ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA

PIATRA - NEAMT

LUCRARE DE DIZERTATIE

Coordonator stiintific:
Profesor univ. dr. Ana Morariu

2008

1
CERCETAREA EMPIRICA PRIVIND ELABORAREA
UNUI MANUAL DE PROCEDURI INTERNE SI
CONTROL LA PRIMARIA COMUNEI PASTRAVENI,
JUDETUL NEAMT

Coordonator stiintific:
Profesor univ. dr. Ana Morariu

Capitolul I

2
- Auditul Intern – cadru conceptual

1. Auditul intern reprezinta activitatea independenta si obiectiva care da unei

organizatii (institutii) o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra
operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea
unui plus de valoare.
Auditul public intern reprezinta activitatea functional independenta si obiectiva, care
da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si
cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica
sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care
ecalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe
gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.
De asemnea, auditul intern ajuta institutia sa isi atinga obiectivele evaluand, printr-o
abordare sistemica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control,
si de guvernare a intreprinderii , si facand propruneri pentru a le consolida eficacitatea.
Conform normelor de audit intern, acesta reprezinta un serviciu independent de
evaluare independent de evaluare, creat în cadrul conducerii unei entităţi, pentru
observarea permanentă a controlului intern.
Activitatea de audit intern trebuie să examineze, să evalueze şi să raporteze în mod
obiectiv asupra gradului de adecvare a controlului intern, contribuind la folosirea într-
un mod adecvat, economic şi eficace a resurselor; trebuie să aibă o eficienţă şi o
eficacitate care trebuie să se axeze pe obiectivele entităţii şi pe realizarea acestora.
În derularea activităţii de audit intern se va avea în vedere sprijinirea managementului
pentru realizarea funcţiilor sale, cu precădere funcţia de control intern.
Controlul intern reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii
publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele
acesteia si reglementarile legale, care asigura administrarea fondurilor in mod
economic, eficient si eficace.

2. Obiective si aria de aplicabilitate

2.1. Obiectivele auditului intern

Conform normelor de audit cat si legislatiei in vigoare evidentiez principalele
obiective ale auditului intern:
a)asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si
activitatile entitatii publice;
b) sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare
sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor
administrarii;
d)verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică auditată cu
politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;

3
 e) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi
nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii
eficienţei activităţii entităţii economice; 1
f) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi
nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate;
g) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi
identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.
2.2. Aria de aplicabilitate
Aria de aplicabilitate şi obiectivele auditului intern depind de mărimea, structura şi
specificul entităţii, precum şi de cerinţele conducerii şi ale administratorilor acesteia.
Domeniul de aplicare al auditului intern poate fi considerat ca fiind universal si
inteles ca atare din doua puncte de vedere, respectiv:

 este o functie universala deoarece se aplica tuturor organizatiilor:

Primele vizate sunt întreprinderile, indiferent de mărimea lor. În primul rând marile
întreprinderi şi în mod special întreprinderile multinaţionale, de la care a şi început de
fapt să se extindă această tendinţă. Dar auditul intern mai vizează şi întreprinderile
mici şi mijlocii în măsura în care, bineînţeles, pot suporta costurile pentru funcţionarea
unui serviciu de audit intern.
Adesea, întreprinderile ajung la auditul intern prin pătrunderea şi dezvoltarea
controlului de gestiune şi prin căutarea eficacităţii şi securităţii. Evident sectorul para-
public administrat după modelul sectorului privat, adoptă funcţiile şi prin urmare
auditul intern, deoarece aceasta este una dintre cele mai recente tendinţe. Evident, toate
administraţiile au adoptat în mod progresiv auditul intern, care trebuie să le permită să
facă un pas semnificativ către eficacitate, securitate şi calitate.

 este o functie universala deoarece se aplica tuturor functiilor, acolo unde se

exercita, respectiv: functia financiara si contabila, functia comerciala si
logistica, functia fabricare/productie, functia de gestiune, functia de audit intern.

În general, activitatea de audit intern trebuie să includă cel puţin:

- Revizuirea sistemului de evidenţă contabilă şi a sistemului de control intern :
responsabilitatea conducerii în stabilirea unor sisteme contabile şi de control intern
adecvate, acordarea atenţiei necesare principiului continuării activităţii.
- Examinarea informaţiei financiare şi operaţionale: revizuirea metodelor folosite
pentru a identifica, cuantifica, clasifica şi raporta informaţii şi examinări specifice ale
unor aspecte distincte din activitatea entităţii, inclusiv verificarea în amănunt a
tranzacţiilor, soldurilor conturilor din balanţele de verificare, sau a procedurilor de
stabilire a acestora;
- Revizuirea funcţionalităţii sistemului economic, a eficienţei şi efectivităţii tuturor
categoriilor de operaţii;
- Revizuirea conformităţii cu prevederilor legale în vigoare, precum şi cu cele ale
hotărârilor şi / sau deciziilor interne emise de conducerea entităţii;
- Investigaţii speciale în domenii particulare, de exemplu suspectarea de fraudă.
Pentru a realiza o eficacitate deplină, aria de cuprindere a auditului intern trebuie să
acopere cât mai complet activităţile entităţii.

4
 2.3. Activitatea de audit intern
Activitatea şi responsabilităţile compartimentului de audit intern trebuie să fie
oficializată şi aprobată de conducerea entităţii.
Acestea se vor comunica întregului personal al entităţii şi se vor asigura măsurile de
conştientizare a rolului auditului intern, în sensul sprijinirii procesului de evaluare a
controlului intern, în sprijinul îndeplinirii corespunzătoare a tuturor sarcinilor şi
responsabilităţilor de serviciu.
Activitatea de audit se va concentra pe revizuirea, evaluarea şi raportarea asupra:

 Conformităţii cu efectul financiar al politicilor, proiectelor şi procedurilor

relevante stabilite;
 Gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi al altor controale
conexe de către conducere;
 Caracterului convenabil al datelor financiare şi al altor date conexe ale
conducerii;
 Extensiei la care imobilizările şi profiturile societăţii/autorităţii sunt
contabilizate pentru siguranţa şi evitarea pierderilor de orice fel care pot apare
din:

o Fraude şi alte daune;

o Risipă, extravaganţă, administrare ineficientă;
o Valoarea scăzută a banilor sau alte cauze.

2.4. Responsabilitatea conducerii

Conducerea entităţii este responsabilă pentru proiectarea şi asigurarea

funcţionalităţii controlului intern în toate sistemele entităţii. Această responsabilitate
nu trebuie să depindă de auditul intern operând ca un substitut pentru controalele
efective. Auditul intern contribuie la controlul intern prin examinarea, evaluarea şi
raportarea către conducere asupra gradului de adecvare şi efectivitate a acelui control.
Activitatea de audit intern poate conduce la o îmbunătăţire a controlului intern ca
rezultat al reacţiei conducerii.
Este de asemenea o responsabilitate a conducerii de a menţine sistemul de control
intern şi de a asigura faptul că resursele entităţii sunt utilizate într-o manieră să pentru
prevenirea si detecţia fraudelor şi a altor acţiuni ilegale. Auditorul intern trebuie să
acorde atenţia cuvenită posibilităţii de apariţie a disfuncţionalităţilor şi a greşelilor şi
trebuie să caute să identifice defectele majore în controlul intern care pot permite
apariţia unor asemenea evenimente.
Un auditor intern care descoperă probe ale nerespectării îndatoririlor de serviciu sau
suspectează un asemenea lucru, trebuie să raporteze probele clare sau suspiciunile

5
rezonabile la nivelul corespunzător al conducerii. Este responsabilitatea conducerii de
a determina ce acţiuni să întreprindă mai departe.
Dacă circumstanţele producerii oricăror nerespectări ale îndatoririlor de serviciu sau
acţiuni legale sunt de asemenea natură încât nu pot fi comunicate conducerii, atunci
trebuie avertizat în mod direct preşedintele Comitetului de audit şi Comitetul de audit.
De asemenea, trebuie să fie informat şi auditorul extern.

3. Calitatea auditorului intern şi respectarea codului etic

Conducătorul compartimentului de audit intern trebuie să aibă calitatea de auditor

financiar, persoană fizică sau juridică, înscrisă în Tabloul Camerei auditorilor
Financiari din România.
Auditorul intern, conducător al compartimentului sau membru al echipei, va respecta
în totalitate cerinţele Codului etic, ale standardelor de audit intern şi ale normelor
profesionale emise de IIA şi asimilate de Camera Auditorilor Financiari din România.
Activitatea de audit intern trebuie să aibă un statut care să se bucure de independenţă
scopul realizării sarcinilor specifice într-o manieră care să permită exprimarea unor
judecăţi de valoare şi recomandări profesionale efective şi imparţiale.
Atitudinea obiectivă a auditorului intern trebuie să conducă la emiterea de judecăţi de
valoare cu caracter profesional, precum şi la exprimarea de opinii şi formularea de
recomandări cu imparţialitate.
3
Obiectivitatea se realizarea prin respectarea următoarelor condiţii:

 Evitarea conflictelor de interese generate de relaţii profesionale sau personale,

de interese băneşti sau de altă natură în entitatea sau activitatea care face
obiectul auditului intern. Se vor declara orice conflicte de interese existente sau
potenţiale, atât la numirea auditorului intern, cât şi pe parcursul derulării
misiunii.
 Evitarea oricăror influenţe neadecvate, care pot limita sau modifica aria de
aplicabilitate sau modul de desfăşurare a activităţii, sau care pot afecta sau
denatura în mod semnificativ aprecierile formulate în raportul de audit intern.
 Consultarea auditorului intern în legătură cu orice modificare importantă în
sistemul de control intern şi formularea de acesta a recomandărilor privind
standardele de control care trebuie aplicate.
 Interzicerea implicării auditorului intern în orice alte activităţi operaţionale ale
entităţii.
 Furnizarea de servicii suplimentare de interes marginal, care nu trebuie să
afecteze în nici un fel obiectivitatea sau veniturile financiare generate de
contractul de audit intern.
 Aplicarea unor proceduri sigure, consecvente, profesioniste, în scopul realizării
obiectivelor propuse.

Confidenţialitate

6
Auditorii interni respectă valoarea şi proprietatea informaţiilor pe care le primesc; ei
nu divulgă aceste informaţii decât pe baza autorizaţiilor necesare, în afară de cazul în
care o obligaţie legală sau profesională îi obligă să procedeze altfel.
Competenţă
Auditorii interni utilizează şi aplică cunoştinţele, priceperea şi experienţele necesare în
vederea realizării activităţii lor.

4. Categorii si nivele de audit intern

a) Auditul de regularitate
Auditul de regularitate sau de conformitate are ca scop compararea realităţii cu
sistemul de referinţă propus, indiferent că unii teoreticieni extremişti în nuanţe fac
diferenţe între regularitate şi conformitate.
b) Auditul de eficacitate
Auditul de eficacitate ţine cont de cultura organizaţională şi se referă la calitate şi nu la
un sistem de referinţă.
Eficacitatea se referă la calitatea muncii şi a rezultatelor obţinute prin
respectarea regulilor adoptate de entitate şi depinde direct de modul în care s-a
desfăşurat efectiv activitatea.
Auditul de eficacitate este un audit de performanţă, care trebuie să reflecte calitatea
măsurilor adoptate prin rezultatele înregistrate.
Eficacitatea reprezintă atingerea obiectivelor fixate, respectiv răspunsul entităţii la
aşteptări, în condiţii de maximă eficienţă, respectiv obţinerea celei mai bune calităţi în
ceea ce priveşte cunoştinţele, comportamentele şi comunicarea.
c) Auditul de management
Auditul de management sau auditul de conducere se poate aprecia din mai multe
perspective şi va fi abordat din trei perspective:

 practica dominată, ceea ce înseamnă că responsabilul sectorului auditat îi

prezinta

 auditorului intern politicile pe care trebuie să le aplice; auditorul intern se va

asigura că există politici pentru fiecare domeniu sau activitate şi în ce măsură
acestea sunt exprimate şi aplicate cu claritate de cel care o are în
responsabilitate.

