu mai apar pe viitor. Alte aspecte ntlnite

Pe durata aciunii s-a constatat faptul ca la SC MAR & CO POL SRL se deduce TVA de pe toate bonurile fiscale fr factur,(nu doar de pe cele de combustibil). Aceast practic de deducere a TVA de pe bonurile fiscale fr factur a fost argumentat pe baza articolului 146 norma 46 alin.(1) Cod fiscal. Nr.bon 0022 0002 0025 0016 0007 58 38 0019 489755 Exemple: Data 29.12.2007 29.12.2007 29.12.2007 29.12.2007 20.06.2008 10.12.2007 09.12.2007 08.12.2007 22.06.2008 Furnizor Sc Librasam SA Sc Practiker SRL SC Hercules SA SC Hercules SA Selena Trans Lukoil Billa Romania Vadita Impex Sanitas M&M Explicatie Consumabile Scule Articole menaj Prelungitor Butelii Solutii parbriz Banda adeziva Spalat exterior alimente Valoare inclusiv Tva 3.00 18.00 33.45 84.8 90.00 50.00 3.78 10.00 11.4 Val TVA

2.87 5.34 13.54 14.37 6.77 0.60 1.60 1.82

Recomandare: Impunerea unei reguli mai stricte care s limiteze numrul situaiilor n care decontarea avansurilor se face doar cu bon fiscal, fr factur; Obinerea unei clarificri de la Ministerul Finanelor privind tratamentul din punct de vedere al deductibilitaii TVA al acestor bonuri fiscale fr factur. Concluzii: n ceea ce privete deducerea TVA-ului de pe bonurile fiscale, n opinia mea prevederile de mai sus nu justific deducerea TVA de pe bonurile ficale fr factur, bonurile fiscale neputnd fi ncadrate n categoria alte documente care s conin cel puin informaiile prevzute la art.155 alin. (5) din Codul fiscal ntruct ele nu conin toate rubricile prevzute n acest articol(nu conin preul unitar i valoarea fr tva- literam art 155 alin.(5)). De asemenea, nscrierea datelor de identificare ale clientului ulterior emiterii de ctre furnizor induce un dubiu n plus c aceste documente pot justifica deducerea TVA i c organele fiscale le pot accepta ca atare. Datorit multitudii de greeli gsite in cazul Ordinelor de deplasare i a Deconturilor de cheltuieli, recomand s se ntocmeasc modele ale acestora, care se vor transmite la punctele de desfacere.Totodat recomand o mai mare atenie att la ntocmirea acestora ct i la verificarea lor. Pentru a prentmpina situaia existenei Deconturilor de cheltuieli ale persoanelor care nu mai sunt angajate la SC MAR & CO POL SRL, recomand transmiterea de ctre departamentul resurse umane ctre departamentul de contabilitate a persoanelor plecate din firma, ntr-un timp cat mai mic. Din exemplele prezentate mai sus reiese ca auditorii interni furnizeaz garania unui sistem solid de control intern, care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii si ofer garania unui sistem eficient de control intern care contribuie la credibilitatea informaiei financiare externe.

17

BIBLIOGRAFIE 1.Arens Loebbecke

Audit O abordare integrat, ed Arc, 2006 2.Dobroteanu Camelia, Audit intern, ed InfoMega, Bucuresti Dobroteanu Laureniu 2007 3.Morariu Ana,Suciu Gheorghe, Audit intern si guvernanta corporativa Stoian Flavia ed Universitara,Bucuresti 2008 4.Muntenau Victor Control si audit financiar-contabil Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2003 5.Audit financiar 2000, Standarde, Codul privind conduita etica si profesionala, ed Economica, Bucuresti 2000 6.Legea privind auditl public intern, legea nr.672/2002 publicata in M.Of. partea I nr.953/24.12.2002 7.Hotararea CAFR nr 88 pentru aprobarea Normelor de audit intern 8. www.cafr.ro 1.Cosserat,G.W.,2000,Modern auditing,EdituraJohn Wiley&sons,NewYork 2.Ghita,M.,Popescu,M.,2006,Auditul intern al institutiilorpublice,EdituraCECCAR,Bucuresti 3.Ghisberto-Chitu,A. sicolectiv,2005,Studii de cazprivindauditulpublic intern,EdituraCECCAR,Bucuresti

