MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

MASTERAT ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

Standardele internaționale de Audit Intern

Coordonator științific :
Conf. univ. dr. Raluca Oana Ivan Student masterand :
Spoiala Mihaela

Alba Iulia
2023
 Cuprins
Introducere...................................................................................................................3
Noțiune, obiect și caracteristici...................................................................................4
Tipurile și etapele auditului intern..............................................................................5
Deosebiri și asemănări între auditul intern și auditul extern....................................7
Standardele internaționale de audit intern.................................................................8
Studiu de
caz...............................................................................................................................13
Bibliografie.................................................................................................................21

2
 Introducere

Misiunea Serviciului de Audit Intern este cea, de a spori și proteja valoarea

organizațională , oferind asigurări, consiliere și perspectivă bazate pe riscuri și obiective. Serviciul
de Audit Intern ajută organizațiile să-și atingă obiectivele aducând o abordare sistematică,
disciplinată pentru a evalua și îmbunătăți eficacitatea proceselor de management al riscului, control
și guvernanță. Sarcinile sale includ evaluarea și formularea de recomandări adecvate pentru
îmbunătățirea procesului de management al riscului, control și guvernanță în realizarea
următoarelor obiective: promovarea eticii și valorilor adecvate în cadrul organizației, asigurarea
unui management eficient al performanței organizaționale și comunicarea eficientă a informațiilor
despre risc și control către zonele adecvate ale organizației. Prin urmare, promovează o cultură a
managementului eficient și eficace în cadrul organizațiilor și al departamentelor sale.
Scopul lucrării : Standardele internaționale de audit intern
Obiectivele lucrării :
 Analiza noțiunii de audit intern
 Caracterizarea auditului intern ca profesie
 Compararea auditului intern cu auditul extern
 Descrierea standardelor internaționale de audit intern
 Studiu de caz
În prima parte a lucrării, am descris noțiune de audit intern ca profesie , proveniența
acestei noțiuni și caracteristica ei. După care, am realizat o descriere a sistemului internațional de
audit intern .
În partea a doua am descris tipurile si etapele de realizarea al auditului intern.
În partea a treia am realizat o comparație între auditul intern și cel extern.
Într-un final, am efectuat descrierea standardelor internaționale de audit intern.

3
 Noțiune, obiect și caracteristici

Cuvântul „audit” provine de la latinescul „audio” care în traducere semnifică „a asculta”.

La începutul apariții acestei noțiuni, în secolul XVIII auditul a fost practicat pentru utilizatorii
externi, numindu-se audit extern iar mai apoi, spre sfârșitul secolului XIX serviciile de audit au
început să fie folosite și de utilizatorii interni, în special de conducătorii întreprinderii, care au
înțeles beneficiile auditului pentru a afla situația reală a entității și a obține consultanță și
recomandări pentru îmbunătățirea situației acestea.
Auditul intern este considerat o profesie relativ nouă bine organizată, care este in continue
dezvoltare si care răspunde necesităților organizațiilor, începând cu probleme contabile până la
depistarea principalelor riscuri ale entităților. Aceasta profesie are ca baza un cadru de referință
recunoscut în lume, chiar dacă, datorită varietății mediilor în care este practicat, acesta trebuie să se
adapteze pentru a lua în calcul particularitățile legislative și de reglementare ale fiecărei țări,
regulile specifice care guvernează anumite sectoare de activitate, mărimea și cultura entității. Acest
cadru de referință servește drept bază pentru pregătirea unei diplome profesionale recunoscute pe
plan mondial, eliberată în baza unui examen de specialitate.
Auditul intern se desfășoară în diferite medii legislative și culturale, în cadrul unor
organizații care diferă din punct de vedere al scopului, mărimii, complexității și structurii; de către
persoane din cadrul sau din afara organizației. Deși pot exista diferențe care să influențeze practica
auditului intern în fiecare dintre aceste medii, este esențială respectarea Standardelor Internaționale
pentru Practica Profesională a Auditului Intern emise de IIA (Standardele de Audit Intern) pentru
îndeplinirea responsabilităților auditorilor interni și a activității de audit intern.1
Un rol important în promovarea activității de audit intern pe plan internațional îi revine
Institutului Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii. Institutul în cauză definește
activitatea de audit intern în modul următor: „Auditul intern este o activitate independentă,
obiectivă, de asigurare și consultanță, menită să adauge valoare și să îmbunătățească operațiunile
unei organizații. Ajută o organizație să-și îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică,
disciplinată în vederea evaluării și îmbunătățirii eficienței proceselor de management al riscurilor,
control și guvernanță”. 2
Auditul intern, deși există astăzi în entități, este o funcție nouă cu particularități singulare,

1
Institutul Auditorilor Interni, Standarde și Îndrumare, 247 Maitland Avenue Altamonte Springs , SUA,2016, p. 4
2
Lidia Cauş, Anatolie Iachimovschi, M. Ratcov, Audit Intern, Note de curs, Chişinău, 2018 ,p.8.

