Audit Public Intern

CUPRINS
CAPITOLUL I
CADRUL GENERAL PRIVIND AUDITUL PUBLIC INTERN...........
1.1. Scurt istoric...........................................................................................................

1.2. Definire, trăsături, obiective şi sferă de aplicare a auditului public intern............
1.3. Clasificarea auditului public intern......................................................................
1.4. Deosebirile între auditul intern şi alte forme de verificare sau control................
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL PUBLIC INTERN..................
4.1. Ordinul de serviciu.................................................................................................
4.2. Declaraţia de independenţă.....................................................................................
4.3. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit...................................................
4.4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor...................................................................
4.5. Chestionar de luare la cunoştinţă............................................................................
4.6. Analiza riscurilor....................................................................................................
4.7. Minuta şedinţei de audit..........................................................................................
4.8. Intervenţia la faţa locului........................................................................................
4.9. Raportul de audit...................................................................................................
CAPITOLUL III
CONCLUZII ŞI PROPUNERI......................................................................
1
CAPITOLUL I
Cadrul general privind auditul public intern
1.1 Scurt istoric
Auditul nu este o activitate recentă, despre el vorbindu-se încă de pe vremea

asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui Carol cel Mare, iar persoanele care desfăşurau
această activitate purtau numele de „Missi Dominici”. De asemenea, sunt izvoare istorice care
identifică auditul pe vremea regelui Eduard I, iar persoanele se numeau „auditori”. Până în
secolul al XVI-lea auditul era cerut de regi, împăraţi, biserici şi state, care erau ordonatori de
audit, iar activitatea de audit era desfăşurată de către clerici sau scriitori regali.
Între anii 1700-1850 ordonatorii de audit erau statele, tribunalele comerciale şi
acţionarii, care desemnau ca auditori cotabilii, iar scopul auditului era protejarea
patrimoniului şi oprirea fraudelor.
După 1850, când economia mondială a cunoscut o revigorare puternică, mai ales
datorită marilor descoperiri ale secolului al XIX-lea, ordonatorii de audit au rămas statul şi
acţionarii, care foloseau pentru această activitate profesionişti contabili şi jurişti. În această
perioadă obiectivele auditului s-au diversificat şi, pe lângă eliminarea fraudelor şi erorilor, a
apărut, ca obiectiv, şi atestarea fiabilităţii situaţiilor financiare.
După anul 1900 au apărut ca auditori profesioniştii în audit şi contabilitate, care aveau
ca obiectiv, alături de evitarea fraudelor, şi atestarea fiabilităţii bilanţului .
Un imbold deosebit dat dezvoltării auditului l-a dat marea criză mondială din 1929-
1933, când lucrările de audit erau comandate de stat, acţionari sau bănci, care cereau
examinarea rapoartelor financiare emise de diversele companii sau întreprinderi.
După 1940 obiectivul principal al auditului a constat în „atestarea sincerităţii şi
regularităţii situaţiilor financiare” ale entităţilor economice.1
Începând cu anul 1970 obiectivele auditului s-au extins şi spre asigurarea conformităţii
cu normele legale în vigoare, cu respectarea principiilor şi regulilor contabile şi de evaluare,
dar şi pe linia calităţii managementului.
1.2. Definire, trăsături, obiective şi sferă de aplicare a auditului public intern

1
Corina Ioanăş, Augusta Gisberto, Auditul in instituţiile publice, Editura CECAR, Bucureşti, 2005
2
1.2.1. Cuvântul „ audit” are origini latine - audio, audiere însemnând „a asculta”- ,
însă acest înţeles al său a fost denaturat în timp. În limba engleză cuvântul „audit” are cu totul
alt înţeles- a verifica-, înţeles care se apropie mai mult de însemnătatea şi obiectivele sale
actuale.
Auditul este o activitate independentă şi obiectivă desfăşurată de persoane fizice sau
juridice care analizează şi evaluează diversele domenii de activitate desfăşurate de o entitate,
emiţând, în urma acestor operaţii, o opinie responsabilă şi independentă legată de domeniul
evaluat. Având o arie de aplicativitate atât de diversificată, activitatea de audit se poate
clasifica după mai multe criterii.
Din punct de vedere al statutului persoanelor care exercită activitatea de audit, acesta
poate fi de două feluri:
- audit intern
- audit extern
Auditul intern este definit în Normele profesionale elaborate de IFACI (Institutul de
audit şi control intern) ca fiind „o activitate independentă şi obiectivă care dă unei
organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă
pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.”2
Auditul extern este o activitate independentă şi obiectivă efectuată de persoane fizice
sau juridice independente de entitatea analizată, care are rolul de a aprecia regularitatea,
sinceritatea şi imaginea fidelă a situaţiilor financiare.
În timp ce auditorul intern este angajat al entităţii şi are rolul de a analiza şi evalua
toate activităţile şi funcţiile acelei entităţi, auditorul extern este o persoană total independentă,
care face parte dintr-o organizaţie profesională şi care îşi exprimă opinia doar legat de
activitatea financiar-contabilă a entităţii.
Cunoscând o largă răspândire după anii 80’ auditul intern are un rol vital în
desfăşurarea normală a vieţii economice, financiare şi administrative a unei entităţi, ajutând
conducerea în luarea unor decizii cât mai aproape de politica de management dusă de
conducători.
Auditul intern s-a dezvoltat, mai întâi, pe latura sa contabilă, ulterior devenind un
instrument important de descoperire a riscurilor entităţilor.3
2
Jacque Renard , Teoria şi practica auditului, ediţia a IV-a, Uniunea Europeană, proiect finanţat de PHARE
3
3
Auditul intern este organizat în peste 80 de ţări sub forma institutelor naţionale afiliate
la Institutul Auditorilor Interni(Institute of Internal Auditors-IIA) al cărui sediu este în
Orlando- SUA. Această profesie reuneşte peste 77.000 de membri, din 120 de ţări.
În România, auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă în domeniul controlului
financiar, însă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern.
Auditul intern se bazează pe un cadru reglementat la nivel internaţional sub forma
Normelor profesionale publicate de institutul mai sus menţionat, în care sunt incluse
următoarele:
- definiţia
- codul deontologic
- normele de calificare
- normele de funcţionare
- normele de implementare
Normele elaborate de către IIA poartă numele de „Normele profesionale ale auditului
intern”.
În literatura de specialitate, auditul intern este privit fie ca o activitate, fie ca o funcţie,
activitatea fiind definită ca un ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale făcute în scopul
obţinerii unui anumit rezultat, iar funcţia reprezentând o activitate administrativă pe care o
prestează cineva în mod regulat şi organizat într-o instituţie, în schimbul unui salariu.
Funcţiunea este definită ca fiind „ansamblul proceselor de muncă omogene,
asemănătoare sau complementare, care contribuie la realizarea aceluiaşi sau aceloraşi
obiective derivate de gradul I.”4
Activitatea reprezintă „ ansamblul proceselor omogene sau înrudite, ce concură
nemijlocit la realizarea obiectivelor derivate de gradul II.”
Activitatea are o sferă de cuprindere mai redusă decât funcţiunea, însă o activitate
cuprinde procese de muncă cu un grad de omogenitate mai mare.
De-a lungul timpului, în funcţie de obiectivele propuse de activitatea de audit, s-au
desprins mai multe definiţii.
O primă definiţie spune că auditul intern „ este un dispozitiv intern din cadrul
întreprinderii care are ca scop aprecierea exactităţii şi a sincerităţii informaţiilor, în special a
celor contabile, asigurarea securităţii fizice şi contabile a operaţiunilor, garantarea
integrităţii patrimoniului şi de a emite judecăţi asupra eficacităţii sistemelor de informare.”5
O a doua definiţie este dată de teoria clasică, care arată că auditul intern „îşi asumă
prin mandat o parte din responsabilitatea de control a Direcţiei.”
4
5
Louis Vaurs, Noua definiţie situează Auditul intern pe un plan mai înalt, Revista Audit nr. 150
4
Aceste două definiţii au fost vehement criticate, lăsând loc interpretărilor şi
consimţind faptul că în literatura de specialitate există multe alte definiţii date activităţii de
audit intern, în funcţie de modul în care autorul interpretează această activitate.
Există, însă, o definiţie de bază a auditului intern care este dată de Normele
Profesionale ale Auditului Intern elaborate de Institutul Auditorilor Interni:
„ Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă, care dă unei organizaţii o
asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i
îmbunătăţii opţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.
Auditul intern ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele, evaluând într-o
abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor, de control şi de
guvernare a întreprinderii şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.”
Conform Normelor generale de aplicare a auditului public intern în România elaborate
de Unitatea Centrală de Amortizare a Auditului Public Intern(UCAAPI), auditul public intern
este definit ca fiind „ o activitate funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi
consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice,
perfecţionând activităţile entităţii publice”. 6
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern defineşte activitatea de audit intern ca
fiind „activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere
conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând
activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o
abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de
administrare.” 7
1.2.2. Trăsăturile caracteristice ale auditului public intern sunt:
- Auditul intern este o activitate desfăşurată în cadrul instituţiilor publice şi în
unităţile cu profil economic, al căror acţionar majoritar este statul.
- Auditul public intern este o activitate independentă. Activitatea de audit trebuie să
fie una independentă, iar auditorii interni trebuie să fie obiectivi în realizarea
sarcinii lor.
- Auditul public intern este o activitate obiectivă. Această obiectivitate decurge din
faptul că auditorul este o persoană cu un înalt grad de pregătire profesională şi
calitatea de auditor îi conferă un grad sporit de independenţă faţă de conducerea
instituţiei.
6
7
Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, M.O. nr. 953 din 24 decembrie 2002
5
- Auditul public intern dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare
a veniturilor şi cheltuielilor publice. Această trăsătură decurge din faptul că
„auditorii interni dau dovadă de obiectivitate profesională, colectând, evaluând şi
comunicând informaţii legate de activitatea sau procesul examinat”.8
Pe lângă aceste trăsături, auditul are şi o serie de funcţii, cum ar fi:
1. Acordă asistenţă managerului( informează managerul în vederea administrării mai
eficiente a activităţii entităţii). Pentru a pune în practică această funcţie, auditorul are la
îndemână o serie de instrumente pe care managerul le are, precum:
o are norme sau standarde de audit şi are o metodă de cercetare proprie
acestei activităţi;
o dispune de independenţă în exercitarea activităţii, ceea ce-i permite
formularea tuturor ipotezelor şi recomandărilor legate de misiunea
efectuată;
o activitatea desfăşurată de auditor nu este stresantă şi nu duce la plafonarea
profesională a sa, deoarece permanent apare ceva nou, care-i cere o
perfecţionare continuă.
2. Nu are rolul de a emite judecăţi în privinţa salariaţilor. Într-o misiune de audit,
responsabilul departamentului auditat nu este afectat, decât în cazul în care apar situaţii
extreme de dispariţii de active, de deturnări de fonduri sau alte deficienţe grave care afectează
gestiunea entităţii.
3. Activitatea de audit este desfăşurată de persoane bine pregătite profesional care sunt
independente din punct de vedere a activităţii desfăşurate.
1.2.3. Obiectivele auditului public intern