- aplicarea politicii în cadrul entităţii; auditorul intern se va asigura că în practică

aceasta este cunoscută, înţeleasă şi, evident, aplicată, auditorul intern având rolul de
apreciator al controlului intern.
- elaborarea strategiei, care trebuie să fie un proces formalizat prin care să se
realizeze armonizarea propunerilor şi aprobarea de către conducere, având ca efect
existenţa unei strategii definite şi aprobate şi care se aplică.

d) Auditul de strategie

7
Auditul de strategie reprezintă o confruntare între toate politicile şi strategiile entităţii
cu mediul în care aceasta se află pentru verificarea coerenţei globale şi semnalarea
incoerenţelor constatate.
Efectuarea celor patru categorii de audit intern va trebui să acopere toate funcţiile
entităţii auditate.

5. Organizarea auditului intern

Abordarea funcţiei de audit intern din punct de vedere al organizării trebuie să

cuprindă atât organizarea compartimentului de audit intern, cât şi organizarea muncii
şi gestionarea competenţelor şi resurselor necesare pentru efectuarea auditului intern.
Organizarea auditului va avea în vedere cel puţin următoarele componente:

5.1. - organizarea compartimentului

5.1.1. Structuri posibile

Adoptarea unei structuri sau a alteia depinde de cultura organizaţională, de
poziţionarea funcţiei de audit intern şi de criteriile pe care le-au avut în vedere
managerii entităţilor.
În organizarea compartimentului de audit intern se vor avea în vedere cel puţin
următoarele două criterii:
- dimensiunea entităţii - care este deosebit de importantă în alegerea numărului
de auditori interni care să răspundă necesităţilor entităţii

 adoptarea unui audit centralizat sau descentralizat – ce reprezintă o opţiune

privind modul în care sunt localizate şi utilizate echipele de auditori interni.

5.1.2. Resurse profesionale

Recrutarea şi pregătirea personalului
Compartimentul de audit intern trebuie să dispună de personal corespunzător în ceea
ce priveşte numărul, nivelul ierarhic, calificarea şi experienţa, având în vedere
responsabilităţile şi obiectivele sale.
Auditorii interni trebuie să răspundă unor cerinţe profesionale, cum ar fi:

 să deţină anumite cunoştinţe, pricepere şi competenţe precise în domenii ca:

aplicarea normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit; principiile şi tehnicile
contabile; principii de management; principii de bază referitoare la economie,
drept comercial, fiscalitate, finanţe, metode cantitative şi tehnologii ale
informaţiei;

5
- să dispună de bune calităţi relaţionale şi să ştie să comunice eficient, fiind
nevoie să se cultive şi să menţină relaţii bune cu clienţii misiunii;
- să fie capabili să comunice verbal şi în scris pentru a putea expune clar şi eficace
obiectivele, aprecierile, concluziile şi recomandările misiunii;

8
- conducătorul compartimentului de audit intern trebuie să definească criterii adecvate
de formare profesională generală şi de experienţă pentru a stabili posturile de auditori
interni, având în vedere natura activităţilor şi nivelul de responsabilitate. Este necesar
să se obţină o asigurare rezonabilă cu privire la calificările şi competenţa candidaţilor.
- întregul personal al compartimentului de audit intern trebuie să deţină cunoştinţele şi
priceperea indispensabile practicării profesiei în cadrul entităţii.
- întregul personal al auditului intern trebuie să deţină cunoştinţele şi priceperea
indispensabile practicării profesiei în cadrul organizaţiei.
- vor fi respectate în totalitate Normele de calificare şi Modalităţile Practice de
Aplicare legate de aceste cerinţe.

5.2. – organizarea muncii

- 5.2.1 Carta de audit

- 5.2.2 Planul de audit intern
- 5.2.3 Manualul de audit intern
- 5.2.4 Dosarele de audit şi documentele de lucru
- 5.2.5 Documentaţia şi alte mijloace

5.2.1. Carta de audit

Carta de audit este documentul constitutiv al funcţiei de Audit intern, care are rolul de
prezentare şi cunoaştere pentru celelalte compartimente şi funcţii ale entităţii.
Carta de audit intern, are ca scop să definească:
- stabilirea serviciului de audit intern în cadrul organizaţiei
- autorizarea accesului la documente, persoane şi bunuri, acces necesar îndeplinirii
corespunzătoare a misiunilor
- sfera de activitate a auditului intern.
Carta de audit intern trebuie obligatoriu să fie prezentată în formă scrisă şi să fie
aprobată de conducerea entităţii.
După aprobare, Carta de audit intern se difuzează la nivelul entităţii, nivelelor ierarhice
care vor fi auditate, în sens larg managementului implicat în activitatea de audit intern.

5.2.2. Planul de audit

Planul de audit este obligatoriu pentru desfăşurarea activităţii de audit intern şi trebuie
să se bazeze pe riscuri în scopul definirii priorităţilor în acord sau în coerenţă cu
obiectivele organizaţiei.
Planul de audit va avea cel puţin următoarele caracteristici:
- conţinut exhaustiv, prin care planul de audit este necesar să cuprindă toate temele,
funcţiile, procesele, şi serviciile care pot fi auditate, dar care trebuie auditate la un
anumit moment.
- planificarea multianuală şi analiza globală a riscurilor pentru a respecta
planificarea pe mai mulţi ani. Auditarea unei funcţii, a unui proces, a unor teme sau
servicii se face la intervale de timp diferite, în funcţie de importanţa riscului.
Metoda de determinare a riscului şi importanţei acestuia trebuie să fie simplă şi uşor de
implementat şi va cuprinde:
6

9
- sistemul de apreciere care are în vedere trei criterii: o apreciere a controlului intern, o
apreciere cantitativă şi o apreciere calitativă.
- aplicarea metodei se va solda cu o serie de rezultate care dacă sunt interpretate
profesionist va permite ordonarea în funcţie de risc a misiunilor de audit intern şi va
determina frecvenţa misiunilor de audit.
- structură predeterminată, respectiv o formă unitară de prezentare, un format
standard.
Structura planului trebuie să aibă în vedere:
- informaţii privind auditurile anterioare;
- timpul alocat pentru a realiza planul anterior de audit care se exprimă în zile/auditor
sau în săptămâni/auditor
- coeficientul de risc întâlnit care determină frecvenţa adoptată în cadrul planului
- misiunile de audit şi clasificarea acestora în audituri ale structurilor, funcţiilor şi
proceselor şi ale temelor
- repartizarea auditurilor pe anii următori potrivit frecvenţei determinate.

Elaborarea planului de audit va avea în vedere următoarele cinci etape obligatorii:

- realizarea sau actualizarea unei liste complete a misiunilor de audit intern
- calcularea sau actualizarea coeficientului de risc al fiecărei misiuni de audit intern,
respectiv stabilirea periodicităţii misiunilor de audit intern
- redactarea proiectului de plan după consultarea principalilor responsabili şi
exprimarea acestuia în timp/auditor
- ajustarea în funcţie de resursele disponibile şi de solicitările managementului
- aprobarea planului de audit intern de către management sau comitetul de audit.
Planul de audit intern se actualizează anual conform celor cinci etape, astfel încât să se
poată planifica activitatea viitoare şi cea curentă, a exerciţiului anului imediat următor.

5.2.3. Manualul de audit intern

Manualul de audit intern este destinat utilizării în cadrul organizaţiei şi va reflecta
organizarea şi regulile specifice ale compartimentului de audit intern şi va îndeplini
obiective minimale, astfel:
- definirea în mod precis a cadrului de lucru
- sprijinirea pregătirii/integrării auditorului intern debutant
- utilizarea ca sistem de referinţă.

Definirea cadrului de lucru va avea în vedere descrierea organigramei

compartimentului de audit intern, precum şi poziţionarea acestuia în entitate. Cadrul de
lucru cuprinde analizele fiecărui post de auditor intern, în aşa fel încât aceştia să
cunoască exact misiunea de efectuat, dar să şi explice competenţa şi responsabilitatea
membrilor compartimentului.
Manualul va preciza, totodată, repartizarea sarcinilor, domeniile corespunzătoare
fiecărei menţiuni, programul de lucru, dispoziţii referitoare la deplasările profesionale
şi rambursarea cheltuielilor, condiţii materiale de desfăşurare a activităţii.

Sprijinirea pregătirii/integrării auditorului debutant se va face prin punerea la

dispoziţia acestuia a manualului şi se va proceda la facilitarea înţelegerii regulilor

10
cuprinse în manual. Auditorul debutant se va familiariza cu obiectivele şi
particularităţile de funcţionare ale compartimentului de audit intern şi va înţelege
procedurile de lucru ale auditului intern.
7
Utilizarea ca sistem de referinţă presupune cunoaşterea normelor profesionale în
materie, dar şi cuprinderea normelor specifice compartimentului de audit intern, cu
trimiteri la:
- reguli de angajare şi gestionare a auditorilor interni potrivit normelor profesionale,
dar şi unele precizări referitoare la încetarea raporturilor de muncă sau de colaborare,
chiar dacă reprezintă un subiect delicat;
- reguli aplicate pentru deplasări şi călătorii, transparenţa fiind necesară şi prin care să
se ştie cu claritate care sunt condiţiile în care se desfăşoară deplasările sau călătoriile
în ţară ori în străinătate;
- elaborarea şi revizuirea planului de audit intern va trebui să se facă cu o metodă
aprobată potrivit normelor, descrisă corect şi cunoscută de toţi auditorii interni, la care
să se ataşeze inclusiv procedura de revizuire.

5.2.4. Dosarele de audit şi documentele de lucru

Orice misiune de audit intern trebuie să se încheie cu întocmirea unui dosar compus
din cele mai semnificative documente de lucru, obligativitatea fiind determinată de:
- obligativitatea existenţei unei probe care are ca scop probarea, justificarea
afirmaţiilor din Raportul de audit intern. Culegerea probelor de audit intern se face atât
în timpul derulării misiunii, cât şi după terminarea acesteia, atunci când este nevoie de
informaţii suplimentare, pentru a se putea realiza un dosar de lucru ordonat şi complet.
- obligativitatea eficacităţii care presupune utilizarea tuturor informaţiilor, inclusiv din
dosarele auditului anterior, eliminându-se pierderi nejustificate de timp, dosare care
asigură o bună bază de informaţii pentru viitor.
- obligativitatea pregătirii profesionale şi derularea acesteia.
Dosarele de audit cuprind, în general, două categorii de documente:
- documente cu caracter descriptiv: analize de posturi, organigrame, tabele de riscuri,
diagrame de relaţii, circuit de documente etc.
- documente cu caracter explicativ: foi de lucru precum interviurile, chestionare, tabele
comparative, fişe de calcul cu ajustări, determinarea rezultatului testelor etc.
Cele două tipuri de documente se vor îndosaria/prezenta într-o anumită ordine, auditul
intern având definită o normă de ordonare, specifică fiecărei entităţi.
Întocmirea dosarelor trebuie să se supună unor criterii specifice, cum ar fi:
- standardizare
- vizualizarea ordonării documentelor din dosar
- posibilitatea utilizării şi de către terţi
- cuprinderea tuturor explicaţiilor necesare înţelegerii documentelor
- să facă obiectul planului de arhivare
Auditorii interni au obligaţia să înţeleagă că misiunea nu este considerată terminată
decât atunci când dosarul de audit este complet şi ordonat, această activitate făcând
parte din timpul alocat îndeplinirii misiunii de audit intern.
Documentele de lucru au o caracteristică generală: să fie scrise şi să aibă un format
standard predefinit; toate documentele de lucru trebuie să aibă referinţe pentru

11
identificarea numerelor din raportul de audit, corespondenţa cu numărul de misiune
din planul de audit intern, anul, secvenţa din cadrul misiunii etc.
Fiecare document de lucru trebuie să aibă un număr de referinţă care trebuie să
coincidă cu documentele corespunzătoare dosarului de audit.
De asemenea, documentele de lucru vor conţine menţiuni obligatorii, precum numele
entităţii, denumirea serviciului auditat, numele auditorului, data, dar dacă se referă la
teste vor indica informaţii specifice: obiective, structura testelor, documentele sau
tranzacţiile examinate, detaliile despre tranzacţie, rezultatele şi interpretarea acestora,
etc. 8
Documentele de lucru apreciate ca fiind corespunzătoare din punct de vedere calitativ
trebuie să fie:
- normalizate
- datate şi semnate
- inteligibile
- adecvate
- simple şi necostisitoare
- complete

5.2.5. Documentaţia şi alte mijloace

Documentaţia se poate clasifica în externă şi internă şi se utilizează pentru clarificarea

unei probleme sau alta.
Documentaţia externă se compune, în general, din lucrări şi reviste / publicaţii
specializate de audit intern, documente ale organismului profesional, rapoarte, studii,
analize.
Documentaţia internă este caracterizată de faptul că ea este elaborată sau colectată de
compartimentul de audit intern.
De regulă, cele mai importante sunt Ghidurile profesionale pe misiuni, care stau la
baza activităţii auditorilor interni.
Ghidurile de audit se întocmesc pe baza chestionarului de control intern şi a
programului de audit, astfel încât pentru fiecare punct de control intern regăsit in
chestionar să existe descrise instrumentele şi mijloacele care trebuie utilizate, pentru
fiecare întrebare fiind indicat riscul posibil.
Documentaţia internă mai cuprinde: metode şi proceduri aflate în vigoare, organigrame
folosite, convenţii colective etc.
Auditorii interni au la dispoziţie mijloace materiale şi financiare pentru desfăşurarea
corespunzătoare a misiunilor de audit.
Dintre mijloacele materiale cele mai relevante sunt tehnologiile informatice care
asigură culegerea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor cu grad mare de eficacitate, dar
şi de securitate.

