Sunteți pe pagina 1din 41

Creaza cont nou

AUDIT PUBLIC INTERN


economie

ALTE DOCUMENTE

cultura ess litate orturi

CUPRINS CAPITOLUL I - NOTIUNI GENERALE DESPRE AUDIT 1.1. Notiuni generale pag. 2

na

1.2. Reglementare standarde IIA IFACI - norme profesionale de bune practici . pag. 4 CAPITOLUL II - AUDITUL PUBLIC INTERN . pag. 6 CAPITOLUL III - AUDITUL DE SISTEM 3.1. Abordarea auditului .. pag. 9 CAPITOLUL VI - PLANIFICAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN. STUDIU DE CAZ

DOI LA SUT SCHIMB TAXA PE VALOAREA A TEORIA CANTITATIVA INFLATIEI ROMANIA IN ECONOMI MONDIALA PROGRAM DE COMPLET SISTEMUL FRAC - PACK 532 TICLENI Implementarea legislatiei co vederea dezvoltarii durabile Factori de productie Leadership tranzactional Consideratii generale privin globala OFERTA

ca

4.1. Planificarea auditului public intern .... pag. 11 4.2. Studiu de caz .... pag. 23 4.2.1. Ministerului Economiei si Finantelor Publice . pag. 23 4.2.2. Studiu de caz pag. 23 BIBLIOGRAFIE pag. 46 CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DESPRE AUDIT 1.1. Notiuni generale

Auditul intern este considerat n lume o profesie care a prins contur de-a lungul anilor, cautn mereu necesitatilor n continua schimbare pe care le au organizatiile. Auditul intern, axat la nceputu probleme contabile, a devenit astazi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale or Ca functie, auditul intern are o aparitie relativ recenta, situata, dupa unii autori, n perioada crizei eco 1929 din Statele Unite ale Americii. ntreprinderile erau atunci afectate de recesiunea economica si e de orice natura erau la ordinea zilei. Toate conturile au fost minutios analizate n vederea unei reduc Dar marile ntreprinderi americane foloseau deja serviciile Cabinetelor de Audit Extern, organisme i care aveau misiunea de a certifica conturile, bilanturile si situatiile financiare. Ca pretutindeni, se ca de reducere a cheltuielilor si s-a realizat ca pentru a duce la bun sfrsit activitatea de certificare, audi trebuiau sa efectueze numeroase activitati pregatitoare: inventare de orice natura, analize de conturi, diverse si variate etc. Atunci s-a sugerat n mod normal ca anumite activitati pregatitoare sa fie prelu personalul ntreprinderii. Cabinetele de Audit Extern si-au dat acordul cu conditia unei anumite supe

Astfel au aparut acesti auditori, care efectuau activitati de audit, n sensul n care era nteles dar interni deoarece faceau parte din ntreprinderi. Ei participau la activitatile curente ale audito nsa fara a ntocmi sintezele si concluziile. ntr-un fel, subcontractanti ai Auditorilor Externi, realizarea obiectivului fixat initial: reducerea taxelor ntreprinderilor. Astfel s-a nascut cuvntul, nu

Auditul este o examinare metodica realizata in vederea determinarii daca activitatile si rezultatele re subiectul examinat satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un si apt in vederea atingerii obiectivelor"

Auditul se foloseste, atat cu titlu preventiv,in cadrul unui program de audit pentru aprecier unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea si urmarirea unui furnizor, dar si cu ti

situatii delicate: faliment (insucces) al prestatiilor, stari de lucruri.

Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate ind aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un co drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.

Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a resp lor furniznd analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile exami

Auditorul intern este vizat de toate fazele activitatii intreprinderii care intereseaza Conduc implica faptul de a apela pna la aspecte contabile si financiare pentru atingerea unei inteleg operatiilor examinate. Pentru a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate activitatile urmatoare: o

examinarea si aprecierea sinceritatii, suficientei si aplicarea controlului contabil operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil;

o verificarea conformitatii cu politicile, a planurilor si a procedurilor stabilite; o verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prezervate de pierderi de o verificarea exactitatii informatiilor utilizate de catre Conducere; o evaluarea calitatii actiunii in punerea in executie a responsabilitatilor asumate; o recomandarea de ameliorari operationale.

Auditorul este persoana care are calificarea si care este mandatat pentru a conduce toate c unui audit. o Nu apartine unei caste superioare si nu este investit cu nici o putere; o Constata fapte; o Respecta principii deontologice stricte; o Apartine unui corp nou de meserii creat in ultimii ani.

Responsabilitatile auditului intern in cadrul organizatiei trebuie sa fie clar stabilite de catr

Autoritatea sa trebuie sa permita auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri si la perso un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa estimeze valoarea planurilor, a procedurilor si a rapoartelor interne si externe. Responsabilitatile auditului intern sunt: o

de a informa si consilia Conducerea, in acord cu deontologia Institutului In Auditorilor Interni;

o de a coordona activitatile sale cu cele ale altor grupe de control, astfel inct sa gara bine posibil securitatea controalelor si eficacitatea organizatiei.

In indeplinirea functiilor sale, un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le con responsabilitate directa, nici autoritate. Din aceste motive, controlul si avizul auditorului intern nu t un mod sa descarce alte persoane de exercitarea responsabilitatilor care le-au fost repartizate.

Independenta este esentiala pentru eficacitatea auditului intern. Ea se obtine, in primul rnd sau si prin obiectivitatea sa: o

statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce Conducerea sunt majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de audit i sa fie atasat unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu intins recomandarile sale, o actiune eficace, adecvata actiunii sale eficace vis--vis de r auditorului;

o obiectivitatea este esentiala functiei de audit. Pentru acest motiv, un auditor intern defineasca si sa puna in loc proceduri in orice activitate normala supusa la controlu ar fi de natura sa compromita independenta sa.

Auditul intern este o profesie care se bazeaza pe un cadru de referinta recunoscut n lumea daca, datorita varietatii mediilor n care este practicat, acesta trebuie sa se adapteze pentru a particularitatile legislative si de reglementare ale fiecarei tari, regulile specifice care guverneaza anu de activitate (sectorul bancar, de exemplu) sau pur si simplu marimea si cultura organizatiilor.

Acest cadru de referinta serveste drept baza pentru pregatirea unei diplome profesionale re plan mondial, eliberata pe baza unui examen de specialitate, CIA (Certified Internal Auditor) ca pentru exercitarea auditului intern, echivalentul diplomei de expertiza contabila n cazul revizuirii co Cadrul de referint&# 15515u2022p 259; cuprinde:

definitia auditului intern adoptata n luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Ad IIA, care precizeaza ca auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si de c domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si guvernarea ntrep finalitatea sa este aceea de a aduce un plus de valoare organizatiilor;

codul deontologic care furnizeaza auditorilor interni principiile si valorile ce le orienteze practica profesionala n functie de contextul lor specific;

normele profesionale pentru practica auditului intern care i ghideaza pe audito vederea ndeplinirii misiunii si n gestionarea activitatii lor;

modalitatile practice de aplicare (MPA) care comenteaza si explica normele si re mai bune practici; sprijinul pentru dezvoltarea profesionala, constituit n principal din lucrari doctrina, din documente ale colocviilor si conferintelor, precum si ale seminariilor.

Cunoasterea si aplicarea acestui cadru de referinta ofera organizatiilor si organismelor de re asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni.

Principiile si regulile prevazute de codul deontologic si de norme au un caracter obligatoriu. N acestora nseamna nu numai sa te situezi n afara profesiei, ci mai ales sa te privezi de un mijlo eficace si, deci mai credibil. Amatorismul nu mai are ce cauta n auditul intern, doar o abordare metodica poate aduce un plus de valoare organizatiilor.