18

4.Renard,J.,2002,Teoria sipracticaaudituluiintern,MinisterulFinantel orPublice 5.Legea672/2002 privindauditulpublic intern,M.O.953/2002 6.OG nr. 37/2004pentru modificarea i completarea reglementrilor privind auditul intern, Monitorul Oficial al Romniei nr. 91/2004. 7.OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitii de audit public intern, Monitorul Oficial al Romniei nr. 130 bis/2003. 8.OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etic a auditorului intern, Monitorul Oficial al Romniei nr. 128/2004 9.OMFP nr. 1.702/2005pentru aprobarea normelor privind organizarea i exercitarea activitii de consiliere, Monitorul Oficial al Romniei nr. 154/17.02.2006. 10.www.auditnet.org 11.www.iia.org.uk 12.www.theiia.org 13.www.mfinante.ro

55.Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.

3. Politici contabile semnificative Situaiile financiare au fost ntocmite avnd la baz principiul costului istoric. Menionm c imobilizarile corporale nu sunt prezentate la costul istoric, ci la valoarea reevaluata ( conform tratamentului alternativ permis de IAS16 Imobilizri corporale care prevede c ulterior recunoaterii initiale ca activ, o imobilizare corporal trebuie prezentata la valoarea reevaluata, mai putin orice amortizare ulterioar cumulat aferent pierderilor cumulate din depreciere respectiv valoarea justa la momentul reevaluarii). 3.1- Imobilizri 3.1.1 Imobilizrile corporale sunt evideniate n situatiile financiare de la 31.12.2008 la valori reevaluate aa cum ele au rezultat din aplicarea Hotrrilor de Guvern nr. 945/1990, 26/1992, 500/1994, 983/1998, 403/2000 si H.G. 1553/2003, mai putin amortizarile cumulate anterior. Mijloacele fixe intrate dupa aceasta data sunt evidentiate la costul istoric (preturile de achizitie). Costurile intretinerii si reparatiilor sunt incluse in rezultatul perioadei pe masura aparitiei lor. Imobilizarile corporale sunt supuse amortizrii dupa metoda liniar, astfel nct in situaiile financiare prezentarea imobilizarilor este la valoarea ramas. 3.1.2.Imobilizarile necorporale sunt evidentiate in bilant la costul lor mai putin amortizarea cumulata pe perioada de utilizare. Duratele de amortizare sunt aprobate in Consiliul de Adimistraie i in AGA in functie de durata estimata de utilizare a imobilizarilor necorporale . 3.1.3 Imobilizarile in curs Sunt evidentiate la costul istoric cele procurate cu titlu oneros si la cost de productie cele realizate in regie proprie. 3.2. Stocuri Evaluarea stocurilor: a) La intrarea in patrimoniu : - materiile prime si materialele la pretul standard prestabilit corectat cu diferentele de pret pana la pretul de achizitie;