5.3. Eficacitatea serviciului

Eficacitatea se referă la două criterii relevante: integrarea în organizaţie şi organizarea
compartimentului.
Integrarea în organizaţie a compartimentului de audit intern este eficace când sunt
întrunite condiţiile culturale şi materiale.

12
Condiţiile culturale au legătură cu o anume sensibilizare privind controlul intern, a
minimă percepţie pozitivă asupra auditului, o pregătire intelectuală apreciativă despre
audit.
Condiţiile materiale se referă la obiective precise, metodologie riguroasă şi exigentă,
plan eficient de comunicare şi profesionalism unanim acceptat.

CAPITOLUL II

- Proceduri interne si control la Primaria comunei Pastraveni -

Primaria comunei Pastraveni
Comuna Pastraveni este asezata in partea de N – E a judetului Neamt, formand hotar
pe lungimea de 6 km cu judetul Iasi prin raul Moldova. La N si N – E se invecineaza
cu comuna Urecheni, la S cu comuna Tibucani.
Călătorind de la Războieni mai departe, pe şoseaua Piatra Neamţ -Tupilaţi, la cîţiva
kilometri de această localitate, se desface spre stînga şoseaua care duce la Tg.Neamţ.
E o şosea aproape în linie dreapta, cu direcţia nord-est, pe malul stîng şi înalt al
rîului Moldova, ale căror ape lucesc în vale în bătaia razelor soarelui, dacă ai norocul
să străbaţi această vale vara, în miezul zilei.
Iarna aproape că nu se poate circula din pricina vînturilor care se abat pe
această vale, aducînd troiene de zăpadă.
Dincolo, peste Moldova pe malul stîng se înşiră căsuţele satului Verşeni,
comuna Mirosloveşti, locul natal al mamei marelui povestitor, Mihail Sadoveanu.
Păstrăveni, asezare de tip rural cu rang de comună, este situată în partea de
nord-est a teritoriului judeţului Neamţ şi este mărginită de următoarele vecinătăţi: la
Nord - comuna Urecheni, la Sud - comuna Ţibucani, la Est - comuna Mirosloveşti,
judeţul Iaşi şi la Vest - comuna Petricani.
Ca întindere de la nord la sud măsoară 4 km iar de la est la vest măsoară 11 km
Comuna Păstrăveni, ca autoritate a administraţiei publice locale conduce comuna,
autonomia locală se realizează prin:

 Consiliul Local ca autoritate deliberantă;

 Primarul comunei ca autoritate executivă.

Organele administrative sunt elective fiind alese prin vot secret, autorităţile
administraţiei publice locale funcţionând în sediul Consiliului Local situat în
localitatea de reşedinţă a comunei.
Serviciile publice din comună sunt reprezentate de:

13
 Aparatul propriu al consiliului local:

 contabilitate
 secretariat
 casierie
 registru agricol si cadastru
 urbanism
 activităţi din venituri proprii: cămin cultural;

Organigrama si numarul de personal din aparatul propriu al consiliului local şi a

serviciilor publice de specialitate ale consiliului este următoarea: primar, viceprimar,
secretar, referent, referent - contabil, referent agricol, consilier, referent UAT, referent
stare civila, referent social, referent constatare, referent contabil venituri, referent
încasator impozite şi taxe, guard, bibliotecar, şoferi P.S.I.

10

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI

PASTRAVENI

STAT DE FUNCTII
al functiilor de demnitate publica, al functiilor publice precum si
al personalului contractual din aparatul propriu al Consiliului local
PASTRAVENI si al servicilor publice de specialitate

Categorie
personal

(demnitar
public, Categorie
Nr. COMPARTIMENT/ Clasa / Grad/
functionar functie Nr.
Treapta
(conducere, post
Crt. FUNCTIE Studii profesionala
public, executie)

personal

contractual)

0 1 2 3 4 5 6

14
1. Primar Demnitar C 1

2. Viceprimar Demnitar C 1

3. Secretar Functionar
C 1
public

4. Consilier “ E 1 I S1

5. Auditor “ E 1 I A1

6. Referent “ E 1 III S1

7. Referent “ E 1 III S1

8. Referent “ E 1 III S1

9. Referent “ E 1 III S1

10. Referent “ E 1 III S1

11. Referent “ E 1 III S2

12. Referent “ E 1 III S2

13. Asistent social Personal

E 1 M III
contractual

14. Referent stare civila “ E 1 M III

15. Guard “ E 1 G I

16. Sofer “ E 1 G III

12

SERVICII PUBLICE:
Nr. Numele si prenumele Functia de Nr. posturi Nivel Gradati
studii a treapta

15
crt. Executie

1. Biblioteca comunala
Bibliotecar 1 M II
Brinzei Ioan- Lucian

2. Gospodarie comunala
Muncitor 1 G N
Anton Alin – Vasile

3. Alte actiuni – Serviciul 5

Voluntar pentru Situatii
de

Urgenta

Vacant Sef serviciu 1 S I

Budu Ioan Soferi 1 G II

Tataru Neculai “ 1 G II

Dumitru Dorin “ 1 G II

Mihaila Dan “ 1 G II

4. Serviciul - Retea electronica Personal

2
a comunitatii locale contractual

Vartic Vasile - Mirel Manager RECL 1 S I

Pruncu Ionut-Dan-Constantin Administrator

1 M III
IT

5. Biroul de Politie comunitara Personal

5
contractual

Sef birou - vacant ” 1 M III

Referent – agent de politie

” 4 M D
comunitara - vacant

16
Rezolvarea sesizărilor cetăţenilor comunei şi buna organizare a audienţelor, sînt
preocupările permanente în cadrul primăriei, pentru întărirea continuă a legăturii cu
cetăţenii în scopul soluţionării optime a problemelor ce se ridică în comună.
Dreptul de petiţionare garantat de Constituţie, costituie o expresie democratică a
legăturii directe a primăriei, respectiv a Consiliului Local cu cetăţenii, o formă de
participare a cetăţenilor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, la dezbaterea şi
soluţionarea problemelor vieţii economice şi sociale, în concordanţă cu legile ţării,
cetăţenii avînd dreptul de a se adresa conducerii primăriei pentru orice problemă de
interes personal, de a solicita lămuriri şi soluţionarea acestora.

13

Sistemul organizatoric in cadrul primariei :

I. Compartimentul secretariat
1.Compartimentul administratiei publie locale:
Activitatea acestuia axandu-se pe lucrari de secretariat, stare civila, registru agricol,
asistenta sociala, autoritate tutelara.
Sunt prevazute activitatile referitoare la listele electorale permanente,
dactilografierea proiectelor de hotarari si dispozitii, urmareste circulatia actelor si
constituirea arhivei, raspunde de folosirea documentelor din arhiva institutiei, se
intocmeste si se supune spre aprobare nomenclatorul dosarelor la compartimentele din
aparatul propriu, se propune stabilirea componentei comisiei de selectionare a
documentelor si actele Consiliului local comunal si Primariei, inainteaza inventarele
actelor si documentelor cu termen de pastrare permanent organului legal investit spre
conformare, preia arhiva de la celelalte compartimente din aparatul propriu pe baza de
inventar, asigura evidenta inventarelor intrate in arhiva, participa la intocmirea
Statutului si Regulamentului de functionare a Consiliului local , participa la intocmirea
Regulamentului de organizare si functionare a Primariei, comunica si inainteaza in
termen de 10 zile , autoritatilor si persoanelor interesate actele emise de catre Consiliul
local, tine la zi registrul de evidenta a cauzelor ca si cel de termen, intocmeste actele
necesare dosarelor de pensionare, intcomeste si actualizeaza evidentele militare ale
recrutilor, intocmeste si compelteaza dosarele de personal pastrand secretul de
serviciu, cat si alte activitati.
In cadrul acestui compartiment mai functioneaza:
2. Compartimentul de stare civila:
Aici are loc inregistrarea si verificarea documentatiilor depuse in vederea
eliberarii actelor si certificatelor de stare civila, copii si extrase dupa acte de stare

17
civila, opereaza mentiunile la actele de nastere, casatorie si sentintele civile in
documentele originale, asigura relatii cu publicul, intocmeste inventare conform
nomenclatorului, completeaza livrete de familie, cat si alte acte ce tin de acest
compartiment.

3. Compartimentul registrului agricol, cadastru:

In cadrul acestui compartiment se actualizeaza datele inscrise in registrul
agricol, conform Legii 68/1991 si H.G. 187.1997, si corelarea datelor declarate cu
evidentele din cadrul Biroului Cadastru; organizeaza si efectueaza recensamantul
agricol, elibereaza adeverinte de stare materiala, componenta familiei, bilete de
proprietate animale, certificate de producator, comunica Directiei Judetene de
Statistica rapoarte statistice privind registrul agricol R. agr. 1 si R agr. 2; intocmeste
schite si certificate pentru partaj succesoral, elibereaza certificate de instrainare sau
pentru donatii cu datele conform registrului agricol,; acorda asistenta tehnica de
specialitate; participa la concilieri in caz de litigii, indeplineste si alte sarcini
incredintate de conducerea institutiei.
4. Compartimentul protectie sociala:
Putem observa aici activitatea ce se desfasoara privind protectia sociala a
persoanelor cuprinse la ajutorul social , efectueaza anchete social pentru beneficiarii
de ajutor social cat si celelate activitati legate de plata ajutorului, situatii si rapoarte
statistice privind ajutorul social inaintate la institutii ierarhice; intocmeste dosarele
persoanele care solicita internarea in Caminul de Pensionari; intocmeste
documentatiile necesare 14
alocatiilor pentru noi nascuti, a ajutoarelor de urgenta.