4
care nu poate fi confundate cu altele. Auditul intern are funcții de analizare, consultare și
recomandare, prezintă rapoarte de audit intern care reflectă situația reală a unei instituții sub toate
aspectele de activitate și care includ propuneri de soluționare a lacunelor depistate în activitatea
acesteia. Astfel, auditul intern se aplică tuturor entităților și tuturor tipurilor de activități, ceea ce
inevitabil conduce la furnizarea unor informații obiective și veridice utilizatorilor de informație,
necesare luării deciziilor.
Auditul intern este o activitate independentă și obiectivă, care:
a) oferă entității asigurarea unui grad de control asupra operațiunilor, o îndrumă în ceea ce
privește îmbunătățirea operațiunilor și contribuie la adăugarea unui plus de valoare acestora;
b) ajută entitatea în atingerea obiectivelor, evaluând, printr-o abordare sistematică și
metodică, procesele de management al riscurilor, de control și de guvernare a entității, oferind
propuneri de consolidare a eficacității lor.
Scopul acestui Standard International de Audit (ISA) este de a stabili reguli și de a oferi
recomandări auditorilor externi atunci când aceștia iau în considerare rezultatele activității de audit
intern. Acest ISA nu tratează situațiile în care persoanele din departamentele de audit intern oferă
asistenta auditorilor externi în efectuarea procedurilor de audit extern. Procedurile din acest ISA
trebuie aplicate doar în cadrul activităților de audit intern care sunt relevante în procesul de auditare
a situațiilor financiare.3

Tipurile și etapele auditului intern

Deosebim următoarele tipuri de audit intern:

a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere
și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient,
pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanței, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor și sarcinilor entității sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă
rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor sau a patrimoniului, sub aspectul respectării ansamblului
principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile.
Auditul intern este o activitate care se bazează pe anumite etape realizate într-o anumită
3
Audit EAM, STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 610, p.2
5
consecutivitate, după finisarea cărora de fiecare dată revine la faza inițială. Din aceste considerente
activitatea de audit intern este asociată cu conceptul de ciclul auditului intern.
Ciclul auditului intern constă din patru etape:
 stabilirea strategiei de audit intern,
 exercitarea lucrărilor misiunii de audit intern,
 elaborarea și prezentarea rapoartelor de audit intern,
 evaluarea acțiunilor conducerii privind implementarea rezultatelor auditului.

Etapele auditului intern constau din sub etapele respective prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 Etapele și subetapele ciclului auditului intern4
Etape Sub-etape
Elaborarea strategiei și planului activității - evaluarea riscurilor semnificative
unității de audit intern - stabilirea necesităților de resurse
- determinarea priorităților anuale
- planificarea misiunilor de audit intern
Realizarea misiunii de audit intern - notificarea privind declanșarea auditului
- efectuarea ședinței de deschidere
- exercitarea lucrărilor de audit în teren
- documentarea probelor obținute la audit
- organizarea ședinței de închidere a lucrărilor
de audit în teren
Raportarea constatărilor și recomandărilor de - revizuirea constatărilor și recomandărilor de
audit, monitorizarea implementării acestora audit
- comunicarea iregularităților depistate la audit
- elaborarea și prezentarea raportului de audit
intern
- monitorizarea implementării recomandărilor
Supravegherea și evaluarea rezultatelor - evaluarea calității lucrărilor misiunii
activității unității de audit intern - evaluarea externă a activității de audit intern

