Sunteți pe pagina 1din 23

Capitolul I

Cadrul conceptual al auditului intern 1.2.2. Tipuri de audit


a)Auditul de sistem - reprezintă o evaluare de profunzime a
Auditul intern evaluează sistemul de control intern al entităţii sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili
şi oferă o asigurare rezonabilă managementului general referitoare la dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru
funcţionalitatea acestuia. identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru
Cadrul de referinţă al auditului intern cuprinde; corectarea acestora;
-conceptul de audit intern - auditul intern efectuează misiuni de b)Auditul performanţei - examinează dacă criteriile stabilite
asigurare şi consiliere, domeniile sale de responsabilitate sunt pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice
riscul, controlul intern şi administrarea entităţii; suni corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă
-codul deontologic - oferă auditorilor interni principiile şi rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
valorile prin care îşi orientează practica profesională; c)Auditul de regularitate - reprezintă examinarea acţiunilor
-normele profesionale pentru practica auditului intern - ghidează asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a
auditorii în vederea îndeplinirii misiunilor şi în gestionarea patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului
activităţilor; principiilor, regulilor procedurale şi metodologice, care le sunt
-modalităţile practice de aplicare; aplicabile.
-sprijinul pentru dezvoltarea profesională.

1,2.1. Definiţia auditului public intern


Auditul public intern reprezintă o activitate independentă şi
obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna
administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând
activităţile entităţii publice. Ajută entitatea publică să-şi
îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi
metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi
eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului,
a controlului şi a proceselor de administrare.
Auditul intern raportează conducătorului entităţii asupra
constatărilor tăcute, deficienţelor depistate şi măsurilor propuse.
Procesul de audit se realizează pe baza unor standarde naţionale
sau internaţionale. Analiza informaţiilor în misiunea de audit se face
pe baza unor procedee şi tehnici unanim recunoscute în domeniu,
care furnizează auditorului probe de audit, pe baza cărora el îşi
fundamentează opinia.
Auditul intern reprezintă examinarea profesională de către
auditorii interni a informaţiilor legate de o anumită entitate, în
scopul formulării unei opinii referitoare la funcţionarea
sistemelor proprii de contabilitate şi a controlului intern, prin
apelarea la criterii de referinţă care rezultă din reglementările
legale.
1.2.3. Funcţiile auditului intern 1.2.4.Trăsăturiie auditului intern ( Caracteristici) :
Analiza auditului intern pune în evidenţă următoarele funcţii: a) Universalitatea funcţiei de audit intern. Auditul intern există
- consiliere acordată managerului; ş i funcţionează în toate organizaţiile, indiferent de domeniul de
- ajutorul acordat salariaţilor, fără a-i judeca; activitate al acestora. Auditul financiar are ca obiect activităţile din
domeniul financiar şi contabil, pe când auditu! intern are o arie mai
1.Consiliere acordată managerului extinsă, cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţii, de aici
Auditul intern are funcţia de a acorda asistenţă managerului, în universalitatea funcţiei. Auditul intern are scopul de a ameliora
scopul ca acesta să-şi administreze cât mai bine activităţile. controlul intern, iar controlul intern este universal, de unde concluzia ca
Auditorul intern nu decide, însă consiliază, asistă, recomandă, şi auditul intern este universal. Auditorii interni ajută managerii de la
iar obligaţia lui este aceea de a reprezenta un mijloc de prin care se orice nivel să stăpânească bine celelalte funcţii şi toate activităţile, iar
îmbunătăţeşte controlul pe care fiecare manager îl are asupra asistenţa s-a extins în toate domeniile.
activităţilor sale şi a celor în coordonare, în vederea atingerii b) Independenţa auditorului intern. Auditul intern este o
obiectivelor controlului intern. activitate independentă, de asigurare a îndeplinirii obiectivelor şi de
Pentru a se realiza aceste atribuţii, auditorul intern dispune de o consultanţă, concepută în scopul de a adăuga valoare şi de a îmbunătăţi
serie de atuuri faţă de management: activităţile unei organizaţii. Auditorul intern nu poate fi controlor,
-standarde profesionale internaţionale; pentru că atunci când va audita va face control financiar de gestiune şi
-buna practică recunoscută în domeniu; nici inspector pentni că în acest caz se va comporta ca un inspector
-tehnici şi instrumente, care-i garantează eficacitatea; fiscal. Nu poate fi nici manager sau o persoană care realizează procesul
-independenţa de spirit, care îi asigură autonomia să conceapă de achiziţii,
ipoteze şi să formuleze recomandări; » e) Periodicitatea auditului intern. Auditul intern este o funcţie
-cercetarea şi gândirea lui este detaşată de constrângerile şi permanentă în cadrul entităţii, dar este şi o funcţie periodică pentru cei
obligaţiile unei activităţi permanente de gestionare zilnica a auditaţi. Frecvenţa auditurilor este determinată de activitatea de
unui serviciu. evaluare a riscurilor. Pentru stabilirea periodicităţii trebuie să existe un
sistem de măsurare a riscurilor. Acesta este planul de audit care se
2.Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca realizează pe perioade strategice, de regulă 5 ani, structurat anual şi
Misiunea de audit intern poate să evidenţieze ineficacitate, care cuprinde toate activităţile. în funcţie de evaluarea riscurilor unele
redundanţă în sistem sau posibilităţi de îmbunătăţire a activităţi pot fi nuditate o singură dală, iar altele de mai multe ori.
activităţilor/acţiunilor, dar există mai multe motive pentru care Auditorul poate reveni oricând asupra unei activităţi dacă se consideră
managementul nu trebuie să fie pus în discuţie: că este nevoie. Auditul intern se organizează metodic şi sistematic spre
■obiectivele auditului intern au în vedere un control asupra îmbunătătirea controlului si a proceselor de conducere, la diferite
activităţilor, care să conducă la îmbunătăţirea performanţei perioade de limp. activitatea de audit intern este o activitate programată
existente şi nu la judecarea salariaţilor; care se realizează în conformitate cu standardele pentru a conduce la
■realizările auditului intern nu trebuie puse în discuţie de cel rezultate şi se derulează pe baza unui program.
auditat, iar dacă totuşi acest lucru este făcut să se efectueze
într-o manieră pozitivă;
" responsabilităţile auditorului intern trebuie să aibă în vedere
că adesea analiza cauzelor unei nereguli scoate la iveală
existenţa unor puncte slabe care îşi au originea în insuficienţe
asupra cărora responsabilul nu are un bun control.
Capitolul II îmbunătăţirii activităţii de audit intern în sectorul public. Este constituit
din 1 1 membrii aleşi pe viaţă în urma unui proces de selecţie pe baza
2.2. Organizarea auditului public intern ordinului ministrului finanţelor publice, având în strucliiin pe:
2.2.1. Structurile de audit public intern preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România - CAFR,
Din punct de vedere structural, auditul intem este organizat profesori universitari, specialişti cu înaltă calificare în domeniul
astfel: auditului intern - AI, directorul general UCAPI şi experţi în alte
a) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Audit Public domenii de activitate (contabilitate publică, juridic, sisteme
Intern (UCAAPI). UCAPI este înfiinţat în cadrul MFP, în informatice). CAPI este condus de un preşedinte ales cu majoritate
subordînea directă a ministrului şi este structurată pe departamente simplă de voturi pe o perioadă dc 3 ani. Nici o persoană, exceptând
de specialitate. Este condusă de un director general, numit de MPF directorul UCAPI, nu face parte din structurile MFP.
cu avizul CAPI. Directorul general are statutul de funcţionar public Atribuţiile principale ale CAPI:
-dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul API şi
şi trebuie să aibă calificare ridicată în domeniul financiar-contabil şi
al auditului şi să respecte codul deontologic. emite o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare;
-dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat dc
Atribuţiile UCAAPI;
-elaborează, conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul
UCAPI în domeniul API;
-dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de API şi îl
AP1 şi monitorizează la nivel naţional această activitate;
-dezvoltă cadrul normativ în domeniul API;
prezintă guvernului;
-avizează planul misiunilor de API de interes naţional cu implicaţii
-dezvoltă şi implementează proceduri şi metodologii uniforme
bazate pe standardele internaţionale, inclusiv manuale de AI; multisectoriale;
-dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de API de
-dezvoltă metodologii în domeniul riscului managerial;
-elaborează codul privind conduita etică a auditorilor interni;
interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
-analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii
-avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare
din domeniul API; interni în cazul divergenţelor de opinie dintre conducătorul
entităţii publice şi auditorii interni, emiţând o opinie asupra
-efectuează misiuni de API de interes naţional cu implicaţii consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de
multisectoriale; aceştia;
-verifică respectarea normelor, instrucţiunilor şi codului de către -analizează acordurile între auditul intern - AI şi şi auditul extern
compartimentele de audit public intern şi poate iniţia măsuri -AE, referitoare la definirea conceptelor şi utilizarea standardelor,
corective în cooperare cu conducătorul entităţii publice în schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisă şi pregătirea
cauză; profesională comună a auditorilor;
-coordonează sistemul de recrutare şi de pregătire profesiouală; -avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAPI.
