Diagnosticul activitatii de productie pe baza de audit

CUPRINS Capitolul I. Consideratii generale privind auditul intern Capitolul II. Probleme de baza privind activitatea de audit intern 2.1. Obiectivele si scopul activitatii de audit intern 2.2. Responsabilitate si autoritate 2.3. Independenta 2.4. Raportul audit intern - audit extern 2.5. Revizuiri periodice 2.6. Ilegalitati descoperite 2.7. Auditul operational 2.8. Managementul auditului - un concept asociat auditului 2.9. Auditul extern Capitolul III. Auditul intern pentru firmele cu activitate de productie Capitolul IV. Prezentarea generala a "S.C. ZIMBRU S.A." 4.1. Aspecte cu privire la modul de constituire 4.2. Obiectul de activitate 4.3. Descrierea activitatii curente 4.4. Piata si clientii societatii 4.5. Structura organizatorica 4.6. Volumul afacerilor i structura serviciilor

Capitolul V. Studiu de caz SC ZIMBRUL SA Timisoara. Situatia principalilor indicatori 5.1. Rate de rentabilitate 5.2. Analiza structurii patrimoniale a firmei 5.3. Analiza echilibrului financiar 5.4.Determinarea posibilitatii de extindere a activitatii printr-o noua investitie. Capitolul VI. Consluzii. Propuneri Capitolul VII. Bibliografie Capitolul VIII. Anexe

CAPITOLUL I. Consideratii generale privind auditul intern

Intrucat in ultimii 20 de ani companiile si-au largit si diversificat activitatea, auditul intern a urmat, firesc, acelasi itinerariu ascendent. Scopul acestei activitati s-a schimbat de la felul traditional de abordare -ascultare si control- la cel modern, de consultare. Conceptele primare de audit se refereau la verificari de rutina cu privire la operatii financiare marunte. Multi oameni de afaceri asociau conceptul de audit cu testarea de catre o organizatie contabila a veridicitatii si acuratetii tranzactiilor financiare si de alta natura (operationale) ale unei firme. Pe aceasta baza s-a creat reputatia activitatii de audit conform careia ar fi rigida, stricta si ar insufla teama printre angajati. La nceput, organele de conducere foloseau auditul intern pentru a suplimenta controlul extern si a extinde anumite elemente de control asupra evidentelor contabile. Intrucat auditul intern a nceput sa fie focalizat din ce n ce mai mult pe aspecte ca: aprecierea operationala, analize ale sistemelor de date informatice, managementul costurilor s.a.m.d., chiar scopul auditului n genere s-a schimbat. n locul certificarii bilanturilor si al altor evidente contabile (elemente traditionale de audit financiare), s-a trecut la evaluarea acuratetii sistemului contabil si la revizuirea controlului intern practicat la nivelul tuturor functiunilor/activitatilor organizatiei. Sistemul controlului intern al unei organizatii consta n diferite proceduri si politici cum ar fi: a) promovarea acuratetii si loialitatii n tinerea contabilitatii si n operarea datelor; b) protejarea resurselor firmei mpotriva pierdurilor, fraudei, risipei, folosirii ineficiente; c) supravegherea modului n care departamentele operationale si desfasoara activitatea n conformitate cu politica firmei; d) evaluarea eficientei totale a activitatii. Auditul intern corespunde controlului de atestare efectuat de personalul companiei. Auditul intern sau controlul de atestare sau certificarea documentelor financiar-contabile nu se 3

confunda cu notiunea de control intern propriu al agentului economic, sub forma controlului preventiv si de gestiune. Auditul intern este o activitate independenta de apreciere, pentru conducerea unei firme, prin examinarea operatiunilor contabile, financiare si altele, privind ansamblul serviciilor. Este un control de natura manageriala care se realizeaza prin masurarea si aprecierea calitatii altor actiuni de control. Auditul intern evalueaza sarcinile, fiind un control de conformitate a nregistrarilor contabile, rapoartelor, elementelor de activ, capitalurilor si rezultatelor.

CAPITOLUL II. Probleme de baza privind activitatea de audit intern

2.1. Obiectivele si scopul activitatii de audit intern Auditul intern are ca obiective, n primul rnd, verificarea si apoi evaluarea sau estimarea, aprecierea critica, logica a activitatii de verificare. Obiectivul auditului intern cuprinde examinarea si masurarea eficacitatii sistemului de control intern si a calitatii performantelor acestuia. Pentru a-si justifica existenta si eficacitatea, activitatea de audit trebuie sa necesite costuri ct mai mici, mult inferioare pierderilor ce ar rezulta ca urmare a nepracticarii de catre firme a unei astfel de activitati. Auditorii interni trebuie: sa respecte standardele pentru practica profesionala n domeniul auditului; sa respecte standardele de conduita si etica profesionala; sa determine daca sunt urmate politicile si procedurile companiei (control de conformitate); sa verifice daca firma este supusa unui control intern adecvat; sa faca recomndari pentru rezolvarea problemelor descoperite n cursul cercetarilor; sa asiste conducerea n solutionarea oricaror probleme aparute n cadrul firmei; sa sugereze mbunatatiri n practicile si procedurile folosite de firma pentru a putea sa obtina cresterea eficientei si reducerea costurilor; sa detecteze toate cazurile de frauda sau de ilegalitate; sa verifice daca sunt respectate toate legile si reglementarile n vigoare; sa evalueze masurile luate de conducere n urma consultarii rezultatelor de audit (procesul de follow-up). Controlul de conformitate urmareste respectarea dispozitiilor si este un control asupra lucrarilor terminate pentru a vedea daca au fost corect elaborate.

Auditul este concentrat asupra detectarii cazurilor de risipa, ineficacitate sau costuri excesive ce pot fi reduse, asupra introducerii metodelor noi de control operational. 2.2. Responsabilitate si autoritate Locul auditoriului intern n organizarea firmei este determinat n mod esential de autoritatea si responsabilitatea sa. Auditul interen constituie, mai degraba, o responsabilitate functionala dect una operationala. Datorita acestui fapt, auditorul intern nu exercita o autoritate directa asupra altor persoane ale organizatiei. El controleaza lucrarile. Auditorul intern are libertatea de a trece n revista si de a aprecia politicile, planurile, procedurile si nregistrarile, dar aprecierile sale nu scutesc sub nici o forma alte persoane din cadrul organizatiei de responsabilitatile ce le sunt ncredintate. Departamentul de audit intern este o parte integranta a organizatiei si functioneaza pe baza politicilor si procedurilor stabilite de conducere si de Consiliul de Administratiei. Obiectivele, autoritatea si responsabilitatile departamentului de audit intern trebuie definit n mod formal, n scris, ntr-o fisa a postului. Directorul de audit intern trebuie sa obtina aprobarea conducerii superioare si a consiliului pentru aceasta fisa. Fisa trebuie sa stipuleze clar scopurile auditului intern, sa specifice scopul nerestrictionat al muncii si sa declare ca auditorul nu are nici un fel de autoritate sau responsabilitate vis--vis de activitatile auditate. La nivel mondial, auditul este practicat n diverse domenii si n organizatii de diferite marimi, structurii, obiecte de activitate. n plus, legile si practicile difera de la o tara la alta, iar aceste diferente pot afecta aplicarea auditului intern n fiecare domeniu. De aceea, implementarea Standardele pentru practica profesionala va fi influentata de domeniul si zona geografica n care actioneaza auditul intern. Armonizarea cu conceptele enuntate de Standarde este esentiala nct nainte de momentul n care auditorilor le sunt atribuite responsabilitati. Asa cum se stipuleaza n Codul de etica profesionala, auditorii externi pot adopta masuri adecvate pentru a completa aceste standarde referitoare la auditorii interni. 6

2.3. Independenta Auditorii interni trebuie sa fie independenti de activitatile pe care le verifica, independenta permitandu-le sa judece liber si sa fie impartiali cand efectueaza controalele. Independenta se poate obtine prin statut organizational si prin obiectivitate. Statutul organizational al departamentului de audit intern trebuie sa-i asigure acestuia posibilitatea de a-si realiza responsabilitatile. Directorul departamentului de audit intern trebuie sa raspunda direct unei singure persoane ( numita de obicei senior management) care trebuie sa aibe suficienta autoritate si putere pentru: A promova independenta auditorilor; A asigura Consiliul de Administratie cu privire la solutiile propuse de auditori pentru rezolvarea anumitor probleme; A face consideratii adecvate pe marginea rapoartelor de audit; A lua masuri corespunzatoare pe baza acestora Obiectivitatea este o atitudine pe care auditorii trebuie sa o aiba permanent in vedere in activitatea lor. Ei nu trebuie sa-si subordoneze judecata altor persoane sau sa se lase influientati in vreun fel de factori subiectivi, indiferent din ce parte ar putea veni acestia. Auditorii nu elaboreaza si nu aplica proceduri, nu pregatesc documente si nu se angajeaza in activitati de acest gen; in mod normal, ei folosesc controlul si aprecierea. Libertatea de actiune si atentia acordata recomandarilor auditorilor interni constituie principii esentiale ale eficientei controlului. Auditul intern este, in cadrul unei firme, o activitate de apreciere a controlului activitatilor, in serviciul managementului. Este un control a carui functie este de a evalua eficacitatea altor forme de control. Obiectul auditului este de a asigura membrii Consiliului de Administratie in exercitarea eficienta a responsabilitatilor lor in furnizarea analizelor, aprecierilor, recomandarilor si comentariilor pertinente privind activitatile examinate.