Obiectivele auditului public intern în România sunt cele date de Legea nr. 622/2002
privind auditul public intern care defineşte două obiective:
- asigurarea obiectivă şi consilierea destinate să îmbunătăţească sistemele şi
activităţile entităţii publice.
- Sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică
şi metodică prin care se evaluează şi îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.
Auditul public se desfăşoară la nivelul instituţiilor publice care derulează un buget
anual de cel puţin 100.000 euro.
8
Norme profesionale ale auditului intern, Ministerul Finanţelor Publice şi Institutul de audit şi control
intern(IFACI)
6
Instituţiile publice sunt grupate la nivelul economiei naţionale în sectorul instituţional
„ Administraţie publică”. Administraţia publică grupează toate unităţile ce au ca funcţie
principală realizarea de servicii destinate celorlalte sectoare instituţionale, în vedrea
redistribuirii veniturilor în economie.
Resursele principale ale acestui sector sunt impozitele şi taxele obligatorii preluate de
la celelalte sectoare instituţionale.
Acest sector este compus din:
Administraţia publică centrală
Administraţia publică locală
Administraţia asigurărilor sociale
Administraţia publică centrală grupează statul cu toate organismele Administraţiei
centrale de stat, cu competenţele specifice, precum şi instituţiile ce depind direct de
stat( universităţi, teatre naţionale, muzee, diverse comitete şi comisii naţionale).
Administraţiile publice locale grupează colectivităţi locale ce au competenţe generale
pe o parte din teritoriu, cum ar fi: primării, consilii judeţene, precum şi instituţiile ce sunt în
subordinea acestora: inspectorate şcolare teritoriale etc.
Administraţia asigurărilor sociale cuprinde regimul asigurărilor sociale ce distribuie
prestaţiile sociale care provin din cotizaţii sociale obligatorii( CAS-ul, fondul de şomaj,
asigurări de sănătate).
1.2.4. Auditul public intern are ca sferă de acţiune:

a) „Activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de
entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de
către beneficiarii finali inclusiv a fondurilor provenite din asistenţa externă.
b) Constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea
titlurilor de creanţă precum şi facilităţilor acordate la încasarea acestora.
c) Administrarea patrimoniului public precum şi vânzarea, gajarea,
concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat public al statului sau al unităţii
administrativ- teritoriale.
d) Sistemele de management financiar şi control, inclusiv
contabilitatea şi sistemele informatice aferente.”9
Pe lângă instituţiile publice auditul public intern trebuie organizat şi de entităţile
economice din domeniul public. Entităţile economice din domeniul public sunt acele entităţi
din domeniul public la care conducătorul entităţii şi conducătorul entităţii subordonate,
9
7
respectiv aflate în coordonare sau sub autoritatea altei entităţi superioare, stabileşte şi menţine
un compartiment funcţional de audit intern cu acordul entităţii superioare, iar dacă acest acord
nu se dă, auditul se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii care
a decis acest lucru.
În cadrul entităţilor economice din domeniul public, auditul are ca obiective:

a) informarea obiectivă a managementului în legătură cu gradul de funcţionalitate a
sistemelor de control intern, prin:
 evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor
financiare şi nefinanciare dispuse de conducerea entităţii şi
efectuate de compartimentele specializate;
 evaluarea gradului de adecvarea a informaţiilor financiare şi
nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii
economice a entităţii;
 evaluarea capacităţii sistemului de control intern legate de
protejarea elementelor patrimoniale, precum şi procedurile de
prevenire şi identificare a fraudelor şi a altor tipuri de pierderi.
b) consilierea managementului pentru îndeplinirea obiectivelor economice ale entităţii,
printr-o abordare sistematică şi metodică ce are ca scop eveluarea şi îmbunătăţirea eficacităţii
sistemului de conducere bazat pe analiza riscului. În acest scop, auditorul urmăreşte:
 verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică cu politicile şi
programele acesteia;
 evaluarea riscurilor asociate activităţilor şi identificarea unor căi suplimentare de
control sau schimbarea celor existente pentru eliminarea acestora.
Auditul public intern la entităţile din domeniul public are ca sferă de acţiune:
 activităţi financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitate din

momentul constituirii angajamentelor, până la utilizarea fondurilor;
 modul de determinare a veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea
titlurilor de creanţe şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
 administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea şi concesionarea
sau închirierea bunurilor din domeniul public-privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;
8
 sistemele de management financiar şi de control, inclusiv contabilitatea şi
sistemele informatice aferente.
1.2.5. Rolul şi contribuţia auditului public intern
Auditul intern este o activitate necesară, importanţa organizării acestuia reieşind din
rolurile pe care le are, şi anume:
a) are rolul de a da asigurare cu privire la modul în care procedurile de control,
managementul riscurilor şi activitatea de conducere au un caracter adecvat, sunt
aplicabile şi eficace;
b) are rolul de a alerta conducerea cu privire la punctele slabe ale controlului, care
ar putea duce la erori majore, daune sau alte rezultate nedorite;
c) are rolul de a asigura consiliere conducerii entităţii şi personalului acesteia
despre îmbunătăţirea activităţii de control şi de creştere a performanţelor;
d) are rolul de a ajuta la soluţionarea problemelor;
e) are rolul de a stabili acţiuni privind modalităţile de a se continua activitatea în
bune condiţii;
f) are rolul de a obţine rezultate, nu financiare sau profesionale, ci de a-i convinge
pe cei audiaţi despre importanţa constatărilor şi aplicarea recomandărilor.10
1.3. Clasificarea auditului public intern
A. În funcţie de obiectivele propuse pe parcursul dezvoltării istorice a funcţiei,

auditul intern se împarte în:
 audit de regularitate;
 audit de eficacitate;
 audit de management;
 audit de strategie;
A1. Auditul de regularitate sau de conformitate are ca scop verificarea modului cum se
respectă regulile interne ale entităţii şi dispoziţiile legale în vigoare.
A2. Auditul de eficacitate are ca obiectiv nu numai respectarea regulilor, ci şi calitatea
acestora. Auditorul intern apreciază metodele, procedurile, oferă un diagnostic şi emite opinii
în legătură cu analizele efectuate.
10
Alberta Chiţu Gisberto, Corina Ioanăş, Auditul în instituţiile publice, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005
9
A3. Auditul de management are rolul de a analiza politicile de conducere duse de către
managerii diverselor compartimente ale entităţii şi de a emite o opinie legată de măsura în
care politica respectivă corespunde strategiei entităţii.
A4. Auditul de strategie are rolul de a corobora politicile şi strategiile entităţii cu
mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în scopul armonizării acestora pentru
dezvoltarea ulterioară a entităţii.
B. În normele de audit elaborate de Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului

Public Intern sunt împărţite în trei categorii, şi anume:
B1. Auditul de sistem- „o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control
intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru
identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora”11
Auditul de management şi de strategie/audit de sistem
Auditul de managementul şi de strategie este etapa finală în care a ajuns auditul pe
parcursul dezvoltării sale ca activitate.
Auditul de management permite auditorului intern să observe alegerile şi decizile luate
de conducătorul departamentelor şi chiar de conducătorul entităţii, compară aceste decizii şi
evaluează consecinţele, atrăgând atenţia asupra riscurilor sau a incoerenţelor. Deoarece este o
ramură nouă a activităţii de audit, acest tip de audit este într-o continuă perfecţionare. În
literatura de specialitate există trei interpretări date auditului de management, astfel:
 informarea auditorului cu privire la politica dusă în domeniul de activitate;
 verificarea modului în care politicile şi strategiile entităţii şi ale
departamentelor sunt puse în practică; se presupune o verificare „pe teren” a
modului în care membrii componenţi ai diverselor departamente cunosc
politica dusă de conducătorul acestuia, au înţeles-o, au mijloacele necesare
aplicării acesteia şi o aplică în activitatea de zi cu zi;
 a treia variantă a auditului de management este aplicată doar în marile
companii internaţionale unde trebuie respectate anumite cerinţe în vederea
elaborării strategiilor de conducere. Auditul procesului de elaborare a
strategiei cuprinde cinci puncte, şi anume:
a) ipoteze conjuncturale( elaborarea şi actualizarea ipotezelor)
b) diagnosticul economic al entităţii( auditorul va stabili dacă diagnosticul a
fost efectuat şi dacă acesta a ţinut seama de activităţile ineficiente şi de cele
eficiente ale entităţii)
11
M. Boulescu, M. Ghiţă, V. Mareş, Fundamentele auditului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001
10
c) diagnosticul funcţiilor şi a constrângerilor( informarea auditorului cu
privire la funcţiile definite, legăturile dintre ele);
d) definirea obiectivelor(asigurarea că obiectivele generale ale entităţii au fost
definite);
e) planificarea acţiunilor( luarea în calcul a obiectivelor legate de politica şi
strategia entităţii).12
Auditul de strategie este efectuat de auditori cu un înalt grad de pregătire profesională
şi care îşi propun o evaluare a politicilor şi strategiilor entităţii cu mediul economico-social, în
vederea stabilirii concordanţelor dintre acestea.
Auditul de management şi de strategie este un audit de sistem, deoarece acesta din
urmă are ca scop o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu
scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient.
B2. Auditul performanţei- este forma de audit prin care „ se examinează dacă
criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt
corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu
obiectivele”.
Auditul de eficacitate/performanţă este o formă mai avansată de audit prin care
auditorul, pe lângă obiectivele legate de auditul de regularitate, are ca obiectiv suplimentar
verificarea calităţii acestor reguli şi proceduri. Acest tip de audit măsoară atât eficienţa, cât şi
eficacitatea regulilor, procedeelor şi activităţilor instituţiei.
B3. Auditul de regularitate reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare
pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului
principiilor, regulilor procedurale şi metodologice, care le sunt aplicabile.” Auditul de
regularitate/conformitate este o primă formă a activităţii de audit în care auditorul îşi propune
să verifice modul de aplicare a regulilor, procedurilor, organigramelor, fişelor de post, a
sistemelor de informare.
Clasificarea auditului intern
Audit de sistem
Auditul intern: Auditul performanţei
Auditul de regularitate
Auditul de regularitate/conformitate
Auditorul examinează modul cum sunt respectate dispoziţiile legale şi regulamentul
stabilit de către Ministerul Educaţiei Naţionale. De asemenea, examinează modul în care
12
Jacque Renard , Teoria şi practica auditului, ediţia a IV-a, Uniunea Europeană, proiect finanţat de PHARE
11
regulamentul propriu a fost întocmit, dacă acesta respectă regulamentul de bază şi dacă
prevederile regulamentului de ordine interioară este respectat de toţi participanţii la activitatea
de învăţământ.
Auditul de eficacitate/performanţă
Auditorul examinează dacă dispoziţiile existente şi organizarea permit funcţionarea
activităţii de învăţământ cu maximum de eficacitate. Examinează sistemul de informare de
care dispun cadrele didactice pentru a aprecia modul în care sunt respectate regulamentele şi
programele didactice, în vederea îmbunătăţirii activităţii didactico-profesionale, din punct de
vedere al calităţii şi al desfăşurării activităţii didactice.
Auditul de management
Auditorul îşi propune să stabilească dacă activităţile unei instituţii sunt conforme cu
strategia acesteia, în măsura în care reglementarea lasă o marjă de iniţiativă în acest domeniu.
Auditul de strategie
Auditorul stabileşte dacă toate funcţiile existente în activitatea entităţii auditate sunt
legate între ele şi dacă acestea răspund în mod eficient activităţii didactice şi pedagogice.
C. În funcţie de obiectivele urmărite auditul poate fi:

- audit de conformitate(de legalitate);
- audit de atestare financiară;
- audit al performanţei.13
C1. Auditul de conformitate are ca scop evaluarea modului cum se îndeplineşte funcţia
financiar-contabilă a entităţii şi constă în auditul controlului intern şi al funcţiilor acestuia,
auditul sistemelor şi tranzacţiilor financiare, modul de respectare a reglementărilor în vigoare
etc.
C2. Auditul de atestare financiară este auditul efectat de un auditor independent asupra
situaţiilor financiare ale entităţii, exprimând o opinie în legătură cu situaţia financiară şi
tranzacţiile entităţii. Auditul de atestare financiară se derulează, de regulă, împreună cu
auditul de conformitate şi poartă numele de audit financiar.
C3. Auditul performanţei este un audit al eficienţei sau al rezultatelor. Şi cum nu are o
definiţie general acceptată, există mai multe înterpretări. Astfel, Organizaţia Internaţională a
Instituţiilor Supreme de Audit denumesc auditul ca „ valoare pentru bani”, iar Instituţiile
Superioare de Audit din Canada şi Marea Britanie îl compară cu auditul de management.
Standardele de audit emise de INTOSAI definesc auditul de performanţă cu ajutorul
13
Alberta Chiţu Gisberto, Corina Ioanăş, Auditul în instituţiile publice, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005
12
noţiunilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii şi acesta se aplică tuturor funcţiilor şi
activităţilor unei entităţi.
D. În funcţie de momentul în care se face auditul acesta poate fi:

- audit preventiv
- audit ulterior
D1. Auditul preventiv este auditul efectuat înaintea desfăşurării efective a operaţiilor
economice, financiare şi administrative şi are rolul de a preveni un prejudiciu înainte ca acesta
să apară.
D2. Auditul ulterior este auditul efectuat după ce operaţiile economice, financiare şi
administrtive au avut loc.
E. Există şi o altă clasificare în literatura americană:

E1. Auditul situaţiilor financiare îndreptat spre cunoaşterea generală a informaţiior
cuprinse în situaţiile financiare, a modului în care acestea sunt reflectate conform criteriilor
specifice. Criteriile general acceptate sunt principiile contabile. Auditarea situaţiilor financiare
este utilizată de către diverşi utilizatori de informaţii contabile în scopuri diferite.
E2. Auditul operaţional este o formă de audit prin care se realizează o privire de
ansamblu asupra procedurilor şi metodelor utilizate de entitate în scopul evaluării eficienţei şi
eficacităţii.
E3. Auditul de încuviinţare al cărui scop este de a stabili dacă în cadrul activităţilor
auditate se utilizează procedurile, regulile sau regulamentele de toate persoanele implicate în
activitatea auditată până la cel mai înalt nivel.14
F. În funcţie de entităţile la care se efectuează auditul, acesta poate fi:

- audit public;
- audit în unităţile economice;
- audit bancar;
- audit al întreprinderilor de asigurare.
F1. Auditul public cuprinde auditul intern organizat la nivelul instituţiilor publice, dar
şi în cadrul unităţilor economice la care acţionarul principal este statul, precum şi cel extern
efectuat de instituţiile abilitate pentru atestarea situaţiilor financiare ale acestora. Pentru
sectorul public, auditul extern este efectuat de Curtea de Conturi.
14
Alvin A. Arens, James K. Loebbecke, Auditing An Integrated Approach, sixth edition, Prentice Hall,
Englewood Cliffs, New Jersey 07632
13
F2. Auditul unităţilor economice se referă la auditul intern şi extern efectuat pentru
unităţile economice, potrivit legislaţiei în vigoare. Auditul extern pentru unităţile economice
se face de către persoane fizice sau juridice care fac parte din Camera Auditorilor din
România. La fel se efectuează şi auditul pentru instituţiile bancare şi pentru întreprinderile de
asigurare.
1.4. Deosebirile între auditul intern şi alte forme de verificare sau control
Se impune o delimitare clară între obiectivele auditului intern şi ale celorlalte forme de
verificare şi control.
Deosebiri între auditul intern şi extern
Auditul extern este definit ca fiind o activitate desfăşurată de persoane fizice şi
juridice legal abilitate, auditori prin care se analizează şi se evaluează în mod profesional
informaţii legate de o entitate, utilizând tehnici şi procedee specifice în scopul obţinerii de
dovezi numite probe de audit, pe baza cărora auditorii emit într-un document numit raport de
audit o opinie responsabilă şi independentă, prin apelarea la criterii de evaluare, care rezultă
din reglementări legale sau din buna practică recunoscută unanim în domeniul în care îşi
desfăşoară activitatea entitatea publică.15
1. Auditul extern este organizat de persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de
angajat al entităţii.
2. Auditul face certificarea conturilor pentru entităţi care au nevoie de acest lucru, spre
deosebire de auditul intern care analizează şi evaluează întreaga activitate a unei singure
entităţi la care acesta este angajat.
Domeniul de aplicare al auditului extern este mai restrâns deoarece acesta se limitează
la activitatea financiar-contabilă a entităţii auditate, în timp ce auditul intern include în
domeniul său toate activităţile şi funcţiile entităţii. Independenţa auditului extern este
determinată de faptul că acesta exercită o profesie liberală care este juridică şi statutară nu
este în subordinea nimănui, în timp ce auditorul intern este în subordinea conducătorului
entităţii
Metodele pe baza cărora se fac aceste tipuri de audit diferă. Astfel, auditul extern se
face pe baza unor metode verificate, respectiv comparaţii, analize, inventariere etc. iar auditul
intern se efectuează după metode originale şi specifice.
CAPITOLUL II
15
M. Boulescu, M. Ghiţă, V. Mareş, Fundamentele auditului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001
14
Studiu de caz privind auditul public intern
Primăria Comunei Pojorâta
Compartimentul de audit public intern
2.1. Ordinul de serviciu
În conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern16 şi ale
Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 38/200317, precum şi cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern 18, se va
efectua o misiune de audit public intern la serviciul administrativ în perioada 15.02 -
30.04.2010. Domeniul auditabil se referă la „Achiziţii publice de produse aferente anului
2009", iar obiectivele de audit sunt cele prezentate mai jos:
1.Legalitatea achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009.
2.Plăţile si cheltuielile efectuate, în numerar sau prin virament, pentru

procurări de bunuri aferente anului 2009.
Menţionăm că se va efectua un audit de regularitate, auditorul fiind Croitoru Vasile.
2.2. Declaraţia de independenţă
Independenţa auditorului intern selectat pentru realizarea unei misiuni de audit public
intern trebuie declarată, în acest sens auditorul intern trebuie să întocmească o declaraţie de
independenţă.
Declaraţia de independenţă
16
17
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003
18
Ordonanţa Guvernului nr. 37 din 29 ianuarie 2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind
auditul intern, M.O. nr. 91 din 31 ianuarie 2004
15
Întocmit: Auditor intern, Croitoru Vasile Data 15.02.2010 Semnătura
Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să
vă limiteze, în orice fel, măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi
slăbiciuni de audit?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar
putea să vă influenţeze în misiunea de audit?
Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în
activitatea unităţii ce va fi auditată?
Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau
parţial de Uniunea Europeană?
Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale unităţii ce
urmează a fi auditată?
Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul
unităţii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă?
Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă an gajare sau primirea
de redevenţe de la vreun grup anume, organizaţie sau nivel guvernamental?
Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plată şi alte instrumente de plată pentru unitatea
ce va fi auditatâ?
Aţi ţinut anterior contabilitatea la unitatea ce va fi auditată?
Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la unitatea ce va fi
auditată?
Dacă în timpul misiunii de audit apare orice incompatibilitate personală, externă sau
organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoarte de audit
imparţiale notificaţi de urgenţă şeful Compartimentului de audit public intern.
2.3. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern
Compartimentul de audit public intern notifică Primăria comunei Pojorâta, care ur-
mează a fi auditată, cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern, despre
domeniul/domeniile auditabile, principalele obiective, durata misiunii, precum şi despre faptul
că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit
ulterior, de comun acord.
Notificare privind declanşarea misiunii de audit public intern
16
Către,
Serviciul administrativ( gospodărire comunală)
În conformitate cu Planul anual de audit public intern, aprobat, urmează ca în perioada

15.02-30.04.2010 să efectuez o misiune de audit public intern privind achiziţiile publice de
produse la serviciul administrativ.
Auditul va examina responsabilităţile asumate de către serviciul administrativ şi va
determina dacă acesta îşi îndeplineşte obligaţiile într-un mod eficient şi efectiv în domeniul
achiziţiilor publice de produse.
In acest sens, până la data de 17.02.2010 este necesară stabilirea, de comun acord cu
serviciul administrativ, a şedinţei de deschidere în vederea discutării diverselor aspecte ale
misiunii de audit, cuprinzând:
- prezentarea auditorilor interni;
- prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public
intern;
- programul intervenţiei la faţa locului;
- domeniul misiunii de audit public intern;
- alte aspecte privind buna desfăşurare a misiunii de audit public
intern.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a misiunii de audit public intern vă rog să îmi
pregătiţi următoarea documentaţie privind „Achiziţiile publice de produse aferente anului
2009":
- documentele justificative privind principiile şi procedurile urmate
de instituţie până la atribuirea contractelor de achiziţie publică de
produse;
- contractele de furnizare de produse încheiate de instituţie;
- documentele în baza cărora au fost acordate avansuri şi modul de
justificare al acestora;
• N.R.C.D.-urile aferente produselor primite de către instituţie pre-

cum şi graficul de livrare al produselor în cauză;
• facturile emise de furnizori aferente produselor primite de către
instituţie;
• bugetul de venituri şi cheltuieli şi fişele de operaţiuni bugetare;
17
• corespondenţa efectuată cu furnizorii de produse;
• registrul-jurnal şi fişele de cont sintetice şi analitice;
• orice alte documente pe care le consideraţi necesare.
Cu stimă, Auditor intern, Croitoru Vasile
2.4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor
• Colectarea informaţiilor
În această etapă auditorul intern solicită şi colectează informaţii cu caracter general
despre Primăria comunei Pojorâta. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a
atinge următoarele scopuri:
a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional
şi socio-economic în care Primăria comunei Pojorâta îşi desfăşoară activitatea;
b) cunoaşterea organizării Primăriei comunei Pojorâta, a tehnicilor sale de lucru si a
diferitelor niveluri de administrare, conform organigramei;
c) identificarea punctelor-cheie ale funcţionării Primăriei comunei Pojorâta şi ale
sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor
tari si slabe;
d) identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;
e) identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea
obiectivelor misiunii auditului public intern şi selecţionării tehni
cilor de investigare adecvate.
Auditorul intern are acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în
format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în
ordinul de serviciu.
Personalul de conducere şi de execuţie din Primăria comunei Pojorâta are obligaţia să
ofere documentele si informaţiile solicitate în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul
necesar desfăşurării în bune condiţii a misiunii de audit public intern.
Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor,
certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătură cu Primăria
comunei Pojorâta, care au obligaţia de a le pune la dispoziţie l a data solicitată.
• Prelucrarea informaţiilor
18
Prelucrarea informaţiilor constă în:
a) analizarea Primăria comunei Pojorâta si a activităţii sale (organigrama,
regulamente de organizare şi funcţionare, fişe ale posturilor, circuitul
documentelor);
b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea Primăriei comunei
Pojorâta;
c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a
misiunii de audit public intern;
d) analiza rezultatelor controalelor precedente;
e) analiza informaţiilor externe referitoare la Primăria comunei Pojorâta.
Se prezintă Chestionarul de luare la cunoştinţă, acesta fiind o variantă a modului de
colectare si prelucrare a informaţiilor.
2.5. Chestionar de luare la cunoştinţă

