UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU DIN PITESTI,

FACULTATEA DE FINANTE CONTABILE

Conduita etică şi profesională a auditorilor interni

Profesor coordinator: Studenta:

Lect.univ.dr. Stănescu Niculina

Sima Elena Cristina_CIG3

1
Organizarea internaţională a auditului intern

Pe plan internaţional, instituţia supremă a auditorilor interni şi al structurilor

organizatorice şi funcţionale ale auditului intern, este Institutul Auditorilor Interni, care are drept
deviză:”progres prin împărtăşirea cunoştinţelor”.
Institutul Auditorilor Interni, care îşi are sediul în S.U.A., a fost înfiinţat în anul 1941 şi
are aproximativ 85000 de membri din mai mult de 120 de ţări şi teritorii.
Cea mai importantă sarcină a Institutului Auditorilor Interni a fost să elaboreze Cadrul
General pentru practica profesională. Acest Cadru a fost propus pentru prima dată în iunie 1993
de către Grupul de Lucru pentru Îndrumări şi aprobate de consiliul director al Institutului
Auditorilor Interni.
Un alt aspect al Cadrului general este prezentarea Standardelor Internaţionale de audit intern.
Scopul acestor standarde internaţionale de audit este:
- să delimiteze principiile de bază care reprezintă practica de audit intern;
- să ofere un cadru general pentru realizarea şi promovarea unei game largi de activităţi de
audit intern care contribuie la dezvoltarea entităţii;
- să stabilească bazele pentru evaluarea exercitării auditului intern;
- să asigure realizarea unor operaţii şi procese operaţionale îmbunătăţite.

Profesia de auditor intern

Profesia de auditor intern ca orice profesie este caracterizată prin câteva elemente:
- deţinerea unor abilităţi intelectuale specifice, dobândite prin pregătire şi educaţie;

2
 - alinierea membrilor săi la un cod comun de valori şi conduită, cod elaborat de organismul
reprezentativ specific, care să includă şi menţinerea unei imagini în mod esenţial obiective;
- acceptarea unei datorii faţă de societate în ansamblul său.
Uneori, datoria membrilor faţă de profesia lor şi faţă de societate poate părea în conflict cu
interesul lor imediat sau cu obligaţia lor de loialitate faţă de angajator.
De aceea, este de datoria organismelor membre să elaboreze cerinţe etice pentru membrii săi în
scopul de a asigura cel mai înalt nivel de calitate a activităţii şi să menţină încrederea publicului
în profesia de auditor intern.
Caracteristica principală a unei profesii o constituie acceptarea responsabilităţilor acesteia
faţă de public. Publicul profesiei de audit financiar în comparaţie cu al auditului intern, îl
reprezintă clienţii, creditorii, guvernele,angajatorii,investitorii, precum şi oricine se bazează pe
obiectivitatea şi integritatea auditorilor în menţinerea unei funcţionări organizate. Acest fapt
impune o responsabilitate a profesiunii de auditor financiar faţă de interesul public. Interesul
public este definit ca binele comunităţii de indivizi şi instituţii pe care îi deserveşte un auditor.

Codul de conduită etică şi profesională a auditorilor interni

Codul etic reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care guvernează

activitatea auditorilor interni. Codul deontologic reprezintă o declaraţie asupra valorilor şi
principiilor care trebuie să urmeze activitatea şi practica cotidiană a auditorilor interni. El este
singura componentă în care se enunţă principiile ţi modul de aplicare pe care auditorul intern are
obligaţia să le respecte, pentru a nu se îndepărta de prevederile standardelor în realizarea
misiunilor de audit intern.
Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este de creare a cadrului atic
necesar desfăşurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să îşi îndeplinească cu
profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se
abţină de la orice
Faptă care ar putea să aducă prejudicii instituţiei sau autorităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea. Aceasta presupune îndeplinirea următoarelor obiective ale profesiei de auditor intern:
1. performanţa : desfăşurarea unei activităţi la cei mai înalţi parametri, în scopul îndeplinirii
cerinţelor interesului public, în condiţiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate;
2. profesionalism: existenţa unor capacităţi intelectuale şi a experienţei dobândite prin
pregătire şi educaţie şi printr-un cod de valori şi conduită comun tuturor auditorilor
3
 interni. Clienţii, angajatorii şi alte părţi interesate au nevoie de persoane care să poată fi
identificate cu exactitate drept profesionişti în cadrul domeniului de audit intern.
3. calitatea serviciilor: realizarea sarcinilor cu obiectivele, responsabilitate, siguranţă şi
onestitate. Este necesară asigurarea că toate serviciile obţinute de la un auditor intern sunt
efectuate la cel mai înalt standard de performanţă.
4. încrederea: auditorii interni în îndeplinirea sarcinilor de serviciu trebui să promoveze
cooperarea şi bunele relaţii cu ceilalţi auditori interni şi în cadrul profesiunii, iar sprijinul
şi cooperarea profesională, echilibrul şi corectitudinea sunt elemente esenţiale ale
profesiei de auditor intern, deoarece încrederea publică şi respectul de care se bucură un
auditor intern reprezintă rezultatul realizărilor tuturor auditorilor interni;
Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii interni trebuie să poată avea încredere că există
un cadru general al conduitei etice şi profesionale care supraveghează desfăşurarea acestora.
5. conduita: auditorii interni trebuie să aibă o conduită ireproşabilă pe plan profesional şi
personal. Un auditor intern trebuie să acţioneze într-o manieră corespunzătoare reputaţiei
profesiei şi trebuie să acţioneze într-o manieră corespunzătoare reputaţiei profesiei şi
trebuie să evite orice comportament care ar putea discredita profesia.
6. credibilitatea: informaţiile furnizate de rapoartele şi opiniile auditului intern trebuie să fie
fidele realităţii şi de încredere.