Auditorul intern este in legatura cu toate fazele de activitate a firmei, de care este interesata conducerea. Aceasta presupune ca trebuie sa porneasca cercetarea de la aspecte contabile si financiare si sa ajunga la o deplina intelegere a operatiunilor examinate. Pentru a ajunge la acest obiectiv final, se parcurg urmatoarele activitati: Examinarea si aprecierea controlului contabil, financiar si operational si promovarea unui control eficient, la cost redus; Verificarea conformitatii cu politicile, planurile si procedurile stabilite; Verificarea exactitatii informatiilor utilizate de conducere; Evaluarea eficientei activitatii; Recomandarea imbunatatirilor operationale;

2.4. Raportul audit intern - audit extern Desi, sub aspetul tehnicilor de verificare utilizate, ambele feluri de audit sunt aproape identice, intre ele exista o deosebire esentiala in ceea ce priveste abordarea problemelor si in obiective. Auditoriul intern incepe verificarea cu tranzactiile si operatiunile originale, verifica si evalueaza politici si proceduri, controale interne, performante ale angajatilor. Auditoriul intern presupune ca, daca toti acesti factori sunt satisfacatori, la fel va fi si rezultatul final. In schimb, auditoriul extern incepe prin a verifica rezultatele activitatilor audiate si lucreaza in sens invers, de la sfarsit spre inceput, prin examinarea controalelor si a operatiunilor de la final pana la momentul initierii lor. Pentru a se urmari modul diferit de abordare, se ia exemplul auditarii activitatii de administrare a lichiditatilor, dupa cum urmeaza; Auditoriul extern trebuie sa :

 Verifice daca toate incasarile in numerar sunt evidentiate prompt si corect; Stabileasca daca exista proceduri adecvate de autorizare si daca toate exceptiile de la aceste proceduri sunt cunoscute si aprobate; Determine daca s-au efectuat controale interne adecvate pentru a asigura o gestiune si o raportare adecvata a tranzactiilor in numerar; Verifica daca exista o politica adecvata pentru descoperirea si pedepsirea erorilor sau fraudelor; Auditoriul intern va privi aceasta verificare din interior si, astfel va avea in vedere toate aspectele cercetate de auditoriul extern si, in completare, si pe urmatoarele: Verifica daca numerarul primit in timpul tranzactiilor de vanzare-cumparare este bine gestionat, supravegheat si depozitat de urgenta (acolo unde este posibil, lichiditatile se trimit in cutii sigilate direct la banca); Verifica daca numerarul este circulat de urgenta, daca este folosit pentru a obtine venituri suplimentare si a reduce costurile; Numerarul este utilizat pentru plati intr-o maniera eficienta(de exemplu daca se obtin reduceri pentru plata cu banii jos). Statutul auditorilor externi prevede libertatea lor de a verifica orice faza a operatiilor financiare ale clientilor. De aceea se subintelege, orice acord de diviziune a muncii intre auditoriul intern si cel extern poate fi incalcat de auditoriul extern care doreste sa verifice toate activitatile. Din cauza acestui lucru, ar fi mai bine ca auditorii interni si cei externi sa aiba programe separate care, corect coordonate, sa poata conduce la un sprijin reciproc(fiecare sa poata beneficia de rezultatele muncii celuilalt). Lucrand impreuna, se obtine acoperirea maxima si se reduce la minimum riscul de dubla verificare.

2.5. Revizuiri periodice Fiecare operatiune de audit intern trebuie supusa periodic unei revizuiri obiective din partea auditorilor externi pentru a determina daca personalul de audit isi efectueaza corect si in mod eficient verificarile si daca foloseste programele de audit adecvate. Asemenea revizuiri nu examineaza numai realizarile de audit, ci au in vedere si eventualele imbunatatiri. Revizuirile periodice sunt cerute in genere de urmatoarele persoane: Noii manageri de audit care doresc o evaluare a metodelor de lucru ale angajatilor lor; Presedintele Comitetului de Audit in numele Comitetului Director, in acest caz revizuirea este facuta de catre organizatii publice de audit, iar pentru a obtine rezultate bune in urma acestora, compania publica trebuie sa foloseasca specialisti cu experienta bogata in domeniu; Expertii de audit intern dupa ce personalul de audit nou angajat a activat timp de un an sau doi, este recomandata o revizuire periodica condusa de un expert in audit intern, care poate acorda un sprijin noilor auditori prin expunerea tehnicilor folosite de ei care s-au dovedit eficiente.in asemenea situatii, revizuirile anuala facute de experti in domeniu constituie cea mai buna abordare a problemei, oferind posibilitatea de a se masura progresele inregistrate in timp in activitatea de audit. Dar, odata ce personalul de audit a capatat o anume vechime si experienta, revizuirile periodice ar trebui efectuate la intervale mai mari (trei-cinci ani)- si de catre experti diferiti. Acestia vor aduce in atentia auditorilor idei si abordari noi ale tehnicilor de audit. 2.6. Ilegalitati descoperite Rutina directioneaza operatiunile procesului de audit intern cu precadere spre evaluarea controalelor si dterminarea conformitatii activitatilor cu politicile si practicile prestabilite. Tehnicile de audit sunt folosite pentru evaluarea si pentru imbogatirea practicilor si

10

procedurilor folosite de companie. In comparatie cu aceste obiective, detectarea fraudelor si a ilegalitatilor sunt mai greu de realizat. Auditorii interni sunt in continua alerta pentru sesizarea oricaror furturi, fraude sau interpretari gresite care ar putea cauza pierderi. Ei conlucreaza indeaproape cu autoritatile din afara firmei si cu reprezentantii legali in investigarea tuturor neregularitatilor sesizate. Auditoriul intern este in permanenta atent la orice activitate suspecta , care ar putea implica firma intr-un proces judecatoresc sau ar obliga-o la plata unor despagubiri reparatorii. Ca si in cazul auditorilor externi, atunci cand observa vrea tranzactie neobisnuita la nivel inalt, auditoriul trebuie s-o aduca in discutie. Daca se constata ca ea se afla in directa legatura cu conducerea firmei, in general el abandoneaza cercetarile, presupunand ca intr-un asemenea caz ar fi greu de crezut ca a fost comisa o ilegalitate. Daca, totusi, continua cercetarile si descopera ca de fapt are de a face cu o incalcare a legii, auditoriul este pus intr-o situatie foarte delicata. El trebuie sa se documenteze temeinic si sa-si pregateasca in detaliu declaratiile asupra acestui incident si sa le includa in lucrarile de audit, iar apoi sa decida daca mai ramane sau nu alturi de compania respectiva. In mod normal, un auditor experimentat nu va ramane alaturi de o firma care comite ilegalitati. Mai mult, el trebuie sa decida daca va aduce chestiunea la cunostinta autoitatilor luand in considerare faptul ca, daca nu o face, gestul sau ar putea avea implicatii penale grave. 2.7. Auditul operational Mai multe organizatii folosesc controlul intern ca pe un instrument pentru supravegherea activitatii lor atat ansamblu cat si pe componente. Ca urmare, auditul intern si-a extins atributiile sale traditionale de la asigurarea certificarii anuale a activitatii, la o evaluare mult mai larga, efectuata printr-o metoda numita audit operational. Scopul principal, si totodata cel mai important beneficiu al auditului operational, este sa asista managementul in rezolvarea problemelor prin efectuarea de recomandari privind actiuni ferme si realiste.