19
Nr. Enunţul întrebării Răspuns

crt.
0 1 2
1. Care este baza legală a funcţionării Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice
instituţiei publice? locale
2. Unde este sediul instituţiei publice? Str. Centru, nr.551, Pojorâta, jud. Suceava
3. Care este obiectul de activitate al Administraţie publică

instituţiei publice?
4. Există precizări privind obiectul de -
activitate în Regulamentul de organizare
şi funcţionare?
5. Ce calitate are instituţia publică în Ordonator principal de credite
procesul execuţiei bugetare?
6. Care sunt sursele de finanţare necesare Bugetul local
desfăşurării activităţii instituţiei publice?
7. Care este volumul creditelor pentru dotări 260.000 lei
independente în exerciţiul financiar
8. Cine asigură
2005? asistenţa juridică a Consilier juridic
unităţii?
9. Care este structura organizatorică a Total posturi = 21
unităţii (conform statutului de de conducere = 3
organizare)?
10. Există organigrama unităţii? Da
11. Există un grafic de relaţii privind circuitul Nu
documentelor la nivel de instituţie?
12. Există proceduri scrise care definesc Nu
activitatea fiecărui compartiment în
parte?
13. Care sunt compartimentele a) Compartimentul financiar-contabil; b)
funcţionale din instituţie? Compartimentul secretariat, stare civilă şi
agricol; c) Compartimentul administrativ;
14. Care sunt principalele activităţi a)
d) Compartimentul
Compartimentul financiar-contabil:
de audit intern;
ce se desfăşoară în fiecare com- - adaptează la specific normele privind organi-
partiment din instituţie? zarea si conducerea unitară a contabilităţii;
- întocmeşte planul financiar şi bugetul de ve-
nituri şi cheltuieli pe termen lung şi anual, asi-

gurând corelarea cu celelalte secţiuni de plan;
- asigură pregătirea şi urmărirea execuţiei bu-
20
getului anual;
- fundamentează politica de credite şi de alte
surse de finanţare, precum şi graficul de
rambursare a acestora;
- fundamentează indicatorii financiari şi asi-
gură corelarea acestora cu activităţile insti-
tuţiei;
- asigură finanţarea planului de aprovizio-
nare, de investiţii şi a celorlalte planuri şi
programe ale instituţiei;
- organizează şi răspunde de gestiunea şi
funcţionarea eficientă a valorilor patrimo-
niale, de calculul şi evidenţa amortizărilor;
- asigură respectarea strictă a nivelului indi-
catorilor financiari stabiliţi, propune măsuri
de creştere a rentabilităţii activităţilor insti-
tuţiei şi diminuare a cheltuielilor;
- urmăreşte utilizarea eficientă a creditelor şi
ia măsuri de diminuare a lor, conform nece-
sităţilor;
- asigură efectuarea ritmică a operaţiilor de
decontare cu furnizorii şi beneficiarii si sta-
bileşte - cu banca - măsuri pentru încasarea
într-un termen cât mai scurt a contravalorii
produselor livrate şi lucrărilor prestate;
- asigură plata la termene a sumelor ce con-
stituie obligaţiile instituţiei faţă de buget şi
către alţi terţi (furnizori, creditori etc.);
- ţine evidenţa drepturilor salariale, reţine-
rilor, decontarea salariilor şi altor obligaţii
privind personalul instituţiei;
- ţine evidenţa avansurilor de deplasare şi de-
contare;
- întocmeşte fişe de evidenţă a salariilor (pe
fiecare persoană) care conţin date privind
concediile, reţinerile, imputaţiile etc.;
- ţine evidenţa încasărilor si plăţilor prin jur-
nal şi registrul de casă (chitanţe, carnet cec
etc.);
' - asigură şi răspunde de efectuarea corectă şi
la timp a calculului drepturilor de salarizare
ale personalului;
- analizează, cu compartimentele implicate,
modul de realizare a obiectivelor de inves-
tiţii şi utilizarea fondurilor aferente;
- întocmeşte dosare de garanţie pentru ges-
tionari;
- exercită viza de control financiar preventiv
conform împuternicirilor acordate;
- întocmeşte dările de seamă statistice speci-
fice şi alte raportări solicitate;
- asigură păstrarea, prin arhiva instituţiei, a
tuturor documentelor, conform dispoziţiilor
legale;
- participă la organizarea şi perfecţionarea
sistemului informaţional al instituţiei, ur-
21
mărind aplicarea măsurilor de raţionalizare
şi simplificare a lucrărilor de evidenţă con-
tabilă şi informatizarea lucrărilor de eviden-
ţă contabilă;
- organizează întocmirea la timp şi în confor-
mitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de
verificare, a rezultatelor financiare şi obliga-
ţiile fiscale lunare;
- întocmeşte situaţiile de raportare semestria-
lă, bilanţul contabil, -
şi raportul de gestiune, pe care îl înain-
tează organelor în drept;
- întocmeşte la solicitarea conducerii institu-
ţiei diverse lucrări şi situaţii cu privire la
structura şi evoluţia stocurilor, nivelul veni-
turilor şi situaţia costurilor pe activităţile
ce constituie centre de costuri;
- participă în colaborare cu celelalte compar-
timente de specialitate la menţinerea echili-
brului financiar propunând măsuri pentru
sporirea eficienţei prin optimizarea stocu-
rilor, reducerea cheltuielilor şi creşterea
veniturilor.
b) Compartimentul secretariat:
- elaborează în colaborare cu compartimen-
tele din cadrul instituţiei planuri şi programe
privind resursele umane;
- organizează şi coordonează activităţile de
resurse umane, respectiv: recrutarea, selec-
ţia, încadrarea, angajarea, salarizarea şi
motivarea, formarea si perfecţionarea,
aprecierea şi promovarea personalului in-
stituţiei;
- analizează necesarul de resurse privind acti-
vităţile de personal şi fundamentează pro-
iectul de buget;
- adaptează şi aplică metodologiile prevăzute
în legislaţia în vigcaire privitoare la activită-
ţile de resurse umane;
- organizează şi soluţionează activităţile şi

problemele curente de personal: legitimaţii
de serviciu şi de acces în sediu, adeverinţe
pentru personal, vize concedii medicale,
planificarea şi evidenţa concediilor medi-
cale etc.;
- colaborează cu compartimentele din cadrul
instituţiei în vederea determinării cerinţelor
de perfecţionare profesională şi fundamen-
tează planuri în acest domeniu;
- iniţiază şi propune măsuri de îmbunătăţire
a condiţiilor de muncă şi a climatului social
în cadrul instituţiei;
- colaborează cu conducerea instituţiei, cu alţi
factori responsabili, la elaborarea regulamen-
22
tului de ordine interioară cuprinzând nor-
mele de conduită ale personalului;
- asigură evidenţa personalului, precum şi
celelalte servicii de personal ce se desfăşoa-
ră la nivelul instituţiei (completare carnete
de muncă, întocmire dosare de pensionare
şi altele);
- asigură asistenţă metodologică şi consultan-
ţă în domeniul resurselor umane şi al mana-
gementului tuturor compartimentelor şi per-
sonalului instituţiei;
- organizează şi actualizează baza de date
conţinând toate informaţiile privind perso-
nalul instituţiei;
- asigură, în colaborare cu celelalte comparti-
mente, elaborarea Regulamentului de orga-
nizare şi funcţionare a instituţiei, a diagra-
melor de relaţii si a fişelor de post, în sco-
pul definirii atribuţiilor şi răspunderilor fie-
cărui centru de decizie, compartiment şi
post;
- asigură, în colaborare cu celelalte comparti-
mente, un climat de muncă favorabil şi con-
diţii de muncă corespunzătoare, necesare
atingerii obiectivelor instituţiei.
c) Compartimentul administrativ şi gospodărire
comunală
- organizează şi desfăşoară proceduri de achi-
ziţii în conformitate cu actele normative în
vigoare pentru produsele şi serviciile cu-
prinse în programul anual al achiziţiilor pu-
blice;
- organizează şi desfăşoară activităţile de
aprovizionare a bunurilor materiale prevă-
zute în contractele (comenzile) de achiziţii
încheiate cu furnizorii şi participă cu mem-
bri în comisiile de achiziţii de bunuri;
- întocmeşte documentele primare de evi-
denţă pe care le transmite la compartimen-
tul financiar-contabil;
- organizează si execută activitatea de depo-
zitare şi conservare a bunurilor preluate de
la furnizori;
- execută distribuţii de bunuri conform docu-

mentelor întocmite;
- execută inventarierile prevăzute de actele
normative în vigoare;
- organizează şi urmăreşte activităţile privind
administrarea patrimoniului imobiliar; asi-
gură încheierea de contracte cu furnizorii
de utilităţi şi servicii;
- întocmeşte şi ţine evidenţa bunurilor mate-
riale prevăzute în programele aprobate;
- întocmeşte planul de aprovizionare tehnico-
materială anual pe capitole şi articole bu-
getare;
23
- asigură întreţinerea şi funcţionarea în con-
diţii corespunzătoare a tuturor utilajelor şi
instalaţiilor instituţiei publice executând re-
vizii periodice sau intervenţii la nevoie;
- urmăreşte executarea pe teren a tuturor revi-
ziilor şi reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţi-
nere;
- face propuneri pentru casarea utilajelor si

urmăreşte obţinerea aprobării prin comisia
instituită în acest scop;
- urmăreşte consumul de apă, apă caldă şi
agent termic şi răspunde de buna funcţio-
nare a instalaţiei sanitare din instituţie.
e) Compartimentul de audit intern:
- elaborează norme metodologice specifice
instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
- elaborează proiectul planului anual de audit
public intern;
- efectuează activităţi de audit public intern
pentru a evalua dacă sistemele de manage-
ment financiar şi control ale entităţii publice
sunt transparente şi sunt conforme cu nor-
mele de legalitate, regularitate, economi-
citate, eficienţă şi eficacitate;
- informează UCAAPI despre recomandările
neînsusite de către conducătorul instituţiei
publice auditate, precum şi despre conse-
cinţele neimplementării acestora;
- raportează periodic asupra constatărilor,
concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit;
- elaborează raportul anual al activităţii de
audit public intern;
- în cazul identificării unor iregularităţi sau
posibile prejudicii, raportează imediat con-
ducătorului instituţiei publice şi structurii
de control intern abilitate.
Întocmit: Auditor intern, Croitoru Vasile
Semnătura.
2.6. Analiza riscurilor
24
Analiza riscurilor reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are
drept scopuri: identificarea pericolelor din Primăria Comunei Pojorâta, controalele interne sau
procedurile Primăriei Comunei Pojorâta care pot preveni, elimina sau minimiza pericolele,
precum şi evaluarea controlului intern al Primăriei Comunei Pojorâta. De asemenea, analiza
riscurilor reprezintă un punct de pornire în elaborarea tabelului „Puncte tari şi puncte slabe".
Aprecierea unui risc are la bază două estimări:

- gradul de gravitate a pierderii care poate să rezulte ca urmare a
riscului (sau a consecinţelor directe şi indirecte);
- probabilitatea ca riscul să revină (noţiune cuantificată formal).
Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit, acestea depinzând de