Modalitatile practice de aplicare nu au aceeasi putere executorie. Acestea reprezinta referinta se recomanda cu tarie punerea lor n aplicare, admitnd totusi posibilitatea unor adaptari n functi reglementarile nationale. (Lois Vaurs Delegat general, Cuvnt nainte la lucrarea Norme pro auditului intern, editata de Ministerul Finantelor Publice, octombrie 2002) 1.2. Reglementare standarde IIA IFACI norme profesionale de bune practici

Standardele internationale n domeniul auditului intern reprezinta rezultatul a zeci de ani de domeniu, parcurgnd un proces amplu de armonizare cu cerintele vietii economico-sociale, permanenta, un caracter dinamic si puternic proactiv. Ele indica buna practica acceptata pe plan pentru auditul intern n ntreaga lume, reprezentnd cadrul general si un instrument de lucru p conducerea auditului. Am subliniat expresia buna practica deoarece este folosita din ce n ce mai sensul celor expuse mai sus. De multe ori se confunda cu bunul plac sau cu afirmatia ca daca si altii au procedat la

ntmplat nimic rau, putem aplica si noi acea metoda. Aceasta din urma nu este departe de adeva facuta mentiunea ca bunele practici, despre care se mentioneaza n domeniul auditului intern, s multor ani de experienta si au trecut testul timpului, dovedindu-si universalitatea. Simplul fapt ca, u a mai procedat asa cum avem intentia sa o facem si noi, fara efecte negative vizibile, nu ne da drept ca avem de-a face cu o buna practica n domeniul respectiv.

Tocmai datorita celor prezentate mai sus, respectarea standardelor sporeste ncrederea n au precum si masura n care conducerea se poate baza pe constatarile, asigurarile si recomandarile aud n vedere faptul ca prezenta lucrare se doreste a fi accesibila unui spectru larg de cititori, vom continuare att definitia auditului intern ct si unele delimitari terminologice menite sa facilitez adecvata a unor termeni care apar n aceasta definitie, si nu numai.

Auditul intern este o activitate independenta, obiectiva, de asigurare si consultanta, men valoare si sa mbunatateasca operatiunile unei organizatii.

Ajuta o organizatie sa-si ndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica, disciplina evaluarii si mbunatatirii eficientei proceselor de management al riscurilor, control si guvernanta Auditorilor Interni, iunie 1999 Sursa: IIA Standards 2004)

Serviciile de asigurare reprezinta o examinare obiectiva a documentelor justificative (dovezilo scopul obtinerii unei evaluari independente cu privire la procesele de management al riscurilor guvernanta pentru organizatie.

Ele pot avea n vedere aspecte financiare, de performanta, de respectare a normelor (co sistemul de securitate si principiul atentiei cuvenite n audit.

Serviciile de asigurare presupun evaluarea obiectiva de catre auditorul intern a documentelo (dovezilor de audit), n scopul obtinerii unei opinii sau a unor concluzii independente cu privire sistem sau alt subiect. Natura si aria misiunii de asigurare sunt stabilite de auditorul intern. n general, n serviciile de asigurare sunt implicate 3 parti: 1.

persoana sau grupul direct implicate n procesul, sistemul sau subiec (proprietarul procesului);

2. persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern);

3. persoana sau grupul care foloseste evaluarea (utilizatorul).

Consultanta, potrivit glosarului IIA, reprezinta activitatile de ndrumare si, nrudite cu aceasta a clientului, a caror natura si arie sunt convenite cu clientul si care au ca scop adaugarea d mbunatatirea proceselor de guvernanta, management al riscurilor si control din organizatie, fara intern sa-si asume responsabilitati de conducere. Exemplele includ consiliere, consultanta, facilita procese si training.

Serviciile de consultanta (potrivit standardelor IIA) au natura consultativa si sunt prestate cererea unui client care angajeaza misiunea. Natura si aria misiunii de consultanta sunt convenite cu Serviciile de consultanta implica n general 2 parti: 1. persoana care ofera consultanta (auditorul intern);

2. persoana sau grupul care cere si primeste consultanta (clientul care angajeaza m

n prestarea serviciilor de consultanta auditorul intern trebuie sa pastreze obiectivitatea si nu responsabilitati de conducere.

Activitati participative de audit intern prestate pentru conducerea de nivel mediu sau depasesc serviciile conventionale de asigurare si consultanta, dar sunt limitate de parametrii st prestate doar cu posibilitatile, cunostintele, experienta si autoritatea necesare pentru sarcina. Activitatile de consultanta pot fi: a. proactive: oferite ca parte din gama de servicii de audit;

b. reactive: prestate la cerere, fara nsa a compromite independenta si obiectivitatea CAPITOLUL II AUDITUL PUBLIC INTERN

Potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulter public intern este activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere cond buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionnd activitatile entitatii publice; a publica sa-si ndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, ce evalueaza si eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a administrare.

n Romnia, Curtea de Conturi este definita ca Institutia suprema de control financiar modului de formare, de administrare si ntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sec (art. 1. din Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi nr. 94/1992, republicata, completata prin Legea nr. 77/2002).

Prin aceasta se reuseste delimitarea de auditul financiar pe care l realizeaza Camera A Romnia, care si desfasoara activitatea n conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 75/01.06.1999, cu si completarile ulterioare. n concordanta cu prevederile legii, Curtea de Conturi a Romniei are urmatoarele atributii:

a. analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii eficacitatii art. 16 (3);

b. urmareste calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afectea statului, unitatilor teritoriale administrative sau institutiilor publice ori se creeaz sarcina acestora art. 27 (1-d);

c. urmareste economicitatea, eficienta si eficacitatea achizitiilor publice art. 27 (1 Totodata, n definirea tipurilor de audit public intern se arata ca:

a. auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conduc intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si ef identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestor

b. auditul performantei examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea o sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si ap rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c. auditul de regularitate reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financ fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile.

Obiectivul general al unui audit financiar este acela de a furniza asigurarea ca situati examinate sunt complete si ntocmite cu acuratete, iar operatiile economice s-au efectuat n conform si reglementarile relevante n vigoare AUDITUL PERFORMANTEI

Standardele internationale INTOSAI definesc auditul performantei ca un audit al ec eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resursele n scopul ndeplinirii respo sale. Standardele INTOSAI stabilesc ca auditul performantei este:

a. Auditul economicitatii activitatilor administrative n raport cu principiile si p management performant;

b. Auditul eficientei utilizarii resurselor umane, financiare, a altor resur examinarea sistemelor informationale, a modului de masurare si urmarire a in performanta, precum si a procedurilor urmate de entitatea auditata pentr deficientelor identificate;

c. Auditul eficacitatii performantei referitoare la ndeplinirea obiectivelor entita auditul impactului efectiv al activitatii entitatii n comparatie cu impactul acesteia.

n practica, pot exista situatii cnd auditul financiar poate include elemente de auditare a perfo actiuni si programe sau chiar a ntregii activitati a institutiei publice. n asemenea cazuri clasificare depinde de scopul principal al acestuia. Un audit al performantei poate fi un audit al economicitati eficacitatii, o combinatie a doua dintre acestea sau poate fi un audit complet ce nglobeaza t componente.

Auditul performantei analizeaza daca banii publici au fost bine cheltuiti, examinndu-s masurile ntreprinse de entitatile auditate cu privire la respectarea principiilor economicitatii, eficacitatii, cunoscute fiind ca cei trei E, de asemenea, auditul performantei poate implica examin performantei realizate.

Acest tip de audit solicita adesea auditorului examinarea rezultatelor din punctul d economicitatii, eficientei si eficacitatii, folosind rationamentul sau profesional. Masurarea rezultatelor n raport cu obiectivele propuse n concordanta cu cei 3 E (economicita eficacitate)constituie o necesitate pentru managerii de la toate nivelele. Conform legii, ministerele si unitatile subordonate au n responsabilitatea lor organizarea si modului de functionare a sistemului de control intern.

Pornind de la aceasta, o sarcina importanta a auditorilor performantei este aceea de a verifica o preocupare constanta n aceasta directie. Indiferent ce tip de audit abordeaza, reprezentantii Curtii permanent n atentie sistemul de control intern al entitatii auditate, inclusiv auditul public int

integranta a acestui sistem.

Pe de alta parte, auditul intern are ca scop principal evaluarea sistemului de control intern ca abordare metodica si sistematica, ncearca sa-i afle punctele slabe si sa ajute managementul n gasi adecvate cai de mbunatatire a acestuia, fapt ce-i va permite sa obtina un grad de asigurare sporit realizarea obiectivelor organizatiei.

