UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

AUDITAREA INSTITUTIILOR PUBLICE
BARBU MARIA ANTOANELA
CAEFC II C1

REFERAT
CONCEPTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN

PROF. CIURLAU LOREDANA

CUPRINS
Capitolul 1. Conceptul de audit intern, termeni si expresii, obiective, sfera si tipuri. ............... pag. 3
Capitolul 2. Organizarea auditului intern .................................................................................. pag. 7
2.1 Comitetul pentru Auditul Public Intern(CAPI) ................................................................... pag. 7
2.2 Compartimentul de audit intern ........................................................................................... pag. 8
2.3 Metodologia privind misiunea de audit intern ................................................................... pag. 10
2.4 Contraventii si sanctiuni in legatura cu auditul intern ....................................................... pag. 10
Bibliografie .............................................................................................................................. pag. 11

Capitolul 1 Conceptul de audit intern, termini si expresii, obiective, sfera si tipuri.

2
 Pentru intelegerea clara a auditului intern este bine sa se lamureasca o serie de elemente
de substanta care constituie ancorele acestui domeniu de activitate sau functii a unei entitati.
Din acest punct de vedere se pot aduce trei argumente majore sustinute de realitate:
- auditul intern reprezinta o functie de asistenta acordata managementului, ceea ce face ca
munca auditorului este de consultanta pe care o asigura tuturor celor cu care acesta vine in
contact.
Auditorul intern avand la baza metoda si utilizand instrumente specifice emite o judecata
asupra dispozitiilor din cadrul entitatii: reguli, proceduri, organizare, sistem de informare etc.,
adica asupra sistemului de control intern.
Totodata, auditorul intern dispune de norme de referinta care-i dau autoritate, de metoda
si instrumente care-i garanteaza eficacitatea.
Un auditor intern trebuie sa fie independent si perceput ca independent, sa aiba
autonomie care ii vor permite sa formuleze ipoteze si sa faca recomandari.
O alta caracteristica sugestiva este ca auditorul intern are un grad de libertate, oferit de
planul de misiune, care il face sa fie pe desupra unor preocupari de rutina sau stresante,
activitatea lui fiind periodica.
- auditul intern nu are legatura cu personalul entitatii decat in masura in care acesta este
partas la furturi, fraude pentru care trebuie sa dea socoteala, in rest auditul se adreseaza modului
in care structurile entitatii indeplinesc regulile proprii din entitate.
Orice auditor intern experimentat stie ca el urmareste obiective, realizari si
responsabilitati, care sigur sunt atasate unor oameni, unor angajati, dar scopul lui nu este
angajatul, ci modul de aplicare si reflectare in rezultatele entitatii.
De aceea, in rapoartele de audit care curpind recomandari nu se mentioneaza persoane,
decat in cazuri exceptionale, pentru ca auditorul si managementul au nevoie sa cunoasca ce nu
functioneaza in sistem, de ce si cum se vor pozitiva rezultatele.
- auditorul intern este independent, adica functia exercitata de acesta nu suporta nici o
influenta, nici o presiune care ar putea fi contrare obiectivelor pe care le are stabilite.
Definitia auditului intern in versiunea americana nu difera aproape de loc de cea din
versiunea franceza, diferenta fiind data de traducerea termenului american – governance – prin
guvernarea sau conducerea intreprinderii.

3
 Conform versiunii franceze a definitiei internationale, aprobata de Consiliul de
Administratie al IFACI la 21 martie 2000, definitia oficiala a auditului intern este urmatoarea:
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o
asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i
imbunatati operatiunile, si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.
Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele evaluand, printr-o
abordare sistemica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control, si de
guvernare a intreprinderii, si facand propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
In legislatia romaneasca auditul intern este definit mai sintetic si mai pragmatic, astfel:
Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor
entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului,
controlului si proceselor de conducere a acestuia.
Obiective
Aportul compartimentului de audit public intern consta in promovarea unei culturi privind
realizarea managementului efectiv si eficient in cadrul entitatii publice.
De asemenea, tot prin legea romana (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999
privind activitatea de audit financiar), se stabilesc si principalele obiective ale auditului intern.
Compartimentul de audit public intern are ca obiective sa ajute entitatea publica in
ansamblul si pe structurile sale prin intermediul opiniilor si recomandarilor :
-sa gestioneze mai bine riscurile ;
-sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrimoniului ;
-sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile si procedurile existente ;
-sa asigure o evidenta contabila si un management informatic fiabile si corecte ;
-sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului si auditului intern ;
-sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor ;
Misiunea compartimentului de audit public intern este de a audita sistemele de control din
cadrul entitatiilor publice in scopul de a evalua eficacitatea si performanta structurilor functionale
in implementarea politicilor, programelor si actiunilor in vederea imbunatatirii continue a
acestora.
Misiunea de audit public intern poate avea ca obiective principale :
-asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice-auditul de
regularitate ;