5. Compartimentul autoritate tutelara:

Reprezinta autoritatea tutelara in fata instantelor de judecata, controleaza daca
parintii , tutorii, curatorii si alte persoane obligate de lege isi indeplinesc indatoririle
legate de persoana, intocmeste dosare pentru alocatie de stat la copii de pana la 7 ani si
pentru cie ce termina cls. aVIII –a si nu urmeaza o alta forma de invatamant (primesc
alocatie de stat pana la varsta de 16 ani), indeplineste si alte sarcini incredintate de
conducerea institutiei.
II.Birou finante – contabilitate:

1. Compartimentul finante – contabilitate:

In cadrul acestui compartiment se asigura evidenta primara si inregistrarea in
contabilitate a operatiunilor patrimoniale ale institutiei; asigura urmarirea contractelor
de inchiriere si concesiune, asigura inregistrarea in contabilitate si urmareste
corectitudinea platilor efectuate din bugetul local pe destinatiile prevazute conform
legislatiei in vigoare; urmareste corectitudinea incasarilor si platilor aferente
activitatilor autofinantate; asigura organizarea si desfasurarea activitatilor de casierie
conform prevederilor legale; coordoneaza activitatea comisiei de casare a bunurilor
uzate fizic si moral si inregistrarea rezultatelor in contabilitate; urmareste si verifica
incadrarea in limitele legale ale cheltuielilor de deplasare, detasare transfer a

18
personalului din cadrul primariei; avizeaza proiectul bugetului local pe capitole,
subcapitole, articole si alineate, lista de cheltuieli pentru investitii si anexele la buget
supuse spre aprobare Consiliului local al comunei Pastraveni; intocmeste rapoarte de
specialitate la proiectele de hotarari ale Consiliului local ce se refera la domeniul sau
de competenta; colaboreaza cu Trezoreria Tirgu-Neamt privind perceperea si
urmarirea veniturilor; tine evidenta sintetica a tuturor surselor de venituri(impozite,
taxe, contributii, cotizatii, prestatii) in conformitate cu prevederile legale;urmareste
derularea executiei bugetului local; exercita controlul gestiunilor la ordonatorii
secundari de credite, verifica efectuarea cheltuielilor cofnorm prevederilor pe articole;
intocmeste dari de seama contabile asupra bugetului local si anexele privind executia
bugetului local pe capitole, subcapitole, articole si alineate si raportul explicativ;
organizeaza si indruma activitatea de evidenta urmarire si incasare la buget a
veniturilor fiscale si nefiscale neplatite; verifica respectarea conditiilor de infiintare a
popririlor pe veniturile bugetare de debitorii bugetului local de la agentii
economici;evidentiaza urmareste debitele restante pentru lichidarea pozitiilor de rol;
urmareste incasarea veniturilor fiscale si nefiscale in termenul de prescriptie si
stabilete masuri de recuperare a debitelor prescrise din culpa organelor de urmarire si
incasare. Toate aceste sarcini sunt doar o enumerare succinta a celor prevazute la acest
capitol in cadrul regulamentului anexat in copie xerox la prezenta lucrare.
2. Compartimentul constatare stabilire impunere persoane fizice si persoane
juridice:
Mentionez doar cateva din sarcinile pe care acest compartiment le are spre exercitare,
astfel: organizeaza, indruma si controleaza actiunea de constatare si stabilire a
impozitelor si taxelor datorate de persoane fizice si juridice; intocmeste borderouri de
debite si scaderi , urmareste operarea lor in evidentele sintetice si analitice si transmite
spre executare la organele de incasare; urmareste intocmirea si depunerea in termenele
prevazute de lege a declaratiilor de impunere de catre persoanele fizice si juridice;
coordoneaza activitatea de gestionare a documentelor referitoare la impunerea fiecarui
contribuabil; verifica 15
periodic persoanele fizice si juridice aflate in evidentele fiscale detinatoare de bunuri
sau venituri supuse impozitelor si taxelor asupra sinceritatii declaratiei de impunere;
centralizeaza toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza carora
intocmeste si transmite informarile si raportarile periodice la termenele stabilite;
intocmeste si gestioneaza dosarele fiscale pentru contribuabili persoane fizice si
juridice;intocmeste documentele prevazute de actele normative pentru executarea
creantelor bugetare; cat si alte sarcini.

3. Compartiment casierie:
In cadrul acestui compartiment se incaseaza taxe si impozite locale stabilite prin
hotarari ale Consiliului local; urmareste taxele datorate de contribuabili potrivit rolului
fiscal existent; intocmeste registrul de casa; pastreaza evidenta incasarilor zilnice.

III. Compartimentul urbanism si autorizari in constructii:

In cadrul acestui compartiment avem: asigurarea emiterii autorizatiilor de
constructie; asigura asistenta de specialitate in domeniu ; asigura urmarirea si controlul
in teritoriu privind regimul de autorizare, sesizeaza conducerea primariei asupra

19
cazurilor de incalcare a legislatiei in vederea stabilirii amnezii sin intocmeste
procesele-verbale; asigura ducerea la indeplinire a dispozitiilor impuse prin procesele
–verbale de contraventie sau ale instantei de judecata referitor la acestea; asigura
executarea lucrarilor in termenul stabilit prin autorizatie si regularizeaza in termen
taxa de autorizare. Acestea sunt doar o parte din atributiile prevazute in regulament
anexat.

IV. Biblioteca comunala :

Acest compartiment se ingrijeste de fondul de carte existent la biblioteca
comunala, achizitionarea de fond de carte, tine evidenta publicatiilor existente in
fondul de carte al bibliotecii, tine evidenta cartilor imprumutate pentru studiu si lectura
la domiciliu, gestioneaza bunurile materiale apartinend bibliotecii comunale si
raspunde de pastrarea si integritatea acestora.

V. Compartiment administrativ, protectie civila si apararea impotriva incendiilor si

gospodarie comunala:
In cadrul acestui compartiment se pune in evidenta activitatile desfasurate in cadrul
Serviciul de Pompieri ce activeaza in comuna Pastraveni, serviciul care asigura
asistenta privind incendiile atat in comuna Pastraveni, cat si in comunele limitrofe .
Date fiind cele mentionate mai sus si cuprinse in regulamentul de functionare a
aparatului propriu compartimentelor acestei institutii ii corespund un numar de 22
persoane cuprinzand aparatul propriu + servicii de specialitate . Organigrama si statul
de functii sunt aprobate prin Hotararea Consiliului local din 28.12.2007.
Intrucat fara implicarea decizionala si operationala corespunzatoare a managerilor si
executantilor nu se poate realiza o implementare eficace a modelului de management
strategic, care este foarte necesara in administratia publica locala.
Trebuie sa se aiba in vedere modificarea principalilor parametri constructivi si
functionali ai managementului de ansamblu si a componentelor sale majore
(organizatorica, decizionala, informationala, metodologica), facilitandu-se
operationalizarea unor optiuni strategice si, implicit, realizarea obiectivelor
fundamentale.
VI.Compartiment de audit public intern.
Infiintat conform bazei legale a auditului public intern in Romania, respectiv: 16
Legea nr. 672/2002 – privind auditul public intern, Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 38/2003 privind aprobarea Normelor generale de exercitare a auditului
public intern.
Atributiile in cadrul acestui compartiment sunt:

 elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern;

 efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de
management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si
eficacitate;

20
  raporteaza periodic asupra constatarilor concluziilor si recomandarilor rezultate
din activitatile sale de audit;
 elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern; Rapoartele anuale
privind auditul public intern includ principalele constatari, concluzii si
recomandari ce au rezultatdin activitatea de audit, progresul inregistrat dupa
implementarea recomandarilor, iregularitatile si/sau pierderile identificate in
timpul misiunilor de audit public intern, ca si informatiile legate de activitatile
de instruire profesionala intreprinse.Rapoartele anuale privind auditul public
intern sunt transmise la U.C.A.A.P.I. Pana la data de 25 ianuarie anul urmator;
 in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat
conducatorului entitatii publice si persoanei abilitate pentru controlul intern; In
eventualitatea identificarii de iregularitati majore auditorul intern poate
continua sau suspenda cu aprobarea managerului care a aprobat-o, daca din
rezultatele preliminare ale verificarii se poate estima ca daca misiunea ar
continua nu ar ajunge la indeplinirea obiectivelor stabilite;
 informeaza U.C.A.A.P.I. despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul
entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora.

Autoritatea - auditorul intern au acces la toate datele si informatiile, inclusiv la cele

existente in format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul si
obiectivele precizate in ordinul de serviciu.
Personalul de conducere si de executie are obligatia sa ofere documentele si
informatiile solicitate, in termenele stabilite, precum si tot sprijinul necesar
desfasurarii in bune conditii a auditului public intern.
Limitele - auditorul intern nu va elabora sau institui proceduri, nu va lua decizii de
management si nu se va implica in nici o activitate care ar pute compromite
independenta lui. De asemenea nu poate audita activitatea in care a oferit consilierea.
Scopul – este de a contribui la realizarea obiectivelor entitatii publice oferind o
evaluare independenta a sistemelor de control.
Obiective:
a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si
activitatile entitatii publice:

 se aplica in mod eficient, eficace si adecvat politicile, procedurile si sistemele;

 utilizeaza resursele intr-o maniera economica si eficienta;
 rezultatele sunt in concordanta cu scopurile si obiectivele stabilite;
 asigura protejarea bunurilor;
 opereaza in conformitate cu legile, regulamentele, manualele, procedurile si
contractele.

Sa contribuie la calitatea managementului si la atingerea obiectivelor strategice oferind

consiliere obiectiva si impartiala in legatura cu:

 optimizarea rezultatelor resurselor care sa respecte relatia ”valoare – pret”;

21
  mentinerea celor mai inalte standarde de etica in cadrul entitatii;
 evaluarea riscurilor privind organizarea, executia, atingerea rezultatelor si
actiunile intreprinse in acest sens.

b) sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si

metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de
conducere 17
bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

Codul de etica
Principii fundamentale de aplicat:

 Integritatea - auditorul intern trebuie sa fie onest, corect si incoruptibil,

integritatea fiind suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului;
o Independenta si obiectivitatea - auditorii interni trebuie sa fie
independenti si impartiali atat in teorie cat si in practica; acestia au
obligatia de a nu se implica in acele activitati in care au un interes
legitim/intemeiat;
 Confidentialitatea - sunt obligati sa pastreze confidentialitatea in legatura cu
faptele, informatiile sau documentele despre care iau la cunostinta in exercitarea
atributiilor lor; este interzis ca auditorul intern sa utilizeze in interes personal
sau in beneficiul unui tert informatiile dobandite in exercitarea atributiilor de
serviciu;

- in cazuri exceptionale pot furniza aceste informatii numai in conditiile expres

prevazute de lege;

 Competenta profesionala – auditorul intern este obligat sa indeplineasca

atributiile de serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la
standarde internationale, aplicand cunostintele, aptitudinile si experienta
dobandite;
 Neutralitatea politica – acesta trebuie sa fie neutru din punct de vedere politic.

Reguli de conduita

Acestea sunt norme de comportament pentru auditorul intern si reprezinta un ajutor

pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor in practica, avand rolul de a indruma
auditorul intern din punct de vedere etic.
1. Integritatea
a) exercitarea profesiei cu onestitate, buna-credinta si responsabilitate;
b) respectarea legii si actionarea in conformitate cu cerintele profesiei;
c) respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;
d) se interzice acestuia sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si
angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern la entitatea publica
2. Independenta si obiectivitatea

22
 a) se interzice implicarea auditorului intern in activitati sau in relatii care ar
putea sa fie in conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta o
evaluare obiectiva;
b) se interzice auditorului intern sa asigure unei entitati auditate alte servicii
decat cele de audit si consultanta;
c) este obligat sa prezinte in raportul sau orice document sau fapt cunoscut de
ei, care in caz contrar ar afecta activitatea de audit;
3.Confidentialitatea
- se interzice ca auditorul intern sa utilizeze in interes personal sau in
beneficiul unui tert informatiile dobandite in exercitarea atributiilor de
serviciu;
4. Competenta
a) trebuie sa se comporte intr-o maniera profesionala in toate activitatile pe care le
desfasoara, sa palice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate in
indeplinirea atributiilor de serviciu;
b) trebuie sa se angajeze numai in acele misiuni pentru care au cunostintele,
aptitudinile si experienta necesara;
c) trebuie sa utilizeze metode si practici de ce mai buna calitate in activitatile pe
care le desfasoara; 18
d) trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu cunostintele, eficienta si
calitatea activitatii lor;
e) trebuie sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si
experienta profesionala elocventa;
f) trebuie sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe in continuu de
cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale;
g) se interzice depasirea atributiilor de serviciu.