Daca din punctul de vedere al specialistilor n domeniul auditului putem admite ca, la o anal se pot identifica anumite posibilitati de delimitare a celor doua abordari ale auditului performantei, vedere al entitatilor auditate confuzia este mare si datorita faptului ca att auditul public intern public extern este privit ca un audit extern organizatiei respective. Acest aspect este posibil datorit organizare a auditului public intern si anume la cel mai nalt nivel, conferindu-i-se, astfel, functionala, ceruta de lege, fata de structurile auditate.

Curtea de Conturi este institutia suprema care exercita control financiar ex-post asupra formare, administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului si sectorului public, prec gestionarii patrimoniului public si privat al statului si asupra administrarii unitatilor teritoriale. D Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii eficacitatii acesteia. Din aceasta perspectiva, abordarea se aseamana foarte mult cu cea a auditului public intern.

Deosebirile ncep sa apara cnd se vorbeste de functiile auditului exercitat de Curtea de Co principala responsabilitate a acesteia este sa verifice: conturile generale anuale de executie a bugetului de stat; contul anual de executie al bugetului asigurarilor de stat; contul anual de executie al bugetelor locale; contul anual de executie al fondurilor speciale; conturile fondurilor de trezorerie; raportul anual privind datoria publica a statului si situatia garantiilor

guvernamentale pentru credite interne si externe primite de alte persoane juridice

CAPITOLUL III AUDITUL DE SISTEM Abordarile auditului difera n functie de anumiti factori, cu ar fi: 1. Maturitatea gestionarii riscurilor n organizatii; 2. Natura ariei examinate; 3. Experienta, competenta si disponibilitatea resurselor de audit; 4. Nevoile conducerii la vrf. 3.1. Abordarea auditului

Asa cum se precizeaza si n subcapitolul rezervat Guvernantei corporative, auditul de sistem p ideea ca fiecare organizatie poate fi perceputa ca un singur sistem, care lucreaza pentru atingerea ob fiecare parte componenta a acesteia va putea fi privita ca un subsistem, care contribuie la rndul sau ntregului.

Este deosebit de interesant modul de abordare a organizatiilor de catre expertii n audit inte Europene, n sensul ca managerii trebuie sa aiba permanent n atentie o secventa logica, reprezentata 1. OBIECTIVE 2. RISCURI ASOCIATE 3. CONTROALE INTERNE 4. ASIGURARE

Astfel, fiecare organizatie, inclusiv cele din sectorul public, este nfiintata pentru aducerea la unor obiective bine definite.

Obiectivele, att cele generale ct si cele specifice (de linie), pot fi atinse ntr-o anumita masu de maturitatea gestionarii riscurilor asociate acestora. Cu alte cuvinte, pentru fiecare obiectiv trebu toate fenomenele care ar putea conduce la nerealizarea acestuia n conditii de eficienta, economicita si echitate sociala.

Odata identificate riscurile potentiale urmeaza ca managementul (att cel de top ct si ce

dispuna masuri de implementare ale tuturor formelor de control intern adecvate pentru a mpiedica m riscurilor asociate.

Toate aceste actiuni trebuie ntreprinse de manageri n procesul de gestionare a riscuril obtinerii unei asigurari rezonabile, cu privire la modul de atingere a obiectivelor stabilite la fie organizatiei.

Rolul auditului public intern este acela care rezulta chiar din definitia consfintita de acte incidente, si anume de a efectua o evaluare independenta, printr-o abordare sistematica si met primelor trei componente ale secventei logice prezentate, n scopul oferirii de asigurari si consiliere sistemul de control intern atasat obiectivelor organizatiei.

Auditul intern are responsabilitatea de a furniza asigurarea privind organizatia n ansamblu ( de activitate a auditului intern). Acest lucru poate fi realizat n practica derulnd o singura misiun mare amploare, dar numai la organizatii cu un domeniu restrns de activitate, si prin alocarea considerabile din partea responsabililor auditului public intern.

n practica, misiunile de audit public intern abordeaza organizatiile secvential, prin planificare baza analizei riscurilor asociate principalelor activitati ce se desfasoara n organizatiile din responsabilitate. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu analiznd elementele (subsistemele) n cadrul unor misiuni specifice. Acestea sunt derulate pe o perioada, care n prezen la 3 ani (Legea nr. 6727/2002, privind auditul public intern), iar rezultatele obtinute sunt corobora sa se contureze asigurarea ce poate fi data la nivel de ansamblu.

Un subsistem poate fi definit ca un ansamblu de elemente, activitati, resurse etc., ce conluc mod prestabilit, pe baza unor proceduri si procese definite, la atingerea obiectivelor sau rezultatelor

n opinia specialistilor, un audit de sistem complet va aborda att elemente specifice conformitatii activitatilor cu actele normative care le reglementeaza, cu standardele sau bune domeniile analizate, ct si elemente ce tin de performanta, deoarece nu se poate vorbi de sisteme p conditiile n care exista iregularitati, neconformitati, prejudicieri ale patrimoniului.

Un audit de sistem complet si corect abordat ar trebui sa aiba n vedere sistemele n ansam final sa poata concluziona n ce masura institutia centrala, la nivelul careia este organizat auditul, obiectivele care-i revin din planul de guvernare. CAPITOLUL VI PLANIFICAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN

STUDIU DE CAZ 4.1. Planificarea auditului public intern

Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan general de audit prin care sa se de cuprindere si desfasurarea auditului.

Aspectele ce trebuie luate n considerare de catre auditor n dezvoltarea unui plan general de audit in a) identificarea activitatilor auditabile; b) identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor;

c) stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere ale acest d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere; e) determinarea punctajului total al riscului; f) clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor; g) ierarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate; h) elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile; i) elaborarea planului de audit intern anual.

Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa realizeze o planificare bazata pe riscuri pe prioritatile activitatii de audit intern n concordanta cu obiectivele entitatii.

Programul misiunilor de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare a riscurilor, realiza data pe an. La stabilirea acestui proces, auditorul intern trebuie sa ia n calcul punctele d managementului si Consiliului organizatiei.

Atunci cnd i este propusa o misiune de consultanta, responsabilul pentru activitatea de trebuie, nainte de a o accepta, sa ia n calcul n ce masura aceasta poate aduce un plus de valoare managementul riscurilor si functionarea entitatii. Misiunile care au fost acceptate trebuie sa fie integ de audit. Comunicarea si aprobarea

Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa comunice managementului s planurile privind activitatea de audit intern si resursele necesare, inclusiv modificarile intermediare s n vederea examinarii si aprobarii acestora. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa s asemenea, impactul oricarei limitari a resurselor. Gestionarea resurselor

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa se asigure ca resursele alocate acestei a adecvate, suficiente si alocate efectiv n vederea realizarii planului de audit aprobat. Politici si proceduri

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca politicile si procedurile car activitatea de audit intern. Coordonarea

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa comunice celorlalti prestatori interni si exte de asigurare si de consiliere informatiile necesare si sa si coordoneze activitatile cu acestia, a asigure o acoperire adecvata a activitatilor si sa minimizeze suprapunerile. Rapoarte transmise managementului si Consiliului

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa raporteze periodic managementului si C privire la scopul, autoritatea, responsabilitatea si functionarea activitatii de audit intern, n rap stabilit. Aceste rapoarte trebuie sa includa, de asemenea, aspecte legate de expunerile la riscurile se de controlul acestora, aspectele legate de guvernanta corporativa, precum si alte aspecte necesa executive si Consiliului, sau solicitate de acestea. Planificarea misiunii

Auditorii interni trebuie sa elaboreze si sa nregistreze un plan pentru fiecare misiune, plan c aria de aplicabilitate, obiectivele, calendarul si alocarea resurselor. Consideratii referitoare la planificare La planificarea misiunii, auditorii interni trebuie sa ia n considerare:

obiectivele activitatii care este revizuita si mijloacele prin care activitatea s desfasurarea;

riscurile semnificative legate de activitate, obiectivele sale, resursele utilizate, precum si mijloacele prin care impactul potential al riscului este mentinut la un nivel acceptab

adecvarea si eficacitatea sistemelor de management si control al riscurilor activitatii, un cadru sau model relevant de control;

oportunitatile de mbunatatire semnificativa a sistemelor de management si contro activitatii.