19

- stocurile produse in unitate la cost de productie (cost standard cu evidentierea diferentelor de pret la produsele finite, cost efectiv la produsele in curs de executie); - marfurile la preturile de vanzare, rectificate cu diferentele de pret; b) La iesirea din patrimoniu sau la darea in consum: se evalueaza si se scad la valoarea lor de intrare, cu repartizarea eventualelor diferente de pret proportional asupra iesirilor si asupra stocurilor, cu ajutorul coeficientilor de diferente de pret; c) La inventariere: incepind cu anul 2001, conform prevederilor IAS 2, la minimum dintre cost si valoarea justa; d) La inchiderea exercitiului: la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. 3.3.- Disponibiliti bneti Conturile n valut din clasa disponibilitilor (casa i conturi curente) la finele anului sunt evideniate n lei la cursurile de schimb ale pieei valutare de la data de 31.12.2008, iar diferenele de curs valutar rezultate, favorabile sau nefavorabile sunt nregistrate in conturile corespunztoare de venituri sau cheltuieli financiare, dup caz (ct.765 sau 665). 3.4.- Clieni i conturi asimilate Conturile de clieni i asimilate cuprind facturile emise si neincasate pina la data de 31.12.2008 pentru produsele livrate i prestaiile efectuate ale S.C."ELECTROARGES" S.A. Curtea de Arges. La sfirsitul exercitiului creantele s-au evaluat la costul istoric, mai putin orice depreciere inregistrata. Creantele n valut la data de 31.12.2008 au fost evaluate la cursul de schimb al pieei valutare comunicat de BNR pentru aceast dat, iar diferenele de curs valutar rezultate au fost inregistrate pe seama veniturilor sau cheltuielilor financiare dup caz. Pentru decontarea creanelor n valut n timpul anului financiar s-a aplicat cursul de schimb de la data tranzaciei. Ctigurile i pierderile din diferenele de curs valutar au fost inregistrate n contul de profit i pierdere la data incasarii creantelor. 3.5.- Furnizori i conturi asimilate La furnizori i conturi asimilate sunt evideniate obligaii nregistrate la valoarea nominal din facturi pentru cumparari de bunuri, lucrri i servicii. La decontarea obligaiilor n valut s-a aplicat cursul de schimb de la data tranzaciei. La sfarsitul exercitiului, datoriile aflate n sold s-au evidentiat la costul istoric de la data tranzactiei, mai putin orice crestere inregistrata. Obligatiile in valuta in sold la finele anului sunt exprimate in lei la cursul de schimb valabil la 31.12.2008 pentru fiecare tip de valuta. Ctigurile i pierderile din diferenele de curs valutar, realizate in timpul anului au fost evidentiate in contul de profit i pierdere la data decontarii. 3.6.- Amortizare Amortizarea a fost calculata dupa metoda liniara, potrivit HG nr.2139/30.11.2004, prin care s-au stabilit noi durate normate de functionare a mijloacelor fixe. Cotele anuale de amortizare sunt stabilite conform acestor durate. 3.7.- Provizioane Societatea constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli identificate, in conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente. Prin constituirea acestor provizioane, managementul urmareste ca elementele bilantiere sa reflecte la cea mai buna estimare curenta. 3.8- Capitalurile proprii 3.8.1.Capitalul social n capitalul social sunt cuprinse in afara aporturilor actionarilor, diferenele de reevaluare rezultate din aplicarea HG nr.26/1992 i 500/1994. Celelalte diferene de valoare rezultate din aplicarea HG 983/1998, H.G. 403/2000 si H.G. 1553/2003, se regsesc nregistrate n capitalul propriu, in conturile de diferente din reevaluare.

20

3.9.- Recunoaterea veniturilor Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierderi atunci cind este probabil ca beneficii economice asociate tranzactiei sa revina intreprinderii si valoarea beneficiilor poate fi evaluata in mod credibil. Ele sunt recunoscute cnd livrarea a avut loc si transferul riscurilor si beneficiilor a fost realizat. Veniturile realizate conform obiectului de activitate sunt recunoscute in perioada la care se refera.

3.10.- Impozitul pe profit Societatea a inregistrat la 31.12.2008 un profit brut de 2.417.204 lei, care a fost influentat de cheltuielile nedeductibile, cheltuielile deductibile si de veniturile neimpozabile, rezultand un profit impozabil se 2.350.952 lei, la care s-a aplicat cota legala de 16 %, diminuata cu sponsorizari, astfel ca impozitul de plata datorat a fost de 372.294 lei. 3.11.- Estimri utilizate Conducerea trebuie s efectueze la elaborarea situaiilor financiare, conform Standardelor Internaionale de Contabilitate, estimrile i supoziiile pe care le considera necesare, care influeneaz valorile raportate ale activelor i pasivelor i prezentarea acestora la data situaiilor financiare, precum i valorile veniturilor i cheltuielilor din perioada de raportare. Auditorii apreciaza ca estimarile efectuate sunt bine fundamentate reflectind politica prudential adoptata de managementul societatii astfel inct activele si veniturile s nu fie supraevaluate iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate, iar n perioadele urmatoare sa nu se transfere riscuri si cheltuieli ale perioadei curente. 3.12.Permanenta metodelor Cu exceptia modificarilor impuse de aplicarea pentru prima data a IAS, societatea a respectat metodele de evaluare utilizate in anii precedenti. Control intern, gestiuni Controlul intern se realizeaza prin control de gestiune, audit intern si prin controlul financiar preventiv. Auditul intern a fost organizat prin decizia data de conducatorul societatii. Pentru elementele ntregului patrimoniu sunt stabilite responsabiliti gestionare. Gestiunile de valori materiale sunt organizate funcie de natura acestora pe categorii i locuri de depozitare. In anul 2008 inventarierea patrimoniului societii a fost organizat i s-a desfurat conform deciziei de inventariere nr. 324/16.10.2008. Diferentele rezultate, reprezentnd plusuri de inventar constatate la Productia in curs de executie in valoare de 5.082,52 lei, din care la Sectia Plaset 1.126,35, la Sectia Mase Plastice 2.412,85 lei, la Sectia BLC 1.223,56 lei, la Sectia T.S.P. 319,77 lei, au fost inregistrate in contabilitate cu NC 7 / dec 2008. Exemplu privind venituri omise la nregistrare La S.C. Viforul SA, n anul 2006, n urma controlului intern desfurat, se constat c entitatea a ncasat contravaloarea unei facturi, n sum de 5.000 lei, fr ca factura respectiv s fie nregistrat n contabilitate, la momentul emiterii ei (18 aprilie 2004). La data constatrii n anul 2006, corectarea acestei erori se face prin nregistrarea facturii, pe seama rezultatului reportat. Se presupune c toate veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile deductibile. Not: n acest exemplu, pentru uurina calculelor, nu s-a evideniat TVA aferent (aceasta se nregistreaz i declar conform legislaiei n vigoare la momentul respectiv), iar informaiile aferente anului 2004 sunt convertite n lei noi. Principalii indicatori ai anului 2004 sunt:

21

- lei Indicator Venituri raportate 25.000 Cheltuieli raportate 15.000 Profit brut 10.000 Impozit pe profit (cota 25%) 2.500 Profit net 7.500 Potrivit Codului fiscal, pentru corectarea erorii se ntocmete o declaraie rectificativ, pe baza creia se stabilete diferena de impozit pe profit. De asemenea, atunci cnd rezult diferene de impozit de plat se calculeaz i nregistreaz penalitile prevzute de lege. Principalele informaii din declaraia rectificativ privind impozitul pe profit pentru anul 2004 sunt urmtoarele: - lei Indicator Venituri inclusiv factura nenregistrat (25.000 + 5.000) 30.000 Cheltuieli 15.000 Profit impozabil 15.000 Impozit pe profit (25%) 3.750 Rezult: Diferena de impozit pe profit 3.750 2.500 = 1.250 lei Pentru aceast diferen de impozit pe profit au fost stabilite majorri de ntrziere la plat dup cum urmeaz: Aferente anului 2004 100 lei Aferente anului 2005 110 lei Aferente anului 2006 pn la data controlului 25 lei TOTAL 235 lei nregistrarea facturii omise: 4111 Clieni = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 5.000 lei nregistrarea diferenei de impozit pe profit: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit pe profit 1.250 lei nregistrarea cheltuielilor cu majorrile de ntrziere: % 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 6581 Despgubiri, amenzi i penaliti = 4481 Alte datorii fa de bugetul statului 235 lei 210 lei (100 + 110) 25 lei

Exemplu Cum s concepi rolurile auditorului intern i ale controlorului de gestiune n funcionarea magazinului de piese de schimb dintr-o uzin important? Controlorul de gestiune vegheaz n permanen nivelul stocurilor de material. El organizeaz colectarea de informaii care i permit s msoare diferenele prevzute, reale i s elaboreze noi estimri. El vegheaz compatibilitatea ntre nivelul stocurilor i procesele amonte (cumprri / trezorerie) i aval (ntreinere/bugete). El dialogheaz cu responsabilii, pentru a le furniza informaii indispensabile i stabilete msurile de luat. Auditorul intern efectueaz misiuni periodice (n funcie de risc) i verific: - C dispozitivele puse n practic s permit o bun funcionare a gestiunii prin responsabilii magazinului, - Care sunt dispoziiile de luat pentru a ameliora interveniile controlorului de gestiune (calitatea i

22

exhaustivitatea informaiilor primite/date, punerea n aplicare a recomandrilor, dezechilibre nedetectate etc.); - Ca organizarea s permit prilor determinate de a optimiza gestiunea pieselor de schimb. Care sunt tipurile de control efectuate? A verifica faptul c operaiile i documentele sunt aprobate de persoane responsabile (aprobarea plii facturilor). a verifica n mod aritmetic corectitudinea documentelor prezentate (scadenarul facturilor, furnizori sau clieni). a efectua reconcilierea conturilor deschise la bnci, a conturilor clienilor etc. a efectua reconcilierea ntre valorile contabile prezentate n cadrul conturilor i valorile fizice. a utiliza calculul de indicatori (durata clieni, durat furnizori, durata de rotaie a stocurilor) a compara rezultatele obinute cu cele care sunt bugetate. a limita accesul la activele susceptibile de a fi furate. a controla documentele (numerele facturilor pentru a verifica integralitatea). a compara datele interne cu datele obinute de la teri (releve bancar, releve de conturi furnizori etc.) a controla ordinatoarele.

23