Deosebiri și asemănări între auditul intern și auditul extern

4
Lidia Cauş, Anatolie Iachimovschi, M. Ratcov, Audit Intern, Note de curs, 2018,p.8.
6
 Auditul intern, axat la început pe probleme contabile, a devenit astăzi un instrument
puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizațiilor. Pentru conturarea definiției atribuite
auditului intern este necesar să fie evidențiate următoarele funcții specifice acestei activități:
1) oferirea de consultații conducătorului entității;
2) acordarea asistenței personalului cu sarcini manageriale.
Prin aceste funcții, auditul intern se distinge de celelalte activități de control, precum și
față de auditul extern. Auditorul intern oferă consultații managerului privind administrarea
activităților de care este responsabil. De aceea, auditorul intern se consideră un consilier, care ajută
conducerea la soluționarea problemelor legate de activitatea economica-financiară, astfel ca decizia
aprobată de manager să asigure pe viitor un control mai eficient. În calitate de consilier, auditorul
intern se manifestă prin arta și maniera de a acționa în mod profesional și prin abilitatea de a aplica
anumite instrumente și tehnici.
În acest context, auditul intern este o activitate din cadrul entității menită să ofere soluții
de perfecționare a sistemului de management a riscurilor și de control intern. Caracteristicile de
bază ale activității de audit intern sunt următoarele:
 universalitatea activității de audit intern,care se manifestă în baza ariei de
aplicabilitate, scopului urmărit și profesionalismului auditorilor interni.
 independența auditorului intern , presupune neimplicarea în elaborarea și
implementarea controlului intern al entității, lipsa relațiilor personale, financiare și
oficiale cu persoanele auditate.
 periodicitatea de exercitare a misiunilor de audit intern, este determinată de
frecvența auditării activităților și operațiunilor entității.
Între timp, Auditorul extern este solicitat, de regulă, să certifice situațiile financiare, iar
auditorul intern este angajat să ofere consultații și propuneri pentru managerul entității în privința
minimizării riscurilor legate de utilizarea economă a mijloacelor sau să identifice punctele slabe în
gestionarea acestora. Activitatea de audit intern constă în efectuarea permanentă de verificări,
inspecții și analize ale sistemului de control intern în scopul evaluării obiective a măsurii în care
acesta asigură îndeplinirea obiectivelor entității și utilizarea resurselor în mod economic, eficace și
eficient, pentru a raporta conducerii constatările făcute, slăbiciunile identificate și măsurile propuse
de ameliorare a performanțelor entității.
Auditul intern se află în corelație cu auditul extern, întrucât obiectul ambelor activități
constituie controlul intern al unității.

7
 Auditorul extern, de asemenea, examinează existenta și funcționarea controlului intern.
Însă scopul urmărit este de a se încredința că controlul intern contribuie la asigurarea contabilității
cu informația autentică. Constatările și recomandările auditorului intern sunt utilizate de auditorul
extern pentru a înțelege mai bine dificultățile cu care se confruntă controlul intern și în ce măsură
ele pot asigura serviciul contabil cu informație veridică.
Auditul intern este exercitat de persoane angajate, care se subordonează administrației
entității, iar auditul extern este efectuat de auditori independenți. Independentă auditorului este
reglementată de actele legislative și normative. Auditul extern este exercitat în baza contractului
încheiat de către firma de audit cu entitatea auditată, pe când auditul intern este efectuat în interesul
conducerii de una sau mai multe persoane angajate în baza contractelor individuale de muncă.
Auditorii interni nu au puterea de decizie, care rămâne și aparține administrației entității.

Standardele internaționale de audit intern

Standardele internaționale includ două categorii fundamentale : Standarde de Calificare și

Standarde de Performanță.
Standardele de Calificare descriu calitățile pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile
și persoanele care execută activități de audit intern, iar cele de Performanță descriu activitățile
specifice auditului intern și asigură criterii calitative pentru evaluarea performanțelor acestuia.
Standardele de Calificare și cele de Performanță se aplică tuturor activităților de audit intern.

În concepția Normelor obligatorii, activitățile de audit intern trebuie să răspundă anumitor

criterii de calitate (caracteristici, atribute) care să fie îndeplinite de toți cei care desfășoară activități
de audit intern.
Standardele de Calificare descriu calitățile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele
fizice și juridice care desfășoară activități de audit intern5.
Standardele de Calificare au următoarea structură:
 Scop, autoritate și responsabilități (Standardul 1000);
Scopul, autoritatea și responsabilitățile activității de audit intern trebuie să fie
definite, în concordanță cu Misiunea auditului intern și normele obligatorii ale
Cadrului International de Practici Profesionale (Principiile fundamentale pentru
practica profesională a auditului intern, Codul de etică, Standardele și Definiția