rezultatele de la controalele, testările şi verificările anterioare.
Punctele tari şi punctele slabe se exprimă calitativ şi cantitativ în funcţie de rezultatele
aşteptate şi de condiţiile de obţinere a acestora.
Un punct tare sau un punct slab trebuie să fie exprimat în funcţie de un obiectiv de
control intern sau de o caracteristică urmărită, pentru a asigura buna funcţionare a Primăriei
Comunei Pojorâta sau atingerea unui rezultat scontat.
Se va prezenta, pentru analiza de risc, în cadrul misiunii analizate, „Lista centralizatoare
a obiectelor auditabile şi analiza de risc aferentă acestora", precum şi tabelul „Puncte tari şi
puncte slabe".
25
Lista centralizatoare a obiectelor auditabile si analiza de risc aferentă acestora
Denumirea misiunii de audit:
Achiziţiile publice de produse aferente anului 2009
Întocmit: Data:17.04.2010
Aprobat: Data:30.04.2010
Perioada auditată: anul 2009
26
Criterii de analiză a riscurilor Total punctaj (T)
Obiecte auditabile Ameninţările (riscurile)
=
Aprecierea
Aprecierea Aprecierea
controlului
cantitativă calitativă
intern
Pond Nivel Pond Nivel Pond Nivel
ere (N) ere (N) ere (N)
I. Legalitatea achiziţiilor (P) (P) (P)
publice de produse efectuate
în anul 2009.
II. Verificarea legalităţii
achiziţiilor publice de
produse efectuate în anul
2009.
- Planificarea achiziţiilor - Posibilitatea includerii în program a unor 0,4 2 0,3 2 0,3 3 2,3
publice de produse achiziţii care nu respectă condiţiile de
efectuate în anul 2009. necesitate şi oportunitate. - Estimarea
eronată a valorii contractului de achiziţie
publică.
27
Nerespectarea condiţiilor de autorizare,
aprobare a programului. - Aplicarea unei
proceduri de atribuire care nu respectă
pragurile valorice prevăzute de ordonanţă. -
Divizarea achiziţiilor publice, în scopul de
a se evita aplicarea procedurilor de licitaţie
deschisă sau restrânsă. - Solicitarea
efectuării unor achiziţii publice fără a fi
asigurată finanţarea corespunzătoare. -
Solicitarea efectuării unor achiziţii
necuprinse în programul anual.
- Iniţierea şi lansarea - Omiterea publicării anunţului. - 0,4 2 0,3 2 0,3 2 2,0
procedurilor aferente Nerespectarea condiţiilor de formă la
achiziţiilor publice de întocmirea anunţului de intenţie sau a
produse efectuate în anul termenelor de publicare a anunţului. -
2009 Transmiterea invitaţiilor de participare şi a
documentelor de calificare numai anumitor
ofertanţi. - Existenţa unei baze de date a
furnizorilor neactualizate sau incomplete. -
Elaborarea unei documentaţii care este
insuficient fundamentată, incompletă sau
care nu este întocmită în conformitate cu
prevederile legale (nu respectă forma
standard prevăzută de lege).
28
- Derularea procedurilor - Membrii comisiei nu au pregătire 0,4 2 0,3 3 0,3 2 2,3
aferente achiziţiilor publice profesională adecvată şi experienţă în
de produse efectuate în anul domeniu. - Numărul membrilor comisiei
2009 este mai mic decât cel prevăzut de lege. -
Existenţa de incompatibilităţi între
membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi. -
Nerespectarea termenelor legale pentru
depunerea ofertelor sau nerespectarea
termenelor privind clarificările solicitate de
ofertanţi.
- Stabilirea eronată a ofertei câştigătoare
(neluarea în considerare a tuturor cerinţelor
prevăzute în DEPO, a marjei de preferinţă
internă etc.). - Selectarea unor ofertanţi
fără a respecta condiţiile de eligibilitate,
înregistrare, capacitate tehnică şi
economico-financiară.
29
- Finalizarea - încheierea contractului fără aprobarea 0,4 2 0,3 3 0,3 2 2,3
procedurilor de achiziţii direcţiei juridice, direcţiile de specialitate
publice de produse etc. - încheierea contractului fără viza
efectuate în anul 2009 controlului financiar preventiv propriu. -
încheierea contractului fără respectarea
termenului de 7 zile de la data transmiterii
comunicărilor privind rezultatul aplicării
procedurii de atribuire a contractului. -
Nepreluarea în contract a tuturor
elementelor care au făcut obiectul achiziţiei
publice (anexe cu preţuri, cantităţi, alte
elemente specifice). - Neîncheierea
contractului de achiziţii publice cu firma
câştigătoare.
Verificarea derulării con-
tractelor de achiziţii publice
de produse efectuate în anul
2009
- Verificarea documentelor - Inexistenţa documentelor în baza cărora 0,4 1 0,3 2 0,3 1 1,3
în baza cărora au fost au fost acordate avansuri. - Avansul să fie
acordate eventuale acordat peste limita stabilită de lege. -
avansuri şi modul de Fundamentare şi justificare eronată cu
justificare a acestora. privire la avansul acordat. - Ordine de plată
eronate privind acordarea avansurilor.
30
- Verificarea cantităţilor - Livrarea poate să nu fie reală. - Livrarea 0,4 2 0,3 2 0,3 1 1,7
livrate în acord cu să fie neconformă în calitate şi/sau
documentele de recepţie şi cantitate. - N.R.C.D.-uri eronate. - Să nu
graficul de livrări anexat existe control la recepţie. - Să existe
contractului. neconcordanţe între evidenţa scriptică şi
faptică sau între evidenţa contabilă şi cea
tehnic-operativă. - înregistrarea unor
achiziţii neprimite sau neconforme cu
recepţia sau contractul iniţial.
- Verificarea respectării - Existenţa unor diferenţe de preţuri 0,4 2 0,3 3 0,3 3 2,6
preţurilor unitare conform acceptate de către instituţie. - Produse
prevederilor contractuale. suplimentare facturate la preţuri diferite
fată de cele menţionate în contract.
- Verificarea încadrării - încadrarea eronată a plăţilor în creditele 0,4 2 0,3 1 0,3 2 1,7
plăţilor în creditele bugetare aprobate pe subdiviziuni ale
bugetare aprobate pe clasificaţiei bugetare.
subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare.
- Verificarea documentelor - Procese verbale de recepţie a produselor 0,4 1 0,3 2 0,3 1 1,3
în baza cărora a fost neconforme cu realitatea. - Fişe de magazie
introdusă cantitatea de completate eronat. - Documente lipsă
produse în patrimoniul privind intrarea produselor în patrimoniul
unităţii. instituţiei.
31
- Verificarea modului de - Neconcordanţe între evidenţa contabilă şi 0,4 2 0,3 1 0,3 2 1,7
înregistrare în evidenţa cea tehnic-operativă. - Registrul-jurnal
contabilă a drepturilor şi incomplet. - Formulele contabile utilizate
obligaţiilor patrimoniale pentru înregistrarea intrărilor de bunuri nu
generate de derularea respectă planul de conturi aprobat prin
contractului încheiat în O.M.F. nr. 324/1984, cu modificările şi
urma desfăşurării completările ulterioare.
procedurilor de achiziţii
publice de produse.
III. Plăţile şi cheltuielile
efectuate, în numerar sau
prin virament pentru
procurări de bunuri
aferente anului 2009.
Verificarea plăţilor şi
cheltuielilor efectuate, în
numerar sau prin virament,
pentru procurări de bunuri
32
- Verificarea existenţei - înregistrarea unor achiziţii neprimite sau 0,4 2 0,3 3 0,3 2 2,3
documentelor care justifică neconforme cu recepţia sau contractul
necesitatea şi oportunitatea iniţial. - Totalul facturii sau TVA incorect. -
plăţilor şi a cheltuielilor Factura neînregistrată, pierderea facturilor.
efectuate în anul 200N, - Dubla înregistrare a facturii. - Plata dublă.
pentru obiectivul de audit - Plata achiziţiilor fictive. - Plata
stabilit. achiziţiilor neautorizate. - Plata produselor
returnate şi neînlocuite.
- Verificarea încadrării - Lipsa înregistrărilor contabile sau o 0,4 2 0,3 2 0,3 1 1,7
potrivit clasificaţiei contabilizare eronată. - Neîncadrarea în
bugetare a plăţilor şi a prevederile bugetare. - încadrarea eronată,
cheltuielilor aferente potrivit clasificaţiei bugetare, a plăţilor şi a
procurărilor de bunuri în cheltuielilor aferente procurărilor de
anul 2009 bunuri.
- Verificarea documentelor - Facturi care nu au fost certificate pentru 0,4 2 0,3 1 0,3 2 1,7
justificative aferente „Bun de plată". - Procese verbale de
procurării de bunuri pe recepţie, avize, N.R.C.D.-uri completate
anul 2009 eronat sau neconforme cu realitatea.
Obiectivele cuprinse în programul de audit au caracter general, ele putând fi descompuse în obiecte auditabile. Conform normelor
emise de Ministerul Finanţelor Publice, obiectul auditabil este „activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite
teoretic şi comparate cu activitatea practică". Datorită multitudinii de obiecte auditabile, analiza de risc efectuată în „Lista centralizatoare a
obiectelor auditabile şi analiza de risc aferentă acestora" se limitează la obiecte auditabile ce pot fi descompuse în funcţie de specificul
activităţii fiecărei instituţii.
33
Notă: Precizăm faptul că aceste clase de risc şi intervalele de punctaj aferente fiecărei clase de risc au fost stabilite de auditori.
De asemenea, ponderea atribuită pentru fiecare factor de risc este stabilită în funcţie de importanţa acestuia pentru activitatea auditată
si însumate trebuie să fie 100. Punctajul total al riscului se realizează prin înmulţirea, pe fiecare risc identificat, a nivelului şi ponderilor
factorilor de risc si însumarea acestora.
Obiectele auditabile cuprinse în acest tabel se regăsesc şi în Tabelul „Puncte tari şi puncte slabe".
Notă:
Nivelul riscurilor a fost evaluat pe baza ghidului de evaluare prezentat mai jos:
Niveluri de risc 1 2 3
Criterii de anal.
Controlul intern Conducerea şi/sau personalul Conducerea şi/sau personalul Conducerea şi/sau personalul demonstrează o
demonstrează o atitudine demonstrează o atitudine atitudine necooperantă şi nepăsătoare cu privire
cooperantă, existând cooperantă cu privire la la conformitate, păstrarea dosarelor, sau reviziile
preocuparea de a anticipa şi conformitate, păstrarea externe; auditurile anterioare sau studiile
înlătura problemele apărute; dosarelor, şi reviziile externe; preliminare au descoperit probleme deosebite; nu
auditurile anterioare şi studiile auditurile anterioare sau există şi nu sunt în funcţiune tehnici de control
preliminare nu au descoperit studiile preliminare au intern adecvate şi suficiente; procedurile de
nici un fel de probleme; există descoperit anumite control intern lipsesc sau sunt puţin utilizate.
şi sunt în funcţiune tehnici de probleme, dar conducerea a
control intern adecvate şi luat măsuri de remediere şi a
suficiente. răspuns satisfăcător la
recomandările auditului;
există şi sunt în funcţiune
tehnici de control intern
adecvate şi suficiente.
34
Impactul Pierderile pe care instituţia le Pierderile pe care instituţia le Pierderile pe care instituţia le poate suporta în
financiar poate suporta în poate suporta în eventualitatea producerii riscului asociat
eventualitatea producerii eventualitatea producerii activităţii de auditat sunt maxime.
riscului asociat activităţii de riscului asociat activităţii de
Vulnerabilitatea Resursele
auditat suntumane sunt
minime. Resursele
auditat suntumane
situateaulaun
ungrad
nivel Resursele umane nu sunt adecvate în raport cu
adecvate activităţii de mediu de adecvare în raport activităţile de auditat; operaţiunile sunt
auditat; operaţiunile sunt cu activităţile de auditat; complexe, cu variaţii repetate; mijloacele tehnice
simple, puţin numeroase şi operaţiunile sunt complexe, existente sunt insuficiente în raport cu activităţile
similare; mijloacele tehnice mai puţin numeroase şi cu auditate.
existente necesare variaţii ocazionale; mijloacele
1, 2, 3, reprezintă punctajul dat criteriilor de analiză pe baza aprecierii auditorului, apreciere regăsită în Lista centralizatoare a
obiectelor auditabile şi analiza de risc aferentă.
35
Primăria comunei Pojorâta
2.7. Minuta şedinţei de deschidere
A. Menţiuni generale
Domeniul auditabil Perioada auditată

Achiziţiile publice de produse 01.06-31.12.2009
Aferente anului 2009
Auditor:
B. Aspecte importante discutate în şedinţa de deschidere
În cadrul şedinţei de deschidere au fost prezentaţi auditorii interni, în acelaşi timp fiind
prezentat şi discutat domeniul auditabil, precum şi obiectivele de auditat, astfel cum sunt stabilite
prin Ordinal de serviciu nr. 221 din data de 17 aprilie 2010
De asemenea, în şedinţa de deschidere au fost prezentate activităţile care urmează a fi
auditate, fiind stabilite termenele de raportare către auditorul intern, ale stadiului de verificare,
termene care sunt cuprinse în Programul misiunii de audit public intern, respectiv Programul
intervenţiei la faţa locului.
În cadrul şedinţei de deschidere a mai fost discutat şi acceptat calendarul întâlnirilor dintre
auditorii interni şi cei audiaţi, astfel încât cei audiaţi să ofere documentele şi informaţiile
solicitate de auditorul intern în termenele stabilite.
Din partea unităţii auditate: Semnătura şi ştampila unităţii,
Şef serviciu administrativ:

................................................
Întocmit: Auditor intern
Data .......... Semnătura şi ştampila
36
2.8. Intervenţia la faţa locului
Colectarea dovezilor
Tehnici şi instrumente de audit public intern
Principalele tehnici de audit public intern sunt:

Verificarea - asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor, documentelor,
declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor interne.
Observarea fizică - reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formează o părere proprie
despre existenţa unor active din Primăria Comunei Pojorâta.
Interviul - se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor
auditate/implicate/interesate. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente. In cazul în
care interviul se materializează prin luarea de la persoanele în cauză a unor note explicative, din
acestea trebuie să rezulte următoarele elemente: numele şi prenumele, respectiv funcţia persoanei
care este intervievată; denumirea compartimentului din care face parte persoana intervievată;
enunţul problemei asupra căreia s-a solicitat interviul şi răspunsul persoanei intervievate; data si
semnătura persoanei intervievate.
În cazul în care persoana căreia i se solicită interviul refuză să îl acorde, auditorul intern,
printr-o adresă scrisă, înregistrată la Primăria Comunei Pojorâta, va solicita persoanei în cauză să
îşi formuleze explicaţiile în legătură cu problema pusă în discuţie, stabilind totodată şi termenul
în care trebuie primit răspunsul. Dacă nu se primesc explicaţiile solicitate, auditorul intern va
aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de reglementările legale în vigoare. Despre refuzul
formulării de explicaţii se va menţiona în raportul de audit public intern, iar copia adresei prin
care au fost solicitate explicaţiile în cauză se va îndosaria în Dosarul permanent - Secţiunea B.
Analiza - constă în descompunerea unei unităţi/structuri în elemente, care pot fi izolate,
identificate, cuantificate şi măsurate distinct.
Principalele instrumente de audit intern sunt:
a) Chestionarul - care cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni.
Tipurile de chestionare sunt:
- Chestionarul de luare la cunoştinţă (CLC) - conţine întrebări referitoare la locul pe care îl
ocupă Primăria Comunei Pojorâta în sistemul din care face parte, organizarea internă,
funcţionarea acesteia;
37
- Chestionarul de control intern (CCI) - ghidează auditorii interni în activitatea de identificare
obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;
- Chestionarul - listă de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care
trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări standard
privind obiectivele definite, responsabilităţile, metodele şi mijloacele financiare, tehnice şi de
informare, precum şi resursele umane existente.
b) Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) - care permite: stabilirea
fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea; stabilirea
documentaţiei justificative complete; reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii
individuale şi invers.
c) Formularele constatărilor de audit public intern care se utilizează pentru prezentarea
fundamentată a constatărilor auditului public intern sunt:
- Fisa de identificare si analiza problemelor (FIAP) - se întocmeşte pentru fiecare
disfuncţionalitate (problemă) constatată. Prezintă rezumatul acesteia, cauzele şi consecinţele,
precum şi recomandările pentru înlăturarea disfuncţionalităţii constatate. FIAP trebuie să fie
vizată de către şeful echipei de audit public intern, supervizată de către şeful compartimentului de
audit public intern, înlocuitorul său legal, respectiv auditori interni anume desemnaţi care nu
participă la misiune, după caz, şi confirmată de reprezentanţii Primăria Comunei Pojorâta.
Formularul de constatare si raportare ale iregularităţilor (FCRI) - se întocmeşte în cazul în
care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi sau
prejudicii.Se transmite înainte de elaborarea proiectului raportului de audit public intern, şefului
compartimentului de audit public intern care solicită totodată în scris directorului instituţiei sau
unităţii ierarhic superioare acesteia, după caz, continuarea verificărilor.
Auditorii au considerat oportună utilizarea ca şi instrumente de audit:
Chestionarul - listă de verificare (CLV), Tabloul de prezentare a circuitului auditului
(Pista de audit), Formularele constatărilor de audit public intern (Fisa de identificare si analiza
problemelor) (FIAP).
Notă: Instrumentele de audit pot fi suficiente pe parcursul misiunii de audit, dar nu limitative, în
sensul că mai pot fi utilizate şi altele.
38
2.9. Raportul de audit public intern
2.9.1. Elaborarea proiectului de raport de audit public intern (raport intermediar)
La sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern auditorii interni elaborează un proiect de
raport de audit public intern, care reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi
recomandările.
În elaborarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele
cerinţe:
a) constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie

susţinute prin documente justificative corespunzătoare;
b) recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea

riscurilor potenţiale;
c) raportul trebuie să exprime opinia auditorului intern, bazată pe constatările efectuate;
d) raportul trebuie să fie întocmit pe baza FIAP-urilor, precum şi a dovezilor rezultate din
toate celelalte documente verificate în timpul misiunii de audit public intern.
În redactarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele
principii:
a) constatările se vor prezenta într-o manieră pertinentă şi incontes tabilă;
b) se va evita utilizarea expresiilor imprecise (se pare, în general, uneori, evident), a stilului
eliptic de exprimare şi a limbajului abstract;
c) se va promova un limbaj cât mai uzual si un stil de exprimare concret;
d) se va evita tonul polemic, jignitor, tendenţios;
e) constatările vor fi ierarhizate (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la
concluzii);
f) se vor evidenţia aspectele pozitive şi îmbunătăţirile constatate de la ultima misiune de audit
public intern.
Structura proiectului de raport de audit public intern
Proiectul raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) domeniul/domeniile şi obiectivul/obiectivele misiunii de audit public intern;
b) datele de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu, echipa
39
de auditare, unitatea auditaţă, durata acţiunii de auditare, perioada auditaţă);
c) modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri,
metode şi tehnici utilizate; documente/ materiale examinate; materiale întocmite în cursul
misiunii de audit public intern);
a) constatările efectuate;
b) concluziile şi recomandările;
d) documentaţia-anexă (note explicative, note de relaţii, situaţii, acte. documente şi orice alt
material probant sau justificativ).
Transmiterea proiectului de raport de audit public intern
Proiectul de raport de audit public intern se transmite la Primăria Comunei Pojorâta, iar
aceasta va trimite într-o perioadă determinată (de regulă maxim 15 zile de la primire) punctul
său de vedere care trebuie analizat de auditorii interni.
Reuniunea de conciliere
Scopul reuniunii de conciliere este acceptarea constatărilor şi recomandărilor

formulate de către auditorii interni în proiectul raportului de audit public intern, precum şi
stabilirea unui plan de acţiune si a calendarului de implementare a recomandărilor.
Raportul final
2.9.2. Elaborarea raportului de audit public intern
Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate si convenite în cadrul
reuniunii de conciliere. Raportul de audit public intern va fi însoţit de o sinteză ce va cuprinde
constatările cu caracter negativ şi recomandările auditorilor interni, precum şi calendarul de
implementare a acestor recomandări.
2.9.3. Difuzarea raportului de audit public intern
După aprobarea recomandărilor cuprinse în raportul de audit public intern finalizat acestea devin
obligatorii şi vor fi comunicate Primăriei Comunei Pojorâta. Aprobarea recomandărilor va fi realizată
de către primarul Comunei Pojorâta.
40
Curtea de Conturi are acces la raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le
efectuează. Notă:
În continuare pentru cazul nostru se va prezenta doar etapa de elaborare a raportului de audit public
intern.
(Proiectul de raport de audit public intern s-a transmis la Primăria Comunei Pojorâta., iar aceasta a
trimis punctul său de vedere care a fost analizat de auditorii interni. De asemenea, Primăria Comunei
Pojorâta nu a solicitat „Reuniune de conciliere", fiind de acord cu constatările si recomandările
formulate de către auditorii interni în proiectul raportului de audit public intern, precum şi cu planul de
acţiune şi a calendarului de implementare a recomandărilor).
41
Raport de audit public intern

I. Introducere
Subsemnatul, Croitoru Vasile, auditori în cadrul Compartimentului de audit public intern în

baza prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern19, O.M.F.P. nr. 38/200320 pentru
aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern şi a Planului de audit
public intern aprobat de către conducerea instituţiei, în perioada 15.02 - 30.04.2010 am efectuat o
misiune de audit public privind achiziţiile publice de produse aferente anului 2009 realizându-se un
audit şi de regularitate la Primăria Comunei Pojorâta..
In procesul execuţiei bugetare instituţia are calitatea de ordonator terţiar de credite, finanţarea
fiind asigurată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
În vederea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Regulamentul de organizare şi funcţionare,
instituţia are prevăzute prin statutul de organizare 16 posturi din care, la data auditării, erau ocupate 16,
rezultând un grad de ocupare de 100%.
II. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern
În conformitate cu programul misiunii de audit public intern pentru domeniul auditat „Achiziţii
publice de produse aferente anului 2009". obiectivele de audit au fost următoarele:
A) Legalitatea achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009.

B) Plăţile şi cheltuielile efectuate, în numerar sau prin virament, pentru procurări de bunuri
Pentru obiectivele menţionate prezentăm activităţile supuse auditării:
- Pentru obiectivul de audit „Legalitatea achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009":
Verificarea legalităţii achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009. Această activitate
a fost împărţită pe subactivităţi astfel:
- Planificarea achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009;
- Iniţierea şi lansarea procedurilor aferente achiziţiilor publice de produse efectuate în
19
20
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activităţii de audit public intern, M.O., nr. 130 din 27 februarie 2003
42
anul 2009;
- Derularea procedurilor aferente achiziţiilor publice de produse efectuate în anul
2009;
- Finalizarea procedurilor de achiziţii publice de produse efectuate în anul 2009.
Verificarea derulării contractelor de achiziţii publice de produse efectuate în anul 2009. Această
activitate a fost împărţită pe subactivităţi astfel:
- Verificarea documentelor în baza cărora au fost acordate eventuale avansuri şi modul de
justificare a acestora;
- Verificarea cantităţilor livrate în acord cu documentele de recepţie şi graficul de livrări
anexat contractului;
-Verificarea respectării preţurilor unitare conform prevederilor contractuale;
-Verificarea încadrării plăţilor în creditele bugetare aprobate pe subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare;
-Verificarea documentelor în baza cărora a fost introdusă cantitatea
de produse în patrimoniul unităţii;
-Verificarea modului de înregistrare în evidenţa contabilă a drepturilor şi obligaţiilor
patrimoniale generate de derularea contractului încheiat în urma desfăşurării procedurilor de
achiziţii publice de produse.
Pentru obiectivul de audit „Plăţile şi cheltuielile efectuate, în numerar sau prin virament,
pentru procurări de bunuri aferente anului 2009":
- Verificarea plăţilor si cheltuielilor efectuate, în numerar sau prin virament, pentru

procurări de bunuri aferente anului 2009. Această activitate a fost împărţită pe subactivităţi astfel:
-Verificarea existenţei documentelor care justifică necesitatea si oportunitatea plăţilor şi a
cheltuielilor efectuate în anul 2009, pentru obiectivul de audit stabilit;
-Verificarea încadrării potrivit clasificaţiei bugetare a plăţilor şi a cheltuielilor aferente
procurărilor de bunuri în anul 2009;
-Verificarea documentelor justificative aferente procurării de bunuri pe anul 2009.
Auditorii au desfăşurat misiunea prin sondaj nestatistic (s-a avut în vedere verificarea
procedurilor prin care s-au atribuit contracte de produse mai mari de 20.000. lei, dar şi contractele
acordate ca urmare a procedurii de cumpărare directă).
43
Documentele si materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern sunt cele înscrise în
notele centralizatoare ale documentelor de lucru, iar documentele preluate în copie sau extras de la
instituţie se regăsesc în Dosarul documentelor de lucru.
În timpul desfăşurării misiunii de audit public intern au fost întocmite materialele cuprinse în
Dosarul permanent - secţiunile „A", „B" şi „C".
III. Metodologia folosită
Pentru îndeplinirea obiectivelor auditului, metodologia utilizată de către auditori a cuprins

următoarele:
a) Tehnici de audit intern:
1. Verificarea (comparaţia, examinarea, confirmarea, punerea de acord, garantarea şi
urmărirea);
2. Observarea fizică;
3. Interviul;
4. Analiza.
b) Instrumente de audit intern