-avizează numirea sau destituirea şefilor compartimentelor.de c) Compartimentele dc audit public intern (API) din entităţile
API din entităţile publice; publice sunt structuri funcţionale de bază în domeniul auditului public
-cooperează cu Curtea de Conturi şi alte instituţii ^-ş-i autorităţi intern, care exercită efectiv funcţia de audit public intern.
publice din România; Compartimentul de audit public intern - API, se organizează
cooperează cu autorităţile şi organismele de control financiar astfel:
public din alte state, inclusiv Comisia Europeană; ci. Compartimentul de audit public intern se organizează în
b) Comitetul pentru Audit Pubbc Intern (CAPI). CAPI mod obligatoriu la nivelul fiecărei entităţi publice, prin decizia
funcţionează pe lângă UCAAPI şi este un organism cu caracter persoanelor lesponsabile prevăzute de Legea auditului public intern.
consultativ, având rolul de a acţiona în vederea definirii strategiei şi a Fac excepţie dc la aceste prevederi instituţiile publice mici.
Conducătorul instituţiei publice are obligaţia instituirii cadrului -plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din
organizatoric-funcţional necesar desfăşurării API; fondurile comunitare;
Cj. La instituţiile publice mici care nu sunt subordonate tltOI -vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din
entităţi publice, AP1 se limitează la auditul de regularitate şi se domeniul privat al statului sau ai unităţilor administrativ-
efectuează de către compartimentele de API ale MFP; teritoriale;
C3. Conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv -concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al
aliate în coordonarea sau autoritatea altei entităţi publice, stabileşte şi statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
menţine un compartiment funcţional de API, cu acordul entităţii -constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi
publice superioare. stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la
Acest compartiment se constituie în subordinea directă a încasarea acestora;
conducătorului entităţii publice. Prin atribuţiile sale acesta nu trebuie -alocarea creditelor bugetare;
să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în • sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
desfăşurarea activităţilor supuse auditului intern. Conducătorul -sistemul de luare a deciziilor;
compartimentului de API este numit de conducerea entităţii cu avizul -sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor
UCAPI. Pentru entităţile publice subordonate, respectiv aflate în astfel de sisteme;
coordonarea sau sub autoritatea altei autorităţi publice, numirea sau -sistemele informatice.
destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior. Acesta este d) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către
responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele
intern. acestora;
Atribuţiile compartimentelor de audit public intern - API e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi
Conform Legii auditului public intern, atribuţiile compartimentului recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
de audit public intern sunt: f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii,
care raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de
îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului control Intern abilitate.
ierarhic imediat superior în cazul entităţilor publice subordonate;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua
dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii
publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate. Auditul public
intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o
entitate publică, inclusiv din entităţile subordonate, cu privire la
formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi ia administrarea
patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin
o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
-angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau
indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
2.2.2. Obiectivele şi sfera de activitate a auditului public Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau
intern Obiectivele: situaţii constatate în cursul sau în legătură cu misiunea lor. Sunt direct
-asigurarea în ceea ce priveşte gradul de control al responsabili de protecţia documentelor referitoare la API desfăşurat la o
operaţiunilor şi consilierea, destinate să îmbunătăţească entitate publică. Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizei
sistemele şi activităţile entităţii publice; recomandărilor prezentate aparţine conducerii. Auditorul intern trebuie
-sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o să respecte prevederile codului privind conduita etică a auditorului
abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se intern.
îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe Nu trebuie să li se încredinţeze misiuni în sectoarele de activitate
gestiunea riscului, controlului şi a proceselor administrării. în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod, decât
Sfera de activitate: după trei ani. Dacă se află jn vreuna din situaţiile de mai sus, trebuie să
-activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate anunţe imediat în scris1 conducătorul entităţii şi şeful compartimentului
din momentul constituirii angajamentului şi până la utilizarea de audit.
fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor
provenite din asistenţă străină; 2.2.3.1. Numirea/destituirea şefului compartimentului de audit
-constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi public intern
stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi a facilită(ilor acordate Şeful compartimentului de audit public intern este numit/destituit
la încasarea acestora; de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI oi vanul
-administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, ierarhic imediat superior, astfel:
gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din a) Numirea şefului compartimentului dc audit public intern din
domeniul privat sau public al statului ori a unităţilor entitatea publică se face numai cu avizul prealabil al UCAAPI, în
administrativ teritoriale; conformitate cu procedura stabilită de aceasta. Entitatea publică
-sistemele de management financiar şi de control, inclusiv subordonată solicită acest aviz de la organul ierarhic imediat superior în
contabilitatea şi sistemele de informare aferente. baza următoarei proceduri:
-candidaţii pentru funcţia de şef al compartimentului de audit
2.2.3. Statutul auditorilor interni public intern depun la compartimentul de audit public intern dc la
Statutul auditorilor interni se referă la numirea, obligaţiile organul ierarhic imediat superior următoarele documente:
şi interdicţiile auditorilor interni curriculum vitac; minim 2 scrisori de recomandare; o lucrare de
Auditorii interni sunt funcţionari publici cu drepturile, concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului public intern
obligaţiile şi incompatibîlităţile prevăzute în statutul funcţionarului în entitatea respectivă; o declaraţie privind respectarea prevederilor
public. Nivelul de salarizare al auditorilor este corespunzător i art. 20, alin.(l) din Legea ■ militului public intern, referitoare la
%rarhiei acestei`funcţii în cadr5l sistemului de`salarizare a incompatibilităţile auditorilor Interni;
funcţionarilor publici şi beneficiază de un spor pentru complexitatea -avizarea candidaţilor se face în termen de 10 zile de la data
muncii de 25% din salariul de încadrare. depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin consultări
Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici, directe;
selectarea, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţă -drept urmare a obţinerii unui aviz favorabil, numirea şefului
cu reglementările proprii de funcţionare a entităţii publice, precum şi compartimentului de audit public intern se face de către
prevederile legale. Ei trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod conducătorul entităţii publice respective, în conformitate cu
independent şi obiectiv, cu profesionalism şi integritate, conform prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea
legii, normelor şi procedurilor specifice activităţii de API. concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcţii:
-în cazul în care avizul este nefavorabil, candidatul respectiv im colectiv de conducere, in conformitate cu prevederile legale
poate participa la concursul/examenul organizat pentru referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor
ocuparea acestei pentru ocuparea acestor funcţii;
Ameţii. β ) Pentru revocarea auditorilor interni, conducătorul entităţii
b) Destituirea şefului compartimentului de audit public publice/organul colectiv de conducere înştiinţează şeful
intern din entitatea publică se face numai cu avizul prealabil al compartimentului de audit public intern despre intenţia de
UCAAPI, în revocare a unui auditor intern şi despre motivele acesteia. Şeful
conformitate cu procedura stabilită de aceasta. Entitatea publică compartimentului de audit public intern analizează motivele,
subordonată solicită acest aviz de la organul ierarhic superior în baza efectuează investigaţii, are consultări directe cu aceştia, după caz,
urmatoatoarei proceduri: şi în termen de 10 zile prezintă avizul favorabil/nefavorabil
-pentru destituirea şefului compartimentului de audit public revocării.
intern, conducatorul entităţii publice subordonate notifică
conducătorului de la organul ierarhic imediat superior despre 2.2.3.3. Responsabilitatea auditorului intern
intenţia de destituire, precum şi «lespre motivele destituirii; Auditorul intern este un salariat în subordinea managerului
-conducătorul de la organul ierarhic superior analizează general. Conform normelor dreptului comun, ei nu poate fi considerat
motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu şeful responsabil de activităţile profesionale, cu excepţia cazului în care
compartimentului dc audit public intern care este propus pentru responsabilitatea sa penală poate fi dovedită personal. Este tratat în mod
destituire, după caz, şi în termende 10 zile prezintă în scris djferit faţă de expertul contabil, de cenzorul extern independent sau
avizul favorabil/nefavorabil privind destituirea; auditorul financiar, care răspund disciplinar, material şi chiar penal
-în cazul obţinerii unui aviz favorabil destituirii, conducătorul pentru activitatea desfăşurată.
cniuâţii publice procedează în conformitate cu prevederile Totuşi, se impune aplicarea cu conştiinciozitate a standardelor în
legale; practica întreprinderii, deoarece este judecat în funcţie de aceasta. Dacă
- în cazul obţinerii unui aviz nefavorabil, destituirea nu este nu le respectă (lipsa confidenţialităţii, evaluări greşite), poate fi
posibilă. sancţionat în două moduri:
2.2.3.2. Numirea/revocarea auditorilor interni
-mai întâi, este sancţionat disciplinar de organizaţia profesională
Numirea/revocarea auditorilor interni se face ele către din care face parte (Institutului Auditorilor Interni - 1IA) sau chiar
conducătorul entităţii publice/organul colectiv de conducere, numai prin interzicerea practicării profesiei sau aderării Ia orice alt II A;
cu avizul prealabil al şefului compartimentului de audit public intern, -şi apoi poate fi sancţionat administrativ de conducerea
astfel: organizaţiei prin afectarea salariului, a carierei profesionale şi
α ) Pentru acordarea avizului în vederea numirii auditorilor
chiar desfacerea contractului de muncă.
interni, şeful compartimentului de audit public intern analizează in consecinţă auditorul intern şi în special responsabilul funcţiei de
dosarele de înscriere depuse de candidaţii pentru ocuparea midii intern nu sunt protejaţi în totalitate împotriva acestor situaţii prin .
funcţiei de auditori interni şi poate avea consultări directe cu untiactul de muncă.
aceştia, cu 5-10 zile înainte de data susţinerii examenului.