2. Carta auditului intern

Carta auditului intern defineste obiectivele, drepturile si obligatiile auditului intern si

este aprobata de conducatorul entitatii publice. Aceasta informeaza despre obiectivele
si metodele de audit, clarifica misiunea de audit, fixeaza regulile de lucru intre auditor
si audiat si promoveaza regulile de conduita.
Sfera auditului public intern cuprinde:

 activitati financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de institutia publica

din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre
beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;
 constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de
creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
 administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea
sau inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al unitatii administrativ-
teritoriale;
 sisteme de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente;

23
 O data la trei ani auditeaza, fara a se limita la acestea urmatoarele:

 angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de
plata, inclusiv fonduri comunitare;
 platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
 vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat
al unitatii administrativ – teritoriale;
 concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al unitatii
aminidtrativ – teritoriale;
 constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a
titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
 alocarea creditelor bugetare;
 sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;
 sistemul de luare a deciziilor;
 sistemul de conducere si control, precum si riscurile asociate unui astfel de
sistem;
 sistemul informatic.

Controlul intern - Procedurile de control intern sunt fundamentale pentru

administrarea fondurilor bugetare, inclusiv a celor provenite din fonduri comunitare.
Riscurile trebuie sa fie identificate in mod corespunzator si sa aiba atasate sistemele de
control intern adecvate.
Tipuri de audit intern - sunt urmatoarele:
a) auditul de sistem – reprezinta o evaluare in profunzime a sistemelor de conducere
si control intern, avand scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace
si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru
corectarea acestora;
b) auditul performantei – examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si
apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele; 19
c) auditul de regularitate – reprezinta examinarea actiunilro asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul
respecatarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt
aplicabile.
Auditul ad-hoc - este o misiune neplanificata din timp dar este initiata ca raspuns la
cererile din partea conducerii sau la informatii care ajung la auditor si care pot justifica
initierea unei misiuni.

Consilierea - este activitatea desfasurata de auditorul intern menita sa aduca

plusvaloare si sa imbunatateasca administrarea entitatii publice, gestiunea riscului, si
controlul intern, fara ca auditorul intern sa-si asume responsabilitati manageriale.
Tipuri de consiliere:

24
  consultanta – are ca scop indentificarea obstacolelor care impiedica
desfasurarea normala a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea
consecintelor, prezentand totodata solutii pentru eliminarea acestora;
 facilitatea intelegerii – este destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru
cunoasterea in profunzime a functionarii unui sistem, standard, sau prevedere
normativa, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea
acestora;
 formarea si perfectionarea profesionala – destinata furnizarii cunostintelor
teoretice si practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor
si controlul intern.

Planul anual de audit va tine cont de asemenea activitati in fiecare an.

Natura si aria de curpindere a angajamentului de consultanta se supun acordului
conducatorului institutiei.
Pentru desfasurarea activitatii de consultanta, auditorul intern trebuie sa-si pastreze
obiectivitatea si sa nu isi asume responsabilitatea conducerii.
Este interzis ca acelasi auditor sa ofere servicii de consultanta intr-un domeniu iar
ulterior sa-l auditeze.
2.1.Planificarea auditului intern
Planificarea activitatii de audit intern trebuie sa fie abordata pe trei nivele:

1. planificarea strategica de audit

2. planificarea anuala
3. planificarea (programarea ) misiunilor de audit.

Planificarea strategica si anuala a misiunilor de audit trebuie sa se bazeze pe evaluarea

riscurilor cu care se confrunta obiectivele si activitatea entitatii publice.
In procesul de realizare a unei evaluari a riscurilor, auditorul trebuie sa ia in
considerare cel putin urmatoarele tipuri de riscuri:

 risc inerent
 risc de control

 Riscul inerent - reprezinta sensibilitatea sistemului de management ce apar din

mediul in care opereaza, cum ar fi legile si regulamentele nationale.

In cadrul acestui tip de risc sunt urmatoarele categorii:

- privind schimbarea legislatiei si regulamentelor;

- privind disponibilitatea caoitalului;

- tehnologic;

- legat de nevoi externe;

25
 - privind pierderile cauzate de catastrofe.

 Riscul de control – este riscul in care controlul intern sa nu fie suficient de

adecvat pentru a asigura ca fondurile sunt utilizate in mod economic si eficace
si pentru scopul intentionat, si ca folosirea fondurilor este raportata in mod
corespunzator.

In cadrul acestui tip de risc sunt urmatoarele: 20

 privind eficienta;
 privind timpul;
 privind eficacitatea cash-flow-ului;
 privind autoritatea;
 procesarii informatiei;
 insatisfactiei partenerului;
 fraudei;
 privind resursele umane.

2. Planul strategic de audit

Rationament – functia primara a auditului intern trebuie sa fie cea de a adauga valoare
eficientei si eficacitatii globale a organizatiei, si in cele din urma capacitatii sale de a-si
atinge obiectivele.
Planificarea auditului se face in functie de:

 adoptarea unei viziuni cuprinzatoare si a unei perspective strategice asupra

riscurilor si opurtunitatilor mediului in care institutia opereaza;
 asigurarea ca exista o abordare participativa auditor – entitate auditata in
procesul de planificare a auditului intern cu implicarea factorilor superiori de
decizie ai institutiei in exercitiul de planificare.

Auditorul intern trebuie sa evalueze nu numai riscurile cu care se confrunta institutia ci

si oportunitatile. Astfel ca, riscul este potentialul de rezultate negative (mai putin decat
era anticipat), iar oportunitatile potentialul pentru rezultate pozitive ( mei mult decat
era anticipat).
Pe termen scurt, riscul este ridicat datorita deficientelor de sistem, cum ar fi erorile,
omisiunile, intarzierile si frauda care impiedica institutia sa isi atinga scopurile, pe
cand oportunitatea pe termen scurt este minora deoarece nu exista timp suficient timp
pentru a exploata intregul potential pentru rezultatele pozitive ce pot exista.

26
Pe termen lung, riscul se diminueaza deoarece institutia are mai mult timp sa isi
ajusteze sistemul de control, pe cand numarul si valoarea oportunitatilor creste in mod
semnificativ.
Daca auditorul intern va sprijini in mod real obiectivele si scopurile organizatiei el
trebuie sa aiba o gandire strategica, sa adopte o perspectiva larga care sa cuprinda atat
riscurile cat si oportunitatile pe perioade mai mari de timp. De aici reiese nevoia unei
abordari strategice in procesul de planificare a auditului intern.
Fiecare misiune de audit trebuie sa conduca la:

 o mai buna stapanire de catre management a riscului asociat,

 o imbunatatire a calitatii controlului intern,

 cresterea gradului de indeplinire a obiectivelor fiecarei structuri, activitati.

Chiar daca planul de audit acopera un termen mediu ( de obicei 3 ani), este o activitate
ce trebuie realizata anual. Mediul organizatiei se schimba in permanenta, la fel si
riscurile si oportunitatile, iar acest lucru face necesar o revizuire a prezumtiilor pe care
s-a bazat initial pe planul strategic. Fiecare plan strategic de audit pe 3 ani analizeaza
domeniile auditabile si aloca resursele de audit intern.

21
Ciclul planificarii strategice de audit pe 3 ani

Planificarea strategica de audit defalcata pe trei faze, dupa cum urmeaza:

a) faza de cercetare
b) faza de analiza
c)faza de elaborare a planului strategic de audit.

3. Planul anual de audit intern

Scopul si curpins
Un plan de audit ce include obiectivele, prioritatea si cerintele legate de timp si resurse
trebuie sa fie elaborat pentru fiecare an. Planul anual de audit este in primul rand un
rezumat desprins din Planul Strategic de Audit. Acest lucru este fundamentul pentru
analiza continua a planului strategic de audit.
Planul anual de audit este elaborat de catre auditorul intern si aprobat de catre Primarul
comunei Pastraveni.

27
Selectarea misiunilor de audit intern se face in functie de urmatoarele elemente:

 evaluarea riscului,
 criteriile/sugestiile conducatorului institutiei, respectiv: deficiente constatate
anterior in rapoartele de audit; deficiente constatate in procesele-verbale
incheiate in urma inspectiilor ; deficiente consemnate in rapoarte Curtii de
Conturi; alte informatii si indicii referitoare la disfunctionalitati sau abateri,
 temele defalcate din planul anual al U.C.A.A.P.I.. Conducatorul institutiei
publiceeste obligat sa ia toate masurile organizatorice pentru ca tematicile
ordonate de catrede catre U.C.A.A.P.I. Sa fie introduse in planul anual de audit
public intern al institutiei publice, realizate in bune conditii si rapoarte in
termenul fixat,
 numarul institutiilor subordonate,
 respectarea periodicitatii in auditare, cel putin o data la 3 ani,
 recomandarile Curtii de Conturi.

Proiectul planului anual de audit public intern trebuie intocmit pana la data de 30
noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza.
Conducatorul institutiei aproba proiectul planului anual de audit public internpana la
20 decembrie a anului precedent. Acesta este un document oficial si se pastreaza in
arhiva institutiei publice impreuna cu referatul de justificare.
Referatul de justificare - cuprinde pentru fiecare misiune de audit public intern,
rezultatele analizei riscului asociat, criteriile semnal si alte elemente de fundamentare,
care au fost avute in vedere la selectarea misiunii respective.
Structura planului de audit public intern – este urmatoarea:

 scopul actiunii de auditare,

 obiectivele actiunii de auditare,
 identificarea/descrierea activitatii de audit,
 durata actiunii de auditare,
 perioada supusa auditarii,
 precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunosctinte de specialitate.

Actualizarea planului de audit public intern – se face in functie de modificarile

legislative sau organizatorice , care schimba gradul de semnificatie a auditarii
anumitor operatiuni, actiuni sau activitati ale organizatiei si la solicitarile U.C.A.A.P.I,
conducatorului institutiei, etc.
Aceasta se realizeaza prin intocmirea unui Referat de modificare a planului de audit
public intern, aprobat de conducatorul institutiei.
Resurse de audit – se regasesc in Planul strategic de audit intern.
Programul de audit (agenda de audit) - planificarea sarcinilor este asigurata de
programul misiunii de audit.

28
Scopul programului misiunii de audit – este ca si un ghid si are scopul de a planifica
etapele de audit ce trebuie derulate in timpul auditului.
Programul preliminar al interventiilor la fata locului – se intocmeste in baza
programului de audit public intern si prezinta in mod detaliat lucrarile pe care auditorul
intern si le propune sa le efectueze.
Cuprinsul programului misiunii de audit intern – este un document intern de lucru si
include informatii sub titlurile:

 cadru general,
 planificarea,
 aria de acoperire a auditului,
 obiectivele auditului,administrativ si finalizare.

Analize si sedinte – auditorul ofera rapoarte scrise sau orale periodice privind
progresul in ceea ce priveste planurile de audit anuale si strategice.
Supervizorul va semna toate documentele examinate din dosarul de audit.
Metodologia de audit – explica etapele pentru desfasurarea unei misiuni de audit de la
activitatea initiala pana la raportul final in diagrama unde sunt mentionate etapele
auditului si proceduri operationale.
Fazele auditului – sunt in numar de patru:

 pregatirea misunii de audit

 interventia la fata locului
 raportul de audit public intern
 urmarirea recomandarilor

Diagrama privind etapele auditului, proceduri operationale si anexe la procedura:

Etapa Cod Procedura Ref. Denumire Anexa
PO
Anexa
Planificare PO 1 Elaborarea planului de Memorandum privind solicitarea
audit de informatii
Planul anual de audit public intern
Referat de justificare privind
planul de audit

29
 Planul strategic de audit public
intern
Pregatirea PO 2 Ordin de serviciu A01 Ordin de serviciu
misiunii
de audit PO 3 Declaratia de independenta A02 Declaratia de independenta si
si calificare calificare
PO 3- Notificarea structurii B01-1 Notificarea structurii auditate
1 auditate
PO 4 Notificarea partilor B01-2 Notificarea partilor interesate
interesate
PO 5 Colectarea si prelucrarea B04-1 Chestionar de auto-evaluare
informatiilor
C01-1 Memorandum de verificare
preliminara
A04-3 Rezumatul interviului, daca este
cazul
A05-1 FIAP-uri, daca este cazul
PO 6 Analiza riscurilor C02-1 Lista centralizatoare a obiectelor
auditabile
C02-1 Matricea riscurilor
C02-3 Tabelul puncte tari-puncte slabe
C02-4 Matricea de evaluare a controlului
intern
PO 7 Elaborarea programului A03-1 Programul de audit (agenda de
misiunii de audit audit)
A03-2 Programul interventiei la fata
locului
PO 8 Sedinta de deschidere B02 Minuta sedinte de deschidere
PO 9 Confirmarea ariei si B03 Memorandumul de confirmare a
obiectivelor auditului ariei si obiectivelor auditului
Interventia PO 10 Colectarea dovezilor A04-1 Test
la fata
locului A04-2 Foaia de lucru
A05-1 Fisa de identificare si analiza a
problemei (FIAP)
A04-4 Lista de verificare /chestionar