5
Comitetul de lucru „Audit intern”, din cadrul CAFR, GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN, București, 2019, p.56.
8
 Auditului Intern). Conducătorul executiv al auditului trebuie să revizuiască
periodic carta auditului intern și să o prezinte conducerii superioare și consiliului
pentru aprobare.6
 Independență și obiectivitate (Standardul 1100);
Independentă reprezintă libertatea în raport cu condițiile care amenință capacitatea
activității de audit intern de a îndeplini responsabilitățile privind auditul intern într-
o manieră nepărtinitoare. Pentru a atinge nivelul de independentă necesar
îndeplinirii efective a responsabilităților privind auditul intern, conducătorul
executiv al auditului are acces direct și fără restricții la conducerea superioară și
consiliu. Obiectivitatea reprezintă o atitudine mentală imparțială, care permite
auditorilor interni să execute misiuni astfel încât să privească cu încredere
rezultatul muncii lor și să nu facă niciun compromis cu privire la calitate.
Obiectivitatea presupune ca auditorii interni să nu se lase influențați de alte
persoane în ceea ce privește raționamentul lor profesional asupra aspectelor de
audit. Amenințările la adresa obiectivității trebuie gestionate la nivelul fiecărui
auditor intern, misiuni, funcții și organizații în parte.
 Competentă și conștiinciozitate profesională (Standardul 1200);
Competența reprezintă o unitate de sens colectiv care se referă la cunoștințele,
abilitățile și alte competente pe care auditorii interni trebuie să le dețină pentru a-și
îndeplini responsabilitățile profesionale cu eficacitate. Aceasta presupune luarea în
considerare a activităților și tendințelor curente și eventualelor probleme, pentru a
permite furnizarea de consiliere și formularea de recomandări relevante. Auditorii
interni sunt încurajați să-și demonstreze competenta prin obținerea unor certificări
și calificări profesionale corespunzătoare, cum ar fi titulatura de Auditor Intern
Certificat sau alte certificări oferite de Institutul Auditorilor Interni sau de alte
organizații profesionale similare.
 Programul de asigurare și îmbunătățire a calității (Standardul 1300).
Un program de asigurare și îmbunătățire a calității are rolul de a permite o evaluare
a conformității activității de audit intern cu Standardele, precum și evaluarea
aplicării Codului de Etică de către auditorii interni. De asemenea, programul
evaluează eficienta și eficacitatea activității de audit intern și identifică
6
Institutul Auditorilor Interni, Standarde și Îndrumare, 247 Maitland Avenue Altamonte Springs, SUA,2016,p. 7

9
 oportunitățile de îmbunătățire. Conducătorul executiv al auditului ar trebui să
încurajeze supravegherea de către consiliu a programului de asigurare și
îmbunătățire a calității.

Standardele de Performanță descriu activitățile specifice auditului intern și asigură criterii

calitative pentru evaluarea performanței acestuia.7
Standardele de Performanță au următoarea structură:
 Coordonarea Activității de Audit Intern (Standardul 2000)
Activitatea de audit intern este coordonată în mod eficace atunci când:
- Sunt asigurate îndeplinirea scopului și responsabilităților prevăzute
în carta auditului intern.
- Se conformează Standardelor.
- Fiecare membru în parte se conformează Codului de Etică și
Standardelor.
- Aceasta este derulată conform tendințelor și evoluțiilor cu posibil
impact asupra organizației.
Activitatea de audit intern aduce valoare organizației și factorilor interesați de
această activitate atunci când ia în considerare strategiile, obiectivele și riscurile; se
străduiește să ofere asigurare obiectivă și relevantă și contribuie la eficacitatea și
eficienta proceselor de guvernanță, managementul riscului și control.
 Tipul activității (Standardul 2100)
Activitatea de audit intern trebuie să evalueze și să contribuie la îmbunătățirea
proceselor de guvernanță, managementul riscului și controlul organizației, folosind
o abordare sistematică și metodică bazată pe risc. Credibilitatea și valoarea
auditului intern sunt crescute atunci când auditorii sunt pro activi și evaluările lor
oferă noi perspective și iau în considerare impactul viitor
 Programul misiunii (Standardul 2240)
Auditorii interni trebuie să elaboreze și să documenteze programe de lucru pentru
îndeplinirea obiectivelor misiunii
 Realizarea misiunii (Standardul 2300)
Auditorii interni trebuie să identifice, analizeze, evalueze și documenteze
7
Comitetul de lucru „Audit intern”, din cadrul CAFR, GHID PRIVIND IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
INTERNAŢIONALE DE AUDIT INTERN,Bucuresti,2019,p.57.
1
0
 informații suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii
 Comunicarea rezultatelor (Standardul 2400)
Auditorii interni trebuie să comunice rezultatele misiunilor.
 Monitorizarea progresului (Standardul 2500)
Conducătorul executiv al auditului trebuie să stabilească și să mențină un sistem de
monitorizare a utilizării rezultatelor comunicate de către management.
 Comunicarea Acceptării Riscurilor (2600).
Când conducătorul executiv al auditului consideră că managementul a acceptat un
nivel al riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru organizație, acesta
trebuie să discute problema cu conducerea superioară. Dacă conducătorul executiv
al auditului stabilește că problema nu a fost rezolvată, acesta trebuie să o comunice
consiliului.
Identificarea riscului acceptat de către management poate fi constatată printr-o
misiune de asigurare sau consiliere, verificarea stadiului privind acțiunile luate de
management ca urmare a misiunilor anterioare sau prin alte mijloace. Nu este
responsabilitatea conducătorului executiv al auditului să ia decizii cu privire la
riscuri.
Scopul standardelor este cel de a contura principiile de bază care reprezintă practică de
audit intern așa cum trebuie ea să fie, să furnizeze un cadru general de realizare și susținere a unei
game largi de activități de audit intern, care generează o valoare adăugată, să funcționeze ca un
cadru de referință pe baza căruia se evaluează rezultatele auditului intern și să stimuleze
îmbunătățirea proceselor și operațiunilor organizației.