Codul de conduită etică şi profesională are două componente majore:

- principii fundamentale pentru profesia şi practica de audit public intern;
- reguli de conduită: care impun normele de comportament pentru auditorii interni şi reprezintă
un ajutor pentru interpretarea şi aplicarea lor în practica având rolul să-i îndrume din punct de
vedere etic pe auditorii interni.
În desfăşurarea activităţii auditorii interni sunt obligaţi să respecte următoarele principii
fundamentale:
● Integritatea.
● Independenţa şi obiectivitate.
● Confidenţialitate.
● Competenţă profesională.
● Neutralitate politică.
Principiile deontologice au la bază 12 reguli de conduită, care pe scurt pot fi rezumate astfel:
- îndeplinirea într-un mod corect a misiunilor;
4
 - respectarea legii;
- neparticiparea la activităţile ilegale;
- respectarea eticii;
- a fi imparţial;
- neacceptarea oricărui fapt sau lucru care poate să compromită sau să influenţeze deciziile;
- evidenţierea faptelor semnificative;
- protejarea informaţiilor;
- a nu urmări beneficiile personale;
- a nu face decât ceea ce se poate face;
- a urmări îmbunătăţirea performanţelor;
- a respecta standardele în domeniu.

Integritatea
Auditorul intern trebuie să fie corect, onest şi incoruptibil, integritatea fiind suportul
încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului auditorului intern. Ea implică nu doar
onestitatea, ci şi desfăşurarea corectă a activităţilor şi sinceritatea. Principiul onestităţii impune
tuturor auditorilor interni obligaţia de a fi corecţi,oneşti din punct de vedere intelectual şi
neimplicaţi în conflicte de interese.
Integritatea auditorilor interni asigură încrederea în raţionamentul profesional al acestora.
Fiecare principiu fundamental are reguli de conduită care trebuie urmate pentru a da asigurări
asupra activităţii efectuate de auditorul intern în cadrul entităţii publice.
Integritatea presupune:exercitarea profesiei cu onestitate, bună credinţă şi responsabilitate;
respectarea legii şi acţionarea în conformitate cu cerinţele profesiei; respectarea şi contribuţia la
obiectivele etice legitime ale entităţii; interzicerea luării unor angajamente şi activităţi ilegale
care discreditează profesia de auditor intern sau entitatea publică din care se face parte.
Integritatea în esenţă, constituie calitatea din care derivă încrederea publică şi este criteriul
fundamental pe care un auditor îl utilizează în judecarea deciziilor sale. De asemenea, integritatea
se referă la abilitatea unei persoane de a rezista presiunilor şi de a fi capabil să-şi păstreze
independenţa şi obiectivitatea.