1. Chestionarele (CLC - chestionar de luare la cunoştinţă şi CLV - chestionar - listă de
verificare);
2. Pista de audit intern, care a fost elaborată prin intervievarea persoanelor implicate în
exercitarea controalelor interne;
3. Fişa de identificare şi analiză a problemelor (FIAP).
În aceea ce priveşte modul de abordare a misiunii de audit public intern, având în vedere faptul
că instituţia încă nu are elaborat un ghid de chiziţii publice, auditorii au elaborat chestionarele listă de
verificare privind valuarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de achiziţii publice de produse e baza
pistelor de audit întocmite de aceştia. (Prin chestionarele - listă de verificare auditorii au avut în vedere
obţinerea unor asigurări rezonabile privind funcţionarea sistemului de achiziţii publice.)IV.
Constatări si recomandări
Cu ocazia prezentei misiuni de audit public intern, în urma verificării ocumentelor şi materialelor
puse la dispoziţie de către Primăria Comunei Pojorâta care îşi sumă responsabilitatea cu privire la
conţinutul, legalitatea si forma de pre-întare a acestora, s-au constatat următoarele:
44
IV.l. Obiectivul de audit: Legalitatea achiziţiei publice de produse efectuate în anul 2009
Constatări cu caracter negativ
La stabilirea programului anual al achiziţiilor publice nu s-a lut seama de necesităţile

obiective de produse, precum si de gradul de prioritate al acestor necesităţi, în acest sens nu există
la nivel de instituţiei referat de necesitate privind produsele si cantităţile de produse care urmau fie
achiziţionate prin contracte în anul 2009.
Valoarea estimată a contractelor de achiziţie publică de produse care s-au atribuit în anul 2009 s-a
făcut fără a lua în considerare toate regulile necesare unei fundamentări corecte a acesteia. Astfel, pentru
fiecare contract de achiziţii publice de produse trebuia întocmită o notă privind valoarea estimată, fără
TVA care să cuprindă toate elementele justificative aferente acestei valori.
Unele produse care s-au achiziţionat nu au fost puse în corespondenţă cu sistemul de grupare şi de
codificare utilizat în CPSA, pentru următoarele:
- contract „Echipament centrală telefonică", procedura-cerere de ofertă;
.- contract „Achiziţie tonere pentru imprimante", procedura -cumpărare directă:
- contract „Achiziţie mape inscripţionate, format 230/310 mm procedura -cumpărare directă;
-contract „Hârtie xerox", procedura-cerere de ofertă;
Secţiunea II din documentaţia de elaborare şi prezentare ofertei (DEPO) referitoare la fişa de
date a achiziţiei nu respectă criteriile modelul prezentat în documentaţia standard de elaborare şi
prezentare ofertei (DSEPO).
Membrii comisiei de evaluare nu au întocmite şi semnate declaraţii de confidenţialitate şi
imparţialitate.
Dosarul achiziţiei publice nu cuprinde cel puţin documente specificate de actele normative în
vigoare şi anume:
- nota privind determinarea valorii estimate, fără TVA;
- decizia de numire a comisiei de evaluare;
- lista cuprinzând denumirea/numele şi adresa ofertanţilor;
- copie după fila de buget, sau orice alt document care dovedeşte existenţa fondurilor.
45
Unele contracte încheiate nu respectă cadrul orientativ prezentat în secţiunea V din O.M.F.P. nr.
1.012/2001, astfel că în cazul contractului nr. 1.256/23.04.2009, privind montarea şi instalarea
echipamentelor pentru centrala termică, instituţia publică a dispus plata facturilor emise de furnizor în
valoare totală de 59.500 lei, astfel cum rezultă din datele evidenţei contabile (s-au emis două facturi F
4583211 din 13.08.2005 \ sumă de 23.800 lei cu TVA şi F5570449 din 02.09.2009 în sumă de 35.700
lei cu TVA, care au fost plătite), în timp ce valoarea contractului însuma numai suma totală de 52.000
lei cu TVA, ceea ce denotă faptul că în mod concret au fost achitaţi 7.500 lei în plus de valoarea
contractată, fără a fi încheiat un act adiţional în acest sens Această diferenţă, conform notei justificative
din 15.03.2009, a rezultat ca urmare a suplimentării echipamentelor electrice stabilite iniţial prin contract
(care au fost achiziţionate la aceleaşi preţuri cu cele stabilite iniţial), dar necesităţii unor echipamente
noi în vederea terminării montării.
În cadrul verificării derulării contractului achiziţiei publice de produse nr. 876 din data
13.03.2009 în valoare de 125.000 lei cu firma BXTB s-a constatat faptul că nu s-au urmărit din punct
de vedere cantitativ şi al similarităţii unele produse, astfel că au fost achiziţionate alte produse care nu
au fost cuprinse în oferta iniţială, ca de exemplu:
- plic C4 inscripţionat, factura 1209633/11.08.2009 în sumă de 4000 lei cu TVA;

- hârtie xerox tip X, factura 7777767/21.11.2009 în sumă de 5945 lei cu TVA;
- mape tip Bx, factura 2888821/04.12.2009 în sumă de 6051 lei cu TVA ;
- agende de promovare tip M, factura 2188267/17.12.2009 în sumă de 8153 lei cu TVA.
Prin actualizarea preţurilor unitare (la unele produse reprezentând materiale consumabile),
contractate iniţial printr-o metodă proprie furnizorului (în contract nu se face referire la nici o formulă de
actualizare) fost depăşite preţurile unitare în euro care au fost avute în vedere la contractare, astfel încât
diferenţa valorică ce depăşeşte valoarea unitară contractată în euro să fie stabilită drept prejudiciu, aşa
cum este cazul, de exemplu, a următoarelor produse:
- toner E 158, preţ în ofertă 500 lei cu TVA, echivalentul a 135,135 euro + TVA, preţ în factură
(nr. F2088840) 680 lei cu TVA, echivalentul a 183,783 euro + TVA (curs euro la data facturării,
respectiv 21.08.2005 de 3,7 lei). Rezultă o diferenţă de 48,648 euro pe fiecare articol cumpărat (183,783
euro - 135,135 euro). S-au achiziţionat 15 articole.
- hârtie fax tip Msd, preţ în ofertă 5 lei cu TVA, echivalentul a 1,369 euro + TVA, preţ în factură
(nr. F9636306) 8 lei cu TVA, echivalentul a 2,191 euro + TVA (curs euro la data facturării, 3,65 lei).
rezultă o diferenţă de 0,882 euro pe fiecare articol cumpărat (2,191 euro – 1,369 euro). S-au achiziţionat
200 articole.
46
- dosar plastic, preţ în ofertă 0,4 lei cu TVA, echivalentul a 0,108 euro + TVA, preţ în factură (nr.
2000086) 0,8 lei cu TVA, echivalentul a 0,216 euro + TVA (curs euro la data facturării, 3,7 lei).
Rezultă o difererenţă de 0,108 euro pe fiecare articol cumpărat (0,216 euro - 0,108 euro). S-au
achiziţionat 5.000 bucăţi.
Din cele de mai sus rezultă o diferenţă de bani, în euro, plătită în plus de către instituţie, suma totală
fiind de l .446,12 euro.
Cauze
Nu au fost respectate prevederile art. 2 alin. 2) lit. b) si c) din G. nr. 461/2001 pentru aprobarea
normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice în cazul deficienţei înscrise la
pct. 1.1.1 d;
Nu au fost respectate prevederile art. 9 alin. (1) si alin. (2) lit. A din H.G. nr. 461/2001 pentru
aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice în cazul deficienţei
înscrise la pct. 1.1.2 din prezentul raport;
Nu au fost respectate prevederile art. 4 şi ale art. 5 alin. (1), pct. a) din H.G. nr. 461/2001 pentru
aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice în cazul deficienţei
înscrise la pct. l. l .3 din prezentul raport;
Nu au fost respectate prevederile art. 4 lit. b) din O.M.F.P. nr. 1.012/2001 privind aprobarea
structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea si
prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse în cazul deficienţei înscrise la pct. l. l .4 din
prezentul raport;
Nu au fost respectate prevederile art. 22 din H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de
aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice în cazul deficienţei înscrise la pct. 1.1.5 din
prezentul raport;
Nu au fost respectate prevederile art. 52 alin. (2) din H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea
normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice în cazul deficienţei înscrise la
pct. 1.1.6. din prezentul raport;
Nu au fost respectate prevederile pct. F.3 şi F.5 referitor la „Informaţii generale" (din Secţiunea
I) şi cu pct. F.3.l referitor la „Fişa de date a achiziţiei" (care apare în Secţiunea II) din O.M.F.P. nr.
1.012/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard
pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse în cazul deficienţei înscrise
la pct. 1.1.7 din prezentul raport;
47
Nu au fost respectate prevederile art. 41 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile
publice în cazul deficienţei înscrise la pct. 1.1.8. din prezentul raport;
Nu au fost respectate prevederile art. 41 alin. (l)-(3) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile
publice, coroborate cu pct. F.5 referitor la „Informaţii generale" (Secţiunea I) din O.M.F.P. nr. 1.012/2001
privind aprobarea structurii, conţinutului si modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse în cazul deficienţei înscrise la pct.
1.1.9. din prezentul raport.
Consecinţe
Programul anual al achiziţiilor publice nu conţine toate elementele necesare unei

fundamentări corecte a acestuia.
Atunci când s-a întocmit programul anual al achiziţiilor publice nu s-au anticipat fondurile
care urmează să fie alocate prin bugetul anual şi nu s-a ţinut seama de necesităţile obiective de
produse, precum şi de gradul de prioritate a acestora. Valoarea estimată a contractelor privind
achiziţiile de produse nu are la bază note justificative.
Există riscul ca aceleaşi produse să fie achiziţionate prin aplicarea mai multor proceduri de
achiziţie publică şi să depăşească pragul prevăzut de lege, ceea ce înseamnă divizare de contract, cu
consecinţe asupra alegerii procedurii de achiziţie.
Documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertei (DEPO) referitoare la fisa de date a
achiziţiei nu cuprinde toate criteriile şi nu respectă modelul prezentat în documentaţia standard de
elaborare şi prezentare a ofertei (DSEPO) pentru atribuirea contractelor de produse, fapt ce poate
conduce la cantităţi de produse peste limitele legale, la actualizarea preţului contractelor fără o bază
corect fundamentată.
Omisiune cu impact asupra formalizării modului de lucru a comisiei de evaluare a
ofertelor.
Dosarele de achiziţii publice referitoare la produse nu cuprind cel puţin toate elementele
specificate de lege, cu incidenţă asupra modului de derulare a procedurilor de achiziţii publice de
produse.
Plata suplimentară a unor produse care nu are la bază un act legal întocmit, care să exprime
acordul părţilor.
Achiziţia altor bunuri de la firma BXTB, deoarece nu s-a făcut prin includerea acestora în
cadrul contractului de furnizare pe baza unei analize de preţ riguroase poate genera cheltuieli
48
suplimentare respectiv neeconomicoase pentru instituţia publică (aşa cum este cazul achiziţionării
de hârtie xerox tip X, mape tip Bx etc.).
În cazul contractului cu BTXB s-au achiziţionat produse al căror preţ unitar în euro îl
depăşeşte pe cel din oferta financiară de la data încheierii contractului de furnizare produse,
rezultând diferenţe, care în cazul în care nu sunt returnate de furnizor trebuie să fie imputate persoanelor
vinovate.
Recomandări
Realizarea unei pregătiri de specialitate cu persoanele care au sarcini cu privire la

fundamentarea programului anual al achiziţiilor publice.
Realizarea unei pregătiri de specialitate cu persoanele care au sarcini cu privire la estimarea

contractelor de achiziţii publice de produse.
Întocmirea unei evidenţe, în sensul realizării corespondenţei produselor cu sistemul de grupare
si codificare utilizat în CPSA.
Efectuarea unui instructaj de specialitate cu persoanele implicate în întocmirea documentaţiei
de elaborare şi prezentare a ofertei.
Întocmirea unui ghid în domeniul achiziţiilor publice, care să conţină „proceduri scrise" privind
modul de lucru al comisiei de evaluare a ofertelor, în funcţie de procedura aleasă pentru atribuirea
contractului.
Desemnarea unei persoane răspunzătoare cu întocmirea dosarelor de achiziţii publice de
produse.
În cazul în care este depăşită valoarea contractelor iniţiale, iar dacă acest lucru este determinat şi
justificat de situaţii de forţă majoră şi numai cu respectarea prevederilor legale privind contractele, să se
încheie acte adiţionale.
Contractele trebuie să aibă clauze referitoare la preţuri, la modul de actualizare a acestora, la
produsele similare care se achiziţionează şi la modul de stabilire a preţurilor pentru aceste produse.
Numirea unei comisii de cercetare internă instituţiei, pentru desemnarea persoanelor
răspunzătoare pentru prejudiciul creat în cazul achiziţionării de produse de la firma BTXB şi stabilirea
modului de recuperare a acestuia.
IV.2. Obiectivul de audit: Plăţile şi cheltuielile efectuate, în numerar sau prin virament, pentru
procurări de bunuri aferente anului 2009.
49
Constatări cu caracter pozitiv:
Plăţile şi cheltuielile generate de operaţiunile auditate (pentru procurări de bunuri aferente