PO 11 Constatarea si raportarea A06- Formular de constatare

iregularitatilor 1

30
 PO 12 Revizuirea documentelor de D01- Nota centralizatoare a
lucru 1 documentelor de lucru
D01- Fisa de analiza a documentelor de
2 lucru
PO 13 Sedinta de inchidere D01- Minuta sedinte de inchidere
2

Raportul PO 14 Elaborarea proiectului de A07- Proiectul raportului de audit public

de audit raport de audit public intern 1 intern
public
intern PO 15 Revizuirea proiectului de D01- Fisa de revizuire a proiectului de
raport de audit public intern 3 raport de audit public intern
PO 16 Transmiterea proiectului de - Nu exista formular stadard
raport de audit public intern
la structura auditata
PO 17 Reuniunea de concieliere B07 Minuta reuniunii de conciliere

PO Raportul de audit public A07- Raportul de audit public intern

18 intern 2
PO Difuzarea raportului de - Nu exista formular standard
19 audit public intern
Urmarirea PO Urmarirea recomandarilor A08 Fisa de urmarire a implementarii
recomandarilor 20 recomandarilor
Analiza PO Evaluarea performantei D02- Fisa de evaluare a performantei
calitatii 21 auditului si audtorilor 1 auditului

D02- Fisa de evaluare a performantei

2 auditorului
PO 22 Supervizarea D01- Lista de supervizare a
4 documentelor de audit
PO 23 Pontajul A09- Fisa de pontaj a saptamanii
1
A09- Centralizatorul fiselor de pontaj
2 saptamanal

PO 24 Revizuiri - Formular de revizuire a Manualului

de audit intern
Opis documente de audit
Planificarea sarcinilor in cadrul misiunii se realizeaza conform procedurii operationale
– elaborarea programului misiunii de audit intern.

PROCEDURI DE AUDIT INTERN

31
Procedura 1: Elaborarea planului de audit

Actiune desfasurata

de:
Auditorul intern

Conducatorul institutiei si compartimentele interesate

Auditorul

Auditorul

Conducatorul institutiei

Procedura 2: Ordin de serviciu

Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Intocmeste Ordinul de serviciu pe baza planului anual de
audit public intern
Supervizorul 2.Avizeaza sau propune modificari la Ordinul de serviciu
Conducatorul 3. Aproba Ordinul de serviciu
institutiei
Personalul secretariat 4. Aloca un numar Ordinului de serviciu

Auditorul 5. Indosariaza Ordinul de serviciu in Dosarul permanent

Procedura 3: Declararea independentei si calificarii

32
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Completeaza Declaratia de independenta si calificare

2. Indosariaza Declaratia de Indepenedenta in dosarul

permanent sectiuna A.

3. Daca se iveste un conflict de interese real sau doar perceput

a fi conflict de interese in timpul misiunii, anunta imediat
conducerea institutiei.

Procedura 3-1: Notificarea structurii auditate

Scopul este de informare a institutiei ca urmeaza sa se desfasoare o misiune de audit

public intern.
Se intentioneaza ca prin notificarea entitatii auditate sa se asigure desfasurarea
corespunzatoare a procedurilor de audit.
Actiune intreprinsa Actiune:
de :
Auditorul 1. Intocmeste Notificarea structurii auditate cu cel putin 15 zile
inainte de audit.

Informatia ceruta include cel putin urmatoarele:

- organigrama

- ROF

- fise ale posturilor

- situatii financiare

- rapoarte de analiza comparativa sau/si de operare

- criterii cheie de eficienta si performanta

- descrierea activitatilor si/sau operatiunilor semnificative

(include si schemele proceselor daca sunt disponibile)

- manualul de proceduri si politici interne

- schimbari propuse si schimbari in curs in cadrul politicilor si

procedurilor

33
 - copii ale regulamentelor externe si a legislatiei nationale
aplicabile

- rapoarte, sondaje intocmite de entitati externe.

Conducatorul 2. Semneaza notificarea

institutiei

Auditorul 3. Inregistreaza Notificarea

4. Indosariaza o copie a notificarii

5. Ulterior verifica daca ii sunt oferite informatiile cerute

Procedura 4: Notificarea partilor interesate

Scopul - este de a informa partile interesate in legatura cu faptul ca urmeaza a se

desfasura o misiune de audit public intern
Premisele sunt ca prin aceasta notificare a partilor interesate sa se asigure desfasurarea
corespunzatoare a procedurilor de audit.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Elaboreaza Notificarea catre partile interesate
Conducatorul 2. Semneaza Notificarea catre partile interesate
institutiei
Auditorul 3. include domeniile de interes (daca exista vreunul) in
Programul de Audit

4. Indosariaza Notificarea si raspunsul in dosarul permanent –

sectiunea B

Procedura 5: Colectarea si prelucrarea informatiilor

Scopul – cunoasterea domeniului auditabil il ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu

entitatea auditata. Colectarea informatiilor faciliteaza realizarea procedurilor de analiza
de risc si a celor de verificare.
Premise – colectarea si prelucrarea este pregatirea informatiilor in vederea efectuarii
analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile
pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern.
Colectarea si prelucrarea informatiilor presupune:

34
  indentificarea principalelor elemente ale contextului instiutional si socio-
economic in care entitatea/structura auditata isi desfasoara activitatea,
 analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii/structurii
auditate;
 analiza enitatii/structurii auditate si activitatile sale (organigrama, regulamente
de functionare, fise ale posturilor, procedurile scrise);
 analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a misiunii de
audit public intern;
 indentificarea punctelor cheie ale functionarii entitatii/structurii auditate si ale
sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabila a punctelor tari si slabe;
 sa identifice constatarile semnificative si recomandarile din rapoartele de audit
precedente, care ar putea sa afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit
public intern;
 identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa;
 sa identifice surse potentiale de informatii care ar pute fi folosite ca dovezi ale
auditului si sa considere validitatea si credibilitatea acestor informatii.

Actiune intreprinsa de: Actiune:

Auditorul 1. Dupa primirea de la structura auditata a Chestionarului de
auto-evaluare, auditorul intervieveaza conducerea entitatii
auditate pentru a obtine informatii aditionale privind cadrul
general de desfasurare a activitatii acestora Rezumatul
interviului, identifica legile si regulamentele aplicabile
entitatii/structurii si programelor auditate;

2. Are organigrama, regulamentul de functionare, fise ale

posturilor, proceduri scrise ale entitatii/structurii auditate;

3. Identifica personalul cheie responsabil;

4. Identifica circuitul documentelor;

5. Intervievand personalul pas cu pas observa

procesele/activitatile pentru: a) a se familiariza cu modul de
operare al programelor, b)a intelege sistemele
informationale;

6. Obtin exemplare ale rapoartelor de audit internsi extern;

7. Solicita si revede pistele de audit ale activitatilor/

programelor auditate.

35
Procedura 6: Analiza riscurilor

Scopul – analiza riscului reprezinta o etapa majora in procesul de audit public intern,
care are drep scopuri: identificarea pericolelor din entitatea sau structura auditata, daca
controalele interne sau procedurile entitatii sau structurii auditate pot preveni, elimina
sau minimiza pericolele, evaluarea evolutiei controlului intern al entitatii sau structurii
auditate.
Premise – este punctul de pornire in elaborarea Tabelului ”puncte tari si puncte slabe”.
Aprecierea unui risc are la baza doua estimari:

 gravitatea pierderilor care pot rezulta ca urmare a riscului (sau concesintelor

directe si indirecte);
 probabilitatea ca riscul sa revina (notiune cuantificata formal).

Riscurile potentiale se pot concretiza in recomandari de audit, acestea depinzand de

rezultatele de la controalele, testarile si verificarile anterioare . Punctele tari si punctele
slabe se exprima calitativ si cantitativ in functie de rezultatele asteptate si de conditiile
de obtinere a acestora. Un punct tare sau un punct slab trebuie exprimat in functie de
un obiectiv de control intern sau de o caracteristica urmarita pentru a asigura buna
functionare a entitatii auditate sau atingerea unui rezultat scontat.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Din activitatea desfasurata in timpul colectarii si prelucrarii
informatiilor pregateste o lista centralizatoare a obiectelor
auditabile;

2. Intocmeste matricea riscurilor. In acest scop:

- analizeaza amenintarile (riscurile) asociate acestor operatiuni;

- stabileste criteriile de analiza a riscurilor;

- stabileste ponderea fiecarui criteriu de analiza a riscului;

- stabileste nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu de analiza

utilizat;

- stabileste punctajul total al criteriului analizat.

3. Ierarhizeaza actiunile/operatiunile ce urmeaza a fi auditate,

respectiv elaboreaza Tabelul puncte tari si puncte slabe.

4. Intocmeste matricea de evaluare a controlului intern.

36
Supervizorul 5. Supervizeaza lista centralizatoare a obiectelor auditabile
Matricea riscurilor, Tabelul puncte tari si puncte slabe, Matricea
de evaluare a controlului intern in dosarul permanent si Fisele de
constatare si analiza a problemelor initiate pentru fiecare control
care va fi testat.
Auditorul 6. Indosariaza lista centralizatoare a obiectelor auditabile,
Matricea riscurilor, Tabelul puncte tari si puncte slabe, Matricea
de evaluare a controlului intern in dosarul permanent.

Procedura 7: elaborarea programului misiunii de audit

Scopul – asigura faptul ca au fost luate in considerare toate aspectele la obiectivele

misiunii de audit public intern, asigura repartizarea sarcinilor si planificarea
activitatilor, precum si supervizarea.
Premise – Programul de audit public intern este un document intern de lucru si care
cuprinde:

 obiectivele misiunii de audit,

 actiunile concrete ce trebuie intreprinse pentru atingerea obiectivelor auditului;
 perioada de timp preconizata si efectiva;
 testarile, precum si alte proceduri de audit care se vor aplica.

In baza Programului de audit public intern se elaboreaza un program al interventiilor,

care detaliaza lucrarile pe care auditorul si le propune sa le efectueze, respectiv
studiile, cuantificarile, testele, interviurile, reconcilierile, confirmarile, validarile cu
materiale probante si perioadele in care se realizeaza aceste verificari.
Actiune intreprinsa Actiune:
de :
Auditorul 1. Pregateste Programul de audit incluzand elementele:

- obiectivele auditului;

- activitatile concrete de audit;

- testele de efectuat;

- alte proceduri si teste de audit necesare;

- timpul planificat si efectiv pentru fiecare activitate.

2. Pregateste Programul interventiei la fata locului.

Supervizorul 3. Revizuieste Programul de audit si Programul interventiei la
fata locului, daca este cazul.

37
Auditorul 4. Efectueaza modificarile necesare, daca este cazul.
Supervizorul 5. Aproba Programul de audit si Programul interventiei la fata
locului.

Auditorul 6. Pe parcursul derularii misiunii completeaza Programul de

audit si Programul interventiei la fata locului cu datele necesare,
astfel incat la finalizarea misiunii de audit aceste documente sa
contine toate informatiile prevazute;

7. Indosariaza Programul de audit si Programul interventiei la

fata locului in dosarul permanent;

8. Utilizeaza Programul de audit si Programul interventiei la fata

locului in activitatea de audit.

Procedura 8: sedinta de deschidere

Scopul – intalnirea cu reprezentantii entitatii auditate pentru a discuta domeniul,

obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind auditul.
Premise – sedinta de deschidere serveste ca intalnire de inceput a etapei de interventie
la fata locului. Ordinea de zi a sedintei de deschidere:

 prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;

 stabilirea termenlor de prezentare a stadiului verificarilor,
 prezentarea in detaliu a tematicii;
 acceptarea calendarului intalnirilor;
 prezentarea pentru luare la cunostinta a cartei auditorului public intern;
 asigurarea conditiilor materiale necesare derualrii misiunii de audit public
intern;
 comunicarea modului de interventie la fata locului.

Actiune Actiune:
intreprinsa de:
Auditorul 1. Contacteaza entitatea auditata pentru a stabili data intalnirii.
Supervizorul, 2. Participa la sedinta de deschidere.
auditorul,
conducatorul
entitatii,
reprezentanti,
Auditorul 3. Intocmesc minuta sedintei de deschidere, care are urmatoarea
structura:

38
 A. Mentiuni generale:

- tema misiunii de audit public inter,

- perioada auditata,

- numele celor care intocmesc Minuta sedintei de deschidere,

numele persoanei insarcinate cu verificarea intocmirii Minutei

sedintei de deschidere conform prezentei proceduri,

- lșista participantilor la sedinta de deschidere cu mentionarea

numelui, functiei, directiei, a numarulului de telefon, adresa de e-
mail si semnatura.

B. Stenograma minutei de deschidere:

- prezinta in detaliu dezbaterile din cadrul sedintei de deschidere.

Supervizorul 4. Supervizeaza Minuta Sedintei de deschidere.
Auditorul 5. Indosariaza Minuta Sedintei de deschidere in dosarul permanent.
Procedura 9: confirmarea ariei si obiectivelor auditului

Scopul – Obtinerea unei confirmari in legatura cu faptul ca managementul structurii

auditate a inteles pe deplin care este aria de cuprindere a misiunii de audit intern si
obiectivele acesteia.
Premise – memorandumul de confirmare a ariei si obiectivelor auditului se intocmeste
de auditori, se semneaza de supervizor si se transmite structurii auditate.
Memorandumul se intocmeste dupa ce a avut loc sedinta de deschidere pentru a se
obtine confirmarea din partea managementului structurii auditate ca acesta a inteles
care este aria de cuprindere a misiunii de audit intern si obiectivele auditului.
Actiune Actiune:
intreprinsa de:
Auditorul 1. Pregateste Memorandumul de confirmare a ariei de cuprindere a
obiectivelor auditului.
Supervizorul 2. Analizeaza si semneaza Memorandumul de confirmare a ariei si
a obiectivelor auditului,
Auditorul 3. Transmite Memorandumul de confirmare a ariei si a
obiectivelor auditului la structura auditata,
Structura auditata 4. Completeaza si transmite auditorului o copie ce confirma aria si
obiectivele auditului,

39
Auditorul 5. Indosariaza Memorandumul ce confirma aria si obiectivele
auditului in dosarul permanent

Procedura 10: colectarea dovezilor

Scopul – Informatiile colectate asigura o evidenta suficienta, componenta si relevanta

si ofera o baza rezonabila pentru constatarile si concluziile auditorului.
Premise – In timpul fazei de colectare si prelucrare a informatiilor, auditorul
efectueaza testari in concordanta cu Programul de audit public intern aprobat.Munca in
cadrul acestei faze produce dovezi de audit in baza carora auditorul formuleaza
constatari, concluzii si recomandari.
Trebuie sa fie incluse urmatoarele elemente ale constatarilor de audit: constatare,
cauze, efecte si recomandari
Actiune Actiune:
intreprinsa de :
Auditorul 1. Urmeaza procedurile stabilite in Programul de audit, efectueaza
testele.

2. Apreciaza daca dovezile obtinute sunt suficiente, relevante,

competente si folositoare.

3. Colecteaza documente pentru toata misiunea de audit.

4.Eticheteaza si numeroteaza toate documentele.

5. Pregateste Fisele de Identificare si Analiza a Problemelor.

6. Pregateste chestionarele si Listele de verificare.

7. Intocmeste foile de lucru.

8. La sfarsitul fazei de colectare a informatiilor finalizeaza testele,

Fisele de identificare si Analiza Problemelor, foile de lucru,
chestionarele si listele de verificare.

9. Transmit documentele intocmite in aceasta etapa

supervizorului.
Supervizorul 10. Analizeaza si supervizeaza testele, foile de lucru si
chestionarele, listele de verificare, precum alte documente
intocmite de auditori in aceasta etapa a misiunii de audit.

11. Revede si supervizeaza Fisele de Identificare si Analiza

Problemelor.

40
Auditorul 12. Referentiaza, codifica, numeroteaza si indosariaza testele, foile
de lucru, chestionarele, listele de verificare si Fisele de
Identificare si Analiza a Problemelor in dosarul permanent.
In faza de interventie la fata locului se vor avea in vedere, fara a se limita doar la
acestea:
a) cunoasterea activitatii procesului supus verificarii si studierea procedurilor aferente;
b) intervievarea personalului auditat;
c) verificarea inregistrarilor contabile;
d) analiza datelor si informatiilor;
e) evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne;
f) realizarea de testari;
g) verificarea modului de indeplinire a recomandarilor aprobate prin rapoartele de
audit anterioare.

Procedura 11 – constatarea si raportarea iregularitatilor

Scopul - de a furniza un ghid in cazul descoperirii de iregularitati.

Premise – cand auditorul ajunge la concluzia, bazata pe Fisele de identificare si analiza
a problemei, ca s-a comis o iregularitate trebuie sa raporteze cel mai tarziu a doua zi,
superiorilor, acolo unde este cazul, iar in termen de trei zile se informeaza
conducatorul entitatii publice.
Actiune Actiune:
intreprinsa de:
Auditorul 1. Cand ajunge la concluzia, pe baza dovezilor obtinute, ca a vut
loc un act ilegal, raporteaza, cel mai tarziu a doua zi, directorului
sau (acolo unde este cazul), iregularitatile constatate, abaterile de
la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile
legale, aplicabile structurii/activitatii auditate si care ar putea
produce prejudicii pe seama fondurilor publice, prin transmiterea
Formularului de constatare si raportare a iregularitatilor.
Director directiei 2. Analizeaza Formularul de constatare si raportare a
(daca este cazul) iregularitatilor si determina daca trebuie sa se desfasoare activitati
suplimentare sau daca trebuie sa suspende procedurile de audit ca
rezultat al seriozitatii iregularitatii constatate.
Auditorul 3. Trebuie sa dea dovada de grija profesionala in activitatea de
raportare a iregularitatilor, astfel incat sa nu interfereze cu alte
proceduri legale de investigare.

4. Daca s-a decis ca este necesar raportarea iregularitatii, in

Raportul scris pe care il emite auditorul trebuie sa includa cel
putin urmatoarele informatii:

- descrierea detaliata a iregularitatii, exceptiei sau potentialelor

41
 incalcari ale legii;

- legea, regulamentul, decretul, politica sau procedura ce a fost

incalcata;

- natura si marimea cheltuielii; in cazul in care nu s-a efectuat nici

o plata, sumele care ar fi fost platite in mod gresit daca
iregularitatea nu ar fi fost descoperita;

- suma totala si distribuirea sa intre diferitele surse de finantare;

- proiectul/programul in cauza;

- perioada in timpul careia, sau momentul in care, iregularitatea a

fost comisa;

- practicile folosite in comitere iregularitatii;

- consecintele financiare, suspendarea platilor si posibilitatilor de

recuperare a fondurilor;

- data si sursa primelor informatii ce au condus la suspiciunea ca o

iregularitate s-a produs;

- identitatea persoanelor fizice si juridice implicate;

- numele auditorului;

5. Auditorul trebuie sa primeasca un raspuns scris de la managerul

institutiei auditate.
Directorul Informeaza in termen de 3 zile conducatorul institutiei publice,
directiei PAO si structura de control abilitata pentru continuarea
verificarilor.

Procedura 12: revizuirea documentelor de lucru

Scopul – sa asigure ca documentele sunt pregatite in mod corespunzator si ca acestea
furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dovezile adunate in
timpul misiunii de audit public intern.
Premise – auditorul revede FIAP-rile si documentele de lucru din punct de vedere al
formatului si al continutului, asigurandu-se ca dovezile de audit prezentate in actele
dosarului pot trece testul de evidenta. Pentru a trece testul, evidenta trebuie sa fie
suficienta, concludenta relevanta.

42
Actiune Actiune:
intreprinsa de:
Auditorul 1. Pe masura ce auditul progreseaza, eticheteaza si numeroteaza
toate documentele,

2. Apreciaza daca FIAP – urile si documentele de lucru asigura

un sprijin corespunzator pentru misiunea de audit public intern,

3. Revizuieste lucrarile din punctul de vedere al continutului si al

formei si apreciaza daca FIAP – urile si documentele de lucru pot
trece testul de evidenta,

4. Intocmeste Nota centralizatoare a documentelor de lucru.

5. Planifica o sesiune pentru revizuirea documentelor de lucru

impreuna cu supervizorul
Supervizorul 6. Revizuieste documentele de lucru din punct de vedere al
formei si continutului acestora,

7. Se asigura ca dovezile reflectate in documentele de lucru pot

trece testul de evidenta (sunt suficiente, concludente, relevante)

8. Intocmeste fisa de analiza a documentelor de lucru,

9. Daca este necesar, solicita, in mod formal, auditorului

efectuarea modificarilor,
Auditorul 10. Raspunde in scris la intrebarile si comentariile supervizorului,

11. Efectueaza modificarile necesare la documente,

Supervizorul 12. Revizuieste raspunsurile auditorilor si verifica daca
comentariile si intrebarile sale au fost rezolvate,
Auditorul 13. Indosariaza Nota centralizatoare a documentelor de lucru in
dosarul permanent,

14. Indosariaza fisa de analiza a documentelor de lucru in dosarul

permanent.
Procedura 13: sedinta de inchidere

Scopul – permite prezentarea catre entitatea auditata a opiniei auditorului intern, a

constatarilor si recomandarilor preliminare efectuate.
Premise – sa se asigure ca atat constatarile cat si recomandarile sunt clare, obiective,
fundamente, relevante, respectiv:

43
  clare: sa fie usor de inteles, evidente, sa nu permita interpretari,
 obiective: sa nu fie partinitoare,
 fundamentate: fiecare constatare sa aiba la baza documente doveditoare si sa
faca trimiteri la textul legal incident,
 relevante: aspectele semnalate sa ajute conducerea entitatii auditate in luarea
unor decizii manageriale eliminarea deficientelor constatate.

Actiune intreprinsa Actiune:

de:
Auditorul 1. Planifica sedinta de inchidere
Auditorul, 2. Participa la sedinta de inchidere.
Supervizorul,
Conducatorul 3. Conducatorul institutiei sau structurii auditate isi declara
institutiei parerile lor in privinta constatarilor auditorului, ale concluziilor
institutiei sau structurii auditate si recomandarilor, precum si a
corectiilor de efectuat.

4. Cad de acord asupra modificarilor propuse, daca este cazul.

Auditorul 5. Pregateste acte suplimentare necesare pentru a justifica
modificarile propuse.

6. Intocmeste Minuta sedintei de inchidere.

Supervizorul 7. Supervizeaza Minuta sedintei de inchidere.
Auditorul 8. Indosariaza toate modificarile aprobate, precum si Minuta
sedintei de inchidere in Dosarul permanent.
Procedura 14: elaborarea proiectului de raport de audit
Scopul – cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile
auditorului intern.
Premise – in elaborarea proiectului Raportului de audit intern auditorul foloseste
dovezile de audit raportate in Fisele de Identificare si Analiza a Problemelor, in
formularul de constatare si raportare a iregularitatilor, precum si in celelalte
documente de lucru.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Redacteaza proiectul Raportului de audit public intern
utilizand formularul standard – Raport de audit -

2. Indica pentru fiecare constatare din proiectul Raportului de

audit public intern dovada corespunzatoare;

3. Transmite supervizorului proiectul Raportului de audit public

44
 intern, impreuna cu dovezile constatarilor;
Supervizorul 4. Analizeaza proiectul Raportului de audit public intern si
formuleaza propuneri modificatoare, daca este cazul;
Auditorul 5. Efectueaza schimbarile propuse de catre supervizor, pe care
le-a acceptat.