11

Auditul operational a evoluat din auditul financiar, dar scopul sau l-a depasit cu mult pe al acestuia. De exemplu, acolo unde auditul financiar include analizari statistice ale celor mai reprezentativecreante in curs de calificare , auditul operational poate implica o evaluare completa a sistemului de comenzi de vanzare catre clienti. Rezultatele auditului financiar pot evidentia faptul ca o parte din creantele in curs de clarificare sunt neincasabile, deci reprezinta o pierdere potentiala. Auditul operational, pe de alta parte, prin aria sa de cuprindere rnult mai larg, poate oferi o explicatie acestui fapt, punnd pierderea potentiala pe seama unor probleme operationale critice, cum ar fi: -stocuri nefolosibile-din cauza inventarului defectuos; -erori de livrare; -deprecierea marfurilor din cauza unui slab control al calitatii. In afara suplimentrii atributiilor auditului financiar si a implementarii activittilor operationale auditul operational reprezinta o importanta experienta pentru angajatii implicati. Auditnd diferite domenii ale organizatiei ei capta din ce in ce rnai mult experienta si indemnare. Tocmai din acest motiv, multe firme folosesc cadrele tinere in auditul operational, considernd ca ele receptioneaza mai repede si mai bine notiunile de audit si, cu timpul, le vor aplica cu eficienta. Principalele avantaje care se asteapta de la auditul intern sunt: 1 . Sa fie un instrument efectiv pentru manageri in supravegherea eficientei activitatii. 2. Sa fie independent, liber de opinii subiective ale managerilor in ceea ce priveste performantele activitatii individuale. 3. Sa adauge un plus de motivatie certificarii anuale pe care cele mai multe firme o obtin de la o organizatie contabila publica.

12

4. In acelasi timp, sa creasca increderea managementului in performantele raportate prin extinderea scopului si substantei auditului financiar efectuat de organizatiile publice la domenii de activitate ale companiei. 5. Auditul intern trebuie s se dezvolte astfel incat sa evalueze toate fatetele organizatiei inclusiv procesarea datelor, vanzarile. marketingul si productia 6. Multi manageri de succes considera ca auditul intern este cel mai bun si cel mai putin costisitor mod de pregatire pentru potentialii ocupanti ai unor locuri in conducere. Aceasta viziune este sustinuta de faptul ca sumele cheltuite cu pregatirea pentru efectuarea auditului intern sunt substantial depasite de economiile ce se fac prin aplicarea efectiva a auditului. 2.8. Managementul auditului - un concept asociat auditului Odata cu abordarea activitatii de audit intern prin prisma auditului operational, a aparut un nou concept cunoscut sub denumirea de management al auditului , care se constituie intrun instrument foarte popular pentru evaluarea eficientei firmei. Managementul auditului evalueaza o activitate specifica prin care organizatia poate sa determine daca firma ar obtine o eficacitate corespunzatoare sub aspectul costurilor, in conditii in care s-ar actiona in aceleasi directii ca si pna atunci. De exemplu, prin verificarea departamentului de aprovizionare al unei organizatii se poate descoperi ca din cauza ca nu a primit oferte competitive din partea furnizorilor, firma a pierdut sume semnificative de bani. Or, managementul de audit poate descoperi faptul ca din cauza intarzierilor repetate in primirea unor materiale importante despre clienti produsele companiei, organizatia pierde o cota de piata cand ar trebui de fapt s-o castige. Scopul managementului de audit porneste de Ia un program pe termen scurt catre un program pe termen lung care ar avea in vedere intreaga companie. Domenii ca: procesarea ordinelor de cumparare, controlul inventarului (stocurilor), procesarea datelor sunt domenii-cheie care ar trebui incluse intr-un management de audit tipic. 2.9. Auditul extern

13

Un al treilea tip de audit modern implic folosirea de consultanti de management. Astfel de profesionisti independenti sunt contactati de firme pentru a evalua un aspect specific al operatiunii in functie de domeniul de expertiza. Expertiza unei firme de consultanta se poate intinde de la arii financiar-contabile pana la procesari de date si inginerie tehnica. Auditul extern, utilizat pentru a certifica plauzibilitatea documentelor financiar-contabile, presupune existenta controlului profesionist independent calificat (expert contabil), care sa examineze documentele respective. Expertul contabil extern nu este angajat al firmei pe care o auditeaz, iar actele sale nu sunt supuse controlului conducerii acestei firme. Motivatiile majore pentru folosirea consultantilor externi sunt urmatoarele: 1) organizatia nu dispune de un angajat cu pregatire temeinica in domeniul care se cere auditat; 2) compania este prea mica pentru a-si permite un departament de audit; 3) exista situatia in care managerul considera ca o opinie complet independenta, a unei persoane din afara firmei este mai obiectiva si mai competenta. Un factor independent ar putea fi de asemenea necesar sa satisfaca interesele tertilor - actionarii, oficialitatile guvernamentale, etc. Sa incercam o anaIiza comparativa a celor trei tipuri de abordari ale auditului-intern, operational, extern - privite sub urmatoarele aspecte: 1. Obiectiv de baza: Audit intern : sa suplimenteze auditul financiar al unei organizatii publice de audit si sa extinda aria de cuprindere a controlului intern. Audit operational : sa verifice eficienta activitatii companiei si modul in care organizatia isi urmcaza politicile si procedurile stabilite.

14

Consultanta externa : sa furnizeze rezultatele in forma specificata de conducere 2. Metoda folosita: Audit intern : se bazcaza pe standarde de audit general acceptate si pe politica si pe politica si procedurile companiei. Audit operational : Se bazeaza pe standardele cerute de firma si pe practicile folosite in mod curent in domeniul respectiv. Consultanta externa: depinde de rezultatele ce se asteapta de la proiectul de audit si de modul in care se realizeaz expertiza de catre consultantul extern 3. Indenpenta Audit intern : nu exista o independenta totala, dar, oricum, aceasta este mai mare decat cea a compartimentelor verificate Audit operational : aici ar trebui mentinut independenta prin recomandarea de solutii Ia diverse probleme, insa fara implicarea in procesul lor de implementare Consultanta externa : independenta se mentine in raport cu noile probleme, dar nu si in situatiile cand auditorilor li se cere sa urmeze recomandari anterioare 4. Domenii auditate Audit intern : este de obicei imputernicit sa actioneze in domeniul financiar-contabil, dar, in functie de ceea ce se urmareste, poate fi extins si Ia alte domenii Audit operational : are in vedere toate domeniile de activitate, privite pe termen lung Consultanta externa : poate opera asupra oricarui departament sau functiune/activitate din companie 5. Tipul de companie in care se practica

15

Audit intern : se practica in oricare tip de organizatie indiferent de marimea sa Audit operational : poate fi adaptat la orice tip de organizatie Consultanta externa : serviciile unei firme de consultanta pot fi cerute de catre orice tip de organizatie 6. Frecventa Audit intern : depinde de scopul problemei. Auditul financiar ar trebui efectuat anual Audit operational : depinde de scopul proiectului, de intinderea domeniului analizat, de irnportanta problemelor descoperite. In mod normal, cele mai multe domenii ar trebui verificate Ia doi-trei ani Consultanta externa : depinde in totalitate de politica impusa de conducere 7. Pregatirea profesionala ceruta auditorilor Audit intern : cei care desfasara activitate de audit intern sunt de obicei contabili, dar pot fi si angajati care nu lucreaza in departarnentul financiar, dar sunt instruiti pentru audit Audit operational : In structura personalului de audit operational ar trebui inclusi angajati cu pregatiri in diverse domenii, depinznd de domeniul auditat Consultanta externa : predomin personalul cu o inalta pregatire profesionaIa corespunzatoare celor mai inalte standarde 8. Durata activitatii de audit Audit intern : mai intins ca durat in timp si mai complex ca problernatica analizata dect auditul financiar Audit operational : de obicei are o arie de cuprindere - in timp si spatiu- mai larga decat celelalte forme de audit

16

Consultanta externa : depinde de scopurile pe care si le propune conducerea si de programul pe care si-l face auditorul extern 9. Gradul de implicare in solutionarea problemelor descoperite Audit intern : in anumite situatii departamentul de audit intern se implica direct in rezolvarea problemelor aparute Audit operational : descopera problemele si ofer solutii generale Consultanta externa : de obicei depinde de obiectivele principale ale consultantului

CAPITOLUL III. Auditul intern pentru firmele cu activitate de productie

Chestionarul folosit n acest capitol este proiectat pentru a fi folosit ca un instrument de evaluare. ntrebarile se concretizeaza asupra unor domenii specifice. Comentariile care nsotesc unele dintre ntrebari nu sunt raspunsuri definitive, deoarece pentru aceste ntrebari

17

nu sunt raspunsuri definitive, deoarece pentru acestea ar fi nevoie practic de un spatiu mult mai larg. Aceste comentarii justifica ntr-un fel prezenta acestor ntrebari n chestionar si directioneaza specialistul ce l foloseste catre un studiu mai aprofundat al problemelor prezentate. Att ntrebarile, ct si comentariile, pot fi folosite de catre auditorii interni si de catre managerii firmelor cu activitate de productie pentru a determina punctele tari si slabe ale activitatii firmei. Activitatea manageriala reclama avaluari frecvente necesare proiectarii unei imagini clare asupra starii de sanatate operationala si financiara a firmei. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt documentele financiar contabile pregatite de serviciul de contabilitate al firmei. Asemenea documente nu raspund totusi pe deplin nevoilor managementului de dezvoltare eficienta a unor metode de control pentru activitatile operationale ale firmei. Pentru a facilita controlul operational este de dorit sa se asigure cai si mijloace prin care managementul poate: sa identifice activitatile ce ar trebuie tinute sub observatie; sa stabileasca standardele de masura; sa asigure masuri de redresare si mbunatatire a activitatii. Chestionarul de udit intern prezentat n acest capitol este util managerilor si auditorilor interni care, raspunznd ntrebarilor prezentate, vor putea evalua rapid situatia firmei. Chestionarul este proiectat special pentru firmele mici si mijlocii cu activitate de productie, dar poate fi extins, cu unele modificari si la firmele mari. Domenii de auditare si evaluare: Anumite ntrebari folosite n chestionar sunt urmate de comentarii ce ncearca sa arate calea pe care ar trebui sa o urmeze firma ntr-un anumit domeniu pentru a avea rezultate bune.