Dosarele de înscriere vor cuprinde în mod obligatoriu 2.2.3.4. Pierderea independenţei şi obiectivitătii auditorilor interni
declaraţiile candidaţilor privind respectarea prevederilor art. 20, Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea
alin.(l) din Legea privind auditul public intern, referitoare la inclusiv, cu conducătorul entităţii publice, nu pot fi auditori interni în
incompatibilităţile auditorilor interni, precum şi scrisori de c i u l i n i aceleiaşi entităţi publice.
recomandare. In cazul obţinerii unui aviz favorabil, numirea în Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit
funcţie se face de către conducătorul entităţii publice/organul public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini
p a n a la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul acesteia sau cu Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audil
membrii organului de conducere colectivă. public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii
Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea ii sau au fost implicaţi în alt mod. Această interdicţie se poate ridica după
dvităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi trecerea unei perioade de 3 ani.
implementarea sistemelor de control intern ale entităţilor publice. Auditorii interni care se găsesc într-una din situaţiile prevăzute
Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea mai sus, au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul
programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern.
Europeană, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
Capitolul III In anul 2002, a fost elaborat Codul privind conduita etică a
auditorului intern, care apoi a fost modificat şi completat în-anul 2004'.
Codul deontologic precizează valorile şi principiile care trebuie să
Standardele aplicabile auditului public intern călăuzească activitatea şi practica auditorilor interni.
Principiile fundamentale enunţate de Codul deontologic sunt:
Auditul public intern se exercită în baza unor standarde Principiile deontologice anterior prezentate se bazează pe 12
acceptate pe plan internaţional, care au rolul de ghid în reguli dc conduită", care pot fi sintetizate astfel:
desfăşurarea misiunilor de audit, şi anume: -a îndeplini într-un mod corect misiunile;
-standarde de calificare, -a respecta legea;
-a nu participa la activităţi ilegale;
-standarde de funcţionare şi -a respecta etica;
-standarde de implementare (de aplicare practică). -a fi imparţial;
-a nu accepta nimic care ar putea să compromită sau să
1, Standardele de calificare influenţeze deciziile;
enunţă caracteristicile structurilor de audit şi persoanelor -a evidenţia faptele semnificative;
individuale implicate în efectuarea auditului intern. Standardele -a proteja informaţiile;
din această categorie fac referire la: -a nu urmări beneficii personale;
-Carta auditului intern; -a nu face decât ceea ce se poate face;
-Codul privind conduita etică a auditorului intern; şi -a urmări îmbunătăţirea competenţelor;
-a respecta standardele în domeniu.
-Independenţa totală a auditorilor interni Auditorii interni nu trebuie să se abată de la cele patru principii
fundamentale, pentru a nu se îndepărta de la scopul funcţiei de audit
Ini m prevăzut în standarde
3.1.1.Carta auditului intern defineşte obiectivele, drepturile
şi obligaţiile auditului intern şi este elaborată de către fiecare Integritatea
şef al compartimentului de audit public intern şi aprobată de Integritatea implică corectitudine în desfăşurarea misiunii de audit
conducătorul entităţii publice. Carta auditului intern intern, onestitate în realizarea acţiunilor specifice şi sinceritate în
informează despre obiectivele şi metodele de audit, clarifică dialogurile purtate cu cei auditaţi. Relaţiile cu colegii şi relaţiile i ne
misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor şi trebuie să se bazeze pe aceleaşi valori.
auditat şi promovează regulile de conduită. Pentru a realiza activitatea de audit intern, în consens cu valorile l i
3.1.2.Codul privind conduita etică a auditorului intern, picctitudine, onestitate şi sinceritate, trebuie dezvoltat un mediu ire să
reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care ofere baza pentru încrederea generală în toate activităţile l Uşurate de
trebuie să guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul echipa de audit intern, care trebuie să le exercite în mod profesional.
Codului privind conduita etică a auditorului intern este de a Toţi membri echipei de audit intern trebuie să demonstreze
promova cultura etică în viziunea globală a profesiei de integritate în toate aspectele muncii lor şi aceasta înseamnă să fie o
auditor intern. Codul privind conduita etică a auditorului lupă. Relaţiile cu colegii, trebuie să fie bazate pe corectitudine,
intern cuprinde regulile pe care auditorii interni trebuie să le Onestitate şi sinceritate.
respecte în exercitarea atribuţiilor.
Obiectivitatea Competenta
Obiectivitatea este o atitudine ce ne va permite să privim Competenta este condiţionată de doi factori:
informaţiile şi să le examinam cu imparţialitate, fără a fi influenţaţi -nivelul de pregătire şi experienţa auditorilor, şi
de părerile personale, interesele personale sau aprecierile altora. -pregătirea profesională continuă.
Auditorii interni trebuie să vadă lucrurile aşa cum sunt ele, a. Nivelul de pregătire şi experienţa auditorilor
independente de fapte colaterale şi să-şi formeze propria părere. Pregatirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element
Membrii echipei de audit intern trebuie să afişeze obiectivitate tcnţial în atingerea eficacităţii activităţii de audit. Auditorii interni
profesională adecvată, pe parcursul desfăşurării misiunii, pentru a fi trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare
credibili atunci când îşi prezintă propriile constatări, recomandări şi pentru a-şi exercita responsabilităţile individuale, mai ales:
concluzii. Auditorii interni au obligaţia de a se abţine de la orice - competenţă în vederea aplicării normelor, procedurilor şi
activitate în care au un interes personal şi care, astfel, le poate lohnicilor de audit;
afecta obiectivitatea. - competenţă în ceea ce priveşte principiile si tehnicile contabile;
în practică, se impune ca auditorii interni să facă dovada -cunoaşterea principiilor de bază în economie, în domeniul juridic
obiectivitătii şi imparţialităţii lor în întreaga activitate şi, în mod ţi în domeniul tehnologiilor informatice;
deosebit, în etapa de redactare a rapoartelor, de formulare cu -cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de I I . ularilalc
corectitudine şi onestitate a constatărilor şi recomandărilor reieşite şi fraudă, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea Bi i
din evaluarea entităţii auditate. Obiectivitatea lor trebuie să se itora;
bazeze exclusiv pe dovezile de audit obţinute în conformitate cu -capacitatea de a comunica oral şi în scris, de a putea expune clar s i
metodologia specifică. e ficient obiectivele, constatările şi recomandările fiecărei misiuni
Auditorii interni trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod de i n . In public intern.
obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, să nu aibă Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună în mod
prejudecăţi şi să evite conflictele de interese, potrivit normelor şi colectiv de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea
procedurilor specifice activităţii de audit public intern. misiunilor de audit.
Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi
Confidenţialitatea încredinţate acelor persoane cu o pregătire şi experienţă corespunzătoare
Membrii echipei de audit intern trebuie să păstreze nivelului dc complexitate al sarcinii.
informaţiile pe care le primesc în cadrul activităţilor desfăşurate. în Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună de
practică, nu trebuie să existe nici o divulgare neautorizată a M E T O D O lodologii şi sisteme IT moderne, de metode de analiză
informaţiilor, decât dacă există o cerinţă profesională sau legală analitică, eşantioane statistice şi instrumente de control a sistemelor
pentru aceasta. informatice.