Concluzii

1
1
 În concluzie pot spune ca pe parcursul lucrării s-au efectuat toate obiectivele propuse
pentru a avea o viziune amplă asupra noțiunii de audit intern si mai exact asupra standardelor
internațional de audit intern.
În urma efectuării acestei lucrări am ajuns la concluzia că, pentru o eficacitate maximă a
Auditului Intern trebuie sa existe o comunicare buna  între auditori si management, acesta din urma
sa fie deschis in prezentarea informațiilor si receptiv la recomandările propuse. Este foarte
important ca auditorul sa diagnosticheze corect o situație (ar fi ideal, dacă el ar avea cunoștințe
complexe și să fie apt de a primi explicațiile necesare pentru a înțelege corect activitatea).
Pentru implementarea corectă a standardelor internaționale de audit intern trebuie sa existe
o cooperare intre instituțiile supreme de audit intern din UE și din afara ei. Ar trebui ca toate țările,
instituțiile supreme de audit din UE si nu numai, sa participe la proiecte desfășurate de o gamă
largă de organizații în domeniul auditului public la fel si de cele care joacă rolul de auditori externi
ai unor organizații internaționale, interguvernamentale sau supranaționale, cum ar fi Organizația
Națiunilor Unite (ONU) și agențiile specializate ale acesteia, Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OCDE) sau Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Studiu de caz

1
2
 În partea practică a referatului meu am ales să analizez un raport privind activitatea de
audit public intern aferentă anului 2020 desfășurat la nivelul Universității Ștefan cel Mare din
Suceava.
Scopul raportului este de a prezenta activitatea de audit public intern desfăşurată la
nivelul structurii de audit public intern din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Raportul este destinat atât conducerii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care
poate aprecia rezultatul muncii auditorilor publici interni, cât şi Serviciului Audit Public Intern din
cadrul Ministerului Educației și Curții de Conturi a României, fiind unul dintre principalele
instrumente de monitorizare a activităţii de audit public intern.
Prezentul raport anual de activitate prezintă stadiul organizării și funcționării structurii de
audit public intern la data de 31 decembrie 2020 din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din
Suceava.
La baza elaborării raportului anual au stat următoarele tipuri de documente:
-documente referitoare la organizarea funcţiei de audit intern: Organigrama USV, Statul
de funcţii, Fişele posturilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Compartimentului Audit
Public Intern;
- documente referitoare la planificarea activităţii de audit intern: Planul de audit pentru
anul 2020, aprobat de Rectorul USV şi avizat de Coordonatorul Compartimentului Audit Intern din
cadrul M.E.C.;
- documente referitoare la evaluarea activităţii de audit intern: Fişe de evaluare a
misiunilor de audit intern de către structurile auditate, Fişe de evaluare a performanţelor
profesionale individuale;
- documente referitoare la realizarea misiunilor de audit intern: Rapoartele misiunilor de
audit desfăşurate în anul 2020 şi Fişele de urmărire a implementării recomandărilor;
- documente referitoare la misiunile de consiliere: Nu este cazul;
- documente referitoare la realizarea altor acţiuni: Nu este cazul.

Planul de audit public intern pentru anul 2020 a fost aprobat de Rectorul USV în data de
29.11.2019 şi a cuprins cinci misiuni de asigurare, după cum urmează:
- în domeniul financiar-contabil:

1
3
 - misiunea cu tema „Evaluarea activităţii de inventariere anuală a patrimoniului, a casării,
declasării şi scoaterii din funcţiune a bunurilor”;
- misiunea cu tema „Sistemul contabil și fiabilitatea acestuia”;
- în domeniile: bugetar şi financiar-contabil:
- misiunea derulată la nivelul instituţiei subordonate având ca temă „Activităţile financiare
sau cu implicaţii financiare, din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor,
respectiv efectuarea plăţilor asumate prin angajamente bugetare şi legale şi fiabilitatea sistemului
contabil, la Clubul Sportiv Universitar din Suceava – ordonator terțiar”;
- în domeniul achiziţiilor publice, misiunea cu tema „Evaluarea modului de derulare a
activității de achiziţii publice”;
- în domeniul SCIM, misiunea cu tema „Sistemele de conducere şi control, precum şi
riscurile asociate unor astfel de sisteme”.
În conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind organizarea şi exercitarea
activităţii de audit public intern, selectarea misiunilor de audit la Universitatea „Ştefan cel Mare”
din Suceava se face în funcţie de următoarele elemente de fundamentare:
- evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, procese, activităţi, programe/proiecte;
- criteriile semnal şi sugestiile Rectorului USV; deficienţele constatate în urma misiunilor
de audit intern derulate în anii precedenţi; deficienţele şi/sau recomandările consemnate în
rapoartele Curţii de Conturi, alte informaţii/indicii referitoare la disfuncţionalităţi; aprecieri ale
unor specialişti, experţi etc. cu privire la dinamica unor riscuri;
- misiunile recomandate de structura de audit public intern de la nivelul Ministerului
Educaţiei;
- respectarea periodicităţii în auditare;
- tipurile de audit convenabile;
- recomandările Curții de Conturi;
- resursele de audit disponibile.

Misiunea cu tema „Evaluarea activităţii de inventariere anuală a patrimoniului, a

casării, declasării şi scoaterii din funcţiune a bunurilor”
 Principalele obiective ale misiunii
 Organizarea activităţii de inventariere a patrimoniului
 Derularea procesului de inventariere

1
4
  Casarea, declasarea şi scoaterea din funcţiune a bunurilor din patrimoniul USV
Principalele constatări, consecințe și recomandări
CONSTATARE: Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului Patrimoniu nu
este actualizat şi corelat cu organigrama administrativă.
CONSECINȚĂ: Prin neactualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Serviciului Patrimoniu, nu este asigurată prezentarea sarcinilor şi responsabilităţilor în corelaţie cu
organigrama administrativă şi cadrul legislativ de reglementare a domeniului specific de activitate.
RECOMANDARE: Actualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Serviciului Patrimoniu.
CONSTATARE: În urma intervievării gestionarilor, auditorii interni au constatat faptul că
este necesară instruirea corespunzătoare a acestora, atât a celor nou angajați, pentru dobândirea de
cunoștințe specifice activității, cât și angajaților mai vechi, pentru reîmprospătarea și actualizarea
cunoștințelor.
CONSECINȚĂ: În lipsa unei analize privind necesitățile de pregătire profesională și fără
satisfacerea acestor necesități, există riscul ca sarcinile încredințate să nu corespundă cu nivelul de
cunoștințe al angajaților.
RECOMANDARE: Elaborarea și derularea unui program de instruire periodică a
gestionarilor pentru actualizarea și menținerea unui nivel adecvat de cunoștințe, valorificând
experiența și competența profesională a personalului cu responsabilități în administrarea
patrimoniului.
CONSTATARE: În urma analizării documentelor întocmite cu ocazia organizării
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, auditorii interni au
constatat că nu au fost întocmite procese-verbale de instruire a subcomisiilor de inventariere sau
minute ale şedinţelor de instruire.
CONSECINȚĂ: Există posibilitatea ca membrii subcomisiilor de inventariere să nu îşi
asume atribuţiile trasate în vederea desfăşurării operaţiunilor de inventariere.
RECOMANDARE: Întocmirea unui proces-verbal/a unei minute cu ocazia efectuării
instruirii subcomisiilor de inventariere, astfel încât, prin semnare, fiecare membru să confirme că a
fost informat asupra atribuţiilor specifice, asupra modului de derulare a operaţiunilor şi de
întocmire a documentelor.

Misiunea cu tema „Sistemul contabil și fiabilitatea acestuia”

1
5
 Principalele obiective ale misiunii
 Organizarea şi conducerea contabilităţii
 Respectarea cadrului legal, normativ şi procedural în ceea ce priveşte activitatea
contabilă Principalele constatări, consecințe și recomandări
CONSTATARE: În urma modificării structurii organizatorice, pentru Direcția Economică,
nu a fost actualizat Regulamentul de organizare și funcționare.
CONSECINȚĂ: Prin neactualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, nu se
asigură concordanţa între organigrama administrativă, atribuţiile prevăzute în fișele posturilor și
modificările intervenite în actele normative care reglementează domeniul financiar-contabil.
RECOMANDARE: Actualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare pentru
Direcţia Economică.
CONSTATARE: În urma analizei documentului „Fișa mijlocului fix”, s-a constatat faptul
că, în perioada auditată, în Fișa mijlocului fix nu a fost completată valoarea rămasă de amortizat a
mijlocului fix.
CONSECINȚĂ: Încălcarea prevederilor legale referitoare la obligativitatea instituției de a
înscrie valoarea rămasă de amortizat în documentul „Fișa mijlocului fix”.
RECOMANDARE: Actualizarea Procedurii „Contabilitatea activelor fixe” – cod PO-
SFC-01 și completarea valorii rămase de amortizat în „Fișa mijlocului fix”.