18

n unele cazuri, comentariile sunt de ordin general aratnd numai ce este important si ce nu, sau poate o cale de a gasi un raspuns. Chestionarul se mparte pe 17 domenii, dupa cum urmeaza:productie si operatii; fabrica si echipamentul; contabilitate; bugetul si controlul cheltuielilor; administrarea lichiditatilor; managementul si organizarea; legi, regulamente si taxe; risc si asigurare; managementul acordarii creditelor; sisteme si proceduri; resurse si consultanti externi; gestiunea stocurilor; aprovizionarea stocurilor; marketing si vnzari promotionale; standardele de timp si de munca; politica de preturi; cercetare si dezvoltare. Pentru a aplica cu bune rezultate acest chestionar de audit intern este necesar sa se respecte urmatoarele regului: Se citeste ntregul chestionar pentru a descoperii ideiile si sugestile care se potrivesc cel mai bine situatiei n care se afla firma. Se accepta ntrebarile din chestionar asa cum sunt ele formulate. Se noteaza topica ce pare mai dificila si se ia o decizie cu privire la aprofundarea problemelor. Se va acorda o atentie deosebita subiectelor ce par neinteresante. Adeseori lipsa de atentie duce la nrautatirea unor activitati critice. Se va revedea acest chestionar mpreuna cu toti managerii si supervizorii importanti ai firmei. Vor fi exclusi cei care lucreaza n domeniile ce fac subiectul chestionarului. Se va revedea chestionarul peste 6 luni, pentru a atrage idei noi si pentru a evalua rezultatele masurilor luate. Limitari: Acest chestionar de audit intern nu este un nlocuitor pentru orice tip de actiune necesara bunului mers al activitatii unei firme de productie. Elementele de baza, adica planificarea, organizarea, angajarile de personal, conducerea si controlul sunt nca de importanta vitala

19

pentru orice firma. Auditul intern nu este nici un nlocuitor al analizei financiare a operatiiloe firmei. Mai degraba el trebuie considerat ca un supliment.

CAPITOLUL IV. Prezentarea generala a S.C. ZIMBRU S.A.

4.1. Aspecte cu privire la modul de constituire Societatea Comercial ZIMBRU S.A. Timisoara a fost infiintata in anul 1991 ca societate comerciala pe actiuni. Actionarul principal detine 60% din actiuni, iar restul de 40% este reprezentat de micii actionari, persoane fizice.

20

Durata de functionare a societatii este nelimitata, incepand cu data inmatricularii la Registrul Comertului, astfel ca prin hotararea Adunarii Generale a Actionarilor si cu respectarea procedurii stabilite prin lege, aceasta se poate dizolva la orice data. Lichidarea societatii comerciale se face la dizolvarea acesteia si se va supune intocmei reglementarilor legale in materie, lichidatorii fiind tinuti sa respecte toate prevederile din Legea 31/1990 modificata, cu privire la drepturile si atributiile ce le revin. Bilantul de lichidare ca si propunerile de distribuire a mijloacelor rezultate din lichidare, vor fi supuse aprobarii AGA. In ceea ce priveste functionarea societatii comericale, adunarea generala extraordinara a actionarilor ia decizii majore privind marirea capitalului social, schimbarea obiectivului sau formei acesteia, fuziunea cu alte societati, reducerea sau reintregirea capitalului social, emisiunea de obligatiuni, dizolvarea anticipata a societatii etc., adunarea generala ordinara a actionarilor ia decizii privind aprobarea bilantului, stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli, alegerea administratorilor si cenzorilor, aprecierea gestiunii administratorilor, consiliul de administratie asigura conducerea tactica a activitatii societatii, iar cenzorii alesi de adunarea constitutiva a societatii supravegheaza gestiunea acesteia si verifica bilantul si contul de profit si pierdere. 4.2. Obiectul de activitate Societatea Comercial ZIMBRU S.A. Timisoara are drept obiect principal de activitate Inchirierea si subanchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Cod CAEN 7020.

4.3. Descrierea activitatii curente Societatea comerciala Zimbru S.A. se ocupa cu inchirierea de spatii comerciale, constituite intr-un Centru Comercial numit KAPA-CENTER. Totodata societatea se ocupa si de promovarea Centrului Comercial lansand campanii promotionale sezoniere pentru a atrage clientii.

21

4.4. Piata si clientii societatii Societatea comercial S.C. Zimbru acoper un segment de piat de 25% din piata Timisoreana. Pricipalii concurenti pe piat sunt societtile comerciale care au deschise tot Centre Comerciale, de exmplu Iulius Mall, Centrul Comercial Terra sau Centrul Comercial Euro. Perspectivele pietii pentru urmtorii ani: S.C. Zimbru S.A. si propune dublarea cifrei de afaceri prin modernizari aduse Centrului Comercial KAPA care sa fie conform standardelor europene si printr-o politic corespuztoare de marketing. 4.5. Structura organizatorica In cadrul societatii functioneaza 4 compartimente : a) compartimentul financiar-contabil b) compartimentul personal c) compartimentul administrativ d) compartimentul de marketing. a) Compartimentul financiar-contabil se ocupa cu organizarea si tinerea contabilitatii. In cadrul compartimentului se intocmesc documentele contabile, jurnale, fise care servesc la prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor consemnate in documentele justificative. Forma de inregistrare in contabilitate este maestru sah . Principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt : Registrul jurnal, Registrul inventar, Cartea mare(sah), Balanta de verificare. Registrul jurnal, document contabil obligatoriu, se utilizeaza pentru inregistrarea cronologica a tuturor operatiunilor economico-financiare consemnate in documentele justificative, care sunt supuse prelucrarii contabile. Registrul jurnal cuprinde elemente cu privire la : felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Daca pentru acelasi fel de operatiuni exista mai multe documente justificative, acestea se totalizeaza cu ajutorul documentelor cumulative 22

intocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatiuni. Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate. Registrul inventar, document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de societate, potrivit legii, se intocmeste o data pe an pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor. Registrul inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ sau de pasiv avand la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora. Cartea mare, registru contabil obligatoriu, este documentul contabil de sistematizare a inregistrarilor contabile in conturi sintetice. Inregistrarea in Cartea mare(sah) se face pe baza documentelor justificative, a documentelor cumulative si a notelor de contabilitate, cronologic, lunar. La sfarsitul lunii pentru fiecare cont sintetic din Cartea mare(sah) se stabilesc totaluri ale rulajului contului debitor sau creditor si ale conturilor corespondente. Totalurile sumelor conturilor corespondente trebuie sa fie egale cu rulajul debitor sau creditor al contului respectiv. Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul formularelor comune( fisa de cont pt.operatii diverse, fisa de cont analitic pt.valori materiale) sau cu ajutorul formularelor specifice folosite in acest scop. Balanta de verificare (cu 5 egalitati), se intocmeste pe baza totalurilor preluate din Cartea mare(sah), respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Serveste la verificarea exactitatii inregistrarilor, la controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica, la intocmirea situatiilor financiare. Cuprinde pentru toate conturile urmatoarele elemente : simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi aplicabil, soldurile initiale debitoare sau creditoare, rulajele precedente debitoare sau creditoare, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare sau creditoare, soldurile finale debitoare sau creditoare. b) Compartimentul personal are ca obiect de activitate incheierea contractelor de munca si fisa de post pentru fiecare salariat, calcularea drepturilor banesti cuvenite salariatilor si tinerea evidentei lor, precum si probleme legate de protectia muncii.

