Sunteți pe pagina 1din 55

LUCRAREA STAGIARULUI

IN ACTIVITATEA DE AUDIT FINANCIAR

ANUL I

1
CUPRINS

1. Simularea evaluarii independentei auditorului la acceptarea misiunii de


audit
• Lista situatiilor ce pot aduce atingere independentei auditorului .Fiecare
situatie va fi documentata distinct
2. Planificarea misiuni de audit
• Pentru o societate de productie (ipotetic) se va elabora planul de audit in
urma determinarii pragului de semnificatie
3. Determinarea obiectivelor auditului si a misiuni de audit
• Obiectivele auditului ce se auditeaza
• Minca de audit (cum se auditeza)
• Se va elabora foile de lucru pentru componenta auditata

SIMULAREA EVALUARII INDEPENDENTEI


AUDITORULUI LA ACCEPTAREA MISIUNII DE AUDIT.

2
Angajamentul de audit solicită exprimarea unei opinii asupra unor informaţii financiare de
către un auditor financiar de practică publică.
Asumarea angajamentului de audit impune ca auditorii financiari profesionişti de practica
publică să fie lipsiţi de orice interes ca fiind incompatibil cu principiile integrităţii,
obiectivităţii şi independenţei. Deci principiul care trebuie să stea la baza angajamentului de
audit este independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică.
Factorii care pot afecta independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică
sunt multipli. Potrivit Codului de Conduită Etică şi Profesională, factorii care pot pune la
îndoială independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică sunt:
a) legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora;
b) funcţii pe care auditorii le au sau le-au avut în cadrul societăţilor;
c) alte servicii aduse clienţilor de audit;
d) relaţiile personale şi de familie;
e) onorarii şi/sau onorarii condiţionate;
f) litigii în desfăşurare sau în curs de desfăşurare;
g) asocierea pe termen lung a personalului cu experienţă, cu clienţii de
audit.
a) Legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora pot afecta independenţa
auditorilor financiari de practică publică.
Pentru ca independenţa auditorului să nu fie afectată, acesta trebuie să evite următoarele
situaţii:
- interesele financiare directe cu clienţii sau interese indirecte cu clienţii;
- credite date clientului sau luate de la acesta sau de la orice angajat, investitor principal al
firmei clientului;
- să deţină un interes financiar în asociere cu un client sau cu salariaţii clientului;
- să deţină un interes financiar faţă de o filială, sucursală care nu este client, dar are o relaţie
de investitor cu clientul sau o relaţie cu o filială aflată în zona de influenţă semnificativă.
b) Independenţa auditorilor financiari de practică publică este afectată când deţin funcţii în
cadrul societăţilor auditate. Independenţa nu permite ca auditorul să fie sau să fi fost pe
perioada auditată sau imediat anterioară membru al Consiliului de Administraţie, funcţionari,
angajaţi ai clientului auditat sau asociaţi ai unui membru al consiliului sau angajaţi ai unei
societăţi ori în serviciul unuia dintre aceştia.
În asemenea situaţii, auditorului nu-i este permis să accepte un angajament de audit care
automat implică asumarea unei opinii responsabile. Dacă auditorul se află în una dintre

3
situaţiile de mai sus, perioada imediat precedentă angajamentului de audit nu trebuie să fie
mai mică de doi ani.
c) Serviciile profesionale necesită aptitudini contabile sau conexe effectuate de auditori
financiari profesionişti ce includ contabilitate, audit, consultanţă fiscală şi managerială şi
servicii de management financiar.
În situaţia în care un auditor financiar profesionist este solicitat să ofere, în afara serviciilor
de audit, şi alte activităţi unui client, el trebuie să fie atent să nu execute funcţii de conducere
sau să ia decizii de conducere, responsabilităţi ce revin Consiliului de Administraţie şi
conducerii clientului.
Serviciile consultative (manageriale, fiscalitate) pot fi furnizate de auditori financiari
profesionişti de practică publică cu condiţia ca aceştia să nu se implice în actul de decizie al
clientului. Aceasta presupune „să nu existe nici o implicaţie în responsabilitatea asumată
pentru deciziile de conducere“.
Există societăţi mici care nu au personal contabil angajat, iar pregătirea situaţiilor financiare
este frecvent solicitată de un auditor financiar profesionist de practică publică. Auditorul
poate să execute asemenea servicii, dar trebuie să respecte următoarele cerinţe pentru a nu
afecta integritatea şi independenţa:
1. Lipsa oricărei relaţii sau asociere de relaţii cu clientul pentru evitarea conflictului de
interese.
2. Clientul este responsabil pentru situaţiile financiare.
3. Auditorul financiar profesionist de practică publică nu trebuie să se confunde cu rolul
angajatului sau pe post de conducător coordonând operaţiunile unei societăţi.
4. Testele de audit trebuie efectuate, chiar dacă auditorul financiar profesionist de practică
publică a preluat sau a realizat instrumentarea tehnică contabilă. Este de preferat ca
personalul desemnat cu efectuarea formulelor contabile să nu participe la examinarea unor
rapoarte sau situaţii financiare.
d) Independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică poate fi afectată dacă
există relaţii personale şi de familie.
Dacă un auditor îşi exercită profesia în mod individual sau angajat implicat în auditul unui
client este soţul clientului, copilul aflat în întreţinerea acestuia sau rudă cu acesta,
independenţa auditorului este afectată.
Trebuie avut în vedere de la bun început că o asemenea relaţie creează o ameninţare „pentru
independenţă“.

4
e) În situaţia în care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienţi au o pondere
mare a onorariilor brute totale, auditorul financiar de practică publică poate deveni dependent
de acel client şi poate genera suspiciuni în privinţa independenţei. Este dificil de precizat ce
procent din onorariile unui client sau grup de clienţi asociaţi este la limita inacceptabilă din
totalul onorariilor.
Auditorul trebuie să ia în considerare dacă acele onorarii nu sunt cu mult peste limita
„rezonabilului“ astfel încât să nu-i afecteze independenţa faţă de client.
Onorariile încasate în cote procentuale sau similare sunt tratate ca onorarii condiţionate. Dacă
ele sunt fixate de autoritate publică sau tribunale jurisdicţionale, atunci nu sunt onorarii
condiţionate.
Serviciile profesionale nu se acordă unui client conform unui acord prin care nu se percepe
nici un onorariu decât dacă acesta este condiţionat de rezultatele serviciilor respective.
Alte elemente care pot afecta independenţa auditorului financiar profesionist de practică
publică sunt bunurile şi serviciile acceptate de către soţii şi copiii aflaţi în întreţinerea lor, cu
excepţia celor care sunt oferite publicului larg.
De asemenea, proprietatea asupra capitalului trebuie să aparţină în totalitate auditorilor
financiari de practică publică. Dacă capitalul sau o parte a acestuia este deţinut de terţi sau
capitalul a fost finanţat de terţi, aceştia pot influenţa auditorii financiari în misiunea pe care o
au de realizat.
Participarea altor persoane la capitalul unei societăţi de audit este permisă cu condiţia ca
majoritatea atât a proprietăţii asupra capitalului, cât şi a drepturilor la vot să aparţină numai
auditorilor financiari de practică publică.
f) Orice litigiu iminent sau în desfăşurare, în care sunt implicaţi auditorii financiari de
practică publică şi un client, este considerat un obstacol al independenţei auditorului. Orice
intenţie a clientului de a începe acţiunea legală împotriva unui auditor financiar de practică
publică poate cauza auditorului financiar de practică publică şi firmei un element semnificativ
ce poate afecta activitatea auditorului. Intenţia unei acţiuni sau iminenţa unei acţiuni
judecătoreşti din partea auditorului financiar în mod automat conduce la lipsa de
disponibilitate a conducerii de a prezenta informaţii relevante auditorului financiar.
g) Independenţa auditorului financiar profesionist de practică publică poate fi afectată în
situaţia în care este utilizat acelaşi personal într-un angajament de audit. Există pericolul „ca
o implicare pe termen lung a unui auditor financiar cu un client să conducă la relaţii strânse
care pot fi înţelese ca o subminare a obiectivităţii şi independenţei“. Familiaritatea bazată pe

5
o lungă continuitate a activităţii poate afecta îndeplinirea tuturor procedurilor de audit,
precum şi utilizarea raţionamentelor obiective asupra raportului de audit.
Pentru a preîntâmpina efectele negative asupra independenţei şi obiectivităţii în executarea
serviciilor profesionale, auditorul financiar de practică publică trebuie să efectueze o rotaţie
regulată a personalului cu experienţă în timpul unui angajament de audit. Rotaţia personalului
este dificilă mai ales în cadrul societăţilor mici, unde există domenii specializate de audit.
Măsurile de siguranţă şi de stabilire permanentă a consultanţei externe cu auditori financiari
experimentaţi sau din organizaţiile profesionale disponibile (Camera Auditorilor) nu trebuie
să fie ocolite.

6
2.PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT

Conceptul de planificare în audit


Auditorul trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că misiunea va fi
îndeplinită în condiţii de economicitate, eficienţă, eficacitate şi la termenul convenit.
Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale şi abordări
detaliate cu privire la natura, durata şi gradul de cuprindere preconizat al auditului.
Activitatea de planificare a auditului comportă următoarele caracteristici:
 Raţionalitatea. Procesul de planificare şi rezultatele acestuia permit
auditorului evaluarea logică a îndeplinirii sarcinilor, precum şi stabilirea de obiective
clare;
 Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp,
astfel încât priorităţile să fie clar scoase în evidenţă;
 Coordonarea. Planificarea permite coordonarea atât a politicilor de audit, de
către instituţiile de audit, cu auditurile realizate efectiv, cât şi a activităţii desfăşurate
de alţi auditori sau experţi.
Principalele obiective ale planificării auditului sunt:
a) stabilirea modalităţilor prin care obligaţiile legale ce revin auditorului şi alte priorităţi de
audit sunt respectate;
b) identificarea întinderii atribuţiilor şi rezultatelor previzibile ale auditorilor;
c) definirea modului în care vor fi obţinute şi analizate probele de audit necesare atingerii
obiectivelor auditului;
d) identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectivă şi stabilirea bugetului de
timp şi a costurilor;
e) controlarea şi supravegherea de către conducerea entităţii auditate a auditurilor individuale,
iar de către instituţiile supreme de audit realizarea unui control şi a unei supravegheri totale
(generale).

Planificarea misiunii de audit


Misiunea de audit este definită ca o sarcină separată şi identificabilă, care se
finalizează prin emiterea de către auditor a unui punct de vedere, declaraţie sau opinie,
consemnate potrivit unor reguli într-un raport, asupra îndeplinirii unor obiective clare şi bine
determinate, aferente unui grup structurat pe acţiuni, activităţi, programe sau organisme,
numite generic „entitate auditată”.

7
Obiectivul misiunilor de audit constă în auditul de atestare financiară, auditul de
legalitate şi/sau conformitate, auditul performanţei ori combinaţii între acestea.
Indiferent de obiectivele sale, o misiune de audit include în mod tipic, următoarele
etape:
A. etapa preliminară, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:
- adunarea şi evaluarea iniţială a informaţiilor despre entitate;
- evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi de control intern;
- definirea obiectivelor detaliate ale auditului;
- evaluarea iniţială a resurselor necesare auditului şi stabilirea calendarului de lucru.
B. etapa de planificare, care constă în realizarea următoarelor acţiuni:
- elaborarea planului de audit;
- stabilirea legăturii cu entitatea auditată;
- întocmirea programelor de audit ca părţi componente ale planului de audit;
- aprobarea planului de audit.
C. etapa de lucru în teren, care cuprinde următoarele acţiuni:
- colectarea şi evaluarea probelor de audit;
- redactarea unor concluzii iniţiale;
- revederea interimară (provizorie);
- identificarea şi aprobarea oricăror modificări necesare să fie aduse planului de audit.
D. etapa raportării, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:
- proiectarea şi analiza concluziilor, opiniilor, recomandărilor;
- reanalizarea, aprobarea şi publicarea rezultatelor;
- punerea de acord a resurselor folosite cu cele alocate prin planul de audit;
- evaluarea performanţei echipei de audit (la nivelul instituţiei supreme de audit sau societăţii
de audit).
E. etapa de post – raportare, care constă în supravegherea impactului pe care îl are asupra
entităţii auditate.
Aceste etape nu sunt neapărat distincte şi pot fi extinse.
Un plan de audit eficace este dependent de munca desfăşurată în etapa preliminară.
În mod frecvent, majoritatea informaţiilor necesare în etapa preliminară, sau cum se
mai numeşte, etapa de pre – planificare, se referă la:
a) Înţelegerea entităţii auditate. Auditorul trebuie să identifice aspectele
importante ale mediului în care entitatea îşi desfăşoară activitatea, şi
anume:
• obiectivele entităţii auditate;
• intrările: resurse şi fonduri, cadrul legal, personalul;
• ieşirile: ordinea şi importanţa relativă a rezultatelor
comparativ cu obiectivele entităţii; caracteristicile pieţei în care
operează entitatea; raporturi obligatorii şi neobligatorii cu alte
entităţi etc;
• modul de operare a entităţii auditate privind:
organigrama şi responsabilităţile, sistemele cheie de
management şi control şi sistemele cheie financiar – contabile.
b) Impactul entităţii auditate asupra auditului. Cunoaşterea entităţii
auditate îl determină pe auditor să stabilească în ce mod va fi afectat
auditul de operaţiile şi mediul entităţii auditate.
În acest sens el cuantifică:
- riscurile inerente asociate cu activităţile generate de mediul şi organizarea entităţii;
- riscurile inerente asociate cu tipul de entitate auditată;

8
- controalele efectuate de conducerea entităţii pentru a minimiza riscurile şi a maximiza
eficienţa acestor controale;
- factorii speciali sub influenţa cărora operează entitatea şi impactul lor potenţial asupra
auditului.
Pentru efectuarea acestei cuantificări, auditorul realizează în fapt evaluarea
preliminară a sistemelor contabil şi de control intern, după metodologia ce este prezentată
într-un capitol separat.
c) Mediul şi obiectivele auditului. Auditorul ia în considerare forma,
conţinutul şi utilizatorii raportului de audit, după care specifică
obiectivele auditului. Pentru auditul performanţei, mai ales, este
important să se facă acest lucru mai amănunţit, ceea ce permite
auditorului să definească criteriile pe baza cărora se vor stabili şi
evalua probele de audit.
d) Probele de audit. Auditorul trebuie să identifice probele de audit ce îi
sunt necesare pentru atingerea obiectivelor auditului. Pe baza valorii
dovezii, relevanţei şi a rezonabilităţii auditorul decide următoarele:
- modul de abordare a auditului;
- sursele probelor de audit, procedeele şi tehnicile pentru obţinerea acestora;
- testarea probelor de audit.
e) Resursele auditului. După ce auditorul a definit natura, tipul,
cantitatea, sursele, tehnicile de obţinere a probelor de audit, el poate
estima resursele necesare pentru obţinerea şi analiza acestora.
f) Documentarea. Auditorul trebuie să realizeze o documentare atentă a
rezultatelor de auditat, inclusiv a unui sumar al rezultatelor auditorilor
anterioare şi impactul acestora.
g) Consultările cu entitatea auditată. Întotdeauna, o discuţie cu
entitatea auditată despre constatările din etapa preliminară este extrem
de folositoare auditorului.

Planul de audit. Programul de audit


Planul misiunii de audit este un document cheie. În elaborarea lui este esenţială
eşalonarea activităţilor în timp, urmărindu-se cuprinderea tuturor informaţiilor necesare, dar
trebuie să rămână sintetic, clar şi concis.
Având în vedere că nu este posibilă elaborarea unui plan universal de audit,
prezentăm în continuare un conţinut minimal al unui plan de audit:
• cadrul legal al auditului;
• scurtă descriere a activităţii, programului sau entităţii;
• motivul auditării;
• factorii ce influenţează auditul, inclusiv aceia care determină materialitatea
(semnificaţia sau importanţa relativă) problemelor luate în consideraţie;
• aprecierea riscurilor; materialitatea şi pragul de materialitate;
• obiectivele auditului;
• întinderea şi modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie
obţinute pentru a atinge obiectivele auditului;
• resursele necesare şi la ce moment;
• estimarea unei taxe pentru audit (dacă este cazul);
• detalii privind persoanele din interiorul entităţii auditate, care asigură legătura
cu auditorul;

9
• programul desfăşurării auditului şi data la care proiectul de raport va fi
disponibil pentru discutarea lui preliminară;
• forma, conţinutul şi utilizatorii raportului final.
Planificarea auditului este un proces dinamic. Pentru atingerea obiectivelor
auditului, în timp, este posibil să se impună efectuarea unor modificări asupra planului iniţial,
realizat în activitatea preliminară, deoarece concluziile cheie apărute în această activitate
furnizează bazele planului de audit.
Auditorul elaborează un program de audit care să stabilească natura, durata şi
întinderea procedurilor de audit planificate, necesare pentru implementarea planului de audit.
Programul de audit se constituie într-un set de instrucţiuni adresate membrilor
echipei de audit şi într-un mijloc de control şi evidenţă privind desfăşurarea activităţii de
audit. El cuprinde, de asemenea, obiectivele auditului pentru fiecare domeniu şi un grafic de
timp pentru fiecare domeniu de procedură de audit.
La întocmirea programului de audit se iau în considerare evaluările riscurilor
inerente şi de control şi nivelul necesar de asigurare garantată de procedurile de fond. De
asemenea, auditorul ia în considerare durata efectuării testelor de control şi a procedurilor de
fond, existenţa din partea entităţii şi implicarea altor auditori sau experţi.

Planul general de audit


Auditorul trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan general de audit prin care
să se descrie sfera de cuprindere şi desfăşurarea auditului.
Aspectele ce trebuie luate în considerare de către auditor în dezvoltarea unui plan
general de audit includ:
Cunoaşterea activităţii entităţii:
• factorii economici generali şi condiţiile specifice sectorului de activitate ce
afectează entitatea;
• caracteristicile importante ale activităţii entităţii, activitatea sa, performanţele
financiare şi cerinţele de raportare, inclusiv schimbările intervenite de la ultimul audit;
• nivelul general de competenţă al conducerii;
• categoriile şi tipurile de impozite şi taxe specifice entităţii auditate;
• înlesniri (amânări, scutiri, reduceri) la plata impozitelor şi taxelor datorate;
• analiza conţinutului dosarului fiscal aflat la organele fiscale.
Înţelegerea sistemului contabil şi de control intern:
• politicile contabile adoptate de entitate şi schimbările intervenite în acestea;
• efectele noilor reglementări contabile sau de audit;
• actualizarea sistematică a obligaţiilor fiscale şi a modului de înregistrare în
contabilitate, ca urmare a modificărilor legislaţiei fiscale;
• cunoaşterea cumulativă de către auditor a sistemelor de contabilitate şi de
control intern şi a accentului relativ estimat a fi pus pe testele de control şi procedurile
de fond.
Riscul şi pragul de semnificaţie:
• evaluarea estimată a riscurilor inerente şi de control şi identificarea domeniilor
semnificative de audit;
• stabilirea nivelurilor pragului de semnificaţie pentru scopurilor auditului;
• posibilitatea existenţei unor informaţii eronate semnificative, incluzând experienţa
pierderilor anterioare sau a unor fraude;
• identificarea domeniilor complexe de contabilitate, inclusiv a celor care implică
estimări contabile.
Natura, durata şi întinderea procedurilor:

10
• schimbările posibile privind importanţa domeniilor specifice de audit;
• efectul tehnologiei informaţionale asupra auditului;
• activitatea internă de audit şi efectul său estimat asupra procedurilor de
audit extern;
• stabilirea unor proceduri de audit intern pentru urmărirea ansamblului
obligaţiilor fiscale ale entităţii.
Coordonarea, îndrumarea, supervizarea şi revizuirea:
• implicarea altor auditori în auditul componentelor, de exemplu, al filialelor,
sucursalelor şi diviziunilor;
• implicarea experţilor;
• cerinţele de personal.
Alte aspecte:
• posibilitatea ca prezumţia de continuitate a activităţii să fie pusă în discuţie;
• condiţii ce solicită o atenţie specială, cum ar fi existenţa părţilor afiliate;
• termenii angajamentului şi alte responsabilităţi statutare;
• natura şi momentul efectuării rapoartelor sau altor comunicări cu entitatea,
care se estimează în timpul angajamentului.
Auditorii trebuie să elaboreze şi să documenteze programe de audit pe domenii de
activitate (fiscal, financiar – contabil, achiziţii creanţe, mediu ş.a.), care să stabilească natura,
durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, cerute pentru implementarea planului
general de audit.
Planul general de audit şi programele de audit pe domenii de activitate trebuie
revizuite ori de câte ori este necesar în timpul derulării auditului.

Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui


audit – ISA 320
1) Ce presupune?
- Determinarea pragului de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare în etapa de
planificare

- Determinarea pragurilor de semnificaţie funcţionale

- Revizuirea, dacă este cazul, a pragului de semnificaţie în timpul desfăşurării auditului


sau la finalizarea misiunii

2) Care este obiectivul?


- de a utiliza pragul de semnificaţie în planificarea şi realizarea auditului
3) Când sunt considerate denaturările, inclusiv omisiunile, semnificative în situaţiile de
raportare?

11
- dacă s-ar putea aştepta ca ele, în mod individual sau agregat să influenţeze deciziile
economice ale utilizatorilor obişnuiţi, nu specifici, luate pe baza acestor situaţii de raportare
4) Care sunt premizele, cu privire la utilizatorii obişnuiţi, nu specifici, ai situaţiilor de
raportare, de la care pleacă auditorul la utilizarea pragului de semnificaţie?
-că au o înţelegere rezonabilă a afacerii, a activităţilor economice şi a contabilităţii;
-că au bunăvoinţa de a studia informaţiile din situaţiile financiare cu o diligenţă rezonabilă
-că înţeleg şi acceptă faptul că situaţiile financiare sunt întocmite, prezentate şi auditate la
nivelul pragului de semnificaţie
-că recunosc incertitudinile inerente induse de estimări, raţionamente profesionale şi luarea în
considerare a evenimentelor viitoare

5) Când şi unde se utilizează pragul de semnificaţie?


-la planificarea auditului
-la realizarea auditului
-în evaluarea efectelor denaturărilor identificate şi al denaturilor necorectate dacă este cazul
(ISA 330)
-în formarea opiniei din raportul de audit (ISA 330)
6) Cine afectează judecăţile cu privire la pragul de semnificaţie?
- mărimea denaturării
-natura denaturării
-o combinaţie a mărimii şi naturii denaturării
7) Ce reprezintă pragul de semnificaţie funcţional şi la ce se poate referi?
-suma sau sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul de semnificaţie la
nivelul situaţiilor financiare ca întreg, pentru a reduce la un nivel rezonabil de scăzut
probabilitatea ca denaturările necorectate sau nedetectate agregate să depăşească pragul de
semnificaţie pentru situaţiile financiare ca întreg
-se poate referi şi la suma sau sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul
de semnificaţie, pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi şi prezentări

8) Cum poate fi utilizat pragul de semnificaţie în planificare?


-la stabilirea strategiei generale de audit (pragul de semnificaţie la nivelul situaţiilor
financiare)
-la fundamentarea raţionamentului cu privire la mărimea denaturărilor considerate
semnificative cu rol în: selectarea şi aplicarea procedurilor de evaluare a riscurilor,

12
identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă, selectarea şi aplicarea
procedurilor de audit suplimentare (pragul de semnificaţie funcţional)
9) Cum se determină pragul de semnificaţie?
-pe baza raţionamentului profesional
a) la nivelul situaţiilor financiare luate ca întreg
-prin aplicarea unui procent asupra unui reper: active, datorii, capital propriu, venituri,
cheltuieli, profit (profit înainte de impozitare sau profit înainte de impozitare din activităţi
continue), active nete, drepturi de creanţă – în funcţie de circumstanţe
-reperele pot proveni fie din situaţiile financiare precedente sau bugetate ajustate dacă este
cazul (o achiziţie, fuziune, divizare, schimbarea unor condiţii, etc.), fie din situaţii financiare
preliminare
b) pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi sau prezentări care pot influenţa
decizia utilizatorilor situaţiilor financiare în anumite circumstanţe
- tranzacţii cu părţi afiliate, remunerarea conducerii şi celor însărcinaţi cu guvernanţa
-prezentări cheie domeniului de activitate (exemplu: costuri de cercetare şi dezvoltare în
industria farmaceutică)
-rezultate privind o entitate recent achiziţionată

10) Cum se determină pragul de semnificaţie funcţional?


-prin aplicarea unor procente asupra unor tranzacţii, clase de conturi sau prezentări
11) Când se modifică (revizuieşte) pragul de semnificaţie?
-modificări ale circumstanţelor iniţiale
-apar noi informaţii care afectează decizia iniţială
-apar schimbări în înţelegerea auditului
-situaţiile financiare finale sunt semnificativ diferite faţă de cele previzionate
12) Ce conţine documentaţia de audit privind pragul de semnificaţie?
-calculul pragului de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare ca întreg
-pragul sau pragurile de semnificaţie pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi sau
prezentări
-pragurile de semnificaţie funcţionale
-reviziile şi modificările intervenite

13
ANALIZA RISCURILOR in pragul de semnificatie Secţiunea

F1

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL

Iniţialele Data
Client: S.C. CONSTRUCT SRL Întocmit de: M.A. 10.03.2008
Perioada: 2007 Revizuit de: G.D. 10.03.2008

DA NU
1. Managementul

(a) Le lipsesc managerilor cunoştinţele şi experienţa necesare a NU


conduce societatea?

(b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad NU


de risc ridicat?

(c) Au avut loc schimburi ale managerilor cu funcţii cheie în cursul NU


exerciţiului financiar?

(d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al DA


rentabilităţii sau îndeplinirea unor obiective? (de ex. pentru
îndeplinirea unor cerinţe din partea creditorilor)

(e) Are rezultatul reportat o semnificaţie personală pentru manageri? NU


(de ex. prime legate de profit)

(f) Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe? NU

(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale performante? NU

(h) Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice? (Această DA


întrebare este relevantă numai dacă se identifică un risc la punctul (d)
sau (e) de mai sus).

14
EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii:
Echipa de conducere executivă dispune de cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a
conduce în bune condiţii societatea, iar factorii de risc detectaţi nu duc la concluzia că
există tendinţa conducerii de a manipula conturile în beneficiul său personal.

DA NU
2. Contabilitate

(a) Este funcţia contabilităţii descentralizată? DA

(b) Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea şi capacitatea de a- NU


şi duce la îndeplinire sarcinile care le revin?

(c) Există probleme de atitudine sau de moral scăzut în departamentul de NU


contabilitate?

(d) Există riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului ca angajaţii NU


societăţii lucrează sub presiune?

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CONTABIL

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii:
Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit.

3. Activitatea societăţii auditate


(a) Îşi desfăşoară societatea activitatea într-un sector cu risc ridicat? NU

(b) Există vreun creditor – terţă parte cu o importanţă individuală NU


semnificativă?

(c) Există o concentrare de acţiuni sau de drepturi de vot mai mare de NU


25% în posesia unor membrii ai Consiliului de Administraţie fără funcţie
executivă?

(d) Se anticipează ca afacerea (sau o parte din ea) ar putea fi vândută în NU


viitor?

(e) A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni? NU

15
(f) Este societatea insolvabilă? NU

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AFACERI

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii:
Riscul sectorului de activitate este scăzut, activitatea desfăşurându-se constant bine, dar
cu probleme financiare datorate cash-flow-ului fluctuant. Datorită prudenţei auditorului,
riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scăzut.

DA NU
4. Auditul societăţii

(a) Este prima dată când firma va audita acest client? NU

(b) S-a exprimat în raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative în NU


vreunul din ultimii doi ani?

(c) Aţi descrie relaţia cu societatea – client ca fiind “conflictuală” sau NU


“în deteriorare”?

(d) Există presiuni legate de onorarii sau de timp? NU

(e) Există un număr însemnat de operaţiuni “greu de auditat”? DA

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii:
Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit. Datorită prudenţei
auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scăzut.

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI INERENT

Pe baza celor de mai sus:

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

16
Semnat: M.A. Data: 10.03.2009
Secţiunea
F2

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC

Iniţialele Data
Client: S.C. CONSTRUCT SRL Întocmit de: M.A. 10.03.2008
Perioada: 2007 Revizuit de: G.D. 10.03.2008

Mărimea eşantionului
Pragul de semnificaţie = Ref. (bazată pe judecată) /
Riscuri inerente specifice
701.919 lei sit. Factorul iniţial de risc
(la F3)
Întrebări
Riscul inerent general = scăzut Evaluare
1 2 3 4 5 6
Imobilizările corporale şi
necorporale
- - π - - - Scăzut 50 %

Stocuri şi producţie în curs de


execuţie – cantităţi
- - π - - - Scăzut 50 %

Stocuri şi producţie în curs de


execuţie – evaluare
- - π - π - Scăzut 50 %

Debitori - - π - - - Scăzut 50 %
Conturi la bănci şi casa – plăţi - - π - - - Scăzut 50 %
Conturi la bănci şi casa –
- - - - - - Scăzut 50 %
încasări
Conturi la bănci – confruntate
- - - - - - Scăzut 50 %
cu extrasele de cont
Creditori - - π - - - Scăzut 50 %
Creditori pe termen lung - - - - - -
Vânzări - - π - - - Scăzut 50 %
Cumpărări - - π - - - Scăzut 50 %
Cheltuieli - - π - - - Scăzut 50 %
Salarii şi indemnizaţii - - - - - - Scăzut 50 %
Alte secţiuni de audit - - - - - - Scăzut 50 %
Balanţa de verificare şi
- - - - - - Scăzut 50 %
înregistrările contabile

17
Situaţii financiare preliminare
şi înregistrări după sfârşitul - - - - π - Scăzut 50 %
exerciţiului.
Semnat: M.A. Data: 10.03.2009

18
RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA
EŞANTIOANELOR INIŢIALE

Număr de riscuri NIVEL GENERAL DE RISC INERENT


inerente specifice
identificate
Foarte scăzut Scăzut Nivel mediu Nivel ridicat
0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%
3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%
5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

ÎNTREBĂRI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE

Î1 Sistem expus erorilor /sistem inabeCMat /sistem manual necomputerizat?

Î2 Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregătit profesional?

Î3 Operaţiuni complexe (natura operaţiunii efective, nu modul cum este ea înregistrată)?

Î4 Risc de pierderi /deturnări de fonduri / fraudă?

Î5 Multe judecăţi profesionale /calcule?

Î6 Operaţiuni neobişnuite (natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?

Se răspunde pe baza cunoaşterii clientului la întrebările Î1-Î6, completând cu π acolo unde


apare un risc sau – unde nu apare un risc toate liniile pe orizontală din cadrul secţiunii F2 (la
rubrica întrebări).
Se numărăr pe orizontală răspunsurile π . cu ajutorul tabelului de mai sus se calculează riscul
inerent specific astfel:
- ne poziţionăm pe coloana scăzut (deoarece aşa a rezultat evaluarea riscului inerent
general din secţiunea F1)
- în funcţie de numărul răspunsurilor π pe orizontală, se face intersecţie între coloana de
‚scăzut’ şi numărul de răspunsuri π
- rezultatul se completează în ultima coloană a secţiunii F2

19
Secţiunea

RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA

EŞANTIOANELOR INIŢIALE

Iniţialele Data
Client: S.C. CONSTRUCT SRL Întocmit de: M.A. 10.03.2009
Perioada: 2007 Revizuit de: G.D. 10.03.2009

20
R isc ine re nt C alc ulul
R isc ul de
(R I): be nzii de riscD ime nsiunea
RNNE control
R I x R N N Ee şantionului
sursa F2 (R C )
x RC

Imobilizări corpora le şi nec orporale50% 56% 100% 28% 33


C onturi a le grupului şi inve stiţii 50% 100% 100% 50% 43
Stoc uri şi producţie în curs de
50% 56% 100% 28% 35
exec uţie – ca ntităţi
Stoc uri şi producţie în curs de
50% 56% 100% 28% 35
exec uţie – evaluare
D ebitori 50% 56% 100% 28% 35
P lasamente pe terme n sc urt 50% 31% 100% 16% 23
C onturi la bănci şi c asa – plăţi 50% 56% 100% 28% 35
C onturi la bănci şi c asa – înca sări50% 56% 100% 28% 35
C onturi la bănci – confrunta te c u
50% 31% 100% 16% 25
extrase le de c ont
C reditori 50% 100% 100% 50% 48
C reditori pe terme n lung 50% 100% 100% 50% 43
V ânzări 50% 56% 100% 28% 35
C umpără ri 50% 100% 100% 50% 48
C heltuie li 50% 100% 100% 50% 48
Sa la rii şi indemnizaţii 50% 56% 100% 28% 35
A lte sec ţiuni de a udit 50% 100% 100% 50% 43
B a lanţa de verific are şi înregistră ri
50% 100% 100% 50% 43
contabile
Situa ţii fina nc iare pre liminare şi
înre gistră ri după sfârşitul 50% 56% 100% 28% 33
exerciţiului

Se m nat
: M .A . D ata: 10.03.2008

21
3.DETERMINAREA OBIECTIVELOR AUDITULUI SI A MUNCII
DE AUDIT.

OBIECTIVELE AUDITULUI
Definirea misiunii
Misiunea de audit s-a efectuat în vederea certificării realităţii şi integrităţii
operaţiunilor economico-financiare prezentate în situaţiile financiare ale SC CONSTRUCT
SRL. Această misiune a fost solicitată de acţionariatul societăţii.
Scopul misiunii a fost:
analiza şi interpretarea evoluţiei elementelor patrimoniale şi a componentelor
rezultatelor, în scopul identificării erorilor probabile din aceste valori provizorii şi a
elementelor care necesită investigaţii suplimentare şi o posibilă concentrare a efortului de
audit.
elaborarea documentaţiei de audit – culegerea probelor de audit , în vederea susţinerii
opinei exprimate.
Limitarea misiunii
Conform scrisorii de angajament, prezentate în anexa nr.1, semnată de conducerea
societăţii CONSTRUCT SRL, societatea s-a angajat să furnizeze toate documentele
justificative şi informaţiile referitoare la elementele patrimoniale privind operaţiunile
realizate de aceasta.
Potrivit termenilor şi condiţiilor misiunii de audit, termeni acceptaţi de conducerea
societăţii prin contractul semnat cu auditorul în decembrie 2008, misiunea s-a desfăşurat în
maniera pe care am considerat-o necesară pentru a ne îndeplini sarcinile, incluzând aplicarea
unor proceduri asupra tranzacţiilor, existenţei proprietăţii, respectării principiilor şi regulilor
contabile şi evaluării activelor în felul pe care l-am considerat necesar.
Concluziile formulate în prezentul raport se bazează pe documentele primare şi
informaţiile furnizate de partenerii de afaceri ai societăţii până la data de 31.12.2005. În
consecinţă, auditorul nu este responsabil pentru eventualele omisiuni care ar putea să apară
datorită neprezentării în timp util, de către părţi, a unor documente primare pentru
înregistrare, sau nefurnizării unor anumite informaţii. Pentru anumite elemente, estimarea s-a
bazat pe informaţiile primite de la managementul şi angajaţii societăţii.
Organizarea misiunii de audit
Pe baza concluziilor analizei economico-financiare s-a procedat la o examinare
analitică a elementelor patrimoniale care deţineau o pondere majoră în structura bilanţului

22
contabil. De asemenea, s-au avut toate aspectele legale şi statutare în ceea ce priveşte
exercitarea funcţiunilor. Echipa de auditare, formată din 2 colaboratori, a lucrat până în 25
febr. 2008 la sediul din Str. Nicolae Bălcescu, Bl.N2 ,Sc.C, Târgovişte în spaţiul special
amenajat pentru a fi asigurată confidenţialitatea datelor, colectând informaţii de la
administrator, angajaţi şi analizând şi prelucrând toate documentele primare referitoare la
situaţia financiară a societăţii.
Documentele de lucru
Pentru realizarea activităţii de audit s-au utilizat suporturile operaţionale codificate cu
referinţe standadizate, în funcţie de etapa auditului şi obiectivele urmărite îndosariate alături
de anexe în partea finală a lucrării, astfel:
Secţinuea EA “Planificare şi rapoarte”
Secţiunea EB “Aprecierea controlului intern”
Secţiunea EC “Controlul conturilor”
Foile de lucru pentru fiecare obiectiv urmărit în cadrul fiecărei secţiuni

Analiza economico- financiară a cheltuielilor şi veniturilor

Analiza structurii veniturilor la SC Construct SRL:


2007 2008
lei % lei %
Nr.c Indicatori I2005/2004(%
rt. )
1. Venituri din vânzări 219367 99,39 289911 100 132,15
de mărfuri
2. Alte venituri din 1344 0,61 - - -
exploatare
TOTAL VENITURI 220711 100 289911 100 131,35

Ponderea principală a veniturilor este deţinută de veniturile din vânzari de mărfuri,


venituri realizate în exclusivitate din activitatea comercială a societăţii.
În 2007, în structura veniturilor, o pondere de 61% o deţin alte venituri din exploatare,
în timp ce în 2008 sunt inexistente. Prezenţa acestora în 2007 se datorează exclusiv
veniturilor din vânzarea unui mijloc fix.
Analiza cifrei de afaceri
Din problematica cifrei de afaceri pentru aprofundarea analizei se va investiga
evoluţia în timp a CA şi structura acesteia pe categorii de produse.

23
evoluţia în timp a CA
Orizontul de timp ales pentru investigare este de 3 ani, perioada 2006-2008 pentru
care se va urmări dinamica CA în preţuri constante.

Nr.c Indicatori Perioada analizată Ritm mediu de


2006 2007 2008
rt. creştere (%)
1. Cifra de afaceri (lei) 150656 219367 289911 -
2. Creşterea anuală a CA (Rc - 145,61 132,16 38,72
%)
3. Creşterea anuală a preţurilor - 9,7 8,72 -
(Rp %)
4. CA corectată (CA %)
R 150656 199970 266658 33,04
5. Creşterea reală a CA(%) 132,73 133,35
În preţuri curente, CA înregistrează o creştere într-un ritm mediu anual de 38.72%, în
timp ce creşterea CA reală (după eliminarea inflaţiei, a creşterii preţurilor) înregistrează o
valoare inferioară acesteia cu 5.68%, diferenţă care corespunde creşterii CA pe seama
creşterii preţurilor.

structura CA pe categorii de produse


Nr.c Indicatori 2003 2004 2005
lei % lei % lei %
rt.
1. Produse alimentare 72 70 63
2. Produse nealimentare 28 30 37
3. Total CA 150656 100 219367 100 289911 100

Din analiza CA pe categorii de produse se constată că ponderea principală o deţin


produsele alimentare cu o evoluţie descendentă însă şi mai accentuată în 2008, în timp ce
produsele nealimentare deţin o pondere între 28% - 37%, înregistrând o evoluţie ascendentă
pe orizontul analizat.
Schimbarea ponderilor în portofoliul de produse se datorează în special scăderii
cererii pentru produsele alimentare ca urmare a apariţiei concurenţei puternice, gen magazine
mega-discount şi o reacţie favorabilă a managementului întreprinderii prin reorientarea către
alte produse (creşterea ponderii la produsele nealimentare).

Analiza marjei comerciale (Mc)

24
Pe lângă capacitatea de a satisface cererile consumatorilor, produsele comercializate
au şi capacitatea de a degaja marje.
Din problematica marjei, pentru analiză au fost investigate următoarele aspecte:
nivelul şi structura marjei
evoluţia în timp

Nr.c Indicatori 2006 2007 2008 R(%)


rt.
1. Cifra de afaceri 150656 219367 289911 38,72
2. Costul de cumpărare al 127110 186286 245177 38,88
mărfurilor vândute
3. Cumpărări de mărfuri 132225 189287 248486
4. Variaţia stocurilor -5115 -3001 -3309
5. Marja comercială 23456 33081 44734 38,10

Marja comercială poate fi investigată şi ca mărime relativă prin intermediul ratei


Mc
marjei comerciale (Rmc): R = CA * 100
Perioada de analiză
2003 2004 2005
Nr.crt. Indicatori
1. Marja comercială (lei) 23456 33081 44734
2. Cifra de afaceri (lei) 150656 219367 289911
3. Rata marjei comerciale (%) 15,56 15,08 15,43

Rata marjei comerciale s-a modificat în limite restrânse datorită raportului de


proporţionalitate între costul mărfurilor şi cantitatea comercializată. În 2004 aceasta indică o
scădere cu 0,48 % faţă de perioada precedentă, iar în 2005 se observă o creştere de 0,35 %
raportat la 2004. Această situaţie indică o uşoară îmbunătăţire a performanţelor comerciale
ale societăţii.
Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor la nivelul societăţii
2007 2008
Sum Suma
DENUMIRE I
-lei- % -lei- %
CHELTUIALĂ 2005/200
4

25
Cheltuieli cu materiile 2466 1,15 4897 1,70 198,58%
prime şi materiale
consumabile
Alte cheltuieli materiale 833 0,39 949 0,33 113,92%
Cheltuieli cu energia şi apa 1080 0,51 1461 0,54 135,20%
Cheltuieli privind 186286 87,53 245177 85,58 131,61%
mărfurile
Cheltuieli cu personalul 9953 4,61 15088 5,26 151,59%
Cheltuieli cu amortiz şi 5754 2,78 11883 4,14 206,51%
provizioane pt depreciere
Alte cheltuieli de 6446 3,03 7033 2,45 109,10%
exploatare
TOTAL CH. 212818 100% 99,71% 286488 100% 98,97 134,61%
EXPLOATARE %
Cheltuieli privind 0 2960
dobânzile
Alte cheltuieli financiare 621 0
TOTAL CH. 621 0,29% 2960 1,03% 476,65%
FINANCIARE
TOTAL CHELTUIELI 213439 100% 289448 100% 135,61%
CIFRA DE AFACERI 219367 289911 132,15%

Pe ansamblul societăţii se constată o creştere a cheltuielilor totale (cu 3,46%),creştere


evidenţiată de dinamica Cifrei de afaceri( ICA=132,15%).
Cheltuielile de exploatare au crescut cu 34,61%, cheltuieli motivate de creşterea
volumului desfacerilor de mărfuri şi implicit a costului de achiziţie al acestora. Cheltuielile
financiare au crescut în anul 2008 comparativ cu 2007 de 4.76 ori datorită achiziţionării unui
mijloc fix în sistem de leasing financiar.
Societatea şi-a propus reducerea ratei cheltuielilor cu munca vie pe seama creşterii
productivităţii muncii. Acest obiectiv a fost atins deoarece:
FS 1 CA 1 15088 289911
IFS‹ ICA , FS 2 ‹ CA 2 ; 9953 ‹ 219367 , 1.51% ‹ 1.32%
Ritmul de creştere a cheltuielilor cu personalul a fost mai mic decât cel de creştere al
cifrei de afaceri.
Modificarea absolută a fondului de salarii este:
∆FS=15088- 9953=5135 lei
Creşterea absolută a FS se explică, în primul rând prin sporirea salariului mediu tarifar
pe unitatea de timp muncă.

26
Cheltuielile cu amortizarea
Nr.crt. Indicatori 2004 2005
1. Cifra de afaceri (lei) 219367 289911
2. Amortizare anuală (lei) 5754 11883
3. Rata cheltuielilor cu
amortizarea (1000lei)% 26,23 40,99

Se observă creşterea cheltuielilor cu amortizarea la nivelul anului 2008 datorită


achiziţionării unui mijloc de transport- aprovizionare.
Reevaluarea unei clădiri în 2008 (valoarea clădirii s-a dublat) a contribuit şi ea la
creşterea cheltuielilor cu amortizarea. Impactul reevaluării din 2008 pentru viitor este mare,
având influenţe considerabile asupra rezultatului.
Analiza cheltuielilor cu amortizarea poate fi investigată şi prin reinvestigarea
impactului factorilor- eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi gradul de uzură- conform
modelului:
Amz Mjfixe Amz
CA * 1000 = CA * Mjfixe

Nr.crt. Indicatori 2004 2005


1. Cifra de afaceri 219367 289911
2. Randamentul mj fixe 0,27 0,25
3. Gradul de uzură 0,10 0,16

Mj fixe
2004 2005
59170 73567
Creşterea cheltuielilor cu amortizarea de la 26.23% la 40.99% poate fi explicată în
raport de randamentul utilizării mijloacelor fixe şi gradul de uzură. Randamentul mijloacelor
fixe a contribuit nefavorabil asupra ratei cheltuielilor cu amortizarea, înregistrând o reducere
de 0.02%. Gradul de uzură are aceeaşi influenţă asupra cheltuielilor cu amortizarea,
înregistrând o creştere de 0.06%.

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EA


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi raportare
Data: 05.01.2008
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria Ref.

27
Conţinutul
Sinteza
Sinteza misiunii EA 1

Gestiune şi organizare

Plan de misiune
Foi de lucru EA 2

Elemente de sinteză
Prezentarea întreprinderii
Informaţii contabile
Sisteme şi domenii semnificative
Lista de verificare a riscului inerent general FL 1
Lista de verificare a riscului specific FL 2

FL 3
FL 4

FL 5
FL 6

CLIENT………… FOAIE DE LUCRU Ref. EA 1


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi raportare
Data: 05.01.2008
Capitolul: Sinteza misiunii
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria

28
Elemente de sinteză Decizia
Misiunea s-a derulat corespunzător, nesemnalându-se probleme legate de
obţinerea documentelor necesare. Conducerea şi personalul societăţii au
fost cooperante. Analiza conturilor de venituri şi cheltuieli a condus la
următoarele concluzii:
soldurile conturilor de venituri şi cheltuieli sunt reflectate corespunzător în
contul de profit şi pierdere sub aspect valoric( sunt actualizate cu amenzile
şi penalităţile percepute de creditori).
încadrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturi s-a făcut corect şi total
Analiza situaţiei financiare a societăţii nu indică riscul de faliment.

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EA 2


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi raportare
Data: 09.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitol: Plan de misiune
Întocmit de: Moldovan Maria

Conţinutul Ref.
I. Prezentarea întreprinderii EA 2.1
Denumirea
Istoric
Obiect de activitate
Structura organizatorică
Capital social
II. Informaţii contabile EA 2.2
Particularităţile sistemului contabil
Principii contabile urmărite
III. Sisteme şi domenii semnificative EA 2.3
Identificarea domeniilor şi conturilor semnificative
Pragul de semnificaţie
Identificarea riscurilor
IV. Orientarea programului de lucru EA 2.4
V. Echipa şi bugetul EA 2.5
Echipa de lucru
Bugetul de timp
Anexe

29
Organigrama Anexa 1
Determinarea pragului de semnificaţie Anexa 2
CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2. 1
Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 09.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Prezentarea întreprinderii
Întocmit de: Moldovan Maria
I.Prezentarea întreprinderii
Denumirea: Societatea Comercială „CONSTRUCT” Societate cu răspundere limitată
Sediul: TG. MURES,Str. Nicolae Bălcescu ,Bloc N2,sc.C, Jud. Mures
Telefon şi fax: 0265/269204)
Cod Fiscal: R9583498
Cont bancar: BCR, nr. RO50RNCB0188110128220001
Data înfiinţării: 23 iunie 1994 potrivit H.G. 2100/1994 şi cererii de înmatriculare înregistrată sub
nr. J15/957/1994, la Registrul Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului
Mures având forma juridică de societate cu răspundere limitată.
Scurt istoric
S.C.Construct SRLa fost înfiinţată la 23 iunie 1994 conform hotărârii judecătoreşti din sentinţa
civilă nr.2100.De la înfiinţare şi pâna-n prezent, societatea şi-a păstrat domeniul principal de
activitate „Cod CAEN 5211- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, înregistrând o creştere semnificativă a
activităţii de la un an la altul.Acest fapt s-a datorat în mare măsură zonei în care societatea îşi
desfăşoară activitatea, zonă cu putere de cumpărare ridicată şi capacităţii societăţii de a păstra şi
aduce noi clienţi în condiţii de concurenţă. Societatea are asociat unic, în persoana Dl.Petrescu
Marius.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2. 1


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 09.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Prezentarea întreprinderii
Întocmit de: Moldovan Maria
Datorită rentabilităţii pe care a înregistrat-o, societatea si-a mărit personalul ajungând la trei angajaţi
în funcţia de vânzător.Pentru creşterea rentabilităţii societăţii, au fost achiziţionate de-a lungul
timpului două mijloace de transport în sistem de finanţare leasing. Astfel au fost reduse cheltuielile

30
de transport. În perspectivă, S.C.Confort SRL intenţionează sa-şi extindă domeniul de activitate şi
să deschidă noi puncte de lucru în oraş.
Structura organizatorică
Structura organizatorică a S.C.Construct SRL este concepută în funcţie de volumul, complexitatea şi
specificul obiectului de activitate. Compartimentele structurii organizatorice ale societăţii sunt
ordonate într-o organigramă care este prezentată în anexa nr. 1. Conducerea societăţii este asigurată
de asociatul unic Petrescu Marius care coordonează întreaga activitate a acesteia şi reprezintă firma
în relaţiile cu terţii.
Organigrama include în partea de sus organele de conducere şi posturile de conducere de nivel
sperior, sub care sunt redate succesiv celelalte dimensiuni organizatorice corespunzătoare poziţiei şi
dependenţei lor ierarhice, după cum urmează:

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2. 1


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 09.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Prezentarea întreprinderii
Întocmit de: Moldovan Maria
nivelul 1 reprezentat de administratorul firmei;
nivelul 2 este reprezentat de cele două departamente: contabilitate şi aprovizionare-desfacere,
divizate la rândul lor pentru fluidizarea circuitului de documente, respectiv marfă.
Capital social
Capitalul social de 2500 RON a fost subscris în întregime de Petrescu Marius – în calitate de unic
acţionar - şi vărsat integral la data constituirii societăţii. Capitalul social a suferit modificări în
timp, ca urmare a reevaluărilor expres prevăzute de lege.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.2


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Informaţii contabile
Întocmit de: Moldovan Maria
Informaţii contabile
Particularităţile sistemului contabil (venituri şi cheltuieli).

31
În cadrul compartimentului economic există un singur angajat care conduce contabilitatea
financiară.Contabilitatea generală este organizată şi condusă conform normelor interne, proiectate în
vederea furnizării de informaţii pentru necesităţile proprii, cât şi nevoilor utilizatorilor externi.
Aceste norme interne sunt stabilite în conformitate cu nevoile proprii ale societăţii şi cu
Regulamentul de aplicarea a Legii contabilităţii.
Principii contabile urmărite
Toate principiile contabile obligatorii privind Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii şi
acordând atenţie specială- extinzând analiza şi procedurile- pentru verificarea aplicării şi respectării
principiului continuităţii activităţii, principiul prudenţei, principiul necompensării, principiul
independenţei exerciţiului şi principiul permanenţei metodelor.
Principiului continuităţii activităţii. Evaluarea preliminară a respectării principiului continuităţii este
prezentată în raportul special de analiză a situaţiei financiare a societăţii. Pe baza indicatorilor
calculaţi se constată că societatea şi-a continuat activitatea, înregistrând de la an la an creşteri ale
valorilor pentru principalii indicatori economici analizaţi.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.2


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Informaţii contabile
Întocmit de: Moldovan Maria
Principiul prudenţei este extrem de important pentru verificarea prezentării activelor şi pasivelor în
bilanţ la valoare de utilitate. Aceste active vor trebui prezentate la cea mai mică valoare dintre
valoarea probabilă de realizare şi valoarea contabilă netă.
Principiul necompensării asigură evidenţa tuturor elementelor patrimoniale şi evidenţiază erorile de
compensare efectuate.Nu pot fi compensate poziţiile de cheltuieli cu cele de venituri ,ori plusurile
de valoare cu minusurile, în cadrul mecanismului aplicării principiului prudenţei.
Principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor
aferente activităţii pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se
referă. Cheltuielile/ veniturile aferente exerciţiului curent se înregistrează în contabilitatea acestui
exerciţiu, chiar dacă se vor plăti/ încasa în exerciţiile viitoare.
Principiul permanenţei metodelor.Metodele de lucru contabile trebuie să rămână aceleaşi de la un
exerciţiu la altul, ceea ce asigură comparabilitatea datelor nu numai în timp, ci şi în spaţiu.

32
CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.2
Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative
Întocmit de: Moldovan Maria
Sisteme şi domenii semnificative
Identificarea domeniilor şi conturilor semnificative
Sistemul contabil este vizat pentru a determina abaterile de la principiile enunţate în secţiunea
anterioară, prin urmărirea tuturor tranzacţiilor care implică un risc specific şi au o influenţă asupra
conturilor anuale, în sensul neprezentării acestora în virtutea obiectivului principal – asigurarea unei
imgini clare, complete şi fidele a patrimoniului societăţii.
Domeniile semnificative care au fost identificate, atât prin analiza financiară, cât şi prin analiza
riscurilor sunt:
Imobilizări
Stocuri
Vânzări – clienţi
Cumpărări – furnizori
Încasări
Plăţi
Salarii

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.2


Pagina: 1

33
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative
Întocmit de: Moldovan Maria

Pe baza informaţiilor obţinute în faza iniţială de cunoaştere a societăţii s-a decis stabilirea pragului
global de semnificaţie la un nivel cât mai redus – 0,5% - datorită interesului deosebit pentru
chestiunile de legalitate, regularitate şi eficienţă a managementului firmei. Baza aleasă pentru
calculul materialităţii este cifra de afaceri, deoarece reflectă cel mai rezonabil nivelul activităţii
financiare a societăţii. Situaţia determinării pragului de materialitate este prezentată în anexa nr. 2.
Situaţia determinării pragului de semnificaţie.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.2


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative
Întocmit de: Moldovan Maria

Identificarea riscurilor specifice


Pentru identificarea riscurilor inerente s-au utilizat listele de verificare F1 şi F2.
Pentru documentarea acestor liste s-au folosit informaţii din interiorul societăţii cât şi din exteriorul
acesteia.Riscurile generale identificate sunt prezentate în lista de verificare F1. Pentru identificarea
riscurilor specifice s-a folosit lista de verificare F2. Din rezultatele obţinute se vor urmări în mod
special furnizorii, evaluarea şi decontarea acestora. Evenimentele ulterioare, situaţiile financiare
sunt implicit influenţate de deciziile luate asupra evaluării elementelor, mai sus menţionate:
venituri, obligaţii şi cheltuieli.

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI


S.C.Construct SRL INERENT GENERAL Ref. EA 2.3 F1
Pagina: 1
Exerciţiul: 2007
Data: 11.01.2008
Întocmit de: Moldovan Maria
Întrebările Da Nu

34
1.Managementul

a) Le lipsesc managerilor cunoştiinţele şi experienţa necesară pentru a
conduce societatea ?
b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad de risc √
ridicat ?
c) Au avut loc schimbări ale managerilor din funcţii-cheie în cursul

exerciţiului financiar ?
d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau
îndeplinirea unor obiective ? √

e) Are rezultatul raportat o semnificaţie personală pentru manageri ?


f)Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe ? √
g)Lipsesc sistemele informatice manageriale performante ?

h)Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice ? √

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI Ref. EA 2.3 F1


Pagina: 2
S.C.Construct SRL INERENT GENERAL
Data: 11.01.2008
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Angheloiu Cătălina

35
EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI ASOCIAT CU
CONDUCEREA
Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat
Explicaţie
Conducerea societăţii are experinţa necesară, aceasta fiind
concretizată în obţinerea de rezultate favorabile. Gradul de fluctuare a
veniturilor obţinute în ultimii ani indică preocuparea acesteia pentru
proiecte viabile care să dezvolte activitatea comercială.
La întrebarea f) s-a răspuns afirmativ datorită volumului mare al activităţii
comerciale pentru care s-ar impune un inventar săptămânal şi inexistenţei
unei persoane calificate care să verifice gestiunea. Există un risc potenţial
legat de controlul intern efectuat de conducerea entităţii.

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI Ref. EA 2.3 F1


Pagina: 3
S.C.Construct SRL INERENT GENERAL
Data: 1.01.2008
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria
Întrebările Da Nu
2. Contabilitatea
(a) Este funcţia contabilă descentralizată ? √

(b) Îi lipsesc personalului din contabilitate pregătirea şi apacitatea de a

îndeplini sarcinile ce îi sunt alocate ? √

36
(c) Există probleme de atitudine sau în departamentul de contabilitate ?
(d) Există posibilitatea apariţiei de erori ca rezultat al activităţi desfăşurate sub
presiune de personalul contabil ?

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE CONTABILITATE


Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat

Explicaţie
Nu există probleme ale sistemului. În general sistemul contabil este
satisfăcător.

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI Ref. EA 2.3 F1


Pagina: 4
S.C.Construct SRL INERENT GENERAL
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria
Întrebările Da Nu
3. Activitatea

(a) Societatea îşi desfăşoară activitatea într-un sector cu risc înalt

(b) Există creditori individuali semnificativi ? √
(c) Există persoane ce nu au funcţii executive şi care deţin mai √

mult de 25% din drepturile de vot sau din acţiunile emise ? √

37
(d) Există probabilitatea ca activitatea să fie vândută în viitor ?
(e) S-a modificat cotrolul în ultimele 12 luni ?
(f) Este societatea în situaţie de insolvabilitate ?

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE ACTIV

Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat

Explicaţii
Riscul legat de activitate este apreciat ca fiind foarte scăzut.Datorită domeniului
de activitate,acela de comerţ cu amanuntul,nu există riscul de încetare a
activităţii existând permanent o cerere. În ceea ce priveşte creditorii, societatea
nu are decât un leasing care nu ridică probleme de neplată.

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI Ref. EA 2.3 F1


Pagina: 5
S.C.Construct SRL INERENT GENERAL
Data: 11.01.2008
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria
Întrebările Da Nu

4. Audit

(a) Este pentru prima dată când firma efectuează aceest audit ? √
(b) Conţine raportul de audit rezerve semnificative în oricare dintre ultimii

doi ani ?
(c) Descrieţi relaţia cu clientul: “conflictuală” sau “în curs de deteriorare”? √

(d) Se exercită o presiune semnificativă legată de timp sau de onorariu ? √


(e) Există un număr semnificativ de tranzacţii ce sunt “dificil de auditat”?

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI Ref. EA 2.3 F1


Pagina:6
S.C.Confort SRL INERENT GENERAL
Data: 11.01.2007
Exerciţiul: 2005
Întocmit de: Moldovan Maria

38
EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT
Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat

Riscul de audit este apreciat ca fiind mediu. Clientul este foarte cooperant,
iar auditorul nu a întâmpinat nici o greutate în procurarea probelor din partea
clientului, însă datorită volumului mare de activitate, auditorul va trebui să
analizeze tranzacţiile prin eşantionare.

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI


Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat

Se poate aprecia, pe baza celor patru domenii analizate că societatea se


confruntă cu un risc scăzut.

CLIENT LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI Ref. EA 2.3F2


Pagina: 1
S.C.Construct SRL INERENT SPECIFIC
Data: 8.01.2008
Exerciţiu: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria
Pragul de semnificaţie =1450 lei Riscuri inerente specifice Ref Riscul
general
Riscul inerent general =scăzut Întrebări
1 2 3 4 5 6
Evaluare
Cumpărări √ - - - - - Mediu FL 50%
Salarii şi datorii asimilate - - - - - - Scăzut 50%
Impozite şi taxe √ √ - - - - Mediu FL 50%
Amortizări şi provizioane - - - - - - Scăzut 50%
Cheltuieli financiare - - - - - - Scăzut 50%
Vânzări - √ - - - - Mediu FL 50%
Balanţa de verificare şi înregistrările √ - - - - - Mediu FL 50%
contabile ale veniturilor şi cheltuielilor

39
Situaţii financiare preliminare şi - - - - - - Scăzut 50%
operaţiuni ulterioare

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.3


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative
Întocmit de: Moldovan Maria
Întrebări privind riscul inerent specific şi descrierea considerentelor care au dus la stabilirea acestui
risc:
1.Sistem expus erorilor/ sistem inadecvat/ sistem manual necomputerizat?
2.Contabil responsabil pentru acest domeniu slab pregătit profesional?
3.Operaţiuni complexe(natura operaţiunii, nu modul cum ea este înregistrată)?
4.Risc de pierderi/ deturnări de fonduri/ fraudă?
5.Multe judecăţi profesionale/ calcule?
6.Operaţiuni neobişnuite(natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?
Cumpărări
S-a răspuns afirmativ la întrebarea 1) deoarece metoda utilizată pentru descărcarea gestiunii a
mărfurilor vândute nu permite o informare precisă asupra costului bunurilor vândute.
Impozite şi taxe
La întrebarea 1) se evidenţiază un risc de sistem din cauză că nu se fac înregistrări în mod regulat şi
sistematic şi nu se asigură o separare a sarcinilor.
Pentru întrebarea 2) s-a constatat un risc contabil, deoarece nu se înregistrează impozitele şi taxele
conform reglementărilor în vigoare( competenţă redusă a contabilului).

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.3


Pagina: 2
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Plan de misiune
Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative
Întocmit de: Moldovan Maria
Vânzări
Risc din cauza persoanei ce completează Registrul de casă şi monetarele,aceasta ne având
competenţă în domeniul financiar-contabil.
Balanţa de verificare şi înregistrările contabile ale veniturilor şi cheltuielilor

40
Există un risc de sistem din cauză că sistemul informatic este greoi; nu există operativitate a
documentelor justificative şi nu se efectuează punctaje cu gestiunile.

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EA 2.4


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 07.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Orientarea programului de lucru
Întocmit de: Moldovan Maria

Misiunea de audit este orientată spre examinarea domeniilor semnificative care influenţează
exprimarea unei opinii responsabile – sub aspectul realităţii, legalităţii şi al sincerităţii - urmare a
situaţiei de continuitate a activităţii societăţii.
Stocurile
Se va verifica procedura de evaluare şi inventarierea acestora. Pentru toate stocurile de mărfuri se va
verifica sistemul contabil de gestiune pentru identificarea erorilor probabile în stabilirea soldurilor
acestora.
Pentru toate descărcările de gestiune se va verifica dacă au fost repartizate diferenţele de preţ asupra
stocurilor ieşite.
Imobilizările
Pentru toate mijloacele fixe se va verifica modul în care au fost stabilite valorile de inventar. De
asemenea, se vor verifica toate aspectele legale şi contabile pentru calculul amortizării şi calculul
deprecierii imobilizărilor ca urmare a influenţei factorilor de piaţă.

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EA 2.4


Pagina: 2
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 07.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Orientarea programului de lucru
Întocmit de: Moldovan Maria

Cheltuielile
Din analizele preliminare efectuate s-au determinat următoarele conturi de cheltuieli cu valori
semnificative: cheltuielile cu mărfuri, cheltuielile cu salariile şi cheltuielile sociale, cheltuielile cu
dobânzile. Se va proceda la verificarea modului de stabilire acestora, sub aspectul valoric şi de
imputare în conturi. De asemenea se vor verifica toate plăţile care implică afectarea conturilor de
cheltuieli direct. Pentru legalitatea şi relitatea acestora se va proceda la verificarea modului cum este
asigurat controlul intern al societăţii.

41
Cumpărările şi vânzările
Pentru toate cumpărările se va verifica funcţionarea sistemului de aprobare şi
contabilizare a facturilor. Se va verifica dacă s-a schimbat sistemul de facturare a intrărilor, datorită
situaţiei existente, cum ar fi: termene de decontare, metodele de evidenţiere a intrărilor. În ceea ce
privesc vânzările, se va verifica dacă sistemul fucţionează bine, prin emiterea de confirmări
directe.
Incasări şi plăţi
Atât pentru plăţi, cât şi pentru încasări se va verifica dacă au fost contabilizate în momentul în care
s-au realizat . La încasări se va verifica dacă sunt înregistrate toate vânzările, dacă bonurile de casă
zilnice concordă cu existentul din casierie. Pentru plăţile directe (bonurile fiscale) sunt reale şi
aparţin firmei.

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EA 2. 5


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Planificare şi rapoarte
Data: 05.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Echipa şi bugetul
Întocmit de: Moldovan Maria
Echipa de lucru
Pentru realizarea auditului a fost desemnată o echipă formată din doi membrii, a cărei structură este
următoarea:
Auditor responsabil: Moldovan Maria
Asistent debutant: Moldovan Maria

Planificarea timpului
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de audit, timpul a fost planificat astfel:
Culegere de date, observare, interviuri, sondaje etc.: 3 ianuarie – 15 ianuarie;
Auditul conturilor anuale: 15 ianuarie – 15 februarie;
Pregătirea lucrărilor de închidere: 15 februarie – 20 februarie;
Întocmirea raportului de audit şi formularea opinie de audit: 20 februarie – 25 februarie.

Onorarii
Se estimează o cheltuială totală implicată de activitatea de audit desfăşurată de 2000 USD. Această
cheltuială poate varia în proporţie de 10%, respective cu 200 USD în funcţie de situaţiile constatate
pe parcursul exercitării misiunii.

42
CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EB
Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Aprecierea controlului intern
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007
Întocmit de: Moldovan Maria
Conţinutul Ref.
Scadenţar
Caracterizarea controlului intern EB 1
Program de verificare a funcţionării procedurilor EB 2
Imobilizări
Stocuri
Vânzări – clienţi
Cumpărări – furnizori
Încasări
Plăţi
Salarii
Evaluarea finală a sistemului EB 4
Raport asupra controlului intern EB 5

Foi de lucru
Atribuţiile funcţionale ale personalului EB 1 - FL 1
Controlul ierarhic interior EB 1 - FL 2

Anexe
Elemente privind caracterizarea controlului intern Anexa 4

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EB 1


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Aprecierea controlului intern
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Caracterizarea controlului intern
Întocmit de: Moldovan Maria
La o primă verificare s-a constat că în organigrama societăţii nu există un departament distict de
control ierarhic interior, aspect confirmat şi de conducere, în urma discuţiilor cu administratorul.

43
Sarcinile de acest fel sunt precizate în fişele individuale ale posturilor, dar au caracter general, fiind
vag precizate şi neexistând prevederi referitoare la valorificarea rezultatelor controlelor desfăşurate.
Pe baza informaţiilor obţinute se poate afirma că riscul de nedetectare a erorilor este scăzut, ceea ce
va duce la aplicarea procedurilor de audit standard, specifice fiecărui domeniu. Se va urmări o
detaliere a procedurilor aplicate pentru activităţile care au un risc mai mare şi se vor intensifica
sondajele, observaţiile şi celelalte procedee utilizate.
Din analiza proceselor verbale întocmite de organele de control externe s-a constatat că nu s-au
înregistrat probleme legate de respectarea reglementărilor legale, sub aspect contabil.
Pentru verificarea procedurilor aplicate de societate s-au avut în vedere următoarele obiective:
Integritatea – dacă activele sau pasivele există în patrimoniu şi sunt proprietatea acesteia;
Realitatea – dacă veniturile/ cheltuielile reflectă o operaţiune reală şi nu una fictivă;

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EB 1


Pagina:2
S.C.Construct SRL Secţiunea: Aprecierea controlului intern
Data: 10.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Caracterizarea controlului intern
Întocmit de: Moldovan Maria
Exhaustivitatea – dacă există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate sau elemente
neprezentate;
Evaluarea corectă – dacă cheltuielile, respectiv veniturile sunt evaluate la momentul producerii
(intrare, ieşire, inventar şi în special în contul de profit şi pierdere) la valoarea reală;
Perioada corectă – dacă cheltuielile sau veniturile sunt efectuate corespunzător perioadei de
gestiune, în conformitate cu principiul independenţei exerciţiului;
Imputarea corectă – dacă toate operaţiile au fost imputate în conturile corespunzătoare conform
regulamentului de aplicare al Legii contabilităţii;
Raportarea corectă – dacă sunt evidenţiate şi prezentate corect în contul de profit şi pierdere.

Verificarea procedurilor societăţii s-a efectuat pentru toate elementele semnificative stabilite în faza
de planificare.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.3 FL1


Pagina: 1

44
S.C.Construct SRL Secţiunea: Aprecierea controlului intern Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Caracterizarea controlului intern
Obiectiv: Atribuţiile funcţionale ale personalului
Întocmit de: Moldovan Maria

45
Atribuţiile funcţionale ale personalului sunt definite în formă scrisă, sunt întocmite fişe individuale
pentru fiecare post.
Obligaţiile referitoare la respectarea sistemului de relaţii specific fiecărei ramuri şi a modului de
desfăşurare a activităţii comerciale sunt ţinerea evidenţelor primare şi contabile şi conservarea
tuturor documentelor comerciale. Cele trei persoane angajate în funcţia de vânzător au
responsabilitatea să ţină contabilitatea primară(să întocmească Registrul de casă ,Notele de Intrare
recepţie), iar contabilitatea financiară este ţinută de persoana angajată în funcţia de economist,
aceasta răspunzând prin fişa postului de întreaga contabilitate.
Forma de înregistrare contabilă "pe jurnale" folosită de societate asigură înregistrarea operaţiilor
economice şi financiare în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare şi
centralizatoare în jurnal.
Prin contractul de muncă, gestionarilor le revine obligaţia de a avea la zi carnetele de sănătate
datorită domeniului de activitate.

46
CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EA 2.3FL2
Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Aprecierea controlului intern
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Caracterizarea controlului intern
Obiectiv: Controlul ierarhic interior
Întocmit de: Moldovan Maria

Nu există organizat un control ierarhic interior. Sarcinile de acest fel sunt precizate în fişele
individuale ale posturilor, dar au caracter general, fiind vag precizate şi neexistând prevederi
referitoare la valorificarea rezultatelor controalelor desfăşurate .
La ieşirea din tură, vănzătorul predă celui care urmează să-l înlocuiască, gestiunea bănească şi
marfa existentă în magazin. La anumite intervale de timp, stabilite de conducere, se realizează un
inventar al gestiunii pentru evidenţierea eventualelor diferenţe între scriptic şi faptic. Acest inventar
nu se efectuează pentru a puncta cu contabilitatea, ci pentru a controla gestionarul.
Rolul contabilului în controlul intern al societăţii este de a puncta facturile cu notele de intrare
pentru a stabili dacă toate intrările au fost înregistrate corect, de a verifica registrul de casă tot
pentru stabilirea corectă a intrărilor şi iesirilor şi de a informa entitatea asupra neconcordanţelor
întâlnite în vederea corectării acestora.

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EC


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 16.01.2007
Exerciţiul: 2005
Întocmit de: Moldovan Maria
Conţinutul Ref.

47
Scadenţar

Program pe colaborator- obiective de urmărit EC 1

Foi de lucru

Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor FL 1


Proceduri utilizate pentru obţinerea probelor de audit FL 2
Auditarea cheltuielilor FL 3
Auditarea veniturilor FL 4

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EC 1


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 20.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi
cheltuieli
Obiectiv: Obiective de urmărit
Întocmit de: Moldovan Maria
Conţinutul Ref.
Pentru realizarea eficientă a misiunii de audit auditorul a lucrat împreună
cu asistentul debutant la analiza conturilor de venituri şi cheltuieli, a căror
examinare urmează următorul program de control.

1. Cheltuieli – obiective de urmărit


Toate cheltuielile au fost incluse în situaţiile fianncaire

48
Toate cheltuielile şi cumpărările au fost corect însumate şi corect
înregistrate
Cheltuieliele şi achiziţiile au fost tranzacţii reale şi aparţin societăţii
auditate
Sumele evidenţiate în situaţiile financiare sunt conforme cu instrumentările
tehnice contabile
Toate achiziţiile şi cheltuielile sunt aferente exerciţului financiar al
perioadei curente
Toate cheltuielile şi achiziţiile sunt înregistrate în conformitatea cu
principiile şi regulile contabile

CLIENT DOSARUL EXERCIŢIULUI Ref. EC 1


Pagina: 2
S.C.Connstruct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 20.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi
cheltuieli
Obiectiv: Obiective de urmărit
Întocmit de: Moldovan Maria
Conţinutul Ref.

2. Venituri– obiective de urmărit


Toate veniturile au fost incluse în situaţiile financiare
Toate creanţele şi veniturile au fost corect însumate şi înregistrate
Toate creanţele şi veniturile reprezintă tranzacşii reale ale societăţii auditate
Toate veniturile şi vânzările sunt înregistrate în conformitate cu principiile şi
regulile contabile

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EC 1FL 1


Pagina: 1

49
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli
Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor
Întocmit de: Moldovan Maria
Conform Legii contabilităţii nr. 82/ 1991 republicată ,contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de
cheltuieli ,după natura sau destinaţia lor, după caz. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de
venituri, după natura sau sursa lor, după caz. În contabilitate, profitul sau pierderea, se stabileşte
cumulat de la începutul exerciţiului financiar, închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se
efectuează de regulă, la finele exerciţiului financiar.
Întrucât România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a
cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de
momentul plăţii. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrării bunurilor şi
serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul încasării acestora.
Structurarea cheltuielilor şi a veniturilor în contabilitatea financiară se face după natura activităţilor
care le-au generat şi anume :
-Cheltuieli şi venituri de exploatare- generate de activităţi desfăşurate în cadrul
obiectului de activitate al întreprinderii, precum şi de alte activităţi conexe acestora ;

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EC 1FL1


Pagina: 2
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli
Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor
Întocmit de: Moldovan Maria

-Cheltuieli şi venituri financiare- generate de activităţi de natură financiară, precum : diferenţe de


curs valutar, dobânzi, cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare ;
-Cheltuieli şi venituri extraordinare- rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de
activităţile curente şi care nu se repetă în mod frecvent ;
-Cheltuieli şi venituri privind amortizările şi provizioanele ;
-Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.

50
CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EC 1FL 2
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Exerciţiul: 2005 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli
Obiectiv: Proceduri utilizate pentru obţinerea
probelor de audit
Pagina: 1
Data: 8.01.2008
Întocmit de: Moldovan Maria
Pentru detectarea şi culegerea probelor de audit a conturilor de venituri şi cheltuieli la S.C.Confort
SRL s-a folosit examenul documentar şi metodele analitice. Examenul documentar este cel mai
frecvent instrument utilizat în audit. El constă în apropierea şi analiza unor operaţiuni, procedee sau
fenomene economice, pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a stabili
realitatea, legalitatea şi eficienţa acestora. Din cadrul tehnicilor examenului documentar a fost
utilizată tehnica examenului cronologic. Raţiunea care a stat la baza alegerii acestei tehnici a constat
în faptul că documentele justificative şi financiare ale unităţii sunt îndosariate în ordine cronologică,
pe zile, la data efectuării acestora, ceea ce nu a dus la îngreunarea muncii auditorului.
..

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EC 1FL 3


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi
cheltuieli
Obiectiv: Auditarea cheltuielilor
Întocmit de: Moldovan Maria
Pentru auditarea cheltuielilor, am cerut societăţii să-mi pună la dispoziţie următoarele documente:
Jurnalele de cumpărări din cursul exerciţiului
Un eşantion de facturi de cumpărare
Copie după declaraţia 100
În urma procesului de auditare, s-au constat câteva erori majore:
În Declaraţia 100 de la 31.12.2005 la poziţia “Impozit pe profit” este raportată o sumă eronată de 45

51

25
RON- impozit de plată. În evidenţele contabile, societatea a procedat la 31.12.2005 corectarea
impozitului pe profit datorat de 25 RON conform formulei:
691=441
Aceasta a dus la o scădere a impozitului înregistrat la 30.09.2005, respective 101 RON la impozit
efectiv datorat la 31.12 de 76 RON. Această neregulă a fost corectată prin Declaraţia 101 la
depunerea bilanţului.
Din punct de vedere fiscal, aceasta are un impact nefavorabil asupra societăţii deoarece în perioada
25.01.2006- 30.04.2006 (data depunerii declaraţiei 101) societatea figurează în evidenţele DGFP
Dâmboviţa cu majorari şi penalităţi.
Analizând situaţia contului correspondent al 691, respective 441, rezultă că societatea n-a făcut nici
o plată care să prejudicieze patrimonial său. În 441 figurează cu creanţă la stat în valoare de 25
RON. Proba 1.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EC 1FL 3


Pagina: 2
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi
cheltuieli
Obiectiv: Auditarea cheltuielilor
Întocmit de: Moldovan Maria

O altă eroare s-a constatat la înregistrarea facturii de leasig(Proba 2), unde s-a aplicat o formulă de
înregistrare eronată, astfel:
% = 404 6722114
3321318
2769746
631050
şi concomitent s-a făcut: 666 = 471 2769746

Operaţiunea corectă de înregistrare este:


% = 404 7398206
3689976
3077180
631050
şi concomitent: 666 =471 3077180

52
În ceea ce priveşte restul documentelor de cumpărări ce au constituit obiectul eşantionului, nu s-au
constatat abateri, acestea fiind înregistrate corect şi complet.

CLIENT FOAIE DE LUCRU Ref. EC 1FL 4


Pagina: 1
S.C.Construct SRL Secţiunea: Controlul conturilor
Data: 8.01.2008
Exerciţiul: 2007 Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi
cheltuieli
Obiectiv: Auditarea veniturilor
Întocmit de: Moldovan Maria
Pentru auditarea veniturilor s-au cerut societăţii următoarele probe:
Veniturile din vânzări aferente exerciţiului 2005 pe categorii de venituri, precum şi TVA-ul asociat
Deconturile de TVA întocmite şi raportate în cursul exerciţiului financiar (pe cele patru trimestre)
Jurnalele de vânzări din cursul exerciţiului financiar
Un eşantion de raporturi de vânzări şi monetare

Activitatea de audit şi rezultatele acesteia :


S-a verificat un eşantion de 10 facturi cu raportul de gestiune zilnic şi cu jurnalele de cumpărare,
rezultând că acestea acestea sunt întocmite corect, valoarea de intrare din registru coincide cu cea de
pe factură şi cu cea din jurnal, singura eroare identificată este aceea că nu toate facturile au fost
înregistrate în raportul zilnic la data înscrisă pe factură.
Existentul din monetare coincide cu sumele înscrise pe bonurile de casă şi toate monetarele se
regăsesc în Jurnalele de vânzări cu sumele corecte şi la data la care s-au încasat.

RAPORT
de audit financiar
Către
SC CONSTRUCT SRL
Am auditat bilanţul societăţii CONSTRUCT la 31 decembrie 2007, situaţia contului
de profit şi pierdere aferentă, precum şi fluxurile de numerar pentru anul încheiat,

53
responsabilitatea pentru aceste situaţii financiare revine conducerii societăţii.
Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza
auditului efectuat.
Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele de Audit. Aceste
Standarde solicită planificarea şi efectuarea auditului în vederea obţinerii unei asigurări
rezonabile că situaţiile fiannciare nu conţin declaraţii eronate semnificative. Un audit include
examinarea, pe bază de teste, a probelor de audit ce susţin sumele şi informaţiile prezentate în
situaţiile financiare. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi
estimările semnificative făcute de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a
situaţiilor fiannciare. Considerăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru opinia
noastră.
În opinia noastră, datorită efectelor aspectelor prezentate mai sus, situaţiile financiare
nu prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele semnificative, a poziţiei financiare a
societăţii, aşa cum se prezintă la 31.12.2005, şi a rezultatelor activităţilor ei, şi a fluxurilor de
numerar pentru anul încheiat la această dată în concordanţă cu principiul continuităţii
activităţii şi în conformitate cu normele de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil,
elaborate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, şi cu
prevederile Legii contabilităţii. Din această cauză auditorul şi-a exprimat o opinie cu rezerve.
Concluzii
În urma procesului de auditare a veniturilor şi cheltuielilor şi a exprimării unei opinii
cu rezerve, auditorul a formulat câteva concluzii şi recomandări.
Societăţii CONSTRUCT SRL i se cere o mai mare atenţie în raportările către DGFP,
impactul raportărilor eronate putând aduce prejudicii financiare firmei prin obligaţia de plată
a unor dobânzi şi penalităţi nejustificate.
Această situaţie coroborată cu celelalte constatări (neoperativitate în evidenţa
contabilă a altor venituri şi cheltuieli) este rezultatul unei contabilităţi ineficient condusă- în
sensul că nu se respectă principiul realităţii şi sinceritatea, trezind suspiciuni în ceea ce
priveşte buna-credinţă, dar şi a încălcării obiectivului de audit, perioada corectă şi principiile
contabile (independenţa exerciţiilor- înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor la momentul în
care se produc.)
A înregistra o cheltuială sau un venit în afara perioadei de raportare şi înregistrare
duce în viitor la debite suplimentare privind impozitul pe profit.
Auditorul recomandă şi inventarierea periodică pentru păstrarea şi securitatea
activelor, inclusiv menţinerea imaginii fidele în faţa terţilor (furnizori, stat, clienţi).

54
Este de preferat ca să existe şi o persoană calificată pentru ţinerea evidenţei contabile
primare, cu competenţă în domeniu.

55