Independenţa şi obiectivitatea
Profesia de auditor cere ca aceştia să fie independenţi faţă de entitatea publică auditată şi faţă
de oricare grupuri de interese. Auditul intern este independent de subiectele auditate dar nu şi de
5
management. Deoarece conducătorul unităţii sau organul de conducere superior împreună cu
conducătorul compartimentului de audit intern numesc auditorii interni.
Independenţa presupune:
a) independenţa în gândire: gândirea care permite exprimarea unei opinii fără a fi afectată de
influenţe care pot compromite raţionamentul profesional îngăduind unui individ să
acţioneze cu integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional.
b) Independenţa în aparenţă: evitarea evenimentelor şi circumstanţelor care sunt atât de
semnificative încât o terţă parte raţională şi informată, cunoscând toate informaţiile
relevante, inclusiv metodele de siguranţă aplicate, ar putea concluziona că integritatea,
obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui auditor sau al unui membru al echipei
de audit au fost compromise.
Prin el însuşi termenul poate permite observatorilor presupunerea că o persoană care
exercită raţionamentul profesional trebuie să nu fie implicată în nici o relaţie economică,
financiară sau de altă natură. Acest lucru este imposibil deoarece orice membru al echipei de
audit are relaţii cu ceilalţi membri. Astfel, importanţa relaţiilor economice, financiare sau de
altă natură trebuie să fie evaluată din punct de vedre al unei terţe părţi, acre fiind informată în
legătură cu toate informaţiile relevante poate considera relaţiile respective ca fiind
inacceptabile.

Obiectivitatea
Obiectivitatea este capacitatea auditorilor interni de a manifesta obiectivitate şi
imparţialitate în redactarea precisă şi obiectivă a rapoartelor de audit. De asemenea au datoria
să formuleze în rapoarte concluzii şi opinii bazate exclusiv pe documentele obţinute şi
analizate conform standardelor de audit.
Auditorii interni manifestă un înalt nivel profesional de obiectivitate în culegerea,
evaluarea şi comunicarea informaţiilor despre activitatea şi procesele supuse examinării. Ei
trebuie să facă o evaluare echilibrată a tuturor circumstanţelor relevante şi nu trebuie să fie
influenţaţi de propriile lor interese sau de alte persoane în exercitarea raţionamentului
profesional.
Regulile de conduită sunt :
- nu vor fi implicaţi în nici o activitate sau relaţie care să afecteze o evaluare obiectivă.
- nu vor accepta nici un fel de avantaje care ar putea afecta raţionamentul lor profesional.

6
 - Vor dezvălui orice document sau fapt cunoscut de ei, care, dacă nu este dezvăluit, poate
denatura rezultatul activităţii pe care o verifică.
- le este interzis să asigure unei entităţi audiate alte servicii decât cele de audit şi consultanţă.
Auditorii interni sunt obligaţi să prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte
cunoscute de ei, în caz contrar, ar afecta activitatea structurii auditate. Ei trebuie să folosească
toate informaţiile utile primite de la entitatea auditată şi din alte surse. De aceste informaţii
trebuie să se ţină seamă în exprimarea în mod imparţial a opiniilor.
Responsabilii cu activitatea de audit intern sunt însărcinaţi să analizeze punctele de vedere
exprimate de entitatea auditată şi,în funcţie de pertinenţa acestora să formuleze opiniile şi
recomandările proprii. Au ca obiectiv să facă o evacuare echitabilă a tuturor circumstanţelor
relevante şi să nu fie influenţaţi de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriei
opinii.
Standardele internaţionale de audit spun ca „ Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine
imparţială şi lipsită de prejudecăţi şi să evite conflictele de interese”. 1
Standardele de atribuţii tratează obiectivitatea ca fiind:
1. obiectivitatea este o atitudine mentală de independenţă pe care auditorii trebuie să o
menţină în realizarea misiunilor lor. Auditorii interni nu trebuie să-şi subordoneze
propria judecată, în ceea ce priveşte auditul, judecăţii altor persoane.
2. obiectivitatea cere ca auditorii interni să-şi realizeze misiunile astfel încât aceştia să aibă
într-adevăr încredere în rezultatul muncii lor şi să nu existe nici un compromis
semnificativ privind calitatea. Auditorii interni nu trebuie să fie constrânşi în situaţii în
care s-ar simţi incapabili să emită judecăţi profesionale obiective.
3. numirile în cadrul echipei trebuie efectuate astfel încât să se evite orice conflict de
interese sau lipsă de imparţialitate potenţiale sau reale. Responsabilul auditului intern
trebuie să fie informat cu privire la eventualele conflicte de interese sau influenţă care ar
putea afecta independenţa auditorilor. Se recomandă o rotaţie regulată a auditorilor interni
în cadrul echipei.
4. rezultatele aferente activităţilor de audit trebuie să fie examinate înainte de comunicarea
concluziilor auditului, pentru a oferi asigurarea că activitatea a fost efectuată cu
obiectivitate.
5. acceptarea de către auditorul intern a unei sume de bani sau a unui cadou din partea
unui angajat, client,furnizor sau asociat este contrară eticii. Acest tip de comportament
1
Standarde de atribuţii:Norma de calificare 1120”Obiectivitate individuală” Sursă: www.cafr.ro