23

Documentul care se utilizeaza pentru calculul drepturilor banesti este statul de salarii care este totodata un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Serveste la calcularea drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si a contributiilor si al altor sume datorate. Tinerea evidentei salariatilor se face cu Registrul de evidenta al salariatilor. Registrul se intocmeste in regim tipizat si devine document oficial de la data inregistrarii. Prima pagina a registrului cuprinde elementele de identificare a societatii, nr.de inregistrare la inspectoratul teritorial de munca precum si numarul de file ale registrului. Registrul se completeaza in ordinea incheierii contractelor de munca. c) Compartimentul administrativ se ocupa cu incheierea contractelor de inchiriere, administrarea spatiilor comerciale, receptionarea si consumul materialelor si a obiectelor de inventar, evidenta mijloacelor fixe. Documentele care se utilizeaza pentru mijlocele fixe sunt : Registrul numerelor de inventar, fisa mijlocului fix, bonul de miscare, procesul verbal de receptie si procesul verbal de scoatere din functiune. Pentru receptionarea si consumul materialelor si obiectelor de inventar se utilizeaza urmatoarele documente : nota de receptie si constatare de diferente, bonul de consum, fisa de magazie si fisa de evidenta a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta. d) Compartimentul marketing se ocupa cu promovarea Centrului Comercial KAPA.

Organigrama organizatorica si functionala a SC ZIMBRUL SA Timisoara este :

24

AGA CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL CONTABILSEF Comp.financiar -contabil

Com.marketing

ADMINISTRATIV

PERSONAL

Fig.1 Organigrama organizatorica si functionala a societatii

Diagrama de relatii a compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale entitatii economice este :

25

Contabil sef

Comp. administrativ

Comp. financiarcontabil

Comp. marketing

Consilier juridic

Fig.2 Diagrama de relatii a comp.financiar-contabil Compartimentul financiar-contabil este in relatii de subordonare fata de contabilul sef si in relatii de colaborare cu compartimentul administrativ, compartimentul comercial si consilierul juridic.

26

4.6. Volumul afacerilor i structura serviciilor Iat un tabel care reflect cifra de afaceri i evoluia acesteia pe ultimii trei ani de functionare: Nr. 1 Specificaie Cifra de afaceri 2004 15785100 2005 17940167 Tab.1. Evolutia cifrei de afaceri 2006 Indice (%) Indice (%) 20582974 12% 15%

Evolutia cifrei de afaceri

25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0 1 2004 2 2005 3 2006 Serie1 Serie2

Fig.2 Evolutia cifrei de afaceri

27

CAPITOLUL V. Studiu de caz SC ZIMBRUL SA Timisoara. Situatia principalilor indicatori

Pentru a face analiza economico-financiara a societatii vom folosi datele din bilantul contabil al exercitiului financiar 2006 si balanta de verificare a anului 2006, luand in studiu anii 2005 si 2006. 5.1.Rate de rentabilitate Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efect/efort. Efectul este exprimat prin profitul sub diversele sale forme de calcul : brut, net, din exploatare, curent etc. Efortul este reflectat sub forma capitalurilor, activelor totale sau a altor parti din acestea, veniturilor etc. In analiza economico-financiara se constituie un sistem operational de rate de rentabilitate, cele mai utile fiind urmatoarele : a) rata rentabilitatii economice ; b) rata rentabilitatii financiare ; c) rata rentabilitatii resurselor consumate ; d) rata rentabilitatii comerciale. a) Analiza ratei rentabilitatii economice (Re) Rata rentabilitatii economice masoara performantele elementelor materiale angajate in activitatea societatii si reflecta corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia. Rec = RE x100 Aex

Unde : Rec rata rentabilitatii economice ; RE rezultatul exploatarii; Aex active din exploatare

28

Indicator RE Aex Rec

2005 6721485 32270223 20,82%

2006 8388439 63258658 13,26%

Pe anul 2006 firma realizeaza o scadere a rentabilitatii economice de 7,56% fata de anul 2005, din cauza reevaluarii mijloacelor fixe, crescand astfel activele imobilizate. Cresterea rentabilitatii economice se poate face prin inbunatatirea randamentului activelor imobilizate prin utilizarea lor eficienta si imbunatatirea politicilor comerciale pentru cresterea eficientei vanzarilor. b) Rata rentabilitatii financiare Eficienta capitalului investit se apreciaza cu ajutorul ratei rentabilitatii financiare. Analiza acestei rate se poate face in functie de tipul capitalului propriu sau permanent. Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii (Rf) Aceasta rata reflecta corelatia dintre profitul net, ca venit al asociatilor societatii si capitalurile proprii ale societatii. Rf = Pn x100 Kp

Unde : Pn = profitul net Kp = capitalul propriu Indicator 2005 2006 Pn 4983179 6537274 Kp 28561793 59361721 Rf 17,45% 11,01% Managerul firmei poate actiona asupra ratei rentabilitatii financiare prin influentarea : vanzarilor generate de utilizarea activelor ; modului de finantare a activelor din capitalul propriu si datorii ; 29

rentabilitatii nete a veniturilor.

Metodologia de calcul a ratei rentabilitatii financiare, cu influenta ei pe factori cu date conventionale : Indicatori Active totale Capital propriu Venituri totale Profit net Nr.rotatii al activului total Factorul de multiplicare a Kpr (bratul parghiei financiare) Rentabilitatea neta a veniturilor totale Rentabilitatea financiara Simbol AT Kpr VT Prn Nat=Vt/At F Kpr =AT/Kpr Rv = Prn/VT Rf=Prn/Kpr x 100 2005 32270223 28561793 18101795 4983179 0,5609 1,1298 0,2753 17,45% 2006 63258658 59361721 20985335 6537274 0,3317 1,0656 0,3115 11,01%

Modificarea absoluta a ratei rentabilitatii financiare : Rf=Rf1-Rf0=11,01%-17,45% = -6,44% din care datorita : 1) Modificarii vitezei de rotatie a activelor totale : Rf ex = (Nat1Nat0) F Kpr 0 xRv0x100=(0,3317 0,5609)x1,1298x0,2753x100= -7,13% 2) Modificarii factorului de multiplicare a capitalului total : Rf f
Fkpr Nat

=Nat1(Fkpr1-Fkpr0)xRv0x100=0,3317(1,0656-1,1298)x0,2753x100= -0,58% 3) Modificarii rentabilitatii nete a veniturilor totale :

R f =Nat1xFkpr1x(Rv1-Rv0)x100=0,3317x1,0656x(0,3115-0,2753)x100= +1,27% Verificare : Rf = Rf ex + Rf f

Nat Fkpr

Rv

+ R f

Rv

-6,44 = -7,13 + (-0,58) + 1,27 -6,44 = -6,44 Interpretare : Rata Rf a avut o scadere in perioada analizata de -6,44% ceea ec reprezinta o situatie nefavorabila, aratand o scadere a eficientei capitalului propriu. Influenta factorilor : viteza de rotatie arata o folosire ineficienta a activelor si aduce o scadere a ratei financiare cu 7,13%. 30

Factorul de multiplicare a capitalului total ne arata o scadere cu 0,58% a ratei financiare. Avand in vedere ca factorul de multiplicare reprezinta si gradul de indatorare, trebuie analizate si datoriile firmei.

Rentabilitatea neta a veniturilor totale a dus la majorarea ratei rentabilitatii financiare cu 1,27%, aspect ce exprima eficienta exploatarii activitatii.

Rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent (Rfp) Reprezinta raportul dintre profitul brut si capitalul permanent, punand in evidenta corelatia dintre cei doi indicatori inainte de deducerea cheltuielilor financiare cu dobanzile si a impozitului pe profit. Rf = Pr b x100 Kprm

Unde : Prb profit brut; Kprm capitalul permanent, format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen mediu si lung. Indicator 2005 Prb 6650772 Kprm 28561793 Rf 23,28% Observam din nou diminuarea Rf de la un an la altul. 2006 8725278 59361721 14,70%

c) Rata rentabilitatii resurselor consumate Rrc Aceasta rata caracterizeaza eficienta costurilor si de aceea se regaseste si sub denumirea de rentabilitatea costurilor. In practica, ea reprezinta o importanta deosebita in estimarea si negocierea preturilor de vanzare a produselor. Rrc = Pr Ca x100 CHca

Unde: PrCa profitul aferent cifrei de afaceri; 31

Chca cheltuieli aferente cifrei de afaceri. Indicator PrCa Chca Rrc 2005 6721485 11354137 59,20% 2006 8388439 12217173 68,66%

Rata rentabilitatii resurselor consumate nu este in valorile optime care ar trebui sa fie intre 9% si 15%. d) Rata rentabilitatii comerciale (Rc) Prin rata rentabilitatii comerciale este caracterizata eficienta politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare, desfacere) si a politicii de preturi a societatii. Rc = Pr x100 CA

Unde : Pr = profitul total aferent cifrei de afaceri ; CA = cifra de afaceri. Indicator 2005 2006 Pr 6721485 8388439 CA 17940167 20582974 Rc 37,47% 40,75% Observam la aceasta rata o crestere de 3,28%fata de anul 2005, datorita politicilor comerciale adecvate practicate. 5.2. Analiza structurii patrimoniale a firmei Analiza structurii patrimoniale a firmei vizeaza doua aspecte : a) analiza ratelor de structura ale activului (a mijloacelor economice din activul bilantului) ; b) analiza ratelor de structura ale pasivului (a resurselor de constituire a mijloacelor economice). Analiza structurii patrimoniale se realizeaza utilizand, ca metoda de analiza, metoda ratelor. Ratele de structura financiara se stabilesc ca raport intre un activ sau pasiv si totalul 32

bilantului, precum si ca raport intre diferite elemente din activul si din pasivul bilantului contabil. a) analiza ratelor de structura ale activului Rata activelor imobilizate (Rai) Masoara gradul de investire a capitalului din cadrul societatii analizate. Rai = Ai x100 AT AT active totale. Indicator 2005 Ai 26826166 AT 32270223 Rai 83,12% Acest indicator precizeaza flexibilitatea financiara a 2006 55402381 63258658 87,58% societatii in masura in care se

Unde : Ai active imobilizate ;

evidentiaza componenta capitalului investit. Este cunoscut ca dotarea tehnica a unei firme variaza in functie de profilul sau si de inzestrarea cu tehnica moderna. Pentru aprofundarea analizei ar trebui calculate alte trei rate si anume : Rin = rata imobilizarilor necorporale (Rin) Ain x100 unde : Ain active imobilizate necorporale; AT AT active totale. Indicator 2005 Ain 1626 AT 32270223 Rin 0,005% - rata imobilizarilor corporale (Ric) Ric = Aic x100 unde Aic active imobilizate corporale; AT 2005 2006 2006 0 63258658 0

Indicator

33

Aic AT Ric Rif =

26818849 32270223 83,10% rata imobilizarilor financiare (Rif) Aif x100 unde Aif active imobilizate financiare. AT

51704430 63258658 81,73%

Indicator 2005 Aif 5691 AT 32270223 Rif 0,02% Rata activelor circulante (Rac) Rac = Ac x100 AT AT activ total. Indicator Ac AT Rac 2005 5373877 32270223 16,65%

2006 3697951 63258658 5,85%

Unde: Ac active circulante; 2006 7797763 63258658 12,33%

Aceasta rata arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in totalul patrimoniului. Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului. Depinde mult de specificul activitatii, insa nivelul de cel putin 40% se considera o valoare sanatoasa. Ca rate suplimentare sunt recomandate : Rata stocrilor (Rs) Rs = St x100 unde St = stocuri. AT 2005 339371 32270223 1,05% 2006 384673 63258658 0,60%

Indicator St AT Rs

34

Aceasta rata depinde de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si de factorii conjuncturali ai pietei. Indicatorul are valori ridicate pentru firmele de productie cu ciclu lung de fabricatie care au stocuri datorita specificului activitatii. Societatea studiata fiind o firma de prestari servicii are vaorile ratei scazute. Rata creantelor comerciale (Rcr) Rrc = Cca x100 unde Cca = clienti si conturi asimilate. AT

Indicator Cca AT Rrc

2005 2545455 32270223 7,89%

2006 2448125 63258658 3,87%

Aceasta rata este influentata de specificul activitatii, puterea de negociere a firmei cu partenerii comerciali (pentru efectuarea platilor de clienti) si de managementul firmei. Indicatorul arata importanta tipurilor de creante comerciale ale firmei. Rata disponibilitatilor (Rdp) Da x100 unde Da = disponibilitati si active asimilate. AT 2005 2489051 32270223 7,71% 2006 4964965 63258658 7,85%

Rdp =

Indicator Da AT Rdp

Aceasta rata arata ponderea activelor cele mai lichide in total active. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii unor resurse ineficient utilizate.

35

Aprecierea ratei se face cu prudenta, datorita fluctuatiilor rapide, dar si posibilitatii de operare cu date eronate. Se considera ca are valori normale daca este cuprinsa intre : 1,5% Rdp 2%. La societatea in studiu are nu are valori normale. Intre rata activelor imobilizate si rata activelor circulante exista relatia : Rai + Rac = 100 Adica : 83,15+ 16,65= 100% pentru anul 2005 si 87,58% + 12,42% = 100% pentru anul 2006. b) analiza ratelor de structura ale pasivului Obiectivul analizei il constituie stabilirea ponderii si evolutiei principalelor categorii de surse ce participa la acoperirea mijloacelor economice ale societatii. Analiza se poate realiza pe baza urmatoarelor rate de structura ale pasivului: Rata stabilitatii financiare (Rsf) Kper x100 unde Kper capitalul permanent; PT PT pasivul total. Indicator Kper PT Rsf 2005 28561793 32270223 88,51% 2006 59361721 63258658 93,84%

Rsf =

Valoarea acestui indicator este buna in crestere cu 5,83% fata de anul 2005. Valoarea minima care ofera o stabilitate acceptabila pentru societate este de 50%. Rata autonomiei financiare globale (Rafg) 36

Rafg =

Kpr x100 unde Kpr capital propriu. PT

Indicator 2005 2006 Kpr 28561793 59361721 PT 32270223 63258658 Rafg 88,51% 93,84% Valoarea minima admisibila este de 33%, desi se considera ca sursele proprii ar trebui sa contribuie la finantare intr-o proportie de cel putin 50%. Cand in dinamica, rata prezinta o tendinta de crestere, are loc si o crestere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificarii capitalului propriu intr-un ritm mai mare decat totalul resurselor. Este recomandabil ca aceasta crestere sa se datoreze sporirii intr-un ritm mai rapid a rezultatului net al exercitiului, fata de celelalte elemente de capitaluri proprii. Din experienta practica s-a constatat ca daca ponderea Kpr <30% firma nu prezinta garantie pentru acordarea de credite. Rata autonomiei financiare la termen (Raft) Kpr Kpr x100 sau R aft = x100 unde : Kpr capital permanent; Kprm DTML DTML datorii pe termen mediu si lung. Avand in vedere ca societatea nu are DTML putem lua in calcul numai prima formula. Indicator Kpr Kprm DTML Raft Raft 2005 28561793 28561793 0 100% 0 2006 59361721 59361721 0 100% 0

Raft =

Valoarea minima admisibila a indicatorului este 50%. Sub aceasta limita, societatea s-ar afla intr-o situatie nefavorabila in ce priveste riscul de insolvabilitate.

37

Rata de indatorare globala (Rig) Masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei. Rig = DT Dt x100 x100 sau Rig = Kpr PT

Unde: DT datorii totale ce includ imprumuturile pe termen mediu si lung, pe termen scurt si obligatiile ; Kpr capitalul propriu ; PT pasivul total. Indicator DT PT Kpr Rig Rig 2005 2447768 32270223 28561793 7,58% 8,57% 2006 2626990 63258658 59361721 4,15% 4,43%

Rig<100 in 2006 semnifica o reducere a indatorarii firmei, cu consecinte directe in cresterea autonomiei financiare. Rata de indatorare la termen (Rit) Masoara ponderea datoriilor pe termen mediu si lung (DTML) in capitalul permanent (Kprm) sau in capitalul propriu (Kpr): Rit = DTML DTML x100 sau Rit = x100 Kprm Kpr Societatea neavand datorii pe termen mediu sau lung indicatorul are valoarea 0.