anului 2009 au fost încadrate pe structura clasificaţiei bugetare în mod corect.
Fiecare operaţiune aferentă procurării de bunuri are la bază un document justificativ în sensul
prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicată (pentru fiecare recepţie analizată există
un document justificativ emis de furnizor - factura fiscală, factură, bon fiscal etc.). De asemenea,
operaţiunile consemnate în fişele bugetare aferente categoriilor de operaţiuni analizate, reflectă datele
cuprinse în documentele justificative.
În cadrul documentelor justificative aferente operaţiunilor analizate este prevăzută ştampila

conducătorului compartimentului de specialitate aşa cum este specificat în O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru
aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
Formulele contabile utilizate la înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în anul 2009 respectă
prevederile planului de conturi şi instrucţiunile de aplicare a acestuia (aprobate prin O.M.F. nr.
324/1984, cu modificările şi completările ulterioare).
V. Concluzii
Deficienţele constatate cu privire la organizarea si desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice,

precum şi deficienţele constatate ca urmare a derulării contractelor de achiziţii pot fi eliminate prin
implementarea recomandărilor formulate de auditorul intern.
În acest context, în opinia auditorilor, implementarea recomandărilor din prezentul raport de audit
public intern de către instituţie va ajuta la întărirea mediului de control din cadrul structurilor implicate
în administrarea, gestionarea şi utilizarea fondurilor pentru achiziţiile publice.
Auditorul precizează, de asemenea, faptul că datele prezentate în documentele si materialele pe
care le-au examinat în cursul misiunii de audit, în special cele de ordin financiar, sunt responsabilitatea
conducerii instituţiei. Responsabilitatea auditorilor constă în faptul de a da o asigurare rezonabilă asupra
mediului de control intern din cadrul instituţiei, capacităţii acesteia de a asigura protecţia bugetului
aprobat, conformităţii cu legislaţia naţională şi a UE în domeniul achiziţiilor publice.
50
VI. Urmărirea recomandărilor
Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menţionate în raportul de audit public
intern final sunt aplicate întocmai, la termenele stabilite în mod eficace şi că la nivelul conducerii
Primăriei Comunei Pojorîta a fost asumat şi acceptat riscul de neaplicare a recomandărilor care nu au
fost aprobate.
Fişa de urmărire a recomandărilor
Primăria Comunei Pojorîta Compartimentul de audit public intern Data

limită de
Unitatea auditată: Primăria Pojorîta Numărul şi data documentului în care se Raport de audit
implemen
face referire la stadiul implementării public intern nr.
Rec Conţinutul recomandării Implementa recomandărilor.
Parţial Neimplementa Data planificată
. nr. t implementa t pentru
t Data
implementare
implementării
1. Realizarea unei pregătiri de 25.04.2010
efective
specialitate cu persoanele
care au sarcini cu privire la
fundamentarea programului
anual al achiziţiilor publice.
2. Realizarea unei pregătiri de 25.04.2010
care au sarcini cu privire la
estimarea contractelor de
achiziţii publice de produse.
3. Întocmirea unei evidenţe, în 20.04.2010
sensul realizării
corespondenţei produselor cu
sistemul de grupare şi
4. Efectuarea unui instructaj
codificare utilizat în CPSA.de 25.04.2010
implicate în întocmirea docu-
mentaţiei de elaborare şi
prezentare a ofertei.
51
5. Întocmirea unui ghid în .25.04.20010
domeniul achiziţiilor
publice, care să conţină
„proceduri scrise" privind
modul de lucru al comisiei
de evaluare a ofertelor, în
6. Desemnarea unei persoane
funcţie de procedura aleasă 25.04.2010
răspunzătoare cu întocmirea
dosarelor
7. de cazul
In achiziţii publice
în care estede
depăşită 20.04.2010
valoarea contractelor iniţiale,
iar dacă acest lucru este
determinat şi justificat de
situaţii de forţă majoră şi
numai cu ţ
respectarea prevederilor
8. legale
Contractele trebuie
privind să aibă să
contractele, 20.04.2010
clauze referitoare la preţuri,
la modul de actualizare a
acestora, la produsele
similare care se
achiziţionează şi la modul
9. de stabilire
Numirea a preţurilor
unei comisii de 20.04.2010
cercetare internă instituţiei,
pentru desemnarea
persoanelor răspunzătoare
pentru prejudiciul creat în
cazul achiziţionării de
produse de la firma BTXB şi
stabilirea modului de
52
Întocmit: Auditor,
Data
Semnătura....................
CAPITOLUL III
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În România, introducerea auditului intern este de dată relativ recentă şi se încadrează în efortul
general de modernizare a managementului financiar atât în sectorul privat cât şi cel public. Scopul
principal al activităţii auditorilor interni îl formează responsabilizarea atât a managementului pentru
realizarea ţintelor pe care la are în faţă cât şi a tuturor celorlalţi executanţi din interiorul organizaţiei,
aspect care poate fi atins numai prin urmărirea existenţei formalizării şi actualizării sistematice a
procedurilor interne şi a modului de implementare a lor în practică.
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o instituţie publică,
inclusiv la nivelul instituţiilor subordonate, dacă acestea nu au compartiment de audit organizat la
nivelul lor.
Obiectivul principal al auditului intern la instituţiile publice este legat de formarea şi utilizarea
fondurilor publice, precum şi de administrarea patrimoniului public.
Obiectivul general al unui audit financiar este acela de a furniza asigurarea că situaţiile
financiare examinate sunt complete şi întocmite cu acurateţe, iar operaţiile economice s-au efectuat în
conformitate cu legile şi reglementările relevante în vigoare. Îndeplinirea acestui obiectiv în condiţiile
de certitudine absolută, chiar dacă este posibil de realizat, presupune o activitate costisitoare.
De asemenea se apreciază că, dacă etapa de decantare a activităţii specifice de control intern şi
de audit intern s-a înfăptuit şi este pe un drum bun, aceasta negreşit va fi urmată de o etapă de
consolidare a acestor activităţi, materializată prin creşterea calităţii muncii auditorilor interni şi
extinderea activităţii la structurile teritoriale.
53
Rapoartele de audit intern reprezintă adevărate cărţi de vizită ale entităţii care vor fi avute în
vedere, analizate, studiate de reprezentanţii Curţii de Conturi organismelor financiare internaţionale,
Comisiei Europene ş.a.
Din aceste motive calitatea rapoartelor de audit are o importanţă deosebită şi ea depinde de
competenţa şi profesionalismul auditorilor interni, de relaţia acestora cu managementul general,
managementul nivelurilor structurale şi executanţi.
Astfel trebuie precizat că introducerea auditului intern în sectorul public nu înseamnă
adaptarea la particularităţile economiei româneşti, acqis-ului comunitar, pentru simplul motiv că
în domeniul auditului intern acesta nu există.
Totodată nu înseamnă nici adaptarea cadrului normativ şi procedural specific auditului
intern din una din ţările membre ale Uniunii Europene dat fiind faptul că nici acesta nu
corespunde conceptelor actuale ale auditului intern şi controlului intern. În mod concret comisia
europeană a considerat că ţările candidate reprezintă un teren fertil pentru a dezvolta aceste
concepte şi a dezvoltat împreună cu acesta o construcţie instituţională adecvată implementării în
practică a acestora. În prezent Comisia Europeană se află în faza de evaluare a rezultatelor acestui
proces de implementare pentru a aduce corecţiile necesare pentru eficientizarea acestei activităţi.
Acest mod de abordare al problemei a avantajat ţările candidate care au acţionat cu simţ
de răspundere pentru dezvoltarea sistemelor de audit intern situându-le în acest moment înaintea
multor ţări membre, din punctul de vedere al cadrului normativ şi procedural, dar şi al existenţei
instituţiilor necesare funcţionării acestor sisteme.
O problemă majoră implementării funcţiei de audit intern o reprezintă faptul că
planificarea, pregătirea şi derularea misiunilor trebuie să se realizeze tot mai mult pe baza
analizei şi evaluării riscurilor asociate activităţilor asociate în interiorul organizaţiilor şi mai puţin
pe intuiţia managerilor, controlorilor sau auditorilor.
Activitatea de evaluare a riscurilor, din cadrul entităţilor, completată de cunoaşterea şi
înţelegerea standardelor internaţionale cu preocupare pentru adăugarea de valoare a muncii lor
reprezintă piatra de temelie a atingerii obiectivelor şi performanţelor auditorilor interni.
54

Audit Public Intern

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Audit Public Intern

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

CUPRINS

1.1. Scurt istoric...........................................................................................................

Cadrul general privind auditul public intern

1.1 Scurt istoric

Auditul nu este o activitate recentă, despre el vorbindu-se încă de pe vremea

1.2. Definire, trăsături, obiective şi sferă de aplicare a auditului public intern

1.2.3. Obiectivele auditului public intern

1.2.4. Auditul public intern are ca sferă de acţiune:

În cadrul entităţilor economice din domeniul public, auditul are ca obiective:

 activităţi financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitate din

1.2.5. Rolul şi contribuţia auditului public intern

1.3. Clasificarea auditului public intern

A. În funcţie de obiectivele propuse pe parcursul dezvoltării istorice a funcţiei,

B. În normele de audit elaborate de Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului

C. În funcţie de obiectivele urmărite auditul poate fi:

D. În funcţie de momentul în care se face auditul acesta poate fi:

E. Există şi o altă clasificare în literatura americană:

F. În funcţie de entităţile la care se efectuează auditul, acesta poate fi:

2.1. Ordinul de serviciu

1.Legalitatea achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009.

2.Plăţile si cheltuielile efectuate, în numerar sau prin virament, pentru

Menţionăm că se va efectua un audit de regularitate, auditorul fiind Croitoru Vasile.

2.2. Declaraţia de independenţă

2.3. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern

Notificare privind declanşarea misiunii de audit public intern

Serviciul administrativ( gospodărire comunală)

În conformitate cu Planul anual de audit public intern, aprobat, urmează ca în perioada

• N.R.C.D.-urile aferente produselor primite de către instituţie pre-

Cu stimă, Auditor intern, Croitoru Vasile

2.4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

2.5. Chestionar de luare la cunoştinţă

Nr. Enunţul întrebării Răspuns

3. Care este obiectul de activitate al Administraţie publică

nituri şi cheltuieli pe termen lung şi anual, asi-

- organizează şi soluţionează activităţile şi

- execută distribuţii de bunuri conform docu-

- face propuneri pentru casarea utilajelor si

Întocmit: Auditor intern, Croitoru Vasile

2.6. Analiza riscurilor

Aprecierea unui risc are la bază două estimări:

Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit, acestea depinzând de

Primăria Comunei Pojorâta

Lista centralizatoare a obiectelor auditabile si analiza de risc aferentă acestora

Denumirea misiunii de audit:

Achiziţiile publice de produse aferente anului 2009

2.7. Minuta şedinţei de deschidere

Domeniul auditabil Perioada auditată

B. Aspecte importante discutate în şedinţa de deschidere

Şef serviciu administrativ:

Întocmit: Auditor intern

Data .......... Semnătura şi ştampila

Principalele tehnici de audit public intern sunt:

2.9.1. Elaborarea proiectului de raport de audit public intern (raport intermediar)

a) constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie

b) recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea

Scopul reuniunii de conciliere este acceptarea constatărilor şi recomandărilor

2.9.2. Elaborarea raportului de audit public intern

2.9.3. Difuzarea raportului de audit public intern

Raport de audit public intern

Subsemnatul, Croitoru Vasile, auditori în cadrul Compartimentului de audit public intern în

II. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern

A) Legalitatea achiziţiilor publice de produse efectuate în anul 2009.

- Verificarea plăţilor si cheltuielilor efectuate, în numerar sau prin virament, pentru

III. Metodologia folosită