La planificarea unei misiuni pentru partile din afara organizatiei, auditorii interni trebuie sa stabileas ntelegere scrisa cu acestia n legatura cu obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilitatile fiecarei asteptari ale clientului, inclusiv n ce priveste restrictiile cu privire la comunicarea rezultatelor misiu la dosarul misiunii.

Auditorii interni trebuie sa stabileasca cu clientul misiunii de consultanta o ntelegere obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilitatile fiecarei parti si alte asteptari ale clientului. Pen semnificative, acest acord trebuie sa fie documentat. Obiectivele misiunii Obiectivele trebuie sa fie stabilite pentru fiecare misiune n parte.

Auditorii interni trebuie sa realizeze o evaluare preliminara a riscurilor relevante pent revizuita. Obiectivele misiunii trebuie sa reflecte rezultatele acestei evaluari.

La elaborarea obiectivelor misiunii, auditorul intern trebuie sa tina cont de probabilita erorilor, neregularitatilor, a cazurilor de neconformitate, precum si a altor expuneri semnificative.

Obiectivele unei misiuni de consultanta trebuie sa abordeze procesele care privesc riscurile guvernanta organizatiei n limita convenita cu clientul. Resurse alocate misiunii

Auditorii interni trebuie sa stabileasca resursele adecvate atingerii obiectivelor misiun personalului din cadrul departamentului de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare complexitatii fiecarei misiuni, a constrngerilor de timp si a resurselor disponibile. Programul de lucru al misiunii

Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de lucru care sa permita ndeplinirea

misiunii. Acest program de lucru trebuie sa fie ndosariat.

Prin programul de lucru trebuie sa se stabileasca procedurile ce urmeaza a fi aplicate pentru analiza, evalua si nregistra informatiile pe durata misiunii. Programul de lucru trebuie sa fie apro implementarea sa si orice ajustari trebuie sa fie aprobate cu promptitudine. Programul de lucru al unei misiuni de consultanta poate varia din punct de vedere al continutului, n functie de natura misiunii. Realizarea misiunii

Auditorii interni trebuie sa identifice, analizeze, evalueze si sa documenteze informatii suf atingerea obiectivelor misiunii. Identificarea informatiilor

Auditorii interni trebuie sa identifice informatii suficiente, fiabile, relevante si utile pen obiectivelor misiunii. Analiza si evaluarea

Auditorii interni trebuie sa-si bazeze concluziile si rezultatele misiunii lor pe analiz corespunzatoare. Documentarea informatiilor

Auditorii interni trebuie sa documenteze informatiile relevante n vederea justificarii c rezultatelor misiunii.

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa controleze accesul la dosarele misiunii. Ace obtina acordul conducerii superioare executive si/sau consultanta juridica, daca este cazul, nainte d aceste dosare unor terti.

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind pastrarea dosar Aceste reguli trebuie sa fie n conformitate cu regulamentele organizatiei, precum si cu alte cerin reglementari adecvate.

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind att custodia dosarelor misiunii, ct si transmiterea lor catre terti interni sau externi. Aceste reguli trebuie sa fie n cu regulamentele entitatii, precum si cu alte cerinte legale sau reglementari adecvate.

Calitatea comunicarii util. Erori si omisiuni

Comunicarea trebuie sa fie corecta, obiectiva, clara, concisa, constructiva, completa si rea

Daca o comunicare finala contine o eroare sau o omisiune semnificativa, conducatorul activ intern trebuie sa comunice informatiile corectate tuturor partilor care au primit versiunea initiala. Comunicarea neconformitatii cu Standardele Atunci cnd nerespectarea Standardelor are un impact asupra unei anumite misiuni, rezultatelor trebuie sa cuprinda: Standardul(ele) care nu a(u) fost respectat(e) n totalitate; Motivul sau motivele neconformitatii; si Efectul neconformitatii asupra misiunii. Monitorizarea evolutiei

Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem ca monitorizarea actiunilor ntreprinse ca urmare a dispozitiilor managementului n baza rezultatelor co

Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa stabileasca un proces de implementarii rezultatelor a care sa permita monitorizarea si garantarea faptului ca masurile luate d au fost implementate n mod eficient sau ca managementul a acceptat sa-si asume riscul de a nu ntr masura.

Activitatea de audit intern trebuie sa monitorizeze implementarea dispozitiilor managemen rezultatelor misiunii de consultanta n limitele n care acestea au fost convenite cu clientul. Solutionarea acceptarii riscurilor de catre management

Atunci cnd conducatorul activitatii de audit intern considera ca managementul a accepta riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru entitate, conducatorul activitatii de audit inte discute acest aspect mpreuna cu conducerea executiva la cel mai nalt nivel. Daca nu pot lua o deci la riscul rezidual, conducatorul activitatii de audit intern si conducerea executiva trebuie sa

Consiliului pentru solutionarea acestei situatii. PLAN DE AUDIT INTERN

Scopul: - ntocmirea planului de audit intern n conformitate cu cerintele standardelor de audi

Premise: - Planul de audit intern reprezinta cadrul de actiune pentru Departamentul de Aud ntocmeste de catre seful acestui departament. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. ntocmeste planul anual de audit intern (Anexa 1). 2. Comitetul de Audit Consiliul de Administratie ORDIN DE MISIUNE Scopul: - Declansarea misiunilor de audit intern n conformitate cu planul de audit aprobat. ntocmeste referatul cuprinznd criteriile de selectare a misiunilor de audit. 3. Analizeaza si aproba planul anual de audit. 4. Analizeaza si aproba planul anual de audit

Premise: - Ordinul de misiune reprezinta mandatul dat de catre Comitetul de Audit Depart Audit Intern pentru demararea misiunilor de audit intern n conformitate cu planul de audit in Ordinul de misiune are rolul de a preciza clar obiectivele misiunii de audit intern. Activitati: sef Departament Intern Audit 1.ntocmeste ordinul de misiune (Anexa 2) n conformitate cu planul de audit intern. Comitetul de Audit 2. Semneaza ordinul de misiune ntocmit n conformitate cu planul de audit intern aprobat de catre Consiliul de Administratie. Consiliul de Administratie 3. Primeste ordinul de misiune semnat

si initiaza procedurile de demarare a misiunii de audit intern ORDINUL DE SERVICIU Scopul: - Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditorii interni astfel nct sa se poata demara misiunea de audit intern.

Premise: - Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de misiune dat de catre Departamentul de si se ntocmeste de catre seful acestui departament, pe baza planului anual de audit intern si a misiune. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. Numeste seful misiunii de audit intern. 2. Repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor n parte. 3. ntocmeste ordinul de serviciu (Anexa 3) pe baza planului de audit intern. 4. Aloca un numar ordinului de serviciu. 5. Asigura copii ale ordinului de serviciu fiecarui membru al misiunii de audit intern 6. Iau la cunostinta ordinul de serviciu si sarcinile repartizate.

Secretariatul

Auditorii interni

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Scopul: - Informarea sefului activitatii ce urmeaza a fi auditata, in baza ordinului de misiu Comitetul de Audit, cu privire la declansarea misiunii de audit intern. Premise: - Prin aceasta notificare se urmareste sa se asigure desfasurarea n conditii corespunzatoare a misiunii de audit.

Activitati: Auditorii 1. Pregatesc notificarea (Anexa 4) catre serviciul / activitatea ce urmeaza a fi auditata n vederea transmiterii acesteia cu 30 zile nainte de declansarea misiunii de audit intern. Audit 2. Verifica notificarea; 3. Semneaza notificarea 4. Retin domeniile de interes n vederea includerii n planul de audit al misiunii, studiaza particularitatile activitatii afacerii in contextul general al

sef Departament Intern Auditorii

COLECTAREA sI PRELUCRAREA INFORMAIILOR

Scopul: - Colectarea de informatii privitoare la structura/ activitatea auditata astfel nct au familiarizeze cu domeniul ce urmeaza a fi auditat si identificarea factorilor de reusita a misiunii de audit.