Auditorii interni au acces la orice informaţii, dar acestea nu Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să se asigure
trebuie divulgate sau comentate, ci trebuie utilizate, eventual ca pentru fiecare misiune de audit public intern, auditorii desemnaţi
discutate, în echipă. Informaţiile confidenţiale obţinute în cursul ^- poseda cunoştinţele, îndemânarea şi competenţele necesare pentru
desfăşurării misiunilor de audit, este obligatoriu să nu fie folosite în desfasurarea corectă a misiunii.
interes personal. Pentru cunoştinţe de strictă specialitate pot fi contractate servicii
Confidenţialitatea presupune şi atenţia pe care trebuie să o aibă de expertiză/ consultanţă din afara entităţii publice.
auditorul intern cu documentele colectate şi mai ales cu Auditorii interni trebuie să cunoască standardele şi normele
documentele cu conţinut negativ. Acestea nu trebuie să fie profesionale si să nu accepte misiuni pentru care nu au competenţa
disponibile oricând şi la dispoziţia oricui. necesara. Aceştia trebuie în mod obligatoriu să aibă cunoştinţe de bază
privind contabilitatea şi sistemul de tehnologie a informaţiei (IT), Standardul privind independenţa auditorilor presupune respectarea
să ştie lucrurile pe care trebuie să le ştie şi să poată aplica ceea ce următoarelor reguli:
ştiu. -auditorul intern nu trebuie să aibă în subordine vreun serviciu
Cunoştinţele, abilităţile, experienţa şi priceperea, ţoale înseamnă la operaţional;
un loc competenţă profesională. -auditorul intern să poată avea acces în orice moment la persoanele
de la toate nivelurile ierarhice, la bunuri, la informaţii, Ia sistemele
b. Pregătirea profesională continuă electronice de calcul;
Auditorii interni trebuie să-şi îmbunătăţească cunoştinţele şi - recomandările pe care le formulează să nu constituie în nici un i
practica profesională printr-o pregătire continuă. Şeful ta măsuri obligatorii pentru management.
compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea Obiectivitatea presupune realizarea unei aprecieri în totală
entităţii publice, trebuie să asigure condiţiile necesare pregătirii neutralitate, o atitudine imparţială şi lipsa unor idei preconcepute.
profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minim 15 zile De fapt, în realitate independenţa auditorului intern este supusă
pe an. linei duble limitări:
In scopul auditării unor proceduri specifice, pot fi contractate - auditorul intern trebuie să se conformeze strategiei şi politicii
servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice. direcţiei generale;
Competenţa şi capacitatea acestor servicii trebuie să fie verificate şi - auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcţiei
lucrările supervizate de către structura de audit public intern Ble, respectând standardele de audit intern.
solicitantă. Auditul intern ajută organizaţia să îşi atingă obiectivele, evaluând,
printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management
3.1.3. Independenţa totală a auditorilor interni ,il nscurilor, de control şi de conducere a întreprinderii şi făcând
Standardele profesionale de audit intern definesc principiul propuneri pentru a le consolida eficacitatea. Auditul intern este în cadrul
independenţei prin prisma a două componente: (Ulei organizaţii o funcţie - exercitată într-o manieră independentă şi cu
a.Independenţa compartimentului în cadrul organizaţiei mandat - de evaluare a controlului intern.
Compartimentul de audit public intern funcţionează în
subordinea directă a conducătorului entităţii publice, exercitând o 2, Standardele (normele) de funcţionare
funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice. - descriu cerinţele privind funcţionarea compartimentului de
Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu audit public intern şi obiectivele aferente activităţii de audit
trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern. public intern. Acestea se i ompun din standarde principale şi din
Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă mai multe standarde subsidiare, denumite şi standarde de
ingerinţelor externe începând de la stabilirea obiectivelor implementare practică.
auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea
rezultatelor acesteia 3.2.1. Cerinţe privind funcţionarea compartimentului de audit
b.Independenţa auditorului intern public intern
Independenţa auditorilor presupune şi eliminarea Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil i
supraîncărcării auditorilor cu lucrări care nu ar trebui să revină lor. nlru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern.
Consecinţa constă în aceea că auditorii nu mai pot audita domeniul A c t i v i t a t i l e desfăşurate de compartimentul de AIP sunt: planificarea
respectiv, ca urmare a faptului că şi-au pierdut independenţa şi activităţii de audit public intern; gestiunea resurselor umane;
obiectivitatea. reglementarea activităţii compartimentului de audit public intern, şi
raportarea activităţii de audit public intern.
3.2.1.1. Planificarea activităţii de audit public intern bazată Referatul de justificare trebuie să cuprindă pentru fiecare misiune
pe analiza riscurilor, care cuprinde: de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexa la
referatul de justificare), criteriile semnal şi alte elemente de
fundamentare, care au fost avute în vedere la selectarea, misiunii
a. Elaborarea planului de audit public intern respective.
Planul de audit public intern se întocmeşte anual de către .
oinpaitimentul de audit public intern. Selectarea misiunilor de audit c.Structura planului de audit public intern
public intern se face în funcţie de următoarele elemente de Planul anual de audit intern are următoarea structură:
fundamentare: -scopul acţiunii de auditare;
- Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, -obiectivele acţiunii de auditare;
programe/proiecte sau operaţiuni; -descrierea activităţii sau operaţiunii supuse auditului public
- Sugestiile conducătorului entităţii publice, respectiv: intern;
deficienţe constatate anterior în rapoartele de audit; deficienţe -descrierea entităţii sau a structurilor organizatorice la care se
constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor; va desfăşura acţiunea de auditare;
deficienţe consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; alte -durata acţiunii de auditare;
informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri; -perioada supusa audilării;
aprecieri ale unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi -numarul auditorilor proprii antrenaţi în acţiunea de
dinamica unor riscuri interne sau de sistem; analiza unor trenduri pe auditare;
termen lung privind unele aspecte ale funcţionării sistemului; -precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe
evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care de specialitate, şi a numărului de specialişti cu care urmează să se
evoluează sistemul auditat; Încheie contracte externe de servicii de expertiză/consultanţă;
- Temele defalcate din planul anual al UCAAPI. - numărul dc auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile dc
Conducătorii entităţilor publice sunt obligaţi să ia toate măsurile audit public intern din cadrul structurilor descentralizate,
organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI să fie d. Actualizarea planului de audit public intern
introduse în planul anual de audit public intern al entităţii publice, Actualizarea planului de audit public intern se face în funcţie de:
realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat; - Modificările legislative sau organizatorice, care schimba gradul de
-Numărul entităţilor publice subordonate; semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale
-Respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin o dată la 3 sistemului.
ani; - Solicitările UCAAPI/enritatea publică ierarhic imediat superioară
- Tipurile de audit adecvate pentru fiecare entitate dc a inlroduce/înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern.
subordonată; Actualizarea planului de audit public intern se realizează prin
- Recomandările Curţii de Conturi. întocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern,
Planul anual de audit public intern reprezintă un document aprobat de conducătorul entităţii publice.
oficial. El este păstrat în arhiva instituţiei publice împreună cu
referatul de justificare în conformitate cu prevederile Legii 3.2.1.2. Gestiunea resurselor umane
Arhivelor Naţionale. Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil l"
b. Referatul de justificare ntru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern şi
Proiectul planului anual de audit public intern este însoţit de trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public
un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile Intern în mod eficient.
de audit cuprinse in plan.
3.2.1.3. Reglementarea activităţii compartimentului de operaţiile şi sistemele informaţionale ale entităţii publice din
audit public intern următoarele puncte de vedere:
Compartimentul de audit public intern elaborează norme -fiabilităţii şi integrităţii informaţiilor financiare şi operaţionale;
specifice -eficacităţii şi eficienţei operaţiilor;
e n t i t a t i i publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul -protejării patrimoniului;
UCAAPI sau -respectării legilor, reglementărilor şi procedurilor.
cu avizul organului ierarhic imediat superior în cazul entităţilor în cursul misiunilor, auditorul intern trebuie să examineze
publice lubordonate. procedurile de control intern în acord cu obiectivele misiunii în vederea
identificării tuturor deficienţelor semnificative ale acestora.
3.2.1.4. Raportarea activităţii de audit public intern Auditorii interni trebuie să analizeze operaţiile şi activităţile şi să
R A P ortul de audit public intem finalizat, împreună cu determine măsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi
rezultatele dacă operaţiile/activităţile sunt aplicate sau realizate gonform
concilierii, este transmis conducătorului entităţii publice care a prevederilor.
aprobat misiunea, pentru analiză şi avizare. Pentru instituţia publică Pentru evaluarea sistemului de control sunt necesare utilizarea unor
mică, raportul de audit public intern este transmis spre avizare criterii adecvate. Auditorii interni trebuie să determine măsura în care
conducătorului a c e s t e i a . conducătorul entităţii publice a definit criterii adecvate de apreciere şi
dacă obiectivele au fost realizate. Dacă aceste criterii sunt adecvate,
3.2.2. Obiective aferente activităţii de audit public intern acestea pot fi utilizate şi de auditorii interni în evaluarea sistemului de
3.2.2.1. Evaluarea managementului riscurilor control intern. Dacă acestea sunt inadecvate, auditorii interni trebuie,
Auditul public intern trebuie sâ sprijine conducătorul entităţii împreună cu conducerea entităţii publice, să elaboreze în mod
publice in Identificarea şl evaluarea riscurilor semnificative corespunzător aceste criterii.
contribuind la îmbunătăţirea sistemelor de management al 3 . 3 . Standardele de implementare sau aplicare practică -
riscurilor. Auditul public intern trebuie să supravegheze şi să r e pr e z i n t a transpunerea n or m e l o r de calificare şi a celor de
evalueze eficacitatea acestui sistem. funcţionare pentru misiunile specifice de audit, cum ar fi: realizarea
Auditul public intern trebuie sâ evalueze riscurile aferente unui audit de regularitate, inspectarea unei fraude, activităţi de apreciere
operaţiilor şi sistemelor informaţionale ale entităţii publice, privind: a controlului intern. Aceste standarde completează cele două categorii
-fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi de standarde.
operaţionale;
-eficacitatea şi eficienta operaţiilor;
-protejarea patrimoniului;
-respectarea legilor, reglementărilor şi contractelor.