38

5.3. Analiza echilibrului financiar Principalii indicatori utilizati in analiza echilibrului financiar sunt : a) fondul de rulment b) necesarul de fond de rulment c) trezoreria. a) Fondul de rulment (FR) FR = Kprm Ai Unde : Kprm capital permanent Ai active imobilizate. Indicator Kprm Ai FR 2005 28561793 26826166 1735627 2006 59361721 55402381 3959340

Prin prisma surselor de finantare, fondul de rulment patrimonial se compune din : Fondul de rulment propriu(FRp) FRp = Kpr Ai Indicator Kpr Ai Fpr 2005 28561793 1735627 1735627 2006 59361721 55402381 3959340

39

Fond de rulment imprumutat(Fri) Fri = DTML Societatea neavand DTML Fri este 0. Fondul de rulment patrimonial este format din cele doua fonduri : FR = FRp + Fri Sau mai poate fi calculat : FR = Acr DTS Unde Acr active circulante DTS datorii pe termen scurt. Indicator Acr DTS FR 2005 5373877 2447768 2926109 2006 7797763 2626990 5170773

FR stabileste legatura dintre lichiditate si exigibilitate, permitand aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata. In conceptia functionala se determina fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global FRNG astfel : FRNG = (Ace+Acie+Ds)-(Dte+Dtie+CBT) Unde : Ace active circulante de exploatare Acie active circulante in afara exploatarii Ds disponibilitati Dte datorii de exploatare Dtie datorii in afara exploatarii CBT credite bancare de trezorerie

Indicator Ace

2005 5373877 40

2006 7797763

Acie Ds DTe Dtie CBT FRNG

0 2489051 2447768 0 0 5415160

0 4964965 2626990 0 0 10135738

FRNG fiind mai maredecat 0, avem un surplus de surse stabile (permanente), care pot fi utilizate pentru finantarea altor nevoi ale firmei. b) Nevoia de fond de rulment (NFR) NFR se determina astfel : NFR = ST + CR Ots Unde CR creante ST stocuri Ots obligatii pe termen scurt. Indicator ST CR Ots NFR 2005 339371 2545455 2447768 437058 2006 384673 2448125 2626990 205808

In practica un NFR mai mare decat 0 ne spun ca situatia este normala numai daca se datoreaza unor investitii sustinute pentru finantarea ciclului de exploatare. Factorul managerial in dimensionarea normala a fondului de rulment trebuie sa tina seama de principalii factori care o influenteaza : c) Trezoreria neta (TN) natura activitatii ; durata ciclului de fabricatie ; viteza de rotatie a stocurilor si creantelor ; nivelul de activitate etc.

41

Trezoreria neta adica disponibilul banesc exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a societatii pe termen scurt, mediu si lung. TN = FR NFR Indicator FR NFR TN 2005 2926109 437058 2489051 2006 5170773 205808 4964965

TN fiind mai mare decat 0, FR>NFR caz in care din activitatea societatii se degaja un surplus monetar. 5.4.Determinarea posibilitatii de extindere a activitatii printr-o noua investitie. Avand in vedere ca firma a inregistrat in anul 2006 un profit net de 6.537.274 lei, in crestere fata de anul 2005 cu 32%, crestere realizata numai din sursele proprii de finantare, consideram ca managementului societatii este bun. Dar pentru a imbunatati performantele societatii care este in avantajul actionarilor ei prin acordarea de dividende, propunem contractarea unui imprumut bancara pe termen lung care sa fie folosit pentru modernizarea centrului comercial KAPA dupa standardele europene si anume deschiderea standurilor pentru accesul direct al clientilor la marfa expusa spre vanzare, realizand astfel un lucru in plus fata de centrele comerciale concurente care au standuri inchise de forma : mai multor magazine adunate la un loc . De asemenea pentru deschiderea de noi standuri care sa fie inchiriate unor maganine cu comercializarea de produse cautate de tineri, cu specific pentru atragerea clientilor tinta adolescenti, ar fi o nevoie de o extindere a centrului comercial si a parcarii aferente, realizand astfel o investitie necesara, care ar mari considerabil profitul societatii.

42

CAPITOLUL VI. Concluzii. Propuneri

SC ZIMBRUL SA TIMIOARA s-a constituit in anul 1991. Ponderea actiunilor se prezinta in ziua de astazi in felul urmator: actionarul majoritar detine 60% din actiunile societatii, iar micii actionari detin 40% din actiuni. Rezerva din reevaluare exprim plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale. Datorit aciuni unor factori externi, in special a inflaiei, s-a

43

constatat c unele active necesit o adaptare la valoarea just de pe pia. Se recomand s se fac o reevaluare a tuturor activelor patrimoniale, iar orice modificare a valorii lor de inventar s fie evideniat n contabilitate. SC ZIMBRUL SA TIMIOARA a constituit rezerve la finalul fiecrui exerciiu, pe baza profitului brut sau net, respectiv a mrimii acestuia. Prin aceste msuri societatea i-a marit de la an la an capitalul propriu i implicit gradul de autonomie financiar. n toi anii, de la nceputul activitii, firma a nregistrat profit, acest profit fiind repartizat pe destinaii legale astfel: s-au constituit rezerve legale (pn la limita stabilit de lege), alte rezerve, un procent destul de important a revenit acionarilor sub forma de dividende i restul a fost reportat pentru a crete capacitatea de autofinanare a ntreprinderii. SC ZIMBRUL SA TIMIOARA nu a beneficiat de subvenii din partea statului romn, deoarece nu-i desfaoara activitatea ntr-o ramur care s fac parte din programele guvernamentale de acordare a subveniilor. De asemenea firma nregistreaz profit, un motiv n plus pentru a nu primi subvenii. Analiza financiar reprezint o activitate complex, care cu ajutorul unui ansamblu de instrumente i metode permite aprecierea strii financiare, a performanelor i a potenialului financiar al unei firme. Rata rentabilitatii financiare a avut o scadere in perioada analizata de -6,44% ceea ec reprezinta o situatie nefavorabila, aratand o scadere a eficientei capitalului propriu. Viteza de rotatie arata o folosire ineficienta a activelor si aduce o scadere a ratei financiare cu 7,13%. Factorul de multiplicare a capitalului total ne arata o scadere cu 0,58% a ratei financiare. Avand in vedere ca factorul de multiplicare reprezinta si gradul de indatorare, trebuie analizate si datoriile firmei. Rentabilitatea neta a veniturilor totale a dus la majorarea ratei rentabilitatii financiare cu 1,27%, aspect ce exprima eficienta exploatarii activitatii. Rata de indatorare globala, care masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei inregistreaza o scadere de 4,14% ceea ce inseamna ca societatea inregistreaza o reducere a indatorarii cu consecinte directe in cresterea autonomiei financiare.

44

Rata stabilitatii financiare ne indica o crestere cu 5,83% fata de anul 2005, ceea ce este foarte bine avand in vedere ca valoarea minima care ofera o stabilitate acceptabila pentru societate este de 50% societatea avand o rata de 93,84%. Autonomia financiar pune n eviden msura n care sursa de finanare aparine firmei. Aceasta rat are o importan deosebit pentru instituiile financiare n cazul n care instituia solicit un mprumut. Valoarea minim admisibil este de 33% dei se consider c sursele proprii ar trebui s contribuie la finanare ntr-o proporie de 50%. n cazul SC ZIMBRUL SA TIMIOARA rata autonomiei financiare globale este de 88,51% n 2005, iar n 2006 atinge nivelul de 93,84%. Se observ o tendinta de cretere lent a autonomiei globale ca urmare a modificrii capitalului propriu ntr-un ritm mai mare dect totalul resurselor. ntreprinderea se afl ntr-o situie benefic cnd ponderea capitalului propriu din capitalul permanent este nsemnat, deci activitatea se finaneaz n principal din surse proprii deoarece nu sunt purttoare de dobnzi, remunerndu-se doar n cazul n care societatea comercial obine profit, prin dividende. Este de recomandat ca ntreprinderea s apeleze la mprumuturi doar n cazul n care efectele economice viitoare, la care se ateapt firma, vor fi mai mari dect costul finanrii externe. Se recomand creterea capitalului propriu pe seama rezervelor, diminuarea datoriilor pe termen scurt, renunarea la mprumuturi pe termen mediu i lung. SC ZIMBRUL SA TIMIOARA, unde datoriile fa de furnizori a o pondere nsemnat, se propune achitarea obligailor fa de acetia lucru destul de usor de realizat deoarece lichiditatea societii este mare. De asemenea c o msura auxiliar se recomand mrirea vitezei de rotaie a stocurilor si viteza de incasare a creantelor. Evoluia ratei autonomiei financiare la termen este rezultanta raportului dintre ritmul de cretere a capitalului propriu i cel al datoriilor pe termen mediu i lung. n dinamica rata trebuie s prezinte o permanenta tendina de cretere, de asemenea reducerea ratei este normal n perioadele de gestiune cnd se contracteaz mprumuturi pe termen mediu i lung cu condiia ca firma s beneficieze de efectul de levier. La nivelul anului 2005 si 2006, apare o situatie benefic din punct de vedere financiar, deoarece capitalul permanent se constituie n ntregime din capitalul propriu, iar mprumuturile pe termen mediu i lung sunt 0.