Premise: - Colectarea informatiilor n aceasta etapa va permite ulterior divizarea pr activitatilor auditate n sarcini elementare, identificarea riscurilor proprii fiecarei sarcini si evaluarea lor. Colectarea informatiilor presupune:

Identificarea principalelor elemente ale contextului economic n care entitatea auditata si desfasoara activitatea;

Cunoasterea cadrului legislativ - normativ care reglementeaza activitatea entitat auditate;

Identificarea sistemelor de control pentru o evaluare prealabila a punctelor forte si

Retinerea constatarilor semnificative si recomandarilor din dosarul permanent si audit intern precedente, relevante pentru stabilirea obiectivelor misiunii de audit in Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative;

Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca probe ale a Activitati: Auditorii 1. Identifica legile, regulamentele si normele aplicabile structurii / activitatii auditate. 2. Apreciaza factorii de reusita a misiunii de audit; 3. Obtin n vederea analizei: organigrama, regulamentele de functionare, fise ale posturilor, proceduri scrise ale structurii / activitatii auditate etc; 4. Identifica responsabilitatilor pe persoane; 5.Studiaza circuitul informatiilor n cadrul structurii auditate; 6. Realizeaza proceduri analitice privind performanta structurii / activitatii auditate n vederea analizei riscurilor si calitatii managementului (daca acesta este unul din obiectivele misiunii); IDENTIFICAREA sI ANALIZA RISCURILOR

Scopul: - Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii / activitatii audita controlului intern din cadrul structurii / activitatii auditate. Premise: - Aprecierea unui risc se realizeaza n functie de:

natura si specificul activitatii / functiei auditate; calitatea controlului intern; gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului; probabilitatea producerii riscului.

Riscurile potentiale impun recomandari de audit, aceste riscuri fiind identificate pe baza misiunilor de audit anterioare. Activitati: Auditorii 1. Realizeaza, pe baza informatiilor culese, lista activitatilor auditabile; 2. Pentru fiecare activitate auditabila se stabilesc sarcini elementare; 3. Identifica riscurile asociate pentru fiecare sarcina elementara; 4. Precizeaza criteriile de evaluare a riscurilor; 5. Evalueaza riscurile identificate; 6. Stabilesc obiectivele de auditat ca urmare a riscurilor identificate. 7. Precizeaza dispozitivele specifice fiecarei sarcini (obiective, mijloace, sistem informational); sef Departament Intern 8. ntocmesc Tabelul Analiza riscurilor Audit 9. Organizeaza o sedinta de analiza a obiectivelor de audit, a riscurilor si criteriilor de evaluare a acestora. Dupa caz, poate dispune reevaluarea

obiectivelor si riscurile identificate; Auditorii 10. Aproba Tabelul Analiza riscurilor. 11. Retin Tabelul Analiza riscurilor n dosarul misiunii de audit intern.

ELABORAREA PROGRAMULUI MISIUNII DE AUDIT

Scopul: - Desfasurarea n bune conditiuni a misiunii de audit intern, cu respectarea tutur procedurilor n vederea acoperirii tuturor obiectivelor auditabile si a riscurilor asociate acestora.

Premise: - Programul misiunii de audit este un document de lucru al echipei de audit inter ntocmit n baza tematicii detaliate. Pentru fiecare obiectiv sunt precizate activitatile concrete de efe cuantificari, teste, controale, analize etc ) precum si repartizarea acestor activitati pe membrii ech intern si perioadele de timp n care respectivele activitati vor fi executate. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. ntocmeste programul misiunii de audit intern; 2. Organizeaza o sedinta de analiza a programului misiunii de audit intern cu toti auditorii desemnati; 3. Retin programul de audit n dosarul misiunii. 4. Aplica prevederile programului n efectuarea misiunii de audit intern. PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT COMPONENTE DE BAZA 1. Definirea obiectivului auditului intern. 2. Colectarea si prelucrarea informatiilor cu privire la activitatea auditata. 3. Evaluarea riscurilor si ierarhizarea acestora. 4. Elaborarea procedurilor de audit.

Auditorii

5. Elaborarea chestionarelor. 6. Completarea chestionarelor. 7. Prelucrarea rezultatelor. 8. Elaborarea foii de identificare si analiza a problemei. 9. Colectarea probelor de audit. 10. Revizuirea documentelor. 11. Elaborarea proiectului de raport de audit intern. 12. Discutarea proiectului de raport de audit intern cu structurile auditate si contradictiilor. 13. Finalizarea raportului de audit intern. 14. Prezentarea raportului de audit intern Comitetului de Audit. 15. Urmarirea aplicarii recomandarilor. sEDINA DE DESCHIDERE

Scopul : - Prezentarea, ntr-un cadru organizat, a membrilor echipei de audit intern, a scop obiectivelor urmarite si procedurilor de lucru.

Premise: - Participantii la sedinta de deschidere sunt membrii echipei de audit si sefii structu auditate. Locul de desfasurare este locul de desfasurare al activitatii auditate. Activitati: 1. prezentarea echipei de audit intern; 2. prezentarea aprofundata a obiectivelor generale ale auditului intern; 3. prezentarea tematicii si obiectivelor misiunii de audit, programului de audit etc;

4. stabilirea persoanelor cu care auditorii trebuie sa lucreze, fie pentru a efectua teste

lua interviuri si a culege informatii precum si stabilirea calendarului ntlnirilor; 5. logistica misiunii; 6. prezentarea procedurilor de audit. COLECTAREA PROBELOR DE AUDIT

Scopul: - Asigurarea unei baze documentare relevante si rezonabile pentru formularea co concluziilor auditorilor.

Premise: - Colectarea informatiilor si probelor de audit n conformitate cu obiectivele fixa astfel probele de audit n baza carora auditorii vor formula constatari, concluzii si propuneri pent deficientelor identificate. Activitati: Auditorii 1. Efectueaza testarile si procedurile stabilite n programul de audit; 2. Apreciaza daca probele obtinute sunt suficiente, relevante, complete; 3. Colecteaza documente care sa serveasca la argumentarea concluziilor finale; 4. ntocmesc foile de lucru si Fisele de Identificare si Analiza Problemelor FIAP; 5. Analizeaza si aproba testele; 6. Revede si aproba fisele de lucru si Fisele de Identificare si Analiza Problemelor; 7. n functie de constatarile incluse n FIAP poate propune, sefului Departamentului de Audit Intern, extinderea verificarilor si testelor n

seful misiunii de audit

sef Departament Intern

limita obiectivelor de audit ale misiunii; Audit 8. n cazuri deosebite, dispune extinderea testelor si verificarilor si orice alte masuri pe care le considera necesare

REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU

Scopul : - Pregatirea si organizarea documentelor astfel nct acestea sa reprezinte o baza relevanta, riguroasa si solida pentru formarea unei opinii privind obiectivele auditate. Premise: - Auditorii revad documentele de lucru din punct de vedere al continutului si

formei, asigurndu-se ca probele de audit cuprinse n dosarul misiunii de audit intern asigura formar Activitati: 1. Revizuirea documentelor din punct de vedere al continutului si formei. 2. Efectueaza modificarile necesare in documentele ntocmite. 3. Intocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru. ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN

Scopul: - Prezentarea cadrului general, obiectivelor, constatarilor, concluziilor si recomandar auditorii interni.

Premise: - n elaborarea proiectului de raport de audit intern, auditorii utilizeaza prob consemnate n Fisele de identificare si analiza problemelor si in Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor. Activitati: Auditorii 1. Redacteaza proiectul raportului de audit

2. Precizeaza pentru fiecare constatare din proiectul raportului de audit proba de audit care sustine respectiva constatare; 3. Transmite sefului Departamentului de Audit Intern proiectul raportului de audit mpreuna cu probele de audit; Audit 4. Analizeaza proiectul raportului de audit; 5. Stabileste daca exista constatari n proiectul de raport de audit care trebuie sa fie transmise departamentului juridic pentru revizuire din punct de vedere juridic; 6. Efectueaza modificarile propuse de seful Departamentului de Audit Intern; 7. Include proiectul de raport de audit n dosarul misiunii de audit intern. PROIECT RAPORT DE AUDIT INTERN Pagina de titlu si cuprinsul Cuprinde denumirea misiunii de audit intern. Introducere

sef Departament Intern

Auditorii

Se precizeaza denumirea misiunii, tipul de audit si baza legala a misiunii (planul anual de au speciale).