7
 poate lăsa să se înţeleagă că obiectivitatea auditorului a fost afectată , fie că este vorba de
misiuni în desfăşurare, fie de misiuni viitoare. Natura misiunii nu poate sub nici o formă
să justifice acceptarea de bani sau cadouri. Acceptarea de articole publicitare puse la
dispoziţia publicului şi angajaţilor nu ar trebui să afecteze judecata profesională a
auditorilor interni. Aceştia din urmă trebuie să raporteze fără întârziere superiorului lor
ierarhic orice situaţie în care li s-au oferit sume de bani sau cadouri importante.
6. activitatea de audit intern trebui să adopte o politică de angajament prin evitarea
conflictelor de interese sau a oricăror activităţi care ar putea rezulta într-un posibil
conflict de interese.
Confidenţialitatea
Auditorii interni sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele,
informaţiile sau documentele despre care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor.
Auditorii interni respectă valoarea informaţiilor pe care le primesc şi nu dezvăluie informaţii
fără autorizarea celor în drept, cu excepţia care reprezintă o obligaţie profesională sau legală.
Auditorii interni au obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilor despre afacerile
clientului sau angajatorului dobândite dea lungul prestării serviciilor profesionale.
Obligativitatea confidenţialităţii continuă chiar şi după încetarea relaţiilor între auditorul
intern şi client sau angajator.
Un alt aspect spune: confidenţialitatea trebuie respectată de auditorul intern, mai puţin în
cazul în care există o anumită autorizare în ceea ce priveşte prezentarea informaţiilor sau
există o obligaţie legală sau profesională de a fi prezentate.
Auditorii interni cât şi cei financiari au obligaţia să se asigure că personalul din subordine
şi persoanele de la care s-a obţinut consultanţă sau asistenţă respectă principiul
confidenţialităţii
adică întreaga echipă însărcinată să efectueze auditul intern la entităţile publice trebuie să
respecte acest principiu.
Confidenţialitatea nu este numai o problemă de prezentare a informaţiilor. Se cere ca un
auditor intern, ce a obţinut informaţii în timpul prestării serviciilor profesionale să nu
folosească şi nici să nu pară că foloseşte informaţia cu scopul de a obţine avantaje personale
sau în avantajul unei terţe părţi.
Calitatea de auditor intern dă dreptul acestuia să aibă acces la mai multe informaţii
confidenţiale despre client sau afacerea angajatorului ce nu sunt , in mod normal, prezentate
publicului. De aceea, auditorul intern trebuie să se asigure că nu va face prezentări
8
 neautorizate altor persoane. Acest lucru nu se aplică unei prezentări a unor astfel de informaţii
făcute în scopul de a înlătura responsabilitatea auditorului intern în concordanţă cu
standardele profesiei.
Următoarele situaţii sau cazuri în acre ar trebui luate în considerare în a determina dacă
informaţia confidenţială trebuie luată în considerare:
a) Atunci când prezentarea este autorizată. Atunci când autorizarea informaţiilor este dată de
client sau de entitatea autorizată, interesul tuturor părţilor incluzând pe cel al terţilor al
căror interese pot fi afectate trebuie luate în considerare.
b) Atunci când prezentarea este cerută de lege. Exemple de cazuri când auditorul financiar ii
este cerut prin lege să prezinte informaţii confidenţiale în situaţiile în care acesta este
obligat să producă documentele sau să ofere probe în cazul unor proceduri legale; sau să
prezinte autorităţii publice în măsură, nerespectarea prevederilor legale care sunt
descoperite.

Competenţa profesională
Competenţa profesională necesită aplicarea tuturor cunoştinţelor, aptitudinilor şi
experienţa necesare în exercitarea serviciilor de audit intern. Reglementările în vigoare impun
auditorilor interni să îndeplinească atribuţiile de serviciu cu imparţialitate şi profesionalism,
competenţa şi standardele internaţionale.2
Standardele internaţionale elaborate în domeniul auditului intern definesc: „competenţa
profesională reprezintă responsabilitatea şefului auditului intern şi a fiecărui auditor intern.
Responsabilul auditului intern trebuie să se asigure că pentru fiecare misiune echipa de
auditori desemnaţi deţin în mod colectiv cunoştinţele, priceperea şi competenţele necesare
pentru realizarea corectă a misiunii.”.
Orice auditor intern trebuie să deţină anumite cunoştinţe, pricepere şi competenţe precise
în domeniile următoare:
- competenţa în ceea ce priveşte aplicarea normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit este
necesară pentru realizarea misiunilor. Competenţa este capacitatea de utilizare a
cunoştinţelor în diversele situaţii care ar putea apărea şi de a le face faţă fără a recurge în
mod excesiv la investigaţii şi asistenţă tehnică;
- competenţa în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile contabile este indispensabilă
auditorilor care lucrează mult cu documente şi rapoarte financiare;
2
Ş.Crăciun – Op.Cit.pag.301-302