4
 -evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv-audit
de performanta.
Prin obiectivele misiunii de inteleg enunturile generale elaborate de catre auditorii interni
prin care se defineste ceea ce este prevazut a se realiza in timpul misiunii.
Se va vedea la prezentarea normelor profesionale ca auditul intern efectueaza misiuni de
asigurare si de consiliere, ca domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si
conducerea intreprinderii si ca finalitatea sa se regaseste in plusul de valoare adus organizatiilor.
Documentul care enumera procedurile de urmat in vederea realizarii misiunii de audit se
numeste Program de activitate al misiunii de audit.
Sfeara auditului public intern
Cuprinde :
-activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din
momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali,
inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa ;
-constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta,
precum si a facilitatii acordate la incasarea acestora ;
-administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau
inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrativ-
teritoriale ;
-sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente.
Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate
publica, inclusiv asupra entitatilor subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor
publice, precum si la administrarea patrimoniului public.
Tipuri de audit: 
a) audit de sistem, care reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si
control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient,
pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora.
Controlul intern cuprinde ansamblul formelor de control exercitare la nivelul entitatilor
publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si
reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si
eficace, include de asemenea structurile organizatorice, metodele si procedurile.

5
 Controlul financiar public intern este integral sistem de control intern din sectorul public,
format din sistemele de control ale entitatilor publice, ale altor structuri abilitate de guvern si
dintr-o unitate centrala care este responsabila de armonizarea si implimentarea principiilor si
standartelor de control si audit.
Economicitatea inseamna minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea
rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate.
Eficacitate inseamna gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre
activitati si raportul dintre efectul proiect si rezultatul efectiv al activitatii respective.
Eficienta inseamna maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate.
b) Auditul performantei, care examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza
daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele.

6
 Capitolul 2 Organizarea auditului intern

2.1 Comitetul pentru Audit Public Intern 

Cuprinde:
a) este organism cu caracter consultativ care functioneaza pe langa Unitatea Centrala de
Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) DIN Ministerul Finantelor Publice si
actioneaza pentru definirea strategiei si a imbunatatirii activitatii de audit public intern in sectorul
public ;
b) cuprinde 11 membri din afara Ministerului Finantelor Publice, astfel :
-presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania ;
-2 profesori unuversitari cu specialitate in domeniul auditului public intern ;
-3 specialisti cu inalta calificare in domeniul auditului public intern ;
-2 experti in contabilitate publica ;
-1 expert in domeniul public ;
-1 expert in sisteme informatice ;
-directorul general al Unitatii Centrale de Armonizare pentru Auditul public Intern ;
c) este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii
comitetului, pentru o perioada de trei ani.
d) Atributii principale :
-dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si emite o
opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia ;
-dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de Unitatea Centrala de
Armonizare pentru Auditul Public Intern in domeniul auditului public intern ;
-dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il prezinta
Guvernului ;
-avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii
multisectoriale ;
-dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes national cu
implicatii multisectoriale ;
-analizeaza :

7
 -importanta recomandarilor formulate de auditorii interni in cazul divergentelor de
opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii interni, enuntand o opinie asupra
consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de acestea ;
-acordurile de cooperare intre auditul inten si cel extern referitor la definirea
conceptelor si la utilizarea standardelor in domeniu ;
-schimbul de rezultate din activitatea de audit ;
-pregatirea profesionala continua a auditorilor.
-avizeaza numirea si revocarea directorului general al Unitatii Centrale de Armonizare
pentru Auditul Public Intern.

2.2 Compartimentul de Audit Intern

Notiunea de compartiment este utilizata de lege in sens generic.