Se prezinta datele de identificare a misiunii de audit intern (echipa de auditori, structu auditata, durata misiunii de audit, perioada auditata, persoanele contactate n timpul misiunii de audi

Se precizeaza activitatea / activitatile auditata(e) si sunt prezentate informatiile sintetice aceasta (acestea).

Se prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit intern (caracterul misiunii de audit s audit utilizate: sondaj / verificari exhaustive, documentare; proceduri si metode utilizate; documen cursul misiunii; materiale ntocmite n cursul misiunii de audit intern).

Sunt sintetizate recomandarile misiunilor de audit anterioare, si sunt subliniate acele recom pna n momentul derularii prezentei misiuni de audit, nu au fost implementate. Precizarea obiectivelor

Obiectivele de audit prezentate n raportul de audit intern coincid cu cele nscrise n programu Precizarea elementelor metodologice

Sunt precizate: metodologia, tehnicile si instrumentele de audit intern folosite n cadrul mis intern. Constatarile si recomandarile auditorilor

Auditorul trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit intern n ordinea n care su programul de audit.

Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic, clar, cu trimiteri la anexele raportului de aud se afla probele de audit retinute. Se prezinta distinct constatarile cu caracter pozitiv (n vederea gen constatarile preciznd iregularitatile semnalate, pentru care se precizeaza caile de eliminare a semnalate.

Concluziile auditorilor sunt formulate n baza constatarilor facute si a probelor de a Concluziile trebuie sa fie pertinente, obiective si nu trebuie sa fie disproportionate n raport cu c care se bazeaza.

Constatarile care implica raspundere juridica vor fi redactate cu precizarea explicita a acte ncalcate si sunt consemnate n acte constatative bilaterale anexate raportului de audit intern. Aceste comunicate imediat att conducerii cat si celor ce se ocupa cu Guvernanta. TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: - Activitatea / structura auditata sa aiba posibilitatea de a analiza proiectul raportului

a formula punctul sau de vedere la constatarile si recomandarile echipei de audit.

Premise: - Proiectul raportului de audit transmis la activitatea / structura auditata trebuie sa bine fundamentat pe baza probelor colectate, cuprinznd toate opiniile si recomandarile echipei de audit. Activitati: sef Departament Audit 1. Transmite proiectul de raport la Intern structura / activitatea auditata. Structura / entitatea 2. Analizeaza proiectul de raport de auditata audit intern; 3. Solicita, daca se considera necesar, o reuniune de conciliere; 4. Transmite contestatia sa la proiectul de raport n termen de 7 zile de la data primirii proiectului de raport de audit. Audit 5. Analizeaza contestatia depusa de structura auditata; 6. Stabilesc daca se justifica convocarea unei reuniuni de conciliere; 7. Precizeaza n raportul de audit aspectele retinute din contestatia entitatii auditate, daca este cazul; 8. Includ n dosarul misiunii de audit contestatia structurii auditate. REUNIUNEA DE CONCILIERE

sef Departament Intern

Auditorii

Scopul: - Discutarea contestatiei depuse de conducatorul structurii / activitatii auditate si a c propunerilor formulate n proiectul de raport de audit. Stabilirea calendarului de implementare a re si a persoanelor responsabile cu implementarea recomandarilor.

Premise: - Reuniunea de conciliere este pregatita de auditori, care formuleaza punctele l

referitoare la contestatia depusa de entitatea auditata. Activitati: Auditorii 1. Pregatesc, n termen de 15 zile de la primirea contestatiei depuse de structura / activitatea auditata, reuniunea de conciliere;

2. Informeaza conducerea structurii / activitatii auditate asupra locului, datei si orei reuniunii de conciliere; Auditorii, seful 3. Analizeaza constatarile, concluziile Departamentului de audit si intern si conducerea structurii / activitatii recomandarile din proiectul de raport de audit n vederea clarificarii auditate punctelor de vedere divergente. Stabilesc calendarul de implementare a recomandarilor Auditorii 4. ntocmesc o Minuta a reuniunii de conciliere MONITORIZAREA MISIUNII Scopul: - Asigurarea faptului ca n misiunea de audit intern au fost atinse, n conditii de calitate, toate obiectivele stabilite. Premise: - seful Departamentului de Audit Intern raspunde de supervizarea misiunii de audit Activitati: Auditorii sef Departament Intern 1. Prezinta sefului Departamentului de Audit Intern documentele din dosarul misiunii de audit intern. Audit 2. Stabileste masurile necesare pentru ca misiunea de audit sa-si realizeze obiectivele;

3. Verifica executarea riguroasa a programului de audit al misiunii; 4. Verifica existenta si relevanta probelor retinute de auditori; 5. Verifica daca raportul de audit intern este clar, riguros, concis, acopera obiectivele de audit stabilite etc; 6. Verifica daca raportul de audit intern a fost elaborat la termenul fixat. DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN Scopul: - Se urmareste trimiterea raportului de audit intern la persoanele cuprinse n lista raportului. Premise: - Raportul de audit intern este trimis conducerii structurii / activitatii auditate, managementului societatii si celor nsarcinati cu Guvernanta. Activitati: Auditorii 1. Transmit raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea recomandarilor sefului Departamentului de Audit Intern; sef Departament Audit 2. Semneaza Raportul de audit intern si Intern planul de actiune pentru implementarea recomandarilor; Auditorii 3. Transmit raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea recomandarilor structurii / activitatii auditate, managementului si Comitetului de Audit; Conducatorul structurii / 4. Primeste raportul de audit intern si activitatii auditate planul de actiune pentru implementarea recomandarilor

MONITORIZAREA IMPLEMENTRII RECOMANDRILOR Scopul: - Verificarea masurii n care recomandarile auditorilor au fost implementate.

Premise: - Urmarirea implementarii recomandarilor de catre auditorii interni este un proce constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor ntreprinse de catre conducere activitatii auditate pe baza recomandarilor cuprinse n Raportul de audit intern. Activitati: Auditorii 1. ntocmesc Fisa de urmarire a recomandarilor

2. Verifica implementarea recomandarilor la termenele stabilite; Structura / activitatea 3. Transmite auditorilor, la termenele auditata stabilite, o Nota de informare cu privire la stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor; seful Departamentului de 4. Sintetizeaza notele de informare primite si raporteaza periodic celor Audit Intern nsarcinati in Guvernanta stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor interni subliniind cazurile de nerespectare a termenelor de implementare 4.2. STUDIU DE CAZ 4.2.1. Ministerului Economiei si Finantelor Publice

Ministerul Economiei si Finantelor Publice este una dintre cele mai importante institutii guvernamentale din R exercitnd o influenta determinanta asupra domeniului economic n general, cu orientare speciala asupra aspectelor f Ministerul Economiei si Finantelor Publice raspunde de administrarea generala a finantelor publice, asigurnd utiliza financiare n concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici. Prin red veniturilor, Ministerul Economiei si Finantelor Publice asigura desfasurarea activitatilor din domenii de interes publi social, cel economic, cel al apararii nationale si ordinii publice.