45

Rentabilitatea, ca form sintetic de exprimare a eficienei economice, reprezint capacitatea ntreprinderii de a obine profit n scopul remunerrii capitalurilor, dar i al extinderii capacitii acestora. n cazul nostru, rentabilitatea economic atinge un nivel de 13,26%, iar rentabilitatea financiar este de 11,01%. Pentru o eficientizare a activitatii societii, aceasta ar trebui ca pe viitor s ncerce diminuarea nivelului datoriilor, n special a celor pe termen scurt, care sunt ridicate datorit obligailor fa de furnizori, precum i cresterea nivelului capitalului propriu ce ar presupune un nivel de autofinanare mai ridicat. Din punct de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflect formarea, sursele i termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, putem conchide c firma se afl pe un trend ascendent. Pentru ameliorarea nivelului rentabilitii economice se recomand ca societatea s practice un nivel acceptabil al marjei brute de acumulare i creterea vitezei de rotaie a activului total. Propunem promovarea unei politici de finanare prin credite care s aib drept efect creterea mai rapid a profitului net comparativ cu profitul total al activitatii de exploatare i deci, implicit creterea mai rapid a rentabilitii financiare comparativ cu rentabilitatea economic. De asemenea, se propune asigurarea resurselor de finanare la nivelul necesarului cu pstrarea unei structuri financiare echilibrate.

CAPITOLUL VII. Bibliografie

Bibliografie 1. Balu M,Elena, Analiza economico-financiara teorie si aplicatii practice,
Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2006

46

2. Codul Fiscal editia a VI-a in vigoare din 1.01.2007, ed.best publishing

3. Mecu C., Enache C., Economie politica vol.I si II, Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2004 4. Dumitru Marin, Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2005 5. Fusaru D., Gherasim Z, Andronie M., Bara a., Aplicatii economice in Visual Basic si Acces, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

6. Gherasim Zenovic, Programare si baze de date, Ed.Fundatiei Romania de Maine

2005 7. Haiduc R.Lacrimioara, Zarnescu O.Mihaela, Managementul financiar-contabil al societatilor comerciale, Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2007

8. H.G.2139/2004 Catalog privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe

9. Ionescu Luminita, Contabilitate aprofundata, ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2005

10. Ilincuta Lucian-Dorel, Contabilitatea financiara a entitatilor economice,

Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2006 11. Isfanescu A., Ghid practic de analiza economico-financiara, Ed.Tribuna Economica Bucuresti 1999 12. Legea societatilor comerciale nr.31/1990 actualizata si republicata 13. Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata

14. Legea nr.571 privind Codul Fiscal 15. OMFP nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, modificat si completat prin OMF nr.2374/2008
16. Pistol M.Gheorghe, Marketing, Ed.Fundatiei Romania de Maine Bucuresti 2006 17. Raboaca G., Ciucur D., Metodologia 18. Revista Capital colectie an 2007 cercetarii stiintifice economice, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004

CAPITOLUL VIII. Anexe

Bilant prescurtat la 31.12.2007
Denumirea indicatorului Nr.

ANEXA 1
Sold La

47

rd. A.ACTIVE IMOBILIZATE I.IMOBILIZARI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933) II.IMOBILIZARI CORPORALE (ct.211+212+213+214+232-281291-2931) III.IMOBILIZARI FINANCIARE (ct.261+263+265+267-296) ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd.01 la 03) B.ACTIVE CIRCULANTE I.STOCURI (CT.301+302+303+/-308+331+341+345+346+/348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+381+/-388-391392-393-394-396-397-398+4091-4428) II.CREANTE (CT.267296+4092+411+413+418+425+4282+437+4382+441+4424+4428+ 444+445+446+447+4482+451+456+4582+461+473-491-495496+5187) III.INVESTITII PE TERMEN SCURT (ct.501+505+506+508+5113+5514-591-595-596-598) IV.CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.5112+512+531+532+541+542) ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd.05 la 08) C.CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) D.DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN (ct.161+162+166+167+168169+269+401+403+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+ 431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+4 55+456+457+4581+462+473+509+5186+519) E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.09+10-11-18) F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12-17) G.DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4 281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+4 53+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) H.PROVIZIOANE (ct.151) I.VEBITURI IN AVANS (rd.17+18) din care : -subventii pt.investitii (ct.131+132+133+134+138) -venituri inregistrate in avans (ct.472) J.CAPITAL SI REZERVE I.CAPITAL (rd.20 la 22) din care -capital sbscris varsat (ct.1012) -capital subscris nevarsat (ct.1011) -patrimoniul regiei (ct.1015) II.PRIME DE CAPITAL (ct.104) III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) IV.REZERVE (ct.106) Actiuni proprii (ct.109) V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATA (A) (ct.117) -------- sold C -------- sold D VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR (ct.121) --------- sold C --------- sold D 01 02 03 04 05 06

01.01.2007 1626 26818849 5691 26826166 339371 2545455

31.12.2007 0 51704430 3697951 55402381 384673 2448125

07 08 09 10 11

0 2489051 5373877 70180 2447768

0 4964965 7797763 58514 2626990

12 13 14

1735627 28561793 0

3959340 59361721 0

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

0 1260662 0 1260662 3057960 3057960 0 0 0 0 20632763 0 0 0 4983179 0

0 1269947 0 1269947 3057960 3057960 0 0 0 24624640 25141847 0 6537274 0 6537274 0

48

Repartizarea profitului (ct.129) CAPITALURI PROPRII TOTAL (rd 19+23+24+25-26+2728+29-30-31) Patrimoniul public(ct.1016) CAPITALURI TOTAL (rd.32+33) CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE la data de 31.12.2007 Denumirea indicatorului 1.Cifra de afaceri neta (rd.02 la 05) Productia vanduta (ct.701+702+703+705+706+708) Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) Venituri di dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct.766) Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 2.Variatia stocurilor de produse finite (ct.711) Sold C Si a productiei in curs de executie Sold D 3.Productia realizata de entitate pt.scopurile sale proprii si capitalizata (ct.721+722) 4.Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd.01+06+08+09) 5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602-7412) Alte cheltuieli materiale(ct.603+604+606+608) b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) (ct.605-7413) c) Cheltuieli privind marfurile (ct.607) 6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17), din care : a) Salarii si indemnizatii (ct.641+642-7414) b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415) 7. a)Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale (rd.19-20) a.a)Cheltuieli (ct.6811+6813) a.2) Venituri (ct.7813) b) Ajustari de valoare privind activele circulante (rd.22-23) b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) b.2) Venituri (ct.754+7814) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 28) 8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe (ct.611+612+613+614+621+622+624+625+626+627+628-7416) 8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635) 8.3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658) Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct.666) Ajustari privind provizioanele (rd.30-31) - Cheltuieli (ct.6812) - Venituri (ct.7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL (rd.11 la 15+18+21+24+29) PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE-Profit (rd.1032)

31 32 33 34

112109 28561793 0 28561793

6537274 59361721 0 59361721

ANEXA 2
Nr. rd. 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Realizari in 31.12.2006 17940167 15528160 2412007 0 0 0 0 0 135455 18075622 205015 37096 2171063 1999900 3354594 2604948 749646 1178320 1178320 0 98945 98945 0 2309204 1770275 447541 91388 0 0 0 0 11354137 6721485 Perioada de raportare 31.12.2007 20582974 18668509 1914465 0 0 0 0 0 22638 20605612 320411 107379 2466584 1565178 3935657 3099002 836655 1064000 1064000 0 4752 4752 0 2796305 2254511 470816 70978 0 -43093 0 43093 12217173 8388439

49

-Pierdere (rd.32-10) 9.Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) - din care, venituri obtinute de la entitatile afiliate 10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763) - din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 11. Venituri din dobanzi (ct.766) - din care veniturile obtinute de la entitatile afiliate Alte venituri financiare (762+764+765+767+768) VENITURI FINANCIARE TOTAL (rd.35+37+39+41) 12.Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (rd.44-45) - Cheltuieli (ct.686) - Venituri (ct.786) 13. Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418) - din care, cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL (rd.43+46+48) PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA -Profit (rd.42-49) - Pierdere (rd.49-42) 14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA - Profit (rd.10+4232-49) - Pierdere (rd.32+49-10-42) 15. Venituri extraordinare (ct.771) 16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA Profit (rd.54-55) -Pierdere (rd.55-54) VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA Profit (rd.58-59) -Pierdere (rd.59-58) 18. Impozitul pe profit (ct.691) 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 20. PROFITUL SAU PIERDEREA NETA A EXERCITIULUI FINANCIAR Profit (rd.60-61-62-63) - Pierdere (rd.61+62+63-60)

34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

0 0 0 0 0 6135 0 20038 26173 0 0 0 48672 0 48214 96886 0 70713 6650772 0 0 0 0 0 18101795 11451023 6650772 0 1667593 0 4983179 0

0 0 0 0 0 379723 0 0 379723 0 0 0 2126 0 40758 42884 336839 115565 8725278 0 0 0 0 0 20985335 12260057 8725278 0 2188004 0 6537274 0

50