Structura functionala de baza in domeniul auditului public intern se stabileste dupa
parcurgerea urmatoarelor etape :
-identificarea tuturor activitatilor desfasurate atat in cadrul entitatii publice, cat si in
structurile subordonate in care acestea exercita in mod direct misiuni de audit intern ;
-identificarea riscurilor asociate activitatilor ;
-identificarea formelor de control intern atasate fiecarei activitati ;
-atribuirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitarii formelor de control ;
-stabilirea fondului de timp necesar efectuarii misiunilor de audit intern care sa acopere
activitatile la care se mentine un risc rezidual mare/mediu.
Dupa determinarea volumului activitatii de audit si a numarului de posturi necesare se
stabileste, prin conexare cu cadrul legal care reglementeaza organizarea institutiilor publice, tipul
concret si structura de organizare.
Evolutia managementului a cuprins metode de organizare de la niveluri strict teoretice la
niveluri foarte practice, intre ele aparand si aplicandu-se forme care au demonstrat valabilitatea
unora si au invalidat existenta altora.
De asemenea, abordarea functiei de audit intern trebuie sa cuprinda atat organizarea
compartimentului de audit intern, cat si organizarea muncii si gestionarea competentelor si
resurselor necesare pentru efectuarea auditului intern.
De aceea, organizarea va avea in vedere cel putin urmatoarele componente:

8
 a. - organizarea compartimentului
- structuri posibile
- resurse profesionale
b. – organizarea muncii
- carta de audit
- planul de audit intern
- manualul de audit intern
- dosarele de audit si documentele de lucru
- documentatia si alte mijloace
c. – eficacitatea compartimentului
d. – comitetul de audit
Structuri posibile
Adoptarea unei structuri sau a alteia depinde de cultura organizationala, de pozitionarea
functiei de audit intern si de criteriile pe care le-au avut in vedere managerii entitatilor.
In general sunt doua criterii importante si acceptate unanim de literature de specialitate in
ceea ce priveste organizarea compartimentului de audit intern:
- dimensiunea entitatii (organizatiei) si
- adoptarea unui audit centralizat ori a unuia descentralizat.
Dimensiunea entitatii (organizatiei) este deosebit de importanta in alegerea numarului de
auditori interni care sa raspunda necesitatilor entitatii.
Astfel, daca la o intreprindere mica si mijlocie se poate constitui un compartiment compus
din 1 pana la 3 persoane, la o mare companie nationala sau multinationala numarul auditorilor
interni poate varia intre 20 si 100 de auditori interni.
Dar aceasta dimensiune este relativa si tine cont daca entitatea activeaza pe plan intern
sau si pe plan international.
Auditul centralizat sau descentralizat reprezinta o optiune privind modul in care sunt
localizate si utilizate echipele de auditori interni.
O entitate poate opta pentru cazul in care toti auditorii interni sunt grupati la sediul social
al acesteia intr-o singura echipa sau auditorii interni sunt grupati in atatea echipe cate unitati
autonome are entitatea.

9
 2.3 Metodologia privind misiunea de audit intern

Procesul de audit este similar pentru majoritatea angajamentelor si in mod normal consta in 4
faze:
-Pregatirea misiunii de audit
- Interventia la fata locului (munca de teren)
-Raportul de audit public intern
- Urmarirea recomandarilor.
Implicarea conducerii are o importanta critica in fiecare faza a procesului de audit.
De obicei, orice misiune de audit planificata trebuie sa se desfasoare respectand
succesiunea descrisa in urmatoarea diagrama.

2.4 Contraventii si sanctiuni in legatura cu auditul intern

Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor,

intocmit conform competentelor stabilite, se poate face plangere in termen de 15 zile de la data
inmanarii sau a comunicarii acestuia. Plangerea, insotita de copia de pe procesul-verbal de
constatare a contraventiei, se depune la organul din care face parte agentul constatator, potrivit
prevederilor privind regimul juridic al contraventiilor. Plangerea, impreuna cu dosarul cauzei, se
trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

10
BIBLIOGRAFIE
1. Boulescu M., Barnea C., Ispir O. – Control financiar intern si audit intern la entitatile
publice, Editura Economica, Bucuresti, 2004
2. Boulescu M., Ghita M., Mares V. – Fundamentele auditului, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2001
3. Dobroteanu L., Dobroteanu C.L. – Audit. Concepte si practici. Abordare nationala si
internationala, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

11