In cursul misiunilor, auditorii interni vor identifica toate
riscurile, inclusiv cele care exced perimetrul misiunii, în cazul în
care acestea sunt semnificative.
3.2.2.2. Evaluarea sistemelor de control
Auditul public intern ajută entitatea publică să menţină un
sistem de control adecvat prin evaluarea eficacităţii şi eficienţei
acestuia, contribuind la îmbunătăţirea lui continuă.
Evaluarea pertinenţei şi eficacităţii sistemului de control intern
se va face pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi va viza
-obiectivele care urmează a fi auditate;
-durata misiunii de audit;
-intervenţiile la faţa locului; şi
-pregătirile necesare pentru efectuarea auditului (persoanele de
Capitolul IV legătură care furnizează informaţiile solicitate de auditori,
materialele un csarc documentării, etc. în situaţia în care există
motive temeinice, enlilnlea poate solicita amânarea auditului.
Norme metodologice şi procedurale privind Desfăşurarea misiunilor de audit intern este reglementată de
misiunea de audit public intern Ministerul Finanţelor Publice, prin „Normele generale privind
exercitarea activităţii de audit public intern". Conform acestor norme,
Misiunea de audit intern ce urmează a se desfăşura se metodologia de derulare a misiunilor de audit intern presupune
stabileşte prin analiza planului anual al compartimentului de P A R C U R G E R E A următoarelor etape:
audit. Acesta cuprinde următoarele componente: domeniul 1.Pregătirea misiunii de audit intern
auditabil, activităţile auditabile, obiectivele auditabile, perioada 2.Intervenţia la faţa locului
auditată, durata auditului şi numărul de auditori. 3.Elaborarea „Raportului de audit intern"
în privinţa unei misiuni de audit intern care urmează a se 4.Urmărirea recomandărilor
desfăşura, în mod facultativ se poate recurge la întocmirea unui
document intitulat informare-cadru. Scopul acestuia constă în
informarea conducerii cu privire la următoarele aspecte: perioada în
care se va derula misiunea, obiectivele, auditorii interni implicaţi şi
obţinerea aprobării pentru începerea misiunii.
Informarea - cadru trebuie să cuprindă următoarele
componente:
>Entitatea publică ce va fi auditată;
>Cadrul legal care stă la baza efectuării auditului;
>Perioada supusă auditării;
>Perioada în care se va efectua auditul;
>Planificarea misiunii de audit intern, în scopul stabilirii
timpului necesar efectuării misiunii şi a numărului de
auditori;
>Activităţile auditabile;
>Procedeele şi tehnicile utilizate;
> Recomandările făcute în scopul îndeplinirii misiunii.
După ce informarea cadru a fost aprobată de către conducere,
pe baza acesteia se întocmeşte notificarea privind declanşarea
misiunii de audit intern, care se transmite entităţii auditate cu
15 zile înainte de începerea misiunii.
Scopul notificării este acela ca entităţii care urmează să fie
auditată să i se aducă la cunoştinţă următoarele aspecte:
-misiunea de audit care se va efectua;
-calendarul şi identificarea rezultatelor auditului.
Independenţa auditorilor în raport cu entităţile auditate, este
Etapa I. Pregătirea misiunii de audit intern asigurată prin întocmirea declaraţiei de independenţă. Prin
intermediul acesteia sunt verificate incompatibilităţile
în cadrul etapei de pregătire a misiunii de audit intern au loc personale ale auditorilor interni faţă de conducere şi personalul
u r m a t o a r e l e proceduri: entităţii auditate.
1.1.Iniţierea auditului In cazul existenţei unor incompatibilităţi personale, auditorul
1.2.Colectarea şi prelucrarea informaţiilor respectiv nu va fi desemnat să efectueze auditul intern, decât dacă
1.3.Identificarea şi analiza riscurilor repartizarea lui este absolut necesară. Conducătorul structurii de audit
1.4.Elaborarea programului de audit intern intern va prezenta o justificare în acest sens.
1.5.Şedinţa dc deschidere Dacă pe parcursul derulării misiunii apare o incompatibilitate reală
sau posibilă, auditorii interni au obligaţia să comunice de urgenţă acest
1.1. Iniţierea auditului aspect şefului structurii de audit intern, pentru a lua măsurile necesare.
Procedura privind iniţierea auditului constă în întocmirea unor Acesta va analiza incompatibilitatea şi va proceda la soluţionare prin
documente care au dublu scop: autorizează efectuarea misiunii de transferul atribuţiilor între auditori sau prin schimbarea auditorilor.
audit i n t e r n şi asigură independenţa auditorilor faţă de cei
auditaţi. 1.2. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor
Efectuarea misiunii de audit se autorizează prin întocmirea şi Colectarea şi prelucrarea informaţiilor constă în pregătirea
transmiterea ordinului de serviciu echipei de auditori interni. informaţiilor în vederea efectuării analizei riscurilor şi în scopul
Ordinul de serviciu se întocmeşte de şeful compartimentului de identificării informaţiilor necesare, pertinente şi utile în vederea
audit public Intern, pe baza planului anual de audit public intern atingerii obiectivelor misiunii de audit. Colectarea informaţiilor are un
aprobat de i UIK I II . alunii entităţii publice. Ordinul de serviciu rol esenţial în cadrul procedurii privind analiza riscurilor.
reprezintă mandatul de intervenţie dat dc către compartimentul de In mod concret, auditorii intemi colectează informaţiile astfel:
audit public intern şi are rolul de a repartiza sarcinile de serviciu - discută cu conducerea entităţii auditate cu privire la cadrul
auditorilor interni, astfel încât a c e s t i a sa poală demara general de funcţionare acesteia;
misiunea de audit. -solicită conducerii entităţii principalele documente: organigrama,
regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor,
regulamente interne;
-se deplasează la fiecare compartiment implicat în misiunea de
audit şi solicită documentele care se referă la misiunea de audit.
Obiectivele ordinului de serviciu : Prelucrarea informaţiilor, presupune analiza acestora în scopul
- mandatarea auditului intern; identificării obiectelor auditabile. Obiectele auditabile reprezintă
- definirea domeniului de intervenţie activităţile elementare ale domeniului auditat, ale căror caracteristici pot
informarea responsabililor implicaţi privind intervenţia: fi definite teoretic, şi pe baza comparării procedurilor cu realitatea
Conţinutul tip al unui ordin de serviciu : practică pentru a stabili dacă acestea funcţionează.
-cadrul juridic (reglementările legale); De exemplu în cazul unei misiuni de audit privind calculul
-obiectul misiunii: salariilor, obiecte auditabile pot fi:
-domeniul auditului; -salariul de bază;
-modalitatea de intervenţie; -sporurile;
-indemnizaţiile;
-salariul de merit, etc. h) elaborarea tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate,
Colectarea şi prelucrarea informaţiilor presupune: a). Identificarea operaţiilor auditabile presupune următoarele
identificarea principalelor elemente ale contextului faze
instituţional şi S O C I O -economic în care entitatea (structura) ■ detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive, prin descriere
auditată îşi desfăşoară activitatea; tio In iniţiere şi până la finalizare. Operaţiile auditabile sunt denumite şi
- analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea obiecte auditabile şi reprezintă componente elementare ale unui
entităţii (structurii) auditate; domeniu auditat;
- analiza entităţii (structurii) auditate şi activităţilor -identificarea pentru fiecare obiect auditabil, a controalelor interne
sale (organigramei, ROF, fişelor de post, procedurilor specifice şi a riscurilor aferente;
scrise); -stabilirea modului de funcţionare a controlului intern, astfel ca entitatea
- analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna să elimine riscurile asociate operaţiilor auditabile.
funcţionare a misiunii de audit; Identificarea operaţiilor auditabile are loc prin analiza surselor
-Identificarea punctelor-cheie ale funcţionării entităţii documentare de mai jos:
(structurii) auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o - cadrul legislativ care reglementează activitatea cercetată;
evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe. - normele metodologice de aplicare a cadrului legislativ care
- identificarea constatărilor semnificative şi recomandărilor reglementează respectiva activitate;
din i apoartele de audit precedente. -organigrama entităţii auditate;
In faza de colectare şi prelucrare a informaţiilor se întocmesc
fişele de identificare şi analiză a problemei (FIAP) în urma -regulamentul de organizare şi funcţionare;
identificării şi analizarii riscurilor. -fişele posturilor;
1.3. Identificarea şi analiza riscurilor -existenţa procedurilor scrise;
Identificarea şi analiza riscurilor constituie o procedură -circuitul documentelor;
esenţială în cadrul unei misiuni de audit, deoarece pe această bază -decizii interne, instrucţiuni, etc.