Misiunea cu tema „Activităţile financiare sau cu implicaţii financiare, din momentul

constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor, respectiv efectuarea plăţilor
asumate prin angajamente bugetare şi legale şi fiabilitatea sistemului contabil, la Clubul
Sportiv Universitar din Suceava – ordonator terțiar”
Principalele obiective ale misiunii
 Organizarea și conducerea activităților financiare sau cu implicații financiare
 Respectarea cadrului legal normativ şi procedural ce reglementează angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
 Respectarea cadrului legal, normativ şi procedural în ceea ce priveşte activitatea
contabilă Principalele constatări, consecințe și recomandări
CONSTATARE: În urma analizei fişelor posturilor pentru persoanele care au contract de
muncă, s-a constatat că nu toate fișele sunt actualizate și corelate cu sarcinile corespunzătoare
postului. De asemenea, fișele posturilor de antrenor nu includ numărul de grupe de sportivi pe

1
6
niveluri valorice și numărul minim de sportivi cuprinși în pregătire.
CONSECINȚĂ: Dacă responsabilitățile nu sunt clar formulate și strâns relaționate cu
regulamentele şi procedurile interne, nu se poate asigura concordanța deplină între conţinutul
sarcinilor, respectiv conţinutul obiectivelor specifice postului și misiunea CSU, astfel încât
obiectivele generale ale instituției să se realizeze în condiții de eficienţă, eficacitate şi
economicitate.
RECOMANDARE: Revizuirea şi actualizarea fișelor posturilor pentru întreg personalul
CSU din Suceava.
CONSTATARE: Pe baza testării efectuate, au fost identificate cazuri când două ordine de
plată având conținut diferit de informații (suma, beneficiar etc.) au număr identic, deși se referă la
același exercițiu financiar.
CONSECINȚĂ: Nu se respectă criteriile minimale de editare a documentelor financiar-
contabile, reglementate de legislația în vigoare.
RECOMANDARE: Asigurarea un regim intern de numerotare a documentelor de plată,
astfel încât înregistrările în contabilitate să se facă cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor după data de întocmire.
CONSTATARE: În perioada auditată nu au fost efectuate controale inopinate la casieria
entității, cel puțin o dată pe lună, pentru a se verifica exactitatea soldului de casă, potrivit
prevederilor legale.
CONSECINȚĂ: Există riscul de a nu se identifica la timp eventualele erori de înregistrare
sau alte cauze care pot influența soldul de numerar în casă.
RECOMANDARE: Efectuarea periodică a controalelor inopinate, cel puţin o dată pe lună,
prin numărarea şi verificarea tuturor valorilor existente în casă.
Misiunea cu tema „Evaluarea modului de derulare a activității de achiziţii publice”
 Principalele obiective ale misiunii:
 Organizarea activităţii de achiziţii publice
 Pregătirea şi derularea procedurilor de achiziţie publică
 Administrarea contractului de achiziţie publică Principalele constatări, consecințe
și recomandări
CONSTATARE: În urma analizării regulamentelor interne, aplicabile structurilor
organizatorice cu atribuţii în domeniul achizițiilor publice, auditorii au constatat faptul că
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Servicului Achiziții Publice nu este actualizat şi

1
7
corelat cu Organigrama administrativă.
CONSECINȚĂ: Prin neactualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Serviciului Achiziţii Publice, nu este asigurată prezentarea sarcinilor şi responsabilităţilor în
corelaţie cu organigrama administrativă, în conformitate cu prevederile Programului de dezvoltare
a controlului intern aprobat la nivelul USV.
RECOMANDARE: Actualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Serviciului Achiziții Publice.
CONSTATARE: În urma studierii procedurilor existente la nivelul Serviciului Achiziții
Publice, s-a constatat faptul că nu sunt actualizate procedurile întocmite și nu sunt elaborate
proceduri pentru toate activităţile procedurabile.
CONSECINȚĂ: Prin proceduri se stabilesc reguli și modalități specifice de lucru, în
vederea îndeplinirii, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență a obiectivelor
compartimentului și entității publice.
Dacă nu este elaborată, aprobată și comunicată o procedură care să descrie modul specific
de realizare a fiecărei activități semnificative, procedură care să fie corelată cu structura
organizatorică a instituției și actualizată în baza ultimelor modificări legislative, crește considerabil
riscul de apariție a erorilor, încălcării reglementărilor legale precum şi riscul de nedetectare a
problemelor pe fluxul unui proces.
RECOMANDARE: Actualizarea procedurilor întocmite și elaborarea procedurilor pentru
toate activitățile declarate procedurale la nivelul Serviciului Achiziții Publice.