9
 - înţelegerea principiilor de management este necesară în vederea identificării devierilor
semnificative în principal de la bunele practici în afaceri. Înţelegerea implică o capacitate
de aplicare a cunoştinţelor generale la situaţiile care ar putea apărea în cursul desfăşurărilor
activităţilor de audit, de identificare a devierilor semnificative şi de efectuare a cercetărilor
necesare pentru a ajunge la soluţii rezonabile;
- este de altfel necesar să fie cunoscute principiile de bază în contabilitate, economie,drept
comercial, fiscalitate, finanţe, metode cantitative şi tehnologii ale informaţiei. Aceste
cunoştinţe generale trebuie să permită recunoaşterea existenţei sau a eventualităţii apariţiei
unor probleme şi să determine în acest caz cercetările suplimentare care trebuie făcute sau
asistenţa care trebuie obţinută.
Auditorii interni trebuie să dispună de bune calităţi relaţionale şi de comunicare eficiente.
Auditorii interni trebuie să cunoască bine relaţiile umane şi să ştie să menţină relaţii bune cu
clienţii misiunii. Aceştia trebuie să fie capabili să comunice oral şi în scris pentru a putea expune
clar şi eficace obiectivele, concluziile şi recomandările misiunii.
Conştiinţa profesională
Conştiinţa profesională se referă la conştiinciozitatea şi priceperea pe care ar trebui să le
deţină un auditor intern suficient de prudent şi competent. Conştiinţa profesională trebuie să
ţină cont de complexitatea misiunii realizate. Acţionând cu conştiinciozitate profesională
corespunzătoare, auditorii interni vor ţine seamă de riscurile de a exista greşeli intenţionate,
erori sau omisiuni,ineficienţă, risipă şi conflicte de interese. Va trebui ca auditorii să fie
deosebit de atenţi în ceea ce priveşte situaţiile şi activităţile în care există o probabilitate mai
mare de producere a unor controale ineficiente şi să facă recomandări cu privire la promovarea
respectării procedurilor şi a practicilor acceptabile.
Conştiinţa profesională implică conştiinciozitatea şi priceperea rezonabile necesare pentru
executarea misiunii şi nu infailibilitatea sau performanţele excepţionale. Acest lucru înseamnă
că auditorul efectuează verificări şi controale suficient de aprofundate şi nu examinare detaliată
şi a tuturor operaţiunilor. În consecinţă, auditorul intern nu poate oferi asigurarea absolută că
nu există nici o anomalie sau iregularitate. Totuşi, posibilitatea unor nereguli sau
neconformităţi trebuie avută în vedere atunci când auditorul intern întreprinde o misiune de
audit.

10
 Formarea profesională continuă
Formarea profesională continuă a auditorilor interni arată responsabilitatea acestora de a-
şi actualiza cunoştinţele. Ei trebuie să se informeze cu privire la progresele făcute şi la
evoluţiile actuale în domeniul normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit.
Formarea continuă poate fi dobândită prin aderarea şi participare la asociaţiile
profesionale, prin asistarea la conferinţe, seminarii, sesiuni de studii şi prin participarea la
acţiuni interne de formare, precum şi din participarea la proiecte de cercetare.
Un alt aspect al formării profesionale continue îi obligă pe auditorii interni certificaţi să
urmeze o formare profesională continuă adecvată pentru a pute îndeplini condiţiile pe care le
implică certificările obţinute.

Neutralitatea politică
Auditorii interni trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în
mod imparţial a activităţilor; în acest sens ei trebuie să îşi menţină independenţa faţă de orice
influenţe politice. Pentru aceasta auditorii interni au obligaţia ca în exercitarea atribuţiilor ce
le revin să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Bibliografie

- S.,Crăciun,Auditul financiar şi audit intern - Control financiar şi expertiză contabilă,

Editura Economică, Bucureşti 2004;

- Legea nr. 84/2003 privind modificare şi completarea O.G. nr. 119/1999 privind auditul

intern şi controlul financiar preventiv. Monitorul Oficial nr. 195/2003

- www.cafr.ro

11