se întocmeşte programul de audit. Indeplinirea obiectivelor unei Pentru identificarea obiectelor auditabile se întocmeşte lista
misiuni de audit, este condiţionată în principal de desfăşurarea centralizatoare a obiectelor auditabile, care cuprinde operaţiile succesive
corectă a procedurii de identificare şi analiză a riscurilor. pentru realizarea activităţii. în situaţia în care în cadrul entităţii nu există
Conform „Normele generale privind exercitarea activităţii de proceduri, operaţiile succesive pentru realizarea activităţii sunt
u n d i t public intern", pentru evaluarea riscurilor se impune identificate prin analiza cadrului normativ şi a documentelor interne din
parcurgerea cadrul entităţii auditate.
urmatoarelor etape: b. Identificarea riscurilor inerente asociate
A. identificarea operaţiilor auditabile; operaţiilor(obiectelor) auditabile
b. identificarea riscurilor inerente asociate operaţiilor Aceste riscuri sunt analizate prin prisma impactului financiar al
auditabile; acestora. Impactul financiar constituie efectele care sunt generate de risc
c. stabilirea criteriilor (factorilor) de analiză a riscurilor şi a dacă acesta s-ar produce. Nivelul riscului se poate exprima pe o scară
nivelurilor de apreciere a acestora; valorică cu trei trepte: scăzut, mediu şi ridicat.
d). stabilirea nivelului riscului pe baza criteriilor de apreciere; Pentru identificarea riscurilor inerente asociate operaţiilor
e) determinarea punctajului total al riscului; (obiectelor) auditabile se analizează obiectele auditabile din lista
f) clasarea operaţiilor pe baza analizei riscurilor; centralizatoare a obiectelor auditabile, cu scopul de a stabili dacă se
g) ierarhizarea operaţiilor în funcţie de analiza riscurilor; exercită controlul intern şi dacă acesta este funcţional.
Activitatea practică a demonstrat existenţa următoarelor >să fie corect calculate şi totalizate, aşa încât să fie asigurată o
posibilităţi: corectă prezentare în situaţiile financiare anuale.
-operaţii (obiecte) auditabile pentru care nu se identifică nici Tehnicile cele mai frecvente utilizate pentru identificarea riscurilor
un risc, prin urmare asupra cestora nu se exercită controlul sunt:
intern; • intervievarea responsabililor strategici şi operaţionali de
-operaţii (obiecte) auditabile la care după mai multe controale la nivelul activităţilor strategice sau operaţionale;
interne se identifică mai multe riscuri; • sondajul şi chestionarul;
-grupuri de operaţii (obiecte) auditabile care, pe lângă • brainstorming-ul3 pe activităţi sau compartimente;
riscurile specifice fiecărei operaţii mai pot genera împreună şi • organizarea grupurilor focus- grupuri de discuţie
alte riscuri. îndrumate de un moderator specializat, în scopul
In scopul identificării riscurilor asociate operaţiilor (obiectelor) atingerii unor obiective stabilite anterior;
auditabile, analiza are loc în strânsă legătură cu controlul intern, • comparaţii, grupări, cercetări, etc.
astfel: Tehnică de lucru în colectiv, având ca scop stimularea prin
-operaţii (obiecte) auditabile pentru care controlul intern este participarea liberă şi spontană la discuţii a tuturor membrilor unui grup.
stabilit şi funcţionează, caz în care riscurile sunt minime şi nu Pentru identificarea riscurilor se mai poate utiliza „Chestionarul de
se analizează;
-operaţii (obiecte) auditabile pentru care controlul intern este control intern" care conţine întrebări formulate de auditorul intern,
stabilit dar nu funcţionează, caz în care riscurile sunt referitoare la exercitarea şi funcţionalitatea controalelor, la care
semnificative şi trebuie luate în analiză; răspunsurile sunt de forma DA sau NU.
-operaţii (obiecte) auditabile care funcţionează, deşi pentru Etapa descrisă mai sus se finalizează cu întocmirea de către
acestea nu este stabilită exercitarea controlului intern, situaţie auditorii interni a listei "Identificarea riscurilor".
în care se propune formalizarea acestora prin proceduri de
lucru; c. Stabilirea criteriilor (factorilor) de analiză a riscurilor şi a
-operaţii (obiecte) auditabile la care nu este stabilită exercitarea nivelurilor de apreciere a acestora;
controlului intern, caz în care analiza riscurilor este obligatorie După ce au fost identificate riscurile, se stabilesc criteriile (factorii)
deoarece riscurile sunt majore. de risc. Criteriul de risc reprezintă elementul pe baza căruia se constată
In activitatea practică există operaţii care nu sunt supuse că este probabil ca anumite evenimente să aibă un efect negativ asupra
controlului intern şi operaţii asupra cărora se exercită controlul unui obiect auditabil.
intern sub mai multe aspecte. De exemplu: pentru acordarea vizei Criteriile (factorii) de analiză a riscurilor sunt:
de control financiar preventiv, operaţiile asupra cărora se exercită -Aprecierea controlului intern;
controlul este necesar: -Aprecierea cantitativă,
>să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, -Aprecierea calitativă.
urmărindu-se respectarea principiului independenţei Factorii de risc de mai sus sunt stabiliţi prin normele generale, dar
exerciţiului financiar; dacă se consideră necesar, se pot adăuga şi alţi factori. Pentru fiecare
>să fie evaluate corect, în concordanţă cu normele şi factor de fisc se atribuie o pondere, în funcţie de importanţa acestora
metodele de evaluare prevăzute de reglementările în pentru activitatea auditată, care însumate trebuie să fie 100.
vigoare; Nivelul de apreciere a factorilor de risc reflectă impactul riscului
>să fie înregistrate în conturile corespunzătoare, conform asupra activităţii.
planului de conturi;
Nivelul riscului se stabileşte astfel: ~~—Riscuri Factori Mici Medii Mari Pondere
-nivelul 1 — scăzut; ~" -—-—
-nivelul 2 — mediu; Aprecierea controlului < 1 <2 >2 50%
-nivelul 3 — ridicat. intern
Etapa descrisă mai sus se finalizează cu întocmirea situaţiei
„Stabilirea criteriilor (factorilor) de analiză a riscurilor", care Aprecierea cantitativă <1,5 1,5 > 2,5 >2,5 30%
cuprinde criteriile (factorii) de analiză a riscurilor şi nivelurile de Aprecierea calitativă <1 <2 >2 20%
apreciere a acestora.
d. Stabilirea nivelului riscului pe baza criteriilor de
apreciere Potrivit celor prezentate, în finalul acestei etape se elaborează lista
Nivelul (punctajul) riscului se efectuează prin aplicarea la privind „Clasarea operaţiilor pe baza analizei riscurilor". Obiectele
fiecare auditabile cu riscuri mari şi medii vor fi cuprinse în „Tabelul punctelor
criteriu de analiză a riscurilor a nivelului de apreciere şi a tari şi punctelor slabe", pe când cele cu riscuri mici nu vor fi supuse
ponderii nivelului de apreciere. Documentul întocmit se intitulează audi tării.
„Stabilirea nivelului riscului". g. Ierarhizarea operaţiilor în funcţie de analiza riscurilor are loc
pe baza documentelor întocmite în etapele anterioare şi se
e. Determinarea punctajului total al riscului
Punctajul total al riscului se determină pe fiecare risc materializează în elaborarea „Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe".
identificat, prin înmulţirea nivelului cu ponderea factorilor de risc şi Acest document este destinat ierarhizării riscurilor şi elaborării în
apoi se însumează. Potrivit normelor generale se utilizează detaliu a programului de audit.
următoarea relaţie de calcul: Obiectele auditabile considerate puncte slabe vor fi luate în analiză,
Pt = EPi x Ni, unde: fiind cuprinse în tematica în detaliu a operaţiilor auditabile, pe când cele
Pt - punctajul total, stabilite ca fiind punte tari nu vor fi auditate.
Pi - ponderea riscurilor pentru fiecare factor; h. Elaborarea tematicii în detaliu a obiectelor auditabile
Ni - nivelul de apreciere a riscului pentru fiecare factor. selectate. Acest document conţine obiectele auditabile selectate pentru a
Etapa se încheie cu întocmirea situaţiei „Determinarea fi analizate. Tematica în detaliu a obiectelor auditabile selectate, se
punctajului total". Cu cât punctajul total este mai mare, cu atât întocmeşte pe baza tabelului punctelor tari şi punctelor slabe şi va
riscul este mai ridicat. cuprinde numai obiectele selectate de auditorul intern pentru a fi
f. Clasarea operaţiilor pe baza analizei riscurilor se
efectuează în funcţie de punctajele totale determinate în situaţia auditate.
anterioară, iar riscurile sunt împărţite pe trei niveluri: mici, medii şi Tematica respectivă este adusă la conducerea entităţii auditate, în
mari. Se recomandă ca la împărţirea riscurilor, să se procedeze cadrul şedinţei de deschidere.
luând în considerare limitele inferioare până la care vor coborî
riscurile, astfel:
1.4. Elaborarea programului de audit intern -prezentarea auditorilor interni;
Programul de audit intern se întocmeşte pe baza informaţiilor -prezentarea misiunii de audit public intern;
referitoare la misiunea de audit intern şi analiza riscurilor. Acesta - stabilirea termenelor de aducere la conducerea entităţii auditate a
cuprinde patru etape: pregătirea misiunii de audit, intervenţia la faţa stadiului verificărilor;
locului, raportarea activităţii de audit intern şi urmărirea - prezentarea tematicii în detaliu;
implementării recomandărilor. -acceptarea calendarului întâlnirilor;
Programul de audit intern, reprezintă un document intern al -comunicarea modului de realizare a intervenţiei la faţa locului;
compartimentului de audit, care cuprinde: -asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit
-denumirea misiunii de audit intern; public intern.
-etapele privind derularea misiunii; Şedinţa de deschidere se finalizează cu prin încheierea minutei
-obiectivele auditului; şedinţei de deschidere, care cuprinde următoarele elemente:
- activităţile concrete efectuate pentru atingerea obiectivelor -data şedinţei;
stabilite; -participanţii la şedinţă;
-timpul afectat fiecărei activităţi; -aspectele discutate;
-repartizarea activităţilor pe auditori; -semnăturile participanţilor.
-locul desfăşurării activităţilor.
Pe baza programului de audit intern se întocmeşte
programul preliminar al intervenţiilor Ia faţa locului. Acesta se
elaborează în scopul detalierii lucrărilor pe care auditorii trebuie să
le efectueze. Programul intervenţiilor la faţa locului are următoarele
componente:
-obiectivele misiunii de audit;
-obiectele auditabile;
-tipul verificării;
-locul testării;
-durata testării (h);
-auditorii.

1.5. Şedinţa de deschidere


Şedinţa de deschidere are loc la unitatea auditată, iar
participanţii sunt: auditorii interni, şeful compartimentului şi
personalul entităţii auditate. Scopul şedinţei de deschidere îl
constituie întâlnirea cu reprezentanţii entităţii auditate. în cadrul
acesteia sunt dezbătute aspecte privind domeniul auditului,
obiectivele urmărite, modalităţile de lucru privind misiunea de
audit şi se aduce la cunoştinţă programul de intervenţie la faţa
locului.
Ordinea de zi a şedinţei de deschidere cuprinde:
Etapa 2. Intervenţia Ia faţa locului >Prezintă FIAP auditatului, o discută şi o semnează pentru
conformitate;
Intervenţia la faţa locului sau munca pe teren, constă în >înaintează FIAP semnată spre avizare supervizorului;
colectarea documentelor, analiza şi evaluarea activităţii, şi cuprinde >îndosariază FIAP.
următoarele proceduri: în ceea ce priveşte semnarea FIAP de către auditat, există situaţii în
2.1.Colectarea dovezilor care auditatul nu este de acord să semneze FIAP. în vederea rezolvării
2.2.Constatarea şi raportarea iregularităţilor acestui aspect, se poartă discuţii, în urma cărora pot apare două situaţii:
2.3.Revizuirea documentelor de lucru a. elementele care au generat dezacordul sunt de formă şi auditorul
2.4.Şedinţa de închidere acceptă modificări;
b. elementele sunt de fond iar auditorul le va rediscuta cu
2.1. Colectarea dovezilor
Scopul acestei proceduri constă în obţinerea de probe de audit supervizorul.
adecvate şi relevante pentru formularea concluziilor şi Faza de intervenţie la faţa locului presupune efectuarea
recomandărilor. Participanţii la procedura de colectare a dovezilor următoarelor activităţi:
sunt atât auditorii cât şi supervizorul. a. cunoaşterea proceselor supuse verificării şi studierea
Atribuţiile auditorilor specifice procedurii de colectare a procedurilor aferente;
dovezilor sunt: b.intervievarea personalului auditat;
>Efectuează testările prevăzute prin program; c. verificarea îmegistrărilor contabile;
>Apreciază dacă dovezile obţinute sunt adecvate, suficiente şi d.analiza datelor şi informaţiilor;
relevante; e. evaluarea controalelor interne;
>Colectează documentele necesare îndeplinirii misiunii de f. efectuarea testelor;
audit; g.verificarea îndeplinirii recomandărilor din rapoartele anterioare
>Numerotează documentele; de audit.
>Pregătesc şi finalizează FIAP; Tehnicile şi instrumentele specifice misiunilor de audit utilizate
>Transmit supervizorului FIAP, în scopul avizării; în etapa intervenţiei pe teren sunt:
>Indosariază documentele folosite în cadrul misiunii; • Verificarea
>Etichetează, numerotează şi îndosariază testele şi FIAP în Prin intermediul verificărilor se asigură valabilitatea, confirmarea,
dosarul permanent. exactitatea efectuării îmegistrărilor contabile, documentelor,
Atribuţiile supervizorului declaraţiilor, conformitatea cu normele legale şi cu regulamentele
>Analizează şi supervizează testele; stabilite şi eficienţa controalelor interne.
>Revede şi supervizează FIAP. Cele mai utilizate tehnici de verificare sunt:
- comparaţia: constă în faptul că o informaţie este luată în
Pregătirea şi finalizarea FIAP presupune parcurgerea considerare dacă mai multe surse independente atestă existenţa acesteia;
următoarelor faze: • examinarea: vizează descoperirea erorilor;
>Auditorii identifică sau constată problema; • recalcularea: constă în verificarea calculelor matematice;
>Prezintă verbal entităţii auditate problema constatată; • confirmarea: o informaţie este validată dacă este confirmată de mai
>Analizează problema identificată cu supervizorul, o multe surse independente;
formulează şi întocmeşte FIAP;
• concordanţa: punerea de acord în privinţa unor categorii de Procedura de colectare a dovezilor, în cadrul căreia se efectuează
înregistrări diferite; teste şi se întocmesc FIAP, continuă activitatea de strângere a probelor
► garantarea: constă în a da asigurări privind realitatea demarată în etapa de pregătire a misiunii de audit.
tranzacţiilor înregistrate, prin existenţa şi examinarea documentelor
justificative care stau la baza acestora; 2.2. Constatarea şi raportarea iregularităţilor
► urmărirea: procedura de verificare porneşte de la în cazul în care se constată iregularităţi, acestea se raportează
documentele justificative către înregistrările contabile şi are ca scop conducerii entităţii, atât pentru gravitatea lor cât şi pentru stoparea
să constate înregistrarea în totalitate a tranzacţiilor efectuate. rapidă a efectelor negative asupra entităţii auditate. Iregularităţile
•Observarea fizică: constă în constatarea existenţei fizice a constatate pot fi abateri de la procedurile stabilite de entitate sau de la
anumitor elemente materiale; reglementările legale cu aplicabilitate în domeniul auditat a căror
•Interviul: constă în intervievarea de către auditori a netransmitere prin FCRI ar putea genera prejudicii privind gestionarea
persoanelor implicate. Informaţiile obţinute trebuie să fie fondurilor publice.
confirmate cu documente justificative; Concluziile privind comiterea unor iregularităţi au la bază FIAP,
•Analiza: prin analiză activităţile unei entităţi sunt descompuse
în elementele componente, astfel acestea pot fi evaluate iar obligaţia raportării către conducătorul structurii de audit intern, este
individual; cel mai târziu a doua zi. Raportarea are loc prin întocmirea unui
• Chestionarele şi listele de verificare: reprezintă document intitulat Fişa de constatare şi raportare a iregularităţilor
instrumente care conţin întrebările formulate de auditorii interni, la (FCRI).
efectuarea unei misiuni de audit intern. în cazul constatării şi raportării iregularităţilor, există
Pornind de la tematica de detaliu a obiectelor auditabile următoarele atribuţii:
selectate, în cadrul procedurii de colectare a dovezilor, atunci când a. Auditorul - raportează conducătorului compartimentului de
este necesar, are loc efectuarea testelor prevăzute în programul de audit intern, iregularităţile constatate, cel mai târziu a doua zi;
audit. b. Supervizorul - îl informează pe conducătorul entităţii auditate şi
Componentele testului sunt următoarele: structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor.
-obiectul testului; Fişa de constatare şi raportare a iregularităţilor, conţine următoarele
-obiectivele testului; elemente:
-descrierea testului;
-constatările testului;
a. constatarea (abaterea);
-concluziile formulate. b. reglementările legale încălcate;
în continuare, în cadrul procedurii de colectare a dovezilor, pe c. recomandări;
baza testelor efectuate şi a constatărilor, se întocmesc fişele de d. anexe.
identificare şi analiză a problemelor (FIAP).
Fişa de identificare şi analiză a problemei (FIAP) are 2. Revizuirea documentelor de lucru - se efectuează înainte de
următoarele componente: întocmirea proiectului raportului de audit, pentru a se asigura că
-criteriul de referinţă; acestea
-fapta constatată; oferă probele adecvate. în această etapă auditorii procedează la
-cauza; revizuirea documentelor de lucru şi a fişelor de identificare şi analiză
-consecinţele;
-recomandarea auditorului. a problemelor.
Deasemenea are loc constituirea dosarelor de audit intern: 2.4. Şedinţa de închidere
a. Dosarul permanent care cuprinde următoarele secţiuni: Scopul şedinţei de închidere a intervenţiei la faţa locului este acela
■ Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele de a prezenta opinia auditorilor interni, a recomandărilor, a planului de
acestuia: acţiune şi a calendarului de implementare a acestora. Această procedură
-ordinul de serviciu; se finalizează cu întocmirea unei minute a şedinţei de închidere.
-declaraţia de independenţă;
-rapoarte;
-teste;
-fişele de identificare şi analiză a problemelor;
-fişele de constatare şi raportare a iregularităţilor
■ Secţiunea B - administrativă:
-notificarea privind declanşarea misiunii de audit intern;
-minuta şedinţei de deschidere;
-minuta reuniunii de conciliere;
-minuta şedinţei de închidere;
-corespondenţa cu entitatea auditată.
■ Secţiunea C- Documentaţia misiunii de audit intern:
-strategii interne;
-regulamente şi norme aplicabile;
-proceduri de lucru;
-materiale informative referitoare la entitatea auditată
(obligaţii, responsabilităţi, numărul de angajaţi, fişele
posturilor, organigrama, etc);
-informaţii privind activitatea financiară;
-rapoarte de audit anterioare sau rapoarte de audit
externe;
-informaţii referitoare la posturile cheie din entitatea
auditată;
-documentaţia în privinţa analizei riscului;
-documentaţia cu privire la controlul intern.
■ Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării
misiunii de audit intern, care conţine lista de supervizare a
documentelor.
Dosarele misiunii de audit intern constituie proprietatea
entităţii auditate şi sunt confidenţiale. Acestea se păstrează până
când sunt îndeplinite recomandările din raportul de audit intern,
după care se arhivează conform reglementărilor legale.
− - îndosariază proiectul raportului de audit intern în dosarul
Etapa 3. Elaborarea „Raportului de audit intern" permanent, secţiunea A.
In această etapă are loc, elaborarea, transmiterea şi difuzarea
raportului de audit intern, prin parcurgerea următoarelor proceduri: Structura proiectului raportului de audit
intern:
3.1.Elaborarea „proiectului de raport de audit intern";
1. Date de identificare a misiunii de audit
-Echipa de auditare;
3.2.Transmiterea „proiectului de raport de audit intern";
-Ordinul de efectuare a misiunii de audit;
3.3.Reuniunea de conciliere;
-Baza legală a acţiunii de auditare;
3.4.întocmirea raportului de audit final;
-Durata acţiunii de auditare;
3.5.Difuzarea raportului de audit intern.
-Perioada supusă auditării;
3.1. Elaborarea „proiectului de raport de audit -Scopul acţiunii de auditare;
intern" Proiectul raportului de audit intern sau raportul -Obiectivele acţiunii de auditare;
interimar se -Tipul de auditare;
elaborează cu scopul de a prezenta cadrul general, obiectivele, -Metode şi tehnici de verificare utilizate;
constatările, concluziile şi recomandările auditorilor interni. -Documente şi materiale examinate în cadrul serviciilor
Elaborarea acestuia are la bază dovezile colectate şi raportate în implicate în efectuarea misiunii de audit;
fişele de identificare şi analiză a problemelor, fişele de constatare şi
-Materiale întocmite în timpul auditării;
raportare a iregularităţilor şi în celelalte documente de lucru. La
-Organizarea compartimentelor sau serviciilor implicate în
elaborarea proiectului raportului de audit intern participă auditorii
interni şi supervizorul. auditul efectuat şi activităţile desfăşurate în cadrul acestora.
Procedura de întocmire a proiectului raportului, ţinând cont de 2.Constatări
Constatările se referă la toate obiectivele auditului şi la fiecare
atribuţiile auditorilor interni şi ale supervizorului, presupune obiect auditabil selectat pentru a fi auditat, în urma analizei riscurilor.
parcurgerea următoarelor faze: Tot în cadrul acestei secţiuni vor fi prezentate şi fişele de identificare şi
• Auditorii: analiză a problemelor, descoperite prin testele efectuate.
-redactează proiectul raportului de audit intern; 3.încheiere
-precizează pentru fiecare constatare din proiectul de raport, In această parte a raportului preliminar se fac precizări privind
dovada pe care se fundamentează; documentele care au stat la baza întocmirii acestuia, precum şi asupra
-transmit şefului structurii de audit intern proiectul raportului, faptului că toate constatările şi concluziile formulate sunt fundamentate
însoţit de dovezile care stau la baza constatărilor. pe probele colectate.
• Supervizorul:
-analizează proiectul raportului de audit intern şi dacă este 3.2. Transmiterea „proiectului de raport de audit intern"
cazul, propune modificările necesare; Proiectul raportului de audit intern este transmis entităţii auditate,
-stabileşte dacă este necesar ca proiectul de raport să fie
transmis compartimentului juridic pentru revizuire, în totalitate cu scopul ca aceasta să îl poată analiza şi să îşi formuleze puncte de
sau numai anumite părţi ale acestuia. vedere proprii. în termen de 15 zile de la primire poate comunica
• Auditorii: punctele sale de vedere, pe care auditorii interni trebuie să le analizeze,
− efectuează modificările propuse de supervizor, dacă le-au în situaţia în care, în termenul menţionat entitatea auditată nu transmite
acceptat; punctele sale de vedere, se consideră un acord tacit în legătură cu
proiectul de raport, iar reuniunea de conciliere nu va mai avea loc. Dacă
entitatea auditată are alte puncte de vedere privind constatările şi Etapa 4. Urmărirea recomandărilor
recomandările auditorilor, va solicita o reuniune de conciliere. Obiectivul acestei etape este acela de a urmări modul de
implementare a recomandărilor din raportul de audit intern, şi presupune
3.3. Reuniunea de conciliere parcurgerea a două proceduri:
Această reuniune are loc numai în cazul în care entitatea 1.Procedura de urmărire a recomandărilor, care cuprinde
auditată are puncte de vedere diferite faţă de cele ale auditorilor. următoarele etape:
Organizarea reuniunii are loc în termen de 10 zile de la primirea - auditorii interni întocmesc fişa de urmărire a recomandărilor şi
punctelor de vedere, în cadrul reuniunii de conciliere se analizează verifică implementarea acestora la termenele stabilite;
constatările şi concluziile proiectului de raport. Procedura se - la termenele stabilite, entitatea auditată transmite auditorilor o
încheie cu întocmirea şi semnarea minutei reuniunii de conciliere. notă informativă cu privire la stadiul implementării recomandărilor din
în cadrul minutei sunt consemnate rezultatele concilierii şi anume: raportul de audit intern;
-proiectul de raport nu a fost acceptat în totalitate, situaţie în - şeful structurii de audit intern informează periodic conducerea, cu
care raportul de audit trebuie să conţină modificările discutate privire la stadiul implementării recomandărilor, sau dacă nu sunt
şi convenite;
-proiectul de raport a fost acceptat în totalitate, caz în care respectate termenele de implementare.
acesta va fi înaintat conducerii entităţii auditate în calitate de în vederea aplicării recomandărilor din raportul de audit intern,
raport de audit entitatea auditată va întocmi un plan de acţiune şi un calendar privind
_ îndeplinirea acestuia. Structura de audit intern verifică respectarea
3.4. întocmirea raportului de audit intern acestora.
Raportul de audit intern are aceeaşi structură ca şi proiectul de
raport. La întocmirea acestuia vor fi introduse toate modificările 2.Procedura de supervizare
aprobate în şedinţa de consiliere. Auditorii interni semnează Pe tot parcursul desfăşurării unei misiuni de audit intern, are loc
raportul de audit intern pe fiecare pagină, iar supervizorul pe ultima supervizarea de către şeful structurii de audit intern, care are calitatea de
pagină. supervizor. Scopul supervizării este de a da asigurări că obiectivele
misiunii de audit au fost atinse la timp şi în condiţii de calitate.
3.5.Difuzarea raportului de audit intern. în mod concret supervizarea are loc astfel:
Raportul de audit intern este transmis de către şeful structurii a.Auditorii prezintă supervizorului documentele din dosarul
de audit intern, conducătorului entităţii publice care a aprobat permanent, în vederea supervizării.
misiunea de audit, în scopul de a fi analizat şi avizat. Raportul este b.Supervizorul are următoarele atribuţii:
însoţit de punctul de vedere al entităţii auditate şi de rezultatele -pune la dispoziţia auditorilor instrucţiunile adecvate efectuării
concilierii. în urma avizării, copia raportului de audit intern va fi misiunii de audit intern;
transmisă entităţii auditate. -verifică respectarea programului de audit intern şi existenţa
dovezilor;
-supervizează FIAP;
-verifică elaborarea raportului de audit intern.
Procedura de supervizare se concretizează în documentul Lista
de supervizare a documentelor.

S-ar putea să vă placă și