Misiunea cu tema „Sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate

unor astfel de sisteme”
Principalele obiective ale misiunii:
 Organizarea sistemelor de conducere şi control
 Implementarea standardelor de control intern managerial
 Raportarea implementării standardelor de control intern managerial
Principalele constatări pozitive:
- în perioada auditată Preşedintele Comisiei de monitorizare a dispus periodic,
convocarea, în scris, a membrilor Secretariatului tehnic al Comisiei de monitorizare și a membrilor
Comisiei de monitorizare, a asigurat și coordonat buna desfăşurare a şedinţelor;
- Comisia de monitorizare prezintă Rectorului USV informări referitoare la progresele

1
8
înregistrate în dezvoltarea sistemului de control intern managerial;
- în cadrul Programului de dezvoltare, pentru fiecare standard de control intern
managerial, au fost stabilite activități, responsabili și termene;
- pe baza Registrului de riscuri de la nivelul instituției, Secretariatul tehnic al Comisiei de
monitorizare a propus profilul de risc şi limita de toleranţă la risc, care au fost analizate în şedinţa
Comisiei de monitorizare, avizate de Președintele Comisiei de monitorizare și aprobate de Rectorul
USV.
În concluzie putem spune că rolul fundamental al auditului public intern este acela de a
furniza o asigurare independentă privind eficacitatea gestionării riscurilor şi funcţionării sistemului
de control intern în instituțiile publice.
Prin activitatea lor, auditorii publici interni din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din
Suceava contribuie la perceperea riscului ca pe un element de guvernanță corporativă şi la
promovarea unei culturi de conştientizare asupra riscurilor care pot afecta activitatea diverselor
structuri funcţionale.
Punctele tari ale funcţiei de audit public intern la nivelul Universităţii „Ştefan cel Mare”
din Suceava sunt:
 independenţa auditorilor publici interni, Compartimentul Audit Public Intern fiind
poziţionat în subordinea nemijlocită a Rectorului USV;
 neimplicarea auditorilor publici interni în realizarea activităţilor pe care le-ar putea
audita, aceştia îndeplinindu-şi atribuţiile în mod obiectiv;
 pregătirea profesională a auditorilor publici interni și preocuparea permanentă
pentru o mai bună cunoaștere a mediului auditabil;
 asigurarea armonizării între resursele disponibile la nivelul Compartimentului
Audit Public Intern şi sfera auditabilă, prin întocmirea planurilor multianuale şi
anuale cu respectarea periodicității în auditare;
 plusul de valoare adus activităţilor auditate, prin formularea de recomandări, prin
furnizarea asigurării că riscurile majore sunt gestionate în mod corespunzător şi a
asigurării cu privire la funcţionarea eficientă a întregului sistem de control intern;
 consilierea informală, prin care auditorii sprijină operativ activitatea instituției, fără
a se implica în activitatea de management, ci asigurând suport teoretic și practic
prin cunoștințe și experiență.
Pe parcursul desfăşurării misiunilor de audit, auditorii publici interni şi conducătorii

1
9
diverselor compartimente au schimbat informaţii şi opinii cu scopul de a stabili o viziune comună
asupra segmentelor de activitate cu risc ridicat şi asupra măsurilor suplimentare de control care
trebuie implementate, auditul public intern contribuind astfel la îmbunătăţirea sistemului de control
intern.

Bibliografie :

2
0
- Institutul Auditorilor Interni, Standarde și Îndrumare, 247 Maitland Avenue
Altamonte Springs , SUA
- Lidia Cauş, Anatolie Iachimovschi, M. Ratcov, Audit Intern, Note de curs, Acad.
de Studii Econ. a Moldovei, Fac. "Contabilitate". – [Chişinău] : ASEM, 2018,p.8
- Audit EAM, STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 610 ;
- Comitetul de lucru „Audit intern”, din cadrul CAFR, GHID PRIVIND
IMPLEMENTAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT
INTERN, București, 2019;

2
1