6. Indosariaza proiectul de Raport de audit public intern.

Procedura 15: revizuirea proiectului de raport de audit intern

Scopul – revizuirea proiectului de Raport de audit este un element important al

controlului calitatii in etapa de procesare a Raportului de audit. Este realizata de catre
supervizorul misiunii de audit.
Premise – proiectul Raportului de audit public intern care urmeaza a fi transmis
entitatii auditate trebuie sa fie cat mai complet posibil, constatarile trebuie sa faca
referire la fapte care pot fi dovedite si sustinute cu documente justificative, concluziile
si recomandarile trebuie sa fie pertinente si fezabile.
Actiune Actiune:
intreprinsa de:
Supervizorul 1. Analizeaza structura conceptuala a proiectului de raport de audit
intern, ortografia, gramatica si punctuatia. Verifica daca faptele
sunt prezentate in mod logic de la constatari inspre concluzii si
recomandari.

2. Urmareste traseul fiecarui fapt prezentat pana la documentul de

lucru suport, inclusiv datele cifrele, procentajele, calculatiile,
titlurile, numele, denumirile procentele si articolele legale
invocate.

3. Intocmeste Fisa de revizuire a proiectului de raport de audit

public intern, in care inscire toate intrebarile si comentariile
referitoare la proiectul de raport de audit,
Auditorul 4. Raspund in scris comentariilor si intrebarilor supervizorului
daca acesta a solicitat acest lucru;

5. Efectueaza schimbarile necesare in documentele de lucru unde

este necesar;

6. Programeaza o intalnire cu Supervizorul

Supervizorul 7. Analizeaza raspunsurile auditorului;

45
 8. Elimina toate comentariile sau intrebarile care au fost
solutionate;

9. Semneaza proiectul de raport de audit public intern

Auditorul 10. In dosariaza Fisa de analiza a proiectului de Raport de audit
public intern in dosarul permanent.

Procedura 16: Transmiterea proiectului de raport de audit la structura auditata

Scopul – ii da entitatii publice sau structurii posibilitatea de a analiza Proiectul

raportulu de audit public intern si de a formula un punct de vedere la constatarile si
recomandarile auditorilor.
Premise – proiectul de raport de audit public intern transmis la enitatea sau structura
auditata trebuie sa fie complet, cu toate dovezile asupra faptelor, opiniilor si
concluziilor la care se face referire.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Intocmeste o adresa in vederea transmiterii proiectului de
raport de audit la structura auditata;

2. Inainteaza adresa directorului directiei (daca este cazul)

pentru semnare.
Directorul directiei 3. Verifica si semneaza adresa de transmitere a proiectului de
raport catre structura auditata;

4. Transmite Proiectul de raport de audit public intern la

enitatea sau structura auditata;
Enitatea sau 5. Analizeaza Proiectul de raport de audit public intern;
structura auditata
6. Solicita, daca este cazul, o Reuniune de conciliere;

7. Transmite punctul de vedere la Proiectul raportului de audit

public intern in termen de 15 zile de la primirea acestuia;
Auditorul 8. Revad raspunsurile de la enitatrea sau structura auditata;
Supervizorul
9. Pregatesc Reunirunea de conciliere, daca este cazul;
Auditorul 10. Precizeaza in Raportul de audit public intern aspectele
retinute din punctul de vedere al enitatii sau structurii auditate,
daca este cazul;

11. Indosariaza punctul de vedere al enitatii sau structurii

46
 auditate in dosarul permanent, Sectiunea A.
Porcedura 17: reuniunea de conciliere

Scopul – acceptarea constarilor si recomandarilor formulate de catre auditori in

Proiectul raportului de audit public intern si prezentarea calendarului de implementare
a recomandarilor.
Premise – auditorul pregateste Reuniunea de conciliere.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Pregatesc, in termen de 10 zile de la primirea punctului de
vedere de la entitate sau structura auditata, Reuniunea de
conciliere;

2. Informeaza entitatea sau structura auditata asupra locului si

datei reuniunii de conciliere;
Auditorul 3. Analizeaza constarile si concluziile din Proiectul raportului
Supervizorul de audit public intern in vederea acceptarii recomandarilor
Structura auditata formulate;
Auditorul 4. Intocmesc Minuta reuniunii de conciliere in dosarul
permanent , Sectiunea B

Procedura 18: raportul de audit public intern

Scopul – sa prelucreze raportul de audit public intern pentru redactarea finala si pentru
tiparire. Sa constate ca raportul de sudit public intern este complet, incluzand si
punctul de vedere al entitatii sau structurii auditate.
Premise – auditorul este responsabil pentru asigurarea unei prezentari de inalta calitate
a Raportului de audit public inteern si intocmirea unei liste corecte si complete de
difuzare.

Actiune intreprinsa Actiune

de:
Auditorul 1. Se asigura ca toate modificarile aprobate de Proiectul de
raport de audit public intern sunt efectuate;

2. Finalizeaza Raportul de audit public intern;

3. Verifica daca lista de difuzare a raportului de audit public

intern este compelta si concreta;

47
 4. Semneaza raportul de audit public intern pe fiecare pagina si
il transmite supervizorului;
Supervizor 5. Supervizeaza Raportul de audit public intern;

6. Semneaza Raportulde audit public inern pe ultima pagina;

Directorul directiei 7. Verifica si semneaza adresa de transmitere a Raportului de
audit spre avizare;

8. Difuzarea Raportului de audit public intern.

Procedura 19: Difuzarea raportului de audit public intern

Scopul – analizeaza si avizeaza recomandarilor de audit public intern.

Premise – Raportul de audit public intern sa fie insotit de o sinteza a acestuia.
Actiune intreprinsa Actiune:
de :
Auditorul 1.Transmite Raportul de audit public intern, rezultatele
concilierii si punctul de vedere al entitatii sau structurii auditate,
insotite de adrese de inaitare directorului directiei ( unde este
cazul).
Directorul directiei 2. Analizeaza si avizeaza raportul de audit public;
Auditorul 3. Transmite entitatii sau structurii auditate o copie a Raportului
de audit public intern, avizat de catre directorul directiei ( cand
este cazul) in vederea implementarii recomandarilor;

4. Transmit cate o copie a Raportului de audit public intern,

spre informare , partilor interesate.

5. Transmit la U.C.A.A.P.I. o informare despre recomandarile

care nu au fost avizate, insotita de documentatia de sustinere;

6. Idosariaza Raportul de audit public intern in Dosarul

permanent – Sectiunea A.

Procedura 20: urmarirea recomandarilor

Scopul - este de a urmari si formaliza modul de implementare a recomandarilor din

Raportul de audit public intern.
Premise – urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care
se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor intreprinse de

48
catre conducerea entitatii sau structurii auditate pe baza recomandarilor din Raportul
de audit public intern.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Intocmeste Fisa de urmarire a recomandarilor;

2. Verifica implementarea recomandarilor la termenrele

stabilite
Entitatea sau 3. Transmite auditorului, la termenele stabilite, o Nota de
structura auditata informare cu privire la stadiul implementarii recomandarilor din
Raportul de audit public intern;
Auditorul, 4. Transmite la U.C.A.A.P.I. Stadiul progreselor inregistrate in
Directorul directiei implementarea recomandarilor;

5. Daca nu sunt respectate termenele de implementare,

informeaza pe conducatorul sau;
Auditorul 6. Indosariaza Nota de informare cu privire la stadiul
implementarii recomandarilor in Dosarul permanent –
Sectiunea B

Procedura 21: evaluarea performantei auditului si auditorului

Scopul – sa permita depistarea deficientelor, initierea imbunatatirilor necesare unei

derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit public intern si palnificarea
activitatilor de perfectionare profesionala.
Premise – dupa finalizarea misiunii de audit auditorul trebuie sa obtina un feed-back
de la structura adutitata despre modul in care acestia au perceput munca lor.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Directorul directiei 1. Transmite entitatii auditate Fisa de evaluare a performantei
auditului;
Entitatea auditata 2. Completeaza Formularul de Evaluare a performantei
auditului si il returneaza directiei;
Directorul directiei 3. Analizeaza Formularul de Evaluare a performantei auditului;
sau Supervizorul
4. Discuta entitatea auditata, daca este cazul;

5. Foloseste rezultatele evaluarii pentru propunerea

imbunatatirii calitatii activitatii de audit si pentru pregatirea
raportului anual de activitate;

49
Auditorul 6. Indosariaza Formularul de Evaluare a performantei
Aauditului in dosarul permanent – Sectiunea D.

Procedura 22. supervizarea

Scopul – de a asigura ca obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse in

conditii de calitate.
Premise – persoana desemnata si care este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor
misiunii de audit intern.
Actiune intreprinsa Actiune:
de:
Auditorul 1. Prezinta supervizorului documentele din dosarul permenet al
misiunii de audit public intern pentru supervizare;
Supervizorul 2. Ofera instructiunile necesare (adecvate) derualrii misiunii de
audit public intern;

3. Verifica executarea corecta a Programuluide audit public

intern;

4. Verifica existenta elementelor probante;

5. Supervizeaza testele, foile de lucru, FIAP-urile, toate

documentele intocmite de auditori pe parcursul derularii
misiunii de audit intern;

6. Verifica daca redactarea Raportului de audit public intern

este exacta, clara, concisa;

7. Verifica daca documentele de audit au fost prezentate

supervizorului in termenul fixat prin programul de audit in
vedeera supervizarii;

8. Completeaza lista de supervizare a documentelor de audit

Auditorul 9. Indosariaza Lista de supervizare a documentelor de audit in
Dosarul permanent

Procedura 23: revizuiri ale manualului de audit intern

Actiune intreprinsa Actiune: Termen limita:

de:
Auditor intern Inainteaza propunerile de revizuire a La orice moment
Manualului de audit intern folosind din an

50
 Formularul de revizuire a Manualului de
audit intern.
Directorul directiei Compilarea tuturor propunerilor de revizuire Se bazeaza pe
primite si trasmiterea la toti auditorii interni protocoalele de
din cadrul Directiei. comunicare
interna.
Primeste comentarii si sugestii de la auditorul
intern. Sugestie:

Dupa consultare incorporeaza toate Procesul de

propunerile de revizuire care s+au facut in comunicare
versiunea noua a manualului de audit intern. trebuie finalizat
in timpul lunii
Distribuie versiunea noua a Manualului de iunie sau
audit intern in cadrul directiei. decembrie a
fiecarui an.
Inainteaza noua versiune a Mnualului de
audit intern catre UCAAPI
UCAAPI Analizeaza noua versiune a Manualului de
audit intern pentru conformitate cu cadrul
legal.

Raspunde in scris directorului

directiei/auditorului
Directorul Dupa rpimirea avizului de la UCAAPI Imediat dupa
directiei/auditorul inainteaza noua versiune a Mnualului de aprobarea
audit intern pentru aprobare conducatorului UCAAPI
entitatii.
Conducatorul Aproba noua versiune a Manualului de audit.
entitatii
Directorul Distribuie noua versiune aprobata a Imediat dupa
directiei/auditorul Manualului de audit intern pentru a fi aplicat. aprobarea
manualui de
audit intern de
catre
conducatorul
institutiei.

51
CUPRINS

Capitolul I – Auditul intern - cadru conceptual

1. Auditul intern – definitie ...........................................................1

2. Obiective si aria de aplicabilitate ................................................2
2.1. Obiectivele auditului intern ..........................................2
2.2. Aria de aplicabilitate ......................................................2
2.3. Activitatea de audit inter ...............................................3
2.4. Responsabilitatea conducerii .........................................4
3. Calitatea auditorului intern si respectarea codului etic.................4
4. Categorii si nivele de audit ..........................................................5
5. Organizarea auditului intern.........................................................6
5.1.Organizarea compartimentului ...................................6
5.1.1 Structuri posibile.......................................................6
5.1.2 Resurse profesionale.................................................7
5.2. Organizarea muncii..................................................... 7
5.2.1 Carta de audit .........................................................7
5.2.2 Planul de audit........................................................8
5.2.3. Manualul de audit intern .........................................9
5.2.4. Dosarul de audit si documentele de lucru ...............9
5.2.5 Documentatia si alte mijloace .................................11
5.3. Eficacitatea serviciului..................................................11
Capitolul II – Proceduri interne si de control la – Primaria comunei
Pastraveni ....................................................................................................................
.......12

52
53