Prin atributiile ncredintate si structura sa, Ministerul Economiei si Finantelor Publice ndeplineste urmatoare

elaboreaza si implementeaza politica bugetara a guvernului; elaboreaza si implementeaza politica fiscala a guvernului; coreleaza politicile fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale; administreaza veniturile statului; administreaza datoria publica; exercita controlul financiar public intern; asigura evidenta centralizata a bunurilor ce constituie domeniul public al statului; elaboreaza si supravegheaza cadrul legal n domeniul contabilitatii;

reprezinta interesele Romniei n relatiile internationale, n domeniul sau de comp asigura un mediu de afaceri concurential si predictibil. Pentru buna desfasurare a activitatilor reclamate de ndeplinirea functiilor sale, Ministerul Finantelor Publice deruleaza, pe plan intern, o serie de functii-suport, care includ: Un management al resurselor umane; Un sistem informatic modern; Un sistem de comunicare interna si externa; Reprezentarea intereselor statului n instantele judecatoresti;

Asigurarea legaturii cu Parlamentul, sindicatele, patronatul si alti exponenti ai soc Fiecare functie are sarcini specifice.

n centrala Ministerul Economiei si Finantelor Publice, n cadrul celor 28 de directii specializate, aflate sub co secretari de stat si a unui secretar general, activeaza 1.418 angajati, din care 75% cu studii superioare.

n teritoriu, organizarea pe Directii Generale ale Finantelor Publice judetene corespund administrativ-teritoriale a Romniei. Un numar de 26.295 de angajati, din care 49% cu stud

activeaza n cele 471 de unitati teritoriale alaturi de cei 4.600 angajati ai Directiei Generale a Vam acestia, n subordinea Ministerul Economiei si Finantelor Publice se afla Oficiul Concurentei, cu 400

n Romnia, pentru protejarea finantelor publice de influentele rezultate de inflatie, trecerea evolutia cursului valutar, modificarile importante survenite n rolul si structura privatizare, evo valutar, modificarile importante survenite n rolul si structura sistemului financiar si bancar, si d asigurarii, alocarii fondurilor n conformitate cu destinatiile prevazute de lege, ncepnd cu anu organizata derularea executiei financiare a sectorului public prin trezoreria statului. Este un sistem n reprezinta n fapt o coordonata a reformei sistemului financiar n Romnia si prin care statul s disponibilitatile de fonduri utilizate direct sau indirect. De asemenea, prin trezoreria finantelor publ utilizarea resurselor statului cu eficienta sporita de catre institutiile din sectorul public sub controlul organelor financiare, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin lege de catre Parlamentul Rom si ntarirea raspunderii ordonatorilor de credite n gestiunea banului public. Astfel, s-a realiza exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor asupra : urmaririi s obligatiilor cuvenite bugetului de catre agentii economici, persoane fizice sau juridice prin asigurare platitori; efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate, mijlo extrabugetare si fondurile speciale. ORGANIZAREA sI ATRIBUIILE TREZORERIEI FINANELOR PUBLICE

Prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financia plus, Trezoreria faciliteaza folosirea de catre Ministerul Finantelor Publice, cu ocazia ntocmiri executiei bugetului public, a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizar financiar, monetar, valutar si a datoriei publice.

Reglementarile legale pe baza carora s-a nfiintat Trezoreria sunt: Legea contabilitatii nr.82/ 1991 si Hotarrea Guvernului nr.78/15 februarie 1992. Conform prevederilor acestor acte normati Finantelor Publice a fost autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei privind executia de casa a stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat; constituirea si utilizarea venituril institutiilor publice, precum si a fondurilor cu destinatie speciala; gestiunea datoriei publice, p operatii financiare efectuate n contul institutiilor publice, agentilor economici.

Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, care aplica strategia si programul de guvernare finantelor publice.

Trezoreria statului este organizata si functioneaza ca directie generala n cadrul Ministeru Publice (unitatea de management a trezoreriei statului).

Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea ope

ncasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor o statului, n conditii de siguranta si n conformitate cu dispozitiile legale.

Trezoreria statului este conceputa ca un sistem unitar att la nivel central ,ct si la niv teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, n scopul realizarii operatiunilor financiare ale sect astfel:

la nivel central: Directia generala a Trezoreriei Statului; la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului n cadrul Directiilor finantelor publice judetene; la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii n cadrul Administratii municipale; Trezorerii orasenesti ca servicii n cadrul Administratiilor financia Trezorerii comunale organizate ca servicii n cadrul Administratiilor financiare com

Daca la trezoreriile judetene functia de baza o constituie coordonarea, controlul si sintetiza financiare ale trezoreriilor din teritoriu, trezoreriile din municipii, orase si perceptii sunt unitati dire avnd n principal urmatoarele atributii pe sectoare de activitate:

a. Serviciul ( biroul ) ncasare si evidenta veniturilor : verifica documentele de ncasare n numerar si prin virament a veniturilor bugetului de s asigurarilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetelor locale, fondurilo veniturilor extrabugetare si altor fonduri din pnctul de vedere al legalitatii si ncadrarii core asigura ncadrarea corecta a veniturilor bugetare pe surse si bugete competente n co legislatia in viguare; conduce evidenta veniturilor ncasate pe surse, conform subdiviziunilor clasificatiei buge si pe bugete competente, precum si evidenta analitica pe platitori n cazurile stabilite d vigoare; raspunde de pastrarea si evidentierea tuturor documentelor ce fac obiectul activitati urmarind circuitul acestora n cadrul legal; verifica si avizeaza prelevarea din venituri bugetare ncasate a sumelor pentru constituirea stimulare a personalului potrivit, reglementarilor legale; stabileste la finele anului sinteza ncasarii veniturilor pe localitati si, n cadrul acesto competente, cu desfasurarea pe capitole si subcapitole; asigura la finele anului nchiderea conturilor sintetice si analitice de venituri; ndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii desfasurate; urmareste implementarea n operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia execu partea de venituri; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazut

b.

trezoreriei Serviciul (biroul) verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice. exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de ordonatorii de credite, asig deosebit respectarea ncadrarii platilor n limita creditelor bugetare repartizate pe clasificatiei bugetare, potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum si n limita dis aflate n cont, dupa caz; verifica documentele justificative si deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile si de disponibilitati, aplicnd prevederile din normele metodologice; conduce evidenta analitica a cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetulu sociale de stat, bugetului trezoreriei statului si n cadrul acestora, pe capitole si titluri cheltuielilor din fonduri speciale si din venituri extrabugetare pe titulari; verifica documentele privind repartizarea creditelor din bugetul de stat, bugetul asigurari stat si bugetele locale si asigura evidenta acestora pe subdiviziunile clasificatiei bugetare; verifica documentele privind finantarea investitilor institutiilor publice din fonduril extrabugetare, asigurnd evidentierea pe obiective si surse; ntocmeste jurnale zilnice de nregistrare a platilor prin conturile deschise pe seama m institutiilor publice, nregistrnd n ordinea cronologica si sistematica operatiile efectu baza de documente justificative ( cecuri, ordine de plata, etc ), indicndu-se corect contur analitice; verifica operatiunile nregistrate n conturile de cheltuieli cu creditul conturilor Cas corespondent al trezoreriei ; transmite, sub semnatura sefului de serviciu, la serviciul administrarea si contabilitatea c al trezoreriei statului jurnalele de nregistrare a cheltuielilor si documentele justificative baza nregistrarii; conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati deschise pe minist publice subordonate si elibereaza extrasele de cont mpreuna cu documentele justificative conduce evidenta zilnica a platilor n numerar pe simbolurile planului de casa; stabileste plafoane de casa pe institutii si ntocmeste graficul lunar de plati n numerar; ntocmeste periodic si la finele anului sinteza cheltuielilor bugetare si propune masuri pen executiei de casa n bune conditii; urmareste executarea creantelor bugetare si a altor creante n conformitate cu legislatia n nfiintarea de popriri asupra disponibilitatilor institutiilor publice si agentilor aconom conturi deschise la Trezoreria Ilfov,potrivit titlurilor executorii emise de organele n drept asigura la finele anului nchiderea operatiunilor n conturile de cheltuieli; verifica si vizeaza bilanturile contabile prezentate de institutiile publice; verifica fisele de calcul a dobnzilor la vedere si depozit, urmarind exactitatea soldurilor conturile purtatoare de dobnda, precum si respectarea termenelor scadente pentru depozit;

c.

urmareste implementarea n operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia execu partea de cheltuieli; ndosariaza si arhiveaza documentele care au facut obiectul activitatii serviciului; raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii, urma legal al acestora; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea Directiei Generale, care sunt normele trezoreriei. Serviciul (biroul) casierie-tezaur, vnzare si gestiune a titlurilor de stat si cert trezorerie efectueaza operatiunile de ncasari si plati n numerar pe baza documentelor de nc verificate de serviciul (compartimentul) ncasarea si evidenta veniturilor sau verificarea cheltuielilor institutiilor publice, dupa caz; verifica, numara si mpacheteaza corespunzator numerarul ncasat, ntocmeste jurnale ncasari si de plati si al casei-tezaur; conduce zilnic evidenta intrarilor si iesirilor de numerar, stabileste soldul zilnic, confrunt din jurnalul de casa cu cel faptic existent n casierie; ridica numerar din contul de disponibil deschis la Banca Nationala n scopul asigurarii n numerar pentru efectuarea platilor prin casierie; urmareste ncadrarea n plafonul de casa si depune suma ce depaseste plafonul n con statului deschis la banca comerciala sau la directia judeteana de trezorerie si contabilitate caz; asigura integritatea si securitatea numerarului existent n casierie n timpul zilei operativ n conditii de siguranta la finele zilei operative, nchiderea si sigilarea caselor n prezent adjunct si a detinatorului de chei si predarea sub semnatura n grija celor n drept operative; urmareste circuitul documentelor de ncasari si plati n numerar n scopul asigurarii integri ndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii; ntocmeste periodic situatii privind miscarea numerarului, pe care le transmite n termen; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazut trezoreriei; asigura pastrarea si utilizarea, cu ajutorul evidentei specifice pentru documentele cu reg certificatelor de trezorerie n forma materializata si dematerializata, pe emisiuni distincte acestora, pe termene, scadente si valori nominale; organizeaza si efectueaza operatiunile de ncasare din vnzarea certificatelor de trezor termenelor de ncepere si nchidere a emisiunilor; la rascumpararea certificatelor de trezorerie,asigura rambursarea la termenul stabilit a val a certificatelor de trezorerie vndute si prezentate de persoanele fizice,inclusiv a dob perioadei subscrise, ca si a dobnzii la vedere pentru certificatelede trezorerie transformate

de depozit, asigurnd n acest scop numerarul necesar; conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate n certificat vndute populatiei, a celor rascumparate, pe emisiuni, termene, valori nominale, benefici acoperire, precum si dobnzilor aferente acestora; urmareste ncadrarea dobnzii acordate din bugetul de stat si din bugetul trezoreriei statul bugetare deschise si repartizate cu aceasta destinatie; ntocmeste balantele de verificare, precum si situatiile de raportare zilnice si periodice pri si rascumpararea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finantelor Pub urmareste circuitul strict al tuturor documentelor legate de vnzarea si rascumpararea ce trezorerie; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazut trezoreriei.

d. Serviciul (biroul) contabilitatea trezoreriei statului

asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, bug bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, a veniturilor extra fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea n conturile sintetice si analitic cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor de ncasari si plati, pe baza documentelo si a planului de conturi; asigura efectuarea operatiunilor de decontare interna si cele prin directia judeteana de contabilitate publica; pregateste si elibereaza zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri si cheltuieli, pre conturile de disponibilitati; ntocmeste lucrari privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetulu sociale de stat, fondurilor speciale si extrabugetare, precum si a contului trezoreriei statulu ntocmeste zilnic si lunar balante de verificare,pe care le analizeaza; nregistreaza dobnzile legale la fonduri speciale si alte disponibilitati purtatoare de dob legii; exercita sarcinile specifice legate de operatiunile cu numerar; urmareste implementarea n operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executi casa; acorda viza de control financiar preventiv pentru operatiunile specifice activitatii de trezor asigura lucrarile de ncheiere a executiei financiare la finele anului, precum si ntocmi contabil anual si trimestrial; ndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazut trezoreriei.

e. Compartimentul administrarea conturilor agentilor economici

verifica documentele prezentate si deschide pe seama agentilor economici, conturi aplicn din normele metodologice; exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de agentii economici asigurn ncadrarii platilor n limitele disponibilitatilor aflate n cont; ntocmeste jurnale zilnice de nregistrare a platilor prin conturile deschise, nregistr cronologica si sistematica operatiunile efectuate numai pe baza de documente justifica corect conturile sintetice si analitice; verifica operatiunile nregistrate n conturi cu creditul contului Cont corespondent a precum si operatiunile privind platile pentru impozite si taxe datorate; transmite, sub semnatura sefului de serviciu, la serviciul administrarea si contabilitatea co al trezoreriei statului jurnalele de nregistrare a cheltuielilor si documentele justificative c baza nregistrarii; urmareste executarea creantelor bugetare n conformitate cu legislatia n viguare, prin popriri asupra disponibilitatilor agentilor economici aflate n conturi deschise la trezo potrivit titlurilor executorii emise de organele n drept; verifica lunar dobnzile calculate si evidentiate n extrasele de cont pentru disponibilit conturile de disponibilitati ale agentilor economici si stabileste masuri de aplicare a referitoare la plata dobnzilor reglementate de acte normative; transmite agentilor economici extrasele de cont mpreuna cu documentele justificative; ndosariaza si arhiveaza documentele ce au facut obiectul activitatii serviciului; raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii, urmnd al acestora; ntocmeste periodic situatii n vederea realizarii de raportari sau informari; ndeplineste si alte atributii repartizate de conducerea unitatii.

4.2.2. Studiu de caz

Studiul de caz este realizat in cadrul Administratiei Finantelor Publice Tg Mures, Directia de Mures, Serviciul (biroul) casierie-tezaur, vnzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de tre
BIBLIOGRAFIE

1 2

Legea nr. 94/1992 Legea nr. 500/11 iulie 2002

Privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, modificata si completata cu Legea nr. 77/2002 Privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, modificata si completata cu

3 4 5

6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

Legea nr. 77/2002 Ordonanta Guvernului Privind finantele publice Romniei nr. 119/31 august 1999 Ordonanta Guvernului Privind auditul intern si controlul financiar Romniei nr. 72/30 august 2001 preventiv. Legea nr. 84/18 martie 2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv. Ordonanta de urgenta a Privind activitatea de audit financiar Guernului Romniei nr. 75/1 iunie 1999 Hotarrea Guvernului Romniei Privind organizarea inspectiilor pentru nr. 362/5 mai 2000 audit intern si stabilirea atributiilor generale pentru efectuarea acestora. Ordonanta de Urgenta a privind organizarea si functionarea Guvernului Romniei nr. 63/28 Ministerului Administratiei si Internelor. iunie 2003 Hotarrea Guvernului Romniei Privind structura organizatorica si nr. 725/28 iunie 2003 efectivele Ministerului Administratiei si Internelor. Legea nr. 672/19 decembrie privind auditul public intern 2002 Ordonanta Guvernului Pentru modificarea si completarea Romniei nr.37/29 ianuarie 2004 reglementarilor privind auditul intern. Ordinul ministrului finantelor Privind aprobarea Normelor metodologice nr. 332/25 februarie 2000 generale pentru organizarea si functionarea auditului intern n baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv. De aprobare a Normelor Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern. Pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern. Pentru aprobarea Cartei auditului public intern referitoare la obiectivele auditului

1 3 1 4 1 5

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/2002 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 252/3 februarie 2004 Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.

556/7 octombrie 2003 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 Avizul Renard, Jacques Boulescu, Mircea Ghita, Marcel

public intern, precum si la drepturile si obligatiile auditorilor interni din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Referitor la proiectul de Lege privind auditul public intern, Consiliul Legislativ din Romnia, Bucuresti, 16 iulie 2002. Teoria si practica auditului intern, ditata de Ministerul Finantelor Publice, Bucuresti, 2003. Curtea de Conturi a Romniei. Traditie si actualitate. Bucuresti, Editura ExpertConsult, 1993. Audit intern, Editura Economica, 2005

Briciu Sorin, Ghita Marcel, Audit public intern aspecte teoretice si Ghita Razvan, Florentina Sas practice, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2006 www.mfinante.ro www.ase.ro/bibliotecadigitala
A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.
<a

Document Info Accesari: 4002 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )