Lucrare practica

in auditul financiar
-stagiari an I -

Tutore auditor

Conf.Dr.Grosanu Adrian

Stagiar an I

Cristea Cornelia Carmen

2015
 CUPRINS

1. Simularea evaluarii independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit

 Lista situatiilor ce pot aduce atingere independentei auditorului .Fiecare situatie va f
documentata distinct
2. Planificarea misiuni de audit
 Pentru o societate de productie (ipotetic) se va elabora planul de audit in urma determinarii
pragului de semnifcatie
3. Determinarea obiectivelor auditului si a misiuni de audit
 Obiectivele auditului ce se auditeaza
 Minca de audit (cum se auditeza)
 Se va elabora foile de lucru pentru componenta auditata
1. SIMULAREA EVALUARII INDEPENDENTEI AUDITORULUI LA ACCEPTAREA MISIUNII DE AUDIT

Se va intocmi o lista a situatiilor ce pot aduce atingere independentei auditorului.

Auditorii nu pot angaja sau desfăsura activităti care le prejudiciază ori care le pot prejudicial integritatea,
obiectivitatea, independenta sau reputatia profesională, astfel cum acestea sunt definite în Codul etic.
Independenta, este principiul care sta la baza unui angajament de audit.

Exista o serie de factori care pot influenta independenta: auditorului:

a) legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora;

b) funcţii pe care auditorii le au sau le-au avut în cadrul societăţilor;

c) alte servicii aduse clienţilor de audit;

d) relaţiile personale şi de familie;

e) onorarii şi/sau onorarii condiţionate;

f) litigii în desfăşurare sau în curs de desfăşurare;

g) asocierea pe termen lung a personalului cu experienţă, cu clienţii de

audit.

a) Legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora pot afecta independenţa auditorilor financiari de practică
publică.

Pentru ca independenţa auditorului să nu fie afectată, acesta trebuie să evite următoarele situaţii:

- interesele financiare directe cu clienţii sau interese indirecte cu clienţii;

Interesul financiar - amenintare de interes propriu

Singurele masuri posibile pentru ca independent sa nu fie afectata sunt:

- renuntarea la interesul financiar direct inainte ca persoana sa devina membru al echipei de
audit;
- renuntarea la interesul financiar indirect total sau in mare masura astfel incat interesul rezidual
sa devina nesemnificativ inainte ca persoana sa devina membru al echipei de audit;
- indepartarea membrului echipei de audit de la angajamentul de audit.

Exemplu:

Sa presupunem ca asociatul/angajatul unei firme de audit define actiuni la societalca X. iar societatea X
define acfiuni la societatea Y. In acest caz, daca firma de audit dore§te sa auditeze societatea X, este
vorba de un interes financiar direct, iar in cazul in care doreste sa auditeze societatea Y este vorba de un
interes financiar indirect, in ambele cazuri fiind o amenintare a principiului independent. In acest caz se
recomanda indepartarea persoanei respective din cadrul echipei de audit, care va efectua angajamentul de
audit (pentru cazul angajatului) §i renuntarea la interesul financiar (in cazul asociatului).

- credite date clientului sau luate de la acesta sau de la orice angajat, investitor principal al firmei clientului;
 Un imprumut sau o garantie acordata auditorului sau unui membru al echipei de audit de catre
client, care este o banca sau o institute similar! nu ar reprezenta o amenintare la adresa independen^ei
daca imprumutul este realizat in conditii normale din punct de vedere al termenelor, procedurilor §i
cerintelor de acordare §i este vorba de un imprumut considerat nesemnificativ atat pentru clientul de
audit cat §i pentru auditor.

- să deţină un interes financiar în asociere cu un client sau cu salariaţii clientului;

- să deţină un interes financiar faţă de o filială, sucursală care nu este client, dar are o relaţie de investitor cu clientul sau o
relaţie cu o filială aflată în zona de influenţă semnificativă.

b) Independenţa auditorilor financiari de practică publică este afectată când deţin funcţii în cadrul societăţilor
auditate.

Independenţa nu permite ca auditorul să fie sau să fi fost pe perioada auditată sau imediat anterioară membru al
Consiliului de Administraţie, funcţionari, angajaţi ai clientului auditat sau asociaţi ai unui membru al consiliului sau
angajaţi ai unei societăţi ori în serviciul unuia dintre aceştia.
În asemenea situaţii, auditorului nu-i este permis să accepte un angajament de audit care automat implică asumarea unei
opinii responsabile. Dacă auditorul se află în una dintre situaţiile de mai sus, perioada imediat precedentă angajamentului
de audit nu trebuie să fie mai mică de doi ani.

c) Serviciile profesionale necesită aptitudini contabile sau conexe efectuate de auditori financiari profesionişti ce
includ contabilitate, audit, consultanţă fiscală şi managerială şi servicii de management financiar.

În situaţia în care un auditor financiar profesionist este solicitat să ofere, în afara serviciilor de audit, şi alte
activităţi unui client, el trebuie să fie atent să nu execute funcţii de conducere sau să ia decizii de conducere,
responsabilităţi ce revin Consiliului de Administraţie şi conducerii clientului.
Serviciile consultative (manageriale, fiscalitate) pot fi furnizate de auditori financiari profesionişti de practică
publică cu condiţia ca aceştia să nu se implice în actul de decizie al clientului. Aceasta presupune „să nu existe nici o
implicaţie în responsabilitatea asumată pentru deciziile de conducere“.
Există societăţi mici care nu au personal contabil angajat, iar pregătirea situaţiilor financiare este frecvent
solicitată de un auditor financiar profesionist de practică publică. Auditorul poate să execute asemenea servicii, dar trebuie
să respecte următoarele cerinţe pentru a nu afecta integritatea şi independenţa:

1. Lipsa oricărei relaţii sau asociere de relaţii cu clientul pentru evitarea conflictului de interese.
2. Clientul este responsabil pentru situaţiile financiare.
3. Auditorul financiar profesionist de practică publică nu trebuie să se confunde cu rolul angajatului sau pe post de
conducător coordonând operaţiunile unei societăţi.
4. Testele de audit trebuie efectuate, chiar dacă auditorul financiar profesionist de practică publică a preluat sau a realizat
instrumentarea tehnică contabilă. Este de preferat ca personalul desemnat cu efectuarea formulelor contabile să nu
participe la examinarea unor rapoarte sau situaţii financiare.

d) Independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică poate fi afectată dacă există relaţii personale şi
de familie.

Dacă un auditor îşi exercită profesia în mod individual sau angajat implicat în auditul unui client este soţul clientului,
copilul aflat în întreţinerea acestuia sau rudă cu acesta, independenţa auditorului este afectată.
Trebuie avut în vedere de la bun început că o asemenea relaţie creează o ameninţare „pentru independenţă“.

e) onorarii şi/sau onorarii condiţionate;

 În situaţia în care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienţi au o pondere mare a onorariilor brute
totale, auditorul financiar de practică publică poate deveni dependent de acel client şi poate genera suspiciuni în privinţa
independenţei. Este dificil de precizat ce procent din onorariile unui client sau grup de clienţi asociaţi este la limita
inacceptabilă din totalul onorariilor.
Auditorul trebuie să ia în considerare dacă acele onorarii nu sunt cu mult peste limita „rezonabilului“ astfel încât
să nu-i afecteze independenţa faţă de client.
Onorariile încasate în cote procentuale sau similare sunt tratate ca onorarii condiţionate. Dacă ele sunt fixate de autoritate
publică sau tribunale jurisdicţionale, atunci nu sunt onorarii condiţionate.
Serviciile profesionale nu se acordă unui client conform unui acord prin care nu se percepe nici un onorariu decât
dacă acesta este condiţionat de rezultatele serviciilor respective.
Alte elemente care pot afecta independenţa auditorului financiar profesionist de practică publică sunt bunurile şi
serviciile acceptate de către soţii şi copiii aflaţi în întreţinerea lor, cu excepţia celor care sunt oferite publicului larg.
De asemenea, proprietatea asupra capitalului trebuie să aparţină în totalitate auditorilor financiari de practică
publică. Dacă capitalul sau o parte a acestuia este deţinut de terţi sau capitalul a fost finanţat de terţi, aceştia pot influenţa
auditorii financiari în misiunea pe care o au de realizat.
Participarea altor persoane la capitalul unei societăţi de audit este permisă cu condiţia ca majoritatea atât a
proprietăţii asupra capitalului, cât şi a drepturilor la vot să aparţină numai auditorilor financiari de practică publică.

f) litigii în desfăşurare sau în curs de desfăşurare;

Orice litigiu iminent sau în desfăşurare, în care sunt implicaţi auditorii financiari de practică publică şi un client,
este considerat un obstacol al independenţei auditorului. Orice intenţie a clientului de a începe acţiunea legală împotriva
unui auditor financiar de practică publică poate cauza auditorului financiar de practică publică şi firmei un element
semnificativ ce poate afecta activitatea auditorului. Intenţia unei acţiuni sau iminenţa unei acţiuni judecătoreşti din partea
auditorului financiar în mod automat conduce la lipsa de disponibilitate a conducerii de a prezenta informaţii relevante
auditorului financiar.

g) asocierea pe termen lung a personalului cu experienţă, cu clienţii de audit.

Independenţa auditorului financiar profesionist de practică publică poate fi afectată în situaţia în care este utilizat
acelaşi personal într-un angajament de audit. Există pericolul „ca o implicare pe termen lung a unui auditor financiar cu un
client să conducă la relaţii strânse care pot fi înţelese ca o subminare a obiectivităţii şi independenţei“. Familiaritatea
bazată pe o lungă continuitate a activităţii poate afecta îndeplinirea tuturor procedurilor de audit, precum şi utilizarea
raţionamentelor obiective asupra raportului de audit.

Pentru a preîntâmpina efectele negative asupra independenţei şi obiectivităţii în executarea serviciilor

profesionale, auditorul financiar de practică publică trebuie să efectueze o rotaţie regulată a personalului cu experienţă în
timpul unui angajament de audit. Rotaţia personalului este dificilă mai ales în cadrul societăţilor mici, unde există domenii
specializate de audit. Măsurile de siguranţă şi de stabilire permanentă a consultanţei externe cu auditori financiari
experimentaţi sau din organizaţiile profesionale disponibile (Camera Auditorilor) nu trebuie să fie ocolite.
 - legatura financiara directa în auditul clientului

- relaţia de afaceri relativ strânsă cu clientul auditat

- relatia personala cu clientul auditat

- onorariile conditionate

- litigiile în desfasurare sau în curs de desfasurare

- asocierea pe termen lung a auditorului experimentat, cu clientii de audit

Legatura financiara directa cu clientul sau cu afacerile acestuia

Pentru ca independenta auditorului sa nu fie afectata, acesta trebuie sa evite urmatoarele situatii:

- interesele financiare directe cu clientii sau interese indirecte cu clientii;

- creditele date clientului ,luate de la acesta sau de la oricare angajat, investitor principal al firmei clientului;

- sa detina un interes financiar în asociere cu un client sau cu salariatii clientului;

- sa detina un interes financiar fata de o filiala, sucursala care nu este client, dar are o relatie cu o filiala aflata în zona de influenta .

Relaţia de afaceri relativ strânsă cu clientul auditat

-un membru al echipei de audit a fost anterior director sau functionar al clientului de audit sau a fost angajat într-o pozitie
prin care exercita o influentă directă si asupra subiectului angajamentului de audit

Relatia personala cu clientul auditat

- daca un auditor îsi exercita profesia în mod individual sau angajatul implicat în auditul unui client este sotul clientului, copilul aflat în întretinerea
acestuia sau ruda cu acesta, independenta auditorului este afectata.

- in cazul in care auditorul se afla in situatiile mentionate perioada imediat precedenta angajamentului de audit nu trebuie sa fie mai mica de 2 ani

Onorariile conditionate

-daca onorariile succesive de la un client au o pondere mare auditorul financiar poate deveni dependent de acel client putand genera suspiciuni în
privinta independentei. Auditorul trebuie sa ia în considerare daca acele onorarii nu sunt peste limita rezonabila in asa fel incat sa nu afecteze independenta
fata de client..
- onorariile încasate în cote procentuale sunt tratate ca onorarii conditionate

Litigiile în desfasurare sau în curs de desfasurare

-orice intentie a clientului dea începe actiunea legala împotriva unui auditor financiar poate afecta activitatea acestuia.I

-intenia unei actiuni sau judecatoresti din partea auditorului financiar conduce la lipsa de disponibilitate a conducerii de a
prezenta informatii relevante auditorului financiar.
Asocierea pe termen lung a auditorului experimentat, cu clientul auditat

-independenta auditorului financiar profesionist poate fi afectata în situatia în care este utilizat acelasi personal într-un angajament de audit.
Exista pericolul ca o implicare pe termen lung a unui auditor financiar cu un client sa conduca la relatii strânse care pot fi întelese ca o subminare a
obiectivittatii si independentei. Familiaritatea bazata pe o lunga continuitate a activittatii poate afecta îndeplinirea tuturor procedurilor de audit, precum si
utilizarea rationamentelor obiective asupra raportului de audit.Pentru a preîntâmpina efectele negative asupra independentei si obiectivitatii în executarea
serviciilor profesionale, auditorul financiar trebuie sa efectueze o rotatie regulata a personalului cu experienta în timpul unui angajament de audit.
Rotatia personalului este dificila mai ales în cadrul societilor mici, unde nu exista domenii specializate de audit.

2. PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT

Pentru o societate de productie (ipotetic) se va elabora planul de audit in urma determinarii pragului de
semnificatie.

Conceptul de planificare în audit

Auditorul trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că misiunea va fi îndeplinită în condiţii de
economicitate, eficienţă, eficacitate şi la termenul convenit.

Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale şi abordări detaliate cu privire la natura,
durata şi gradul de cuprindere preconizat al auditului.

Activitatea de planificare a auditului comportă următoarele caracteristici:

 Raţionalitatea. Procesul de planificare şi rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea logică a

îndeplinirii sarcinilor, precum şi stabilirea de obiective clare;
 Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp, astfel încât priorităţile să
fie clar scoase în evidenţă;
 Coordonarea. Planificarea permite coordonarea atât a politicilor de audit, de către instituţiile de audit, cu
auditurile realizate efectiv, cât şi a activităţii desfăşurate de alţi auditori sau experţi.
Principalele obiective ale planificării auditului sunt:

a) stabilirea modalităţilor prin care obligaţiile legale ce revin auditorului şi alte priorităţi de audit sunt respectate;

b) identificarea întinderii atribuţiilor şi rezultatelor previzibile ale auditorilor;

c) definirea modului în care vor fi obţinute şi analizate probele de audit necesare atingerii obiectivelor auditului;

d) identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectivă şi stabilirea bugetului de timp şi a costurilor;

e) controlarea şi supravegherea de către conducerea entităţii auditate a auditurilor individuale, iar de către instituţiile
supreme de audit realizarea unui control şi a unei supravegheri totale (generale).

Planificarea misiunii de audit

Misiunea de audit este definită ca o sarcină separată şi identificabilă, care se finalizează prin emiterea de către
auditor a unui punct de vedere, declaraţie sau opinie, consemnate potrivit unor reguli într-un raport, asupra îndeplinirii
unor obiective clare şi bine determinate, aferente unui grup structurat pe acţiuni, activităţi, programe sau organisme,
numite generic „entitate auditată”.

Obiectivul misiunilor de audit constă în auditul de atestare financiară, auditul de legalitate şi/sau conformitate,
auditul performanţei ori combinaţii între acestea.

Indiferent de obiectivele sale, o misiune de audit include în mod tipic, următoarele etape:

A. etapa preliminară, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:

- adunarea şi evaluarea iniţială a informaţiilor despre entitate;

- evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi de control intern;

- definirea obiectivelor detaliate ale auditului;

- evaluarea iniţială a resurselor necesare auditului şi stabilirea calendarului de lucru.

B. etapa de planificare, care constă în realizarea următoarelor acţiuni:

- elaborarea planului de audit;

- stabilirea legăturii cu entitatea auditată;

- întocmirea programelor de audit ca părţi componente ale planului de audit;

- aprobarea planului de audit.

C. etapa de lucru în teren, care cuprinde următoarele acţiuni:

- colectarea şi evaluarea probelor de audit;

- redactarea unor concluzii iniţiale;

- revederea interimară (provizorie);

- identificarea şi aprobarea oricăror modificări necesare să fie aduse planului de audit.

D. etapa raportării, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni:

- proiectarea şi analiza concluziilor, opiniilor, recomandărilor;

- reanalizarea, aprobarea şi publicarea rezultatelor;

- punerea de acord a resurselor folosite cu cele alocate prin planul de audit;

- evaluarea performanţei echipei de audit (la nivelul instituţiei supreme de audit sau societăţii de audit).

E. etapa de post – raportare, care constă în supravegherea impactului pe care îl are asupra entităţii auditate.

Aceste etape nu sunt neapărat distincte şi pot fi extinse.

Un plan de audit eficace este dependent de munca desfăşurată în etapa preliminară.

În mod frecvent, majoritatea informaţiilor necesare în etapa preliminară, sau cum se mai numeşte, etapa de pre –
planificare, se referă la:
 a) Înţelegerea entităţii auditate. Auditorul trebuie să identifice aspectele importante ale mediului
în care entitatea îşi desfăşoară activitatea, şi anume:
 obiectivele entităţii auditate;
 intrările: resurse şi fonduri, cadrul legal, personalul;
 ieşirile: ordinea şi importanţa relativă a rezultatelor comparativ cu obiectivele
entităţii; caracteristicile pieţei în care operează entitatea; raporturi obligatorii şi
neobligatorii cu alte entităţi etc;
 modul de operare a entităţii auditate privind: organigrama şi responsabilităţile,
sistemele cheie de management şi control şi sistemele cheie financiar – contabile.
b) Impactul entităţii auditate asupra auditului. Cunoaşterea entităţii auditate îl determină pe
auditor să stabilească în ce mod va fi afectat auditul de operaţiile şi mediul entităţii auditate.
În acest sens el cuantifică:

- riscurile inerente asociate cu activităţile generate de mediul şi organizarea entităţii;

- riscurile inerente asociate cu tipul de entitate auditată;
- controalele efectuate de conducerea entităţii pentru a minimiza riscurile şi a maximiza eficienţa acestor controale;
- factorii speciali sub influenţa cărora operează entitatea şi impactul lor potenţial asupra auditului.
Pentru efectuarea acestei cuantificări, auditorul realizează în fapt evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi
de control intern, după metodologia ce este prezentată într-un capitol separat.

c) Mediul şi obiectivele auditului. Auditorul ia în considerare forma, conţinutul şi utilizatorii

raportului de audit, după care specifică obiectivele auditului. Pentru auditul performanţei, mai
ales, este important să se facă acest lucru mai amănunţit, ceea ce permite auditorului să
definească criteriile pe baza cărora se vor stabili şi evalua probele de audit.
d) Probele de audit. Auditorul trebuie să identifice probele de audit ce îi sunt necesare pentru
atingerea obiectivelor auditului. Pe baza valorii dovezii, relevanţei şi a rezonabilităţii auditorul
decide următoarele:
- modul de abordare a auditului;
- sursele probelor de audit, procedeele şi tehnicile pentru obţinerea acestora;
- testarea probelor de audit.
e) Resursele auditului. După ce auditorul a definit natura, tipul, cantitatea, sursele, tehnicile de
obţinere a probelor de audit, el poate estima resursele necesare pentru obţinerea şi analiza
acestora.
f) Documentarea. Auditorul trebuie să realizeze o documentare atentă a rezultatelor de auditat,
inclusiv a unui sumar al rezultatelor auditorilor anterioare şi impactul acestora.
g) Consultările cu entitatea auditată. Întotdeauna, o discuţie cu entitatea auditată despre
constatările din etapa preliminară este extrem de folositoare auditorului.

Planul de audit. Programul de audit

Planul misiunii de audit este un document cheie. În elaborarea lui este esenţială eşalonarea activităţilor în timp,
urmărindu-se cuprinderea tuturor informaţiilor necesare, dar trebuie să rămână sintetic, clar şi concis.

Având în vedere că nu este posibilă elaborarea unui plan universal de audit, prezentăm în continuare un conţinut
minimal al unui plan de audit:

 cadrul legal al auditului;

 scurtă descriere a activităţii, programului sau entităţii;
 motivul auditării;
 factorii ce influenţează auditul, inclusiv aceia care determină materialitatea (semnificaţia sau importanţa
relativă) problemelor luate în consideraţie;
 aprecierea riscurilor; materialitatea şi pragul de materialitate;
 obiectivele auditului;
 întinderea şi modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie obţinute pentru a atinge
obiectivele auditului;
 resursele necesare şi la ce moment;
  estimarea unei taxe pentru audit (dacă este cazul);
 detalii privind persoanele din interiorul entităţii auditate, care asigură legătura cu auditorul;
 programul desfăşurării auditului şi data la care proiectul de raport va fi disponibil pentru discutarea lui
preliminară;
 forma, conţinutul şi utilizatorii raportului final.
Planificarea auditului este un proces dinamic. Pentru atingerea obiectivelor auditului, în timp, este posibil să se
impună efectuarea unor modificări asupra planului iniţial, realizat în activitatea preliminară, deoarece concluziile cheie
apărute în această activitate furnizează bazele planului de audit.

Auditorul elaborează un program de audit care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit
planificate, necesare pentru implementarea planului de audit.

Programul de audit se constituie într-un set de instrucţiuni adresate membrilor echipei de audit şi într-un mijloc
de control şi evidenţă privind desfăşurarea activităţii de audit. El cuprinde, de asemenea, obiectivele auditului pentru
fiecare domeniu şi un grafic de timp pentru fiecare domeniu de procedură de audit.

La întocmirea programului de audit se iau în considerare evaluările riscurilor inerente şi de control şi nivelul
necesar de asigurare garantată de procedurile de fond. De asemenea, auditorul ia în considerare durata efectuării testelor
de control şi a procedurilor de fond, existenţa din partea entităţii şi implicarea altor auditori sau experţi.

Planul general de audit

Auditorul trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan general de audit prin care să se descrie sfera de
cuprindere şi desfăşurarea auditului.

Aspectele ce trebuie luate în considerare de către auditor în dezvoltarea unui plan general de audit includ:

Cunoaşterea activităţii entităţii:

 factorii economici generali şi condiţiile specifice sectorului de activitate ce afectează entitatea;

 caracteristicile importante ale activităţii entităţii, activitatea sa, performanţele financiare şi cerinţele de
raportare, inclusiv schimbările intervenite de la ultimul audit;
 nivelul general de competenţă al conducerii;
 categoriile şi tipurile de impozite şi taxe specifice entităţii auditate;
 înlesniri (amânări, scutiri, reduceri) la plata impozitelor şi taxelor datorate;
 analiza conţinutului dosarului fiscal aflat la organele fiscale.
Înţelegerea sistemului contabil şi de control intern:

 politicile contabile adoptate de entitate şi schimbările intervenite în acestea;

 efectele noilor reglementări contabile sau de audit;
 actualizarea sistematică a obligaţiilor fiscale şi a modului de înregistrare în contabilitate, ca urmare a
modificărilor legislaţiei fiscale;
 cunoaşterea cumulativă de către auditor a sistemelor de contabilitate şi de control intern şi a accentului
relativ estimat a fi pus pe testele de control şi procedurile de fond.
Riscul şi pragul de semnificaţie:

 evaluarea estimată a riscurilor inerente şi de control şi identificarea domeniilor semnificative de audit;

 stabilirea nivelurilor pragului de semnificaţie pentru scopurilor auditului;
 posibilitatea existenţei unor informaţii eronate semnificative, incluzând experienţa pierderilor anterioare
sau a unor fraude;
 identificarea domeniilor complexe de contabilitate, inclusiv a celor care implică estimări contabile.
Natura, durata şi întinderea procedurilor:

 schimbările posibile privind importanţa domeniilor specifice de audit;

  efectul tehnologiei informaţionale asupra auditului;
 activitatea internă de audit şi efectul său estimat asupra procedurilor de audit extern;
 stabilirea unor proceduri de audit intern pentru urmărirea ansamblului obligaţiilor fiscale ale
entităţii.
Coordonarea, îndrumarea, supervizarea şi revizuirea:

 implicarea altor auditori în auditul componentelor, de exemplu, al filialelor, sucursalelor şi diviziunilor;

 implicarea experţilor;
 cerinţele de personal.
Alte aspecte:

 posibilitatea ca prezumţia de continuitate a activităţii să fie pusă în discuţie;

 condiţii ce solicită o atenţie specială, cum ar fi existenţa părţilor afiliate;
 termenii angajamentului şi alte responsabilităţi statutare;
 natura şi momentul efectuării rapoartelor sau altor comunicări cu entitatea, care se estimează în timpul
angajamentului.
Auditorii trebuie să elaboreze şi să documenteze programe de audit pe domenii de activitate (fiscal, financiar –
contabil, achiziţii creanţe, mediu ş.a.), care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate,
cerute pentru implementarea planului general de audit.

Planul general de audit şi programele de audit pe domenii de activitate trebuie revizuite ori de câte ori este
necesar în timpul derulării auditului.

PLANIFICAREA AUDITULUI

Planul de audit - Aprobat înainte de a începe auditul

Data: 28.12.2014
De către Tomescu Florentina

Prin semnarea acestui program, noi toti confirmăm că Acordul de Planificare (care urmează) a fost citit de toţi membrii
echipei misiunii, înainte de începerea misiunii şi în corelaţie cu informarea echipei. De asemenea confirmăm că suntem
fiecare independenţi în raport cu auditul şi vom respecta Codul Etic al IFAC

Semnătură Data:…28.12.2014

Nume…Tomescu Florentina Iniţiale:…TF……….

Semnătură…………………… Data:……28.12.2014

Nume…Ionescu Valentina Iniţiale:……IV………….

Semnătură…………………… Data:………………………………
Revizuirea ulterioară auditului – Semnificaţie, Revizuire Analitică şi Risc

Am revizuit evaluărie noastre preliminare a celor de mai sus în contextul rezultatelor finale ale muncii noastre şi consider
că evaluările noastre iniţiale sunt în continuare valabile. (Dacă nu, faceţi referire la re-evaluare)

Responsabil:…Vasilecu Teodora Data:28.12.2014

 B1

PLANIFICAREA OBIECTIVELOR AUDITULUI

ISA200 ISA220 ISA300

1. Stabilirea mijloacelor prin care se vor atinge obiectivele auditului.

2. Asigurarea că munca este alocată unei echipe de auditori care au experienţa, pregătirea şi abilităţile solicitate.
3. Asigurarea că auditorii indiferent de nivelul de experienţă îşi cunosc foarte clar responsabilităţile şi obiectivele
procedurilor pe care trebuie să le urmeze.
4. Asigurarea că am înregistrat evaluarea noastră privind riscul de audit.
5. Asigurarea că atenţia este îndreptată către aspectele relevante ale auditului.
6. Asigurarea că auditul este finalizat în mod eficient.

LISTA DE VERIFICARE A PLANIFICARII

Această listă de verificare a fost creată pentru a ghida procesul de planificare. În timp ce punctele de mai jos acoperă
toate aspectele relevante cerute de Standardele Internaţionale de Audit , explicaţii narative adiţionale vor fi solicitate la
dosar pentru a demonstra profunzimea opiniilor dumneavoastră asupra fiecărui aspect şi concluziile formulate.

Nr.
Crt. Program

Confirmaţi că nu există niciun motiv pentru a nu accepta numirea sau re-numirea prin completarea listei
de verificare B2. ISA220 ISA300 ISA300 B
1 1.1

Asiguraţi-vă că toate consideraţiile etice sunt confruntate cu programul B2-7 şi că orice raport către
Partenerul pe probleme de Etică (dacă e necesar) este făcut în concordanţă cu cerinţele Codului Etic
emis de IFAC. B
2 1.2

Asiguraţi-vă că la dosar există o scrisoare actuală a misiunii de audit, concepută pentru circumstanţele
specifice ale clientului.
Revizuiţi şi întelegeţi scopului serviciilor şi verificaţi faptul că Planificarea Auditului de la B9 reflectă
toate zonele contractate (de ex: pregătirea conturilor, situaţii simplificat/abreviate, taxe sau alte servicii)
ISA300 ISA210 B B
3 1.3 1.3.1

Revizuirea corespondenţei firmei cu clientul începând cu data aprobării ultimului set de situaţii
financiare, documentând orice elemente care ar putea avea impact asupra auditului din acest an.
B B
4 1.4 1.4.1

Obţineţi şi examinaţi o copie a listei cu aspecte de urmărit în viitor întocmită în ultimul an auditat, şi
B
puneţi o copie la dosar, dacă e cazul.
5 1.5
 Organizaţi o discuţie cu clientul, anterior iniţierii auditului. Asigurati-vă că data, detaliile privind toţi
participanţii şi aspectele discutate sunt consemnate în dosar. ISA240 ISA315

Discuţiile ar trebui să acopere activitatea managementului în privinta:

(i) Evaluării riscului de fraudă;
(ii) Procesele pentru identificarea riscurilor;
(iii) Comunicarea acestor aspecte celor însărcinaţi cu guvernanţa companiei (dacă este cazul);
(iv) Comunicarea acestor aspecte angajaţilor şi
(v) Cunoaşterea oricărui caz actual, oricarei tentative sau suspiciuni de fraudă ;

Alte indicaţii în forma unui posibil program pentru întâlnire se regăsesc la B11. B B
6 1.6 1.6.1

Revizuiţi şi actualizaţi după caz, cunoştinţele documentate despre client cu referinţă la secţiunea
privindCunoaşterea Clientului şi cea privind Evaluarea Riscurilor de la B3. ISA315

Asiguraţi-vă că toate aspectele relevante sunt incluse în cadrul secţiunii de cunoştinţe generale ale
Acordului de Planificare a Auditului de la B9.

B B
7 1.7 1.7.1

Revizuiţi şi actualizaţi după caz cunostinţele documentate privind sistemul contabil al clientului şi a
mediului de control, (inclusiv monitorizarea lor în legătură cu acele controale) cu referiri la secţiunea
privind Cunoaşterea Clientului şi cea privind Evaluarea Riscurilor la B3 şi Lista de verificare a
Controalelor Interne şi a Sistemului de Contabilitate la C1/2. ISA315
Asiguraţi-vă că evaluarea generală a sistemelor şi a controalelor este prevăzută în Planificarea Auditului
la B9.

B B
8 1.8 1.8.1

Documentaţi testarea controalelor interne în desfaşurare (pentru a confirma proiectarea şi rezultatele lor
în practică). Acest lucru poate fi obţinut prin testarea pe bază de parcurgere, observare, reluare sau
inspecţia documentaţiei. (notă: asemenea testări trebuie efectuate anual, chiar dacă nu se planifică
acordarea de încredere în aceste teste).ISA315 B
9 1.9

Asiguraţi-vă că orice încredere planificată în legătură cu controalelor interne ca o măsură de a reduce

testarea detaliată este documentată corespunzător şi justificată în Planificarea Auditului la B9. ISA330
B
10 1.10

Documentati evaluarea proprie asupra riscului inerent prin utilizarea listei de verificări de la B4.
Asiguraţi-vă că evaluarea generală este înregistrată în Planificarea Auditului la B9 şi transferată către
Sumarul pentru Evaluarea Riscului şi Planul de Eşantionare la B7. ISA315
B
11 1.11

Documentati-vă evaluarea riscului specific de denaturare semnificativă atât la nivelul situaţiilor

financiare cât si la nivel de afirmaţii pentru clase de tranzacţii, solduri de conturilor şi prezentaţi si
determinati răspunsul auditului. ISA315 ISA330 ISA240 ISA240
Asiguraţi-vă că evaluarea generală este înregistrată în Sumarul Evaluării Riscului şi Planul de
Eşantionare la B7 şi Planificarea Auditului la B9.
(Notă: Auditorul ar trebui să îşi planifice auditul cu o atitudine de scepticism profesional ISA200
B
12 1.12
 Ca parte a evaluării riscului, determinaţi care din riscurile identificate sunt din punctul dumneavoatră de
vedere, riscuri care necesita o consideraţie specială de audit (aceste riscuri sunt definite ca si “riscuri
semnificative”) şi determinaţi răspunsul auditului. ISA315 ISA330
Acolo unde riscuri specifice sau semnificative au fost identificate asiguraţi-vă că s-au priectat proceduri
de audit adecvate pentru a se adresa acelor riscuri şi că ele sunt reflectate in Planificarea Auditului la B9.

B
13 1.13

Pentru riscurile semnificative, în situaţia în care nu aţi făcut deja acest lucru, evaluaţi proiectarea
controalelor companiei, inclusiv actvitaţile de control relevante si determinaţi dacă ele au fost sau nu
implementate.
ISA315 ISA330 B
14 1.14

Se poate considera prezumţia că ar există un risc de denaturare semnificativă cauzat de frauda legată de
recunoaştere a veniturilor considerate, ca fiind inaplicabilă în circumstanţele misiunii? Dacă da,
asiguraţi-vă că motivele pentru această concluzie sunt înregistrate în Planificarea Auditului la B9.
ISA240
B B
15 1.15 1.15.1 B

Calculaţi pragul de semnificaţie utlizând programul B5. Asigurati-vă că documentaţi justificarea

nivelului(rilor) selectate si că evaluarea generală este reflectată în Planificarea Auditului la B9 şi în
Sumarul de Evaluare al Riscului şi Planul de Eşanţionare la B7. ISA320
B
16 1.16

Efectuează şi documentează-ţi revizuirea analitică preliminară asupra situaţiilor financiare utilizând lista
de verificare B6. ISA520
Ia în calcul orice relaţie neobişnuită sau neaşteptată indicată de revizuirea preliminară analitică şi de
riscul de fraudă.ISA240
Asiguraţi-vă că orice detalii relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea ta
privind impactul general asupra muncii planificate de audit este clar menţionată.
B
17 1.17

Utilizând evaluarea proprie a pragului de semnificaţie, a riscului inerent, a riscului specific şi a riscului
de control, documentati-vă abordarea planificată eşantionând prin completarea Sumarului de Evaluare a
Riscului şi a Planului de Eşantionare la B7. (ISA300) B
18 1.18

Asiguraţi-vă că legile şi regulamentele adecvate acestui client sunt clar identificate fie în acest dosar fie
în dosarul permanent de audit (DAP), (mai ales acelea care sunt centrate pe afacere).
Asigurati-vă că detaliile relevante sunt incluse in Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea proprie a
impactului pe care aceste legi şi regulamente îl au asupra muncii de audit planificate este clar B
fundamentată. 1.19

19

Confirmaţi faptul că Planificarea Auditului la B9 include toate cerinţele de raportare (de ex. legislaţia
adecvată, raportul de audit, sau orice alt raport adiţional sau răspuns al unui organ de reglementare
(inclusiv obligaţiile de raportare în caz de fraude)). Faceti referiri încrucişate privind orice îndrumări
specifice, note sau informaţii din industrie. ISA300 ISA210 B
20 1.20
 Asigurati-vă că orice părţi afiliate cunoscute sunt documentate în acest dosar sau în DAP. Luaţi în
consideraţie si documentaţi evaluarea proprie a riscului apariţiei altor părţi afiliate/tranzacţii
nedeclarate.ISA550
Asigurati-vă că detaliile relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea proprie a
impactului acestor legi şi regulamente asupra muncii de audit planificate este clar prevăzută.
B
21 1.21

Luaţi în consideraţie şi documentaţi evaluarea proprie a oricăror elemente care ar putea să pună în mod
semnificativ la îndoială capacitatea clientului de a-şi continua activitatea, cu referire la secţiunea de
planificare a listei de verificare la A13/4. ISA570
Asigurati-vă că detaliile relevante sunt incluse in Planificarea Auditului la B9 şi că evaluarea proprie a
impactului asupra muncii de audit planificate este clar prevăzută. B
22 1.22

Confirmaţi faptul că balanţele de închidere ale perioadei anterioare au fost corect preluate in anul urmator B
23 vezi B8. ISA300 ISA510 1.23 S.I.

Unde sunt utilizate organizaţii de servicii, obţineţi şi înregistraţi o înţelegere a termenilor contractuali şi a
modului în care au fost monitorizate acele activităţi externalizate.
Luaţi în considerare efectul organizaţiilor prestatoare de servicii asupra riscului inerent şi asupra
mediului de control. Evaluaţi efectul asupra procedurilor proprii pentru a obţine o evidenţă suficientă de
audit. Proiectaţi şi duceti la îndeplinire paşii necesari pentru a aborda riscurile evaluate şi pentru a obţine
probele de audit necesare. ISA402
Asiguraţi-vă că impactul asupra abordării planificate este documentat în Planificarea Auditului la B9.
B
24 1.24

Atunci când folosirea unui expert sau a altui auditor este adecvată, obţineţi şi documentaţi înţelegerea
obiectivităţii, calificării profesionale, experienţei şi resurselor.
Luaţi in considerare efectul expertului/altui auditor asupra riscului inerent şi a mediului de control.
Evaluaţi efectul asupra propriilor proceduri pentru a obţine suficiente probe de audit. Proiectaţi şi duceţi
la îndeplinire paşii necesari pentru a aborda riscurile evaluate si pentru a strânge probele de audit
necesare. ISA 620
Asiguraţi-vă că impactul asupra abordării planificate este documentat în Planificarea Auditului la B9.
B
25 1.25

Acolo unde va fi necesar să se puna baza pe munca unui alt auditor în legătură cu o companie din cadrul
grupului sau filială, luaţi în consideraţie şi documentaţi:
(i) Natura şi întinderea muncii celuilalt auditor
(ii) Cum va afecta munca celuilalt auditor, auditul actual
(iii) Natura, forma si momentul comunicării cu celalalt auditor
(iv) Dacă nivelul lui de participare este suficient pentru a permite acestei firme să se comporte ca auditor
principal
(v) Procedurile planificate pentru a vă asigura că se vor obţine probe de audit suficiente cu privire la
competenţa muncii lor (aceasta ar putea include instrucţiuni formale, completarea unui chestionar de
audit de grup, o revizuire formală a documentelor activităţii lor etc..
Asiguraţi-vă că impactul asupra abordării planificate este documentată in Planificarea Auditului la B9.
B
26 1.26
 Luaţi in considerare şi documentaţi cerinţele administrative necesare pentru această misiune, inclusiv:
(i) Contacte cheie la client, locaţia misiunii, aranjamentele de călătorie, orele, etc.
(ii) Confirmări de la terţi, (de ex. confirmările documentelor, evidenţa debitorilor, creditorilor, etc) şi că
scrisorile bancare solicitate sunt trimise la timp (se sugerează trei săptămâni în avans faţă de sfârşitul
perioadei). ISA505
(iii) Confirmaţi că aranjamentele au fost făcute dacă sunt necesare pentru client să îşi poată înventaria
stocurile. Confirmaţi participarea noastră la procesul de inventariere. ISA505
(iv) Verificaţi aranjamentele pentru verificarea alternativă a creditorilor (de exemplu prin circularizare)
dacă clientul nu reţine declaraţiile furnizorilor. Ar trebui să menţinem controlul asupra procesului de
selectare a acelora carora li se va trimite o solicitare, adresa folosită, pregătirea şi trimiterea
confirmărilor, şi răspunsul la acele solicitări.
(v) Aveţi în vedere dacă este necesar să obţineţi o mostră din documentele bancare ale clientului dacă
clientul nu păstrează cecurile primite sau returnate şi dacă intenţia este să se obţină o dovadă directă cu
privire la numele celui care plăteşte (de exemplu pentru aceia care gestionează banii clientului). Ar trebui
să păstrăm controlul asupra procesului în care este folosită confirmarea directă.
(vi) Aveţi în vedere dacă este necesar să se obţină o scrisoare de la avocat. Ar trebui să păstrăm controlul
asupra procesului unde este folosită confirmarea directă. ISA505
(vii) Confirmaţi că există aranjamente pentru a relaţiona cu experţi, alţi auditori, auditori interni, şi cei
din schema de pensii, acolo unde este necesar. ISA300 ISA210 B
27 Asiguraţi-vă că detaliile relevante sunt incluse în Planificarea Auditului la B9. 1.27

Confirmaţi faptul că personalul cu pregătirea necesara si cu abilităţile corespunzătoare a fost desemnat şi

programat şi că detaliile legate de bugetul de timp si costuri sunt trecute în dosar. ISA300 ISA210

In concordanţă cu Standardele Internationale de Educaţie (IES) 8, dosarul de audit ar trebui să justifice

raţiunea pentru alegerea fiecărui membru al echipei. B Buget
28 1.28 audit H

Asigurati-va că toti membrii echipei de audit au fost informaţi corespunzător şi că o documentare a

şedinţei de informare există la dosar. ISA315 ISA240
Asigurati-vă că notele de informare acoperă toate elementele discutate inclusiv susceptibilitatea ca
situaţiile financiare să fie denaturate semnificativ ca urmare a fraudei şi erorii şi că s-au luat toate
deciziile semnificative. Îndrumări suplimentare sub forma unei mostre a programului întâlnirii sunt
oferite la B11.
Programul B1/2 ar trebui să fie semnat de toţi membrii echipei de audit pentru a dovedi participarea lor la
procesul de planificare şi întelegerea acestuia. B
29 1.29

Verificaţi dacă au fost subliniate zone în etapa de planificare care sugerează consultarea sau revizuirea
de către un alt partener sau un auditor independent,
(Indicatori pot fi problemele de etică, tratamente contabile neobisnuite, clienţi importanţi, zone greu de
auditat, sau opinii de audit calificate sau modificate)
Orice proces de consultare sau revizuire independentă ar trebui să fie înregistrate în programul A4/1.
B
30 1.30

Asiguraţi-vă că planul de audit a fost comunicat celor însărcinaţi cu guvernanţa şi că această comunicare
a fost înregistrată în dosar. ISA260
Verificaţi că planul comunicat acoperă:
(i) forma si momentul comunicarii cu cei însarcinaţi cu guvernanţa;
(ii) consideraţii etice;
(iii) momentul si resursele care vor fi implicate;
(iv) natura şi scopul activităţii;
(v) orice limitare în scopul activităţii noastre;
(vi) activitatea care trebuie realizată; şi
(vii) raportul de audit asteptat.
B
31 1.31
 În final confirmaţi că Planificarea Auditului la B9 reflectă corect planul de audit general bazat pe
revizuirea noastră analitică preliminară şi evaluările riscurilor.
Asigurati-vă că orice schimbări făcute la strategia generale de audit pe durata auditului sunt documentate
corespunzător şi comunicate celor responsabili cu guvernanţa.ISA505 ISA402 ISA505 ISA300 ISA300
B
32 1.32

CONCLUZII

Sunt satisfăcut de faptul că obiectivele stabilite mai sus au fost atinse. Acolo unde acest fapt nu a fost posibil,
am inclus detalii pentru a atrage atenţia persoanei însărcinate cu revizuirea.

Semnătură…………………….. Data………………………

Revizuit…Tomescu Florentina Data…28.01.2014…………

Pragul de semnificatie este definit ca marimea admisa de auditor a unei omisiuni sau a unei declaratii eronate a
informatiei contabile, cre in anumite circumstante, face ca judecata ratuionala a unei persoane rezonbile sa fie schimbata
sau influentata.

Conceptul de pragul de semnificatie este aplicat de auditor in:

- planificarea si efectuarea auditului;

- evaluarea efectului denaturarilor identificate;

- evaluarea afectului denaturarilor necorectate, asupra situatiilor financiare si in formarea opiniei

auditorului;

Pragul de semnificatie va fi cea mai mica valoare a intervalului in urmatoarele situatii:

- societatea se afla in primul an de auditare;

- exista indicii privind lipsuri semnificative in controlul intern;

- presiuni ridicate neobisnuite din partea pietei ;

- risc de frauda mai ridicat decat cel normal;

Valoarea preliminara a pragului de semnificatie este suma maxima, in opinia auditorului, a prezentarilor eronate pe care
le-ar putea contine situatiile financiare, fara a afecta deciziile utilizatorilor rezonabili.

Criteriile de repartizare a pragului de semnificatie pot fi la:- nivelul bilantului, al contului de profit si pierdere.

In categoria serviciilor conexe sunt incluse:

a) angajamentele de revizuire a situaţiilor financiare (misiunile de examinare limitată);
b) angajamentele bazate pe proceduri agreate (proceduri convenite) privind situaţiile financiare;
c) angajamentele de elaborare (compilare) a informaţiilor financiare.

a) Angajamentele de revizuire
Scopul unui angajament de revizuire 1 (de trecere în revistă) este acela de a permite auditorului să concluzioneze, fără a
1
utiliza toate procedurile şi tehnicile cerute într-un angajament de audit, că nu au fost relevate fapte de importanţă
semnificativă care să-l facă să aprecieze că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative
conform cadrului general de raportare financiară identificat.
Nivelul de certificare moderat ia forma unei certificări negative, care poate fi exprimată astfel: în timpul revizuirii
nimic nu a atras atenţia noastră care să ne facă să credem că situaţiile financiare nu oferă o imagine fidelă…
b) Angajamentele privind procedurile convenite
Scopul unui angajament privind procedurile convenite este, pentru auditor, acela de a folosi proceduri care ţin de natura
auditului, dar care au fost definite şi selectate, de comun acord, de auditor, entitate şi oricare a treia parte îndreptăţită.
c) Angajamentele de elaborare a informaţiilor financiare
Scopul unui angajament de elaborare 2 este, pentru contabil, acela de a folosi competenţa (expertiza) sa contabilă, nu cea
de auditor, în scopul de a colecta, clasifica şi sintetiza informaţiile financiare, astfel încât acestea să fie uşor de înţeles.

Asertiunile conducerii privind continutul situatiilor financiare anuale

Când declară că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, în conformitate cu anumite criterii (cu un anumit
referenţiar contabil) conducerea face numeroase aserţiuni explicite sau implicite referitoare la recunoaşterea, evaluarea,
prezentarea şi descrierea diferitelor structuri ale situaţiilor financiare.
Auditorul utilizează aceste aserţiuni atunci când:
- evaluează riscul potenţial de apariţie a unor informaţii denaturate semnificativ;
- proiectează (planifică) şi aplică procedurile de audit în funcţie de riscurile informaţionale evaluate.
Aserţiunile (declaraţiile) făcute de conducere prin intermediul situaţiilor financiare sunt grupate în diferite moduri. În
continuare ne limităm la prezentarea structurii aserţiunilor conform ISA nr. 500A „Probe de audit”:
a) Aserţiuni cu privire la categorii de tranzacţii şi operaţiuni asociate perioadei supuse auditului;
b) Aserţiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârşitul perioadei
Conducerea entităţii declară Existenţa. că toate elementele de activ, de datorii şi de capitaluri proprii reflectate în
conturile contabile au existat la data bilanţului;
c) Aserţiuni cu privire la prezentarea şi descrierea informaţiilor
Prin intermediul situaţiilor financiare, în ansamblul lor, inclusiv prin intermediul „Notelor explicative” managerii
formulează următoarele aserţiuni:
entităţilor prin intermediul situaţiilor financiare este redată în figura nr. 2.

ASERŢIUNI CU PRIVIRE LA:

Tranzacţiile şi Soldurile conturilor de la Prezentarea şi descrierea

evenimentele exerciţiului sfârşitul anului elementelor din situaţiile
financiare

2
 1. Existenţa 1) Apariţia şi drepturi şi
1. Apariţia sau producerea
obligaţii
2. Drepturi şi obligaţii

2. Exhaustivitatea 3. Exhaustivitatea 2) Exhaustivitatea

(integralitatea)

3. Acurateţea sau
exactitatea evaluărilor 3) Acurateţea şi evaluarea
comensurărilor şi
înregistrărilor
(clasificărilor) 4. Evaluarea şi alocarea

4. Separarea
exerciţiului (cronologie) 4) Clasificarea şi
inteligiblitatea
5. Clasificarea sau
imputarea

Figura nr. 2: Aserţiunile formulate prin intermediul situaţiilor financiare

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 500 „Probe de audit” precizează că aserţiunile conducerii pot fi
combinate sau exprimate în diferite moduri, astfel:
a) Aserţiunile referitoare la tranzacţii şi evenimente pot fi combinate cu aserţiunile rerferitoare la
soldurile conturilor.
b) Auditarea fiecărui cont separat nu este o abordare eficientă. Datorită principiului „dublei înregistrări”
conturile sunt strâns corelate între ele, ceea ce impune gruparea lor pe categorii de operaţiuni (pe domenii
semnificative sau pe cicluri contabile). Această grupare permite o mai bună gestionare a auditului şi
uşurează repartizarea sarcinilor pe membrii echipei de auditori
c) Pentru aceeaşi aserţiune auditorul poate obţine probe din surse diferite sau cu ajutorul unor proceduri
diferite. Astfel, pentru obţinerea de probe de audit referitoare la conturile din grupa 49 „Ajustări pentru
deprecierea creanţelor” se combină analiza structurii creanţelor neîncasate la scadenţă după vechime
(maturitatea creanţelor) cu urmărirea încasării acestor creanţe după închiderea exerciţiului, aşa cum
cere ISA nr. 560 „Evenimente ulterioare”.
d) Cu ajutorul unei proceduri de audit se pot obţine probe relevante numai pentru o anumită aserţiune, dar
nu şi pentru alte aserţiuni.
e) Unele aserţiuni nu pot fi auditate separat. Astfel, aserţiunea „separarea exerciţiului” nu poate fi
auditată fără să se ia în considerare aserţiunile „apariţia”, „exhaustivitatea” şi „exactitatea
Obiectivele auditului sunt strâns legate de aserţiunile conducerii. Auditorul urmăreşte dacă aceste aserţiuni sunt
juste

3. DETERMINAREA OBIECTIVELOR AUDITULUI SI A MUNCII DE AUDIT

Pentru 3 din componentele planului de audit se vor prezenta:

Obiectivele auditului (ce se auditeaza )

Obiectivele auditului sunt strâns legate de aserţiunile conducerii. Auditorul urmăreşte dacă aceste aserţiuni
sunt juste
Obiectivele auditului pot fi stabilite în termeni generali, la nivelul aserţiunilor sau pot fi definite mai analitic
în funcţie de trăsăturile specifice ale fiecărei categorii de operaţiuni (cumpărări, vânzări, plăţi, încasări etc.) ale
fiecărei grupe de conturi sau ale fiecărei prezentări şi descrieri din situaţiile financiare.
Astfel, obiectivele generale ale auditului pot fi formulate după cum urmează:
a) Obiective generale referitoare la categorii de operaţiuni reflectate în rulajul conturilor
Auditorul trebuie să urmărească dacă:
- operaţiunile înregistrate au avut loc în realitate (au apărut, s-au produs în realitate);
- toate operaţiunile care au avut loc au fost înregistrate (exhaustiv, fără omisiuni);
- evaluarea operaţiunilor (cantităţi, preţuri, calcule) este corectă şi dacă jurnalele contabile sunt corecte
(acurateţea înregistrărilor);
- alocarea în timp, cronologia înregistrărilor asigură independenţa exerciţiilor (separarea exerciţiilor);
- gruparea operaţiunilor pe conturi (imputarea) s-a făcut corect (active imobilizate, active circulante; vânzări în
numerar, vânzări pe credit comercial etc.).
b) Obiective generale referitoare la soldurile conturilor
Pe baza aserţiunilor conducerii auditorul trebuie să urmărească dacă:
- activele, datoriile şi capitalurile proprii există la închiderea exerciţiului. În soldurile conturilor sunt
cuprinse numai sumele care trebuiau incluse, nu s-a înregistrat nimic în plus;
- toate activele şi toate datoriile sunt ale entităţii auditate şi nu ale altor persoane;
- toate elementele patrimoniale sunt reflectate în soldurile conturilor, fără omisiuni;
- soldurile conturilor sunt corect evaluate, calculele sunt corecte, sunt în concordanţă cu inventarierile,
cu confirmările primite de la terţi, cu evidenţele operative şi cu contabilitatea analitică. Alocarea
(clasificarea, imputarea) pe conturi este corectă (creanţe-clienţi, creanţe părţi afiliate; credite bancare,
credite obligatare; leasing operaţional, leasing financiar etc.). Urmărind facturile de la sfârşitul
exerciţiului, evenimentele ulterioare, înregistrările referitoare la venituri şi cheltuieli în avans sau
referitoare la dobânzi de plătit sau de încasat auditorul se poate pronunţa asupra alocării în timp a
înregistrărilor (decupajul temporal sau cenzura). De asemenea, auditorul urmăreşte şi concordanţa
detaliilor: dacă jurnalele de înregistrări sunt corecte, dacă totalurile şi reporturile sunt corecte, dacă
soldurile din cartea-mare sunt corecte şi sunt susţinute de balanţe de verificare sintetice şi analitice.
 c) Obiective generale referitoare la prezentarea şi descrierea făcută prin intermediul situaţiilor
financiare
Referitor la conţinutul situaţiilor financiare auditorul urmăreşte dacă:
- nu sunt incluse în situaţiile financiare active, datorii, capitaluri proprii care nu există în realitate sau
care nu aparţin entităţii. Veniturile şi cheltuielile provin din tranzacţii şi evenimente care au avut loc
(au apărut) în perioada auditată şi privesc entitatea;
- nu s-au omis din situaţiile financiare unele informaţii care trebuiau incluse;
- nu s-au încălcat principiile contabilităţii cu ocazia întocmirii situaţiilor financiare (permanenţa metodei,
intangibilitatea bilanţului, prudenţa, necompensarea, independenţa exerciţiului etc.). Evaluarea
elementelor din situaţiile contabile (cost istoric, valoarea realizabilă, valoarea recuperabilă, valoarea
justă) s-a făcut conform referenţialului contabil identificat (reglementările naţionale sau cele
internaţionale, după caz);
- soldurile conturilor sunt grupate (clasificate) pe elemente ale situaţiilor financiare în mod adecvat.
Informaţiile suplimentare din Notele explicative sunt complete (toate dezvăluirile necesare s-au făcut)
sunt descrise într-un mod inteligibil şi sunt corect combinate sau divizate.

Munca de audit (cum se auditeaza)

Auditorii pot folosi opt categorii (tipuri) de proceduri de audit. Fiecare categorie de probă de audit se poate colecta cu
ajutorul unor proceduri specifice. Cele opt tipuri de proceduri sunt:
1 Inspecţia registrelor contabile şi a documentelor justificative
Examinarea de către auditor a registrelor contabile şi a documentelor justificative furnizează probe de audit cu un grad
variat de credibilitate, în funcţie de eficacitatea contului intern şi în funcţie de natura şi sursa acestora. Registrele contabile
şi documentele justificative stau la baza verificării contabilităţii entităţii şi a situaţiilor financiare deoarece sunt uşor de
accesat şi generează un cost al auditului relativ redus. Unele documente sunt singurul mijloc de probă referitoare la
tranzacţiile şi operaţiunile care au avut loc.
• examinarea este un studiu suficient de detaliat pentru a determina o anumită situaţie. În programul de audit această
procedură se formulează sub forma examinaţi un eşantion de … facturi pentru a determina dacă ele conţin toate
informaţiile necesare şi pentru a stabili dacă pe ele există semnătura persoanelor care le-au întocmit şi a celor care
le-au verificat;
• confruntarea este o instrucţiune prin care se specifică ce se confruntă, de unde porneşte această operaţiune şi spre
ce se îndreaptă
• justificarea cuprinde instrucţiuni referitoare la utilizarea anumitor documente cu scopul de a verifica realitatea
operaţiunilor şi exactitatea sumelor înregistrate.
Inspecţiei registrelor contabile şi documentelor justificative îi sunt aplicabile toate aspectele arătate mai sus referitoare
la verificarea documentară.
2 Inspecţia activelor corporale
Inspecţia activelor corporale constă în examinarea fizică a stocurilor şi imobilizărilor corporale. Examinarea existenţei
şi stării activelor corporale este asigurată în primul rând de inventariere. Inventarierea furnizează probe de audit credibile
referitoare la existenţa activelor, dar nu în mod necesar şi referitoare la proprietatea bunurilor şi evaluarea acestora.
Instrucţiunile date auditorilor referitoare la inspecţia activelor corporale se pot formula astfel: inventariaţi numerarul din
casierie la închiderea exerciţiului şi observaţi modul în care entitatea respectă procedurile de inventariere.
Cu ocazia planificării participării la inventariere sau cu ocazia alegerii procedurilor alternative, auditorul trebuie să
ţină seama de următoarele:
1. Natura şi eficacitatea sistemului contabil şi ale sistemului de control intern utilizate în entitate, în ceea ce priveşte
elementele de inventariat;
2. Riscurile de audit (inerente, de nedetectare şi de control) precum şi pragul de semnificaţie stabilit pentru soldul
diferitelor conturi;
3. Calitatea procedurilor şi instrucţiunilor de inventariere;
4. Perioada inventarierii şi modul de stabilire a stocurilor de la 31 decembrie N, în funcţie de intrările şi ieşirile care
au avut loc între data inventarierii şi sfârşitul exerciţiului.
5. Separarea stocurilor existente la data inventarierii de intrările şi ieşirile care au loc în timpul inventarierii; cum se
urmăreşte circulaţia stocurilor în timpul inventarierii, precum şi perioadele imediat anterioare şi ulterioare
inventarierii. De regulă, pe durata inventarierii se sistează operaţiunile de predare-primire a bunurilor inventariate.
Dacă această suspendare nu poate avea loc, se creează zone tampon în care se depozitează bunurile primite în
timpul inventarierii sau din care urmează să se facă livrări. Operaţiunile respective se fac numai în prezenţa
comisiei de inventariere care, pentru asigurarea posibilităţii de verificare ulterioară a acestor mişcări, menţionează
pe documentele respective „primit sau eliberat în timpul inventarierii” .
6. Care sunt diferenţele stabilite la inventariere, cauzele lor şi modul lor de reflectare în contabilitate (compensări,
perisabilităţi, alte plusuri sau lipsuri imputabile sau neimputabile etc.).

3 Observarea
Observarea constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuată de alţii. Instrucţiunea dată
auditorului referitoare la observare poate fi formulată astfel: observaţi maniera în care se face recepţia mărfurilor
achiziţionate, observaţi modul de verificare a facturilor etc.
4 Investigarea
Investigarea constă în obţinerea informaţiilor de la persoane bine informate din interiorul sau din afara entităţii.
Investigaţiile se materializează în cereri de informaţii oficiale, în scris de la terţe părţi sau în întrebări orale neoficiale
adresate personalului entităţii.
esenţială pentru auditor atunci când doreşte să afle intenţiile acesteia pentru viitor.
5 Confirmarea
Confirmarea constă în obţinerea de la terţi (clienţi, bănci, societăţi de asigurări etc.) a unor declaraţii scrise în urma
solicitării adresate acestora. Confirmarea este o formă specifică a investigării, care se referă, de regulă, la soldurile
conturilor.
Cererile de confirmare pot îmbrăca trei forme principale:
a) o formă pozitivă
 b) o formă negativă;.
c) o combinaţie între forma pozitivă şi forma .

6 Recalcularea
Recalcularea constă în verificarea acurateţei (exactităţii) aritmetice a documentelor sau registrelor contabile sau în
efectuarea de către auditor a unor alte calcule.
7 Reefectuarea
Reefectuarea sau reconstituirea constă în executarea de către auditor, în mod independent, a unor proceduri sau a
unor controale interne care au fost efectuate iniţial de către cei auditaţi.
8 Procedurile analitice
Procedurile analitice constau în evaluări ale informaţiilor financiare realizate prin intermediul unui stadiu al relaţiilor
de plauzabilitate dintre datele financiare şi nefinanciare.
Pentru colectarea probelor de audit necesare în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile asupra inexistenţei
unor denaturări semnificative la nivelul situaţiilor financiare şi a aserţiunilor, auditorul apelează la „teste de
audit”
În funcţie de scopul urmărit de către auditor aceste teste (proceduri) sunt de trei categorii:
Teste 1) de evaluare a riscurilor;
Teste 2) ale controlului;
Proceduri 3) de fond (teste ale detaliilor).
Testele de evaluare a riscurilor sunt utilizate pentru înţelegerea entităţii şi a controlului intern.
După obţinerea unei înţelegeri şi descriere a modului cum este conceput controlul intern şi după estimarea
iniţială a riscului de control (RCe) auditorul trebuie să testeze dacă procedurile controlului intern se aplică
efectiv pe întreaga perioadă auditată. Această testare asupra eficacităţii operaţionale a controalelor interne
(asupra modului de funcţionare a procedurilor de control intern) se face cu scopul de a justifica un risc estimat a
controlului intern mai mic. Dacă în urma acestor teste se constată că procedurile controlului intern nu
funcţionează eficace, auditorul trebuie să revizuiască nivelul estimat al riscului de control. Astfel de situaţii se
pot datora abandonării unor controale interne, abuzurilor conducerii care evită controalele interne,
incompetenţei sau plictiselii salariaţilor etc.
Prin „teste ale controalelor” (TC) se înţeleg acele proceduri utilizate de auditor cu scopul de a testa
„eficienţa operaţională a controalelor interne în prevenirea sau detectarea şi corectarea denaturărilor
semnificative de la nivelul aserţiunilor”.
Testele controalelor sunt necesare în două împrejurări:
- atunci când riscurile legate de controlul intern au fost estimate la un nivel mai mic. În acest caz, testele
controalelor (TC) au menirea să susţină sau să corecteze evaluarea făcută referitoare la eficienţa
operaţională a controalelor interne;
- atunci când „procedurile de fond” nu oferă singure probe de audit suficiente şi adecvate. O astfel de
situaţie poate interveni atunci când entitatea auditată practică comerţul electronic bazat pe schimburi de
 mesaje cu ajutorul I.T., fără să editeze aceste mesaje pe suport de hârtie. Ca urmare, procedurile de fond
(testele de detaliu) nu oferă probe suficiente şi adecvate, ceea ce impune efectuarea de teste ale
controalelor asupra modului de concepere, exploatare şi protejare a sistemelor I.T.
Testele controalelor cuprind cinci tipuri de proceduri:
- Interviul sau chestionarea personalului entităţii;
- Inspecţia registrelor contabile şi a documentelor;
- Observarea activităţilor de control;
- Reefectuarea procedurilor aplicate în entitate;
- Recalcularea unor date din documente.
Procedurile de fond sunt utilizate de către auditori cu scopul de a detecta denaturările (erorile monetare)
semnificative de la nivelul aserţiunilor şi a situaţiilor financiare 3. După cum am văzut, procedurile de fond
includ:
a) Teste ale detaliilor pentru categorii de operaţiuni (TDO);
b) Proceduri analitice de fond (PAF);
c) Teste ale detaliilor pentru soldurile conturilor şi prezentările de informaţii (TDS).

Se vor elabora foile de lucru pentru componenta auditata

B 2.1.1

initiale data
Client: Gama Management SRL

3
 Intocmit de : Cristea Cornelia Carmen C.C.C.
Perioada auditata: 01.01.2014 - 31.12.2014 Revizuit de: G.A.

Obiectiv
Sunt elemente nerezolvate din completarea oricărei liste de verificare a unui client nou sau de evaluare a riscului ISA300?

Activitate desfasurata
Echipa de audit va completa „lista de verificare” a unui client nou (in conformitate cu procedura interna de control al calitatii ISA 220 si
ISQC 1), pt a se putea concluziona daca exista riscuri majare care pot conduce la neacceptarea angajamentului de audit la acest
potential client de audit.
Rezultat

In urma activitatii desfasurate s-a constatat ca nu exista riscuri majore ca sa conduca la neacceptarea angajamentului de audit la acest
potential client de audit.
Concluzie
Clientul de audit poate fi acceptat de catre societatea de audit.

B 2.1.2

initiale data
Client: Gama Management SRL
Intocmit de : Cristea Cornelia Carmen C.C.C.
Perioada auditata: 01.01.2014 - 31.12.2014 Revizuit de: G.A.

Obiectiv
Sunt elemente nerezolvate cu privire la procedurile adecvate privind procesul de cercetare profesională în legătură cu auditorii
precedenţi?

Activitate desfasurata
Echipa de audit a solicitat clientului de audit rapoartele de audit intocmite de auditorii precedenti. A citit aceste rapoarte. A cercetat
( pe site-ul CAFR) , daca respectivii auditori sunt membrii activi precum si daca au avut vreo sanctiune acordata de CAFR. De
asemenea a fost luata legatura cu auditorul precedent pentru a clarifica daca au fost probleme semnificative aferente exercitiilor
anterioare si pentru a clarifica daca s-au incasat onorariile aferente serviciilor prestate anterior.
Rezultat

In urma activitatii desfasurate s-a constatat ca s-au obtinut toate informatiile relevante despre auditorii precedenti, precum si despre
rapoartele de audit intocmite de acestia.

Concluzie

Clientul de audit poate fi acceptat de catre societatea de audit.

B 2.1.3

initiale data
Client: Gama Management SRL
Intocmit de : Cristea Cornelia Carmen C.C.C.
Perioada auditata: 01.01.2014 - 31.12.2014 Revizuit de: G.A.

Obiectiv
Acolo unde o opinie dificilă sau obiectivă trebuie emisă cu privire la elemente etice, a fost înregistrată discuţia cu Partenerul pe
probleme de Etică? Acolo unde nu există un astfel de partener (acolo unde există 3 sau mai puţini parteneri auditori), atunci ar trebui
să existe o documentaţie a acestei discuţii avute cu auditorii parteneri, sau în cazul unui practician individual, cu cel cu care a fost
discutată problema.

Activitate desfasurata
Responsabilul de misiune a analizat daca au existat probleme de etica (inainte de acceptarea contractului de audit) si daca aceste
probleme au fost discutate cu persoana desemnata in cadrul societatii de audit sa raspunda de aceste probleme ( conform ISA 220,
ISQC 1, Cod Etic 100.20-100.22)
Rezultat

In urma activitatii desfasurate s-a constatat ca nu au existat probleme de etica profesionala ca sa necesite consultarea responsabilului
din societatea de audit cu astfel de probleme.
Concluzie
Clientul de audit poate fi acceptat de catre societatea de audit.

B 2.1.4

initiale data
Client: Gama Management SRL
Intocmit de : Cristea Cornelia Carmen C.C.C.
Perioada auditata: 01.01.2014 - 31.12.2014 Revizuit de: G.A.

Obiectiv
Test 4: Îi lipseşte vreunui membru al echipei misiunii timpul sau abilităţile necesare pentru misiune? ISA220

Test 9: În cazul entităţilor listate, a activat vreunul dintre parteneri ca partener de audit sau/şi partener independent pentru mai mult de
cinci ani, sau/şi oricare dintre membrii echipei sau partenerul de audit principal pentru mai mult de şapte ani?
Test 10: Au fost aplicate şi documentate măsuri de siguranţă acolo unde partenerul de audit/partenerul independent/personalul senior a
lucrat în această poziţie pentru mai mult de 10 ani? Acolo unde este luată o decizie de a nu aplica anumite măsuri de siguranţă
specifice (cum ar fi rotaţia personalului), documentaţi motivaţia pentru care persoana continuă să participe la audit şi asiguraţi-vă că
acele elemente sunt comunicate celor însărcinaţi cu guvernanţa clientului.
Test 11:Includ obiectivele auditului vânzarea încrucişată, este stabilită vreo remuneraţie a membrilor echipei misiunii în relaţie cu
performanţele vânzării încrucişate, şi includ prospectele de promovare şi un element de succes inclus în onorariu („onorariul de
succes”)?

Test 12:În ceea ce priveşte companiile cotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup) se situează între 5% şi 10%
din veniturile brute din onorarii (ale firmei sau ale acelei părţi din cadrul firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale
partenerului de audit, după caz)?

Test 13:În ceea ce priveşte companiile cotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup) depăşesc 10% din veniturile
brute din onorarii (fie ale firmei, fie ale acelei părţi din cadrul firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale partenerului
de audit)?

Test 14:În ceea ce priveşte companiile necotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup) depăşesc 10% (dar nu
15%) din veniturile brute din onorarii (fie ale firmei, fie ale acelei părţi din cadrul firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de
profit ale partenerului de audit)?

Test 15:În ceea ce priveşte companiile necotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup) depăşesc 15% din
veniturile brute din onorarii (fie ale firmei, fie ale acelei părţi din cadrul firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale
partenerului de audit)?

Test 26:Este compania catalogată drept “o entitate mică”, iar onorariile stabilite reprezintă între 10% şi 15% din veniturile brute din
onorarii (fie ale firmei sau ale acelei părţi din cadrul firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale partenerului de audit)

Activitate desfasurata
Responsabilul de misiune a analizat daca au existat probleme incalcare a prevederilor din Codul de Conduita Etica (inainte de
acceptarea contractului de audit) care pot conduce la neacceptarea angajamentului.
In consecinta au fost verificate toate obiectivele de mai sus, urmarindu-se daca sunt respectate procedurile interne de control al calitatii
proprii societatii de audit ISA 220 si ISQC 1cu privire la indeplinirea conditiilor de independenta fata de un client de audit.

B 2.1.5

initiale data
Client: Gama Management SRL
Intocmit de : Cristea Cornelia Carmen C.C.C.
Perioada auditata: 01.01.2014 - 31.12.2014 Revizuit de: G.A.

Obiectiv
Test 5:Există cineva care este de asemenea salariat al clientului angajat şi al firmei de audit sau admis ca partener?

Test 6:A fost vreunul/unii dintre salariaţi înlocuit/ţi, angajat/ţi de clientul de audit într-un post de conducere?
Test 7:Există un membru al echipei misiunii (sau un membru de familie apropiat al oricăruia dintre aceştia) care a părăsit firma şi care
a fost angajat de client în mai puţin de 2 ani de la plecare?

Test 8:A fost un angajat sau partener al firmei (sau un membru de familie apropriat al oricăruia dintre aceştia) desemnat să facă parte
din consiliul director al clientului sau din oricare subcomitet al acelui consiliu sau în oricare altă poziţie în cadrul clientului care deţine
în mod direct sau indirect mai mult de 20% din drepturile de vot în cadrul clientului, sau în care clientul de audit deţine direct sau
indirect mai mult de 20% din drepturile de vot?

Test 17:Există aranjamente pentru onorarii contingente (fie ca urmare a cunoştinţelor fie prin notificare) cu privire la acest client?

Test 18:Există interese financiare directe sau indirecte pentru acest client din partea unui partener sau a oricărei persoane care ar putea
să influenţeze auditul şi rezultatul auditului, sau un membru apropiat al familiei acestuia?

Test 19:Are firma sau cineva apropiat firmei credite sau garanţii de la sau către client?

Test 20:Există relaţii de afaceri între firmă şi clientul de audit, cu excepţia acelora care respectă principiul lungimii de braţ şi care sunt
nesemnificative pentru ambele părţi?

Test 21:Există litigii actuale sau o ameninţare de litigiu între client şi firmă?

Test 22:Au fost primite cadouri sau servicii semnificative de la client şi s-au oferit clientului cadouri sau sponsorizări?

Test 23:Au fost oferite alte servicii non-audit clientului?

Test 24:Există orice alte conflicte de interese, actuale sau potenţiale, sau orice alt motiv pentru care obiectivitatea şi independenţa
noastră să fie ameninţate?

Test 25:Acolo unde clientul este o “companie mică”, a fost numit ca director al clientului sau într-o poziţie cheie, un fost partener al
firmei care a avut la acest client responsabilităţi de partener de misiune, partener independent pentru revizuire, partener cheie de
audit, sau partener în lanţul de comandă în relaţia cu acest client la orice dată în ultimii 2 ani?

Test 27:Este clientul o “companie mică”, şi firma a furnizat servicii non-audit către client?

Activitate desfasurata
Pentru a răspunde tuturor testelor de mai sus a avut loc o întâlnire atât cu participanţii la misiunea de audit din partea societăţii de a
audit, cât şi cu conducerea clientului de audit. În cadrul acestor două întâlniri au fost discutate punctual toate aspectele mentionate mai
sus.

In plus responsabilul de misiune s-a asigurat sa exista declaratii de independenta completate de intreaga echipa de audit care participa
la aceasta misiune.

Vezi B 2.1.5.1

Rezultat

În urma discuţiilor avute atât cu membrii echipei de audit cât şi cu conducerea clientului, nu au rezultat nici un fel de probleme în ceea
ce priveşte dependenţa faţă de clientul de audit.

Concluzie

Societatea de audit este total independentă faţă de SC Gama Management SRL, deci nu sunt probleme de încălcare a Codului de conduită
etică şi profesională.

Semnătura membrilor Semnătura conducerii

 echipei de audit clientului de audit

………………………. ………………………

…………………………

……………………….

…………………………

Ştampila societăţii de audit Ştampila clientului de audit

B 2.1.16.

initiale data
Client: Gama Management SRL
Intocmit de : Cristea Cornelia Carmen C.C.C.
Perioada auditata: 01.01.2014 - 31.12.2014 Revizuit de: G.A.

Obiectiv
Există onorarii neachitate pentru servicii profesionale?

Activitate desfasurata
S-a verificat daǎ existǎ onorarii neachitate, restante, care ar putea fi considerate un împrumut.

Rezultat:
În urma activităţii desfăşurate a rezultat faptul că nu există sume restante care ar putea fi considerate un împrumut. Sumele restante nu
pot depasi 10% pt un client cotat la BVB si 15%pt alti clienti.

Concluzie:

Nu sunt probleme legate de dependenţă financiară.

ACCEPTAREA DESEMNĂRII SAU A REDESEMNĂRII B 2.1

ISA300 ISA200

Când răspunsul la oricare din aceste întrebări este DA, vă rugăm oferiţi detalii privind potenţialele ameninţări la
independenţă şi obiectivitate şi de asemenea măsurile de siguranţă implemenate pentru a diminua aceste
ameninţări, în programul

Nu B 2.1.5 Da/Nu Planificare

Sunt elemente nerezolvate din completarea oricărei liste de verificare a unui client nou sau de
evaluare a riscului (B2/6)? ISA300
1 Nu B 2.1.1

Sunt elemente nerezolvate cu privire la procedurile adecvate din jurul procesului de cercetare
profesională în legătură cu auditorii precedenţi?
2 Nu B 2.1.2

Independenţă
 Acolo unde o opinie dificilă sau obiectivă trebuie emisă cu privire la elemente etice, a fost
inregistrata discutia cu Partenerul pe probleme de Etică? Acolo unde nu există un astfel de partener
(acolo unde există 3 sau mai puţini parteneri auditori), atunci ar trebui să existe o documentaţie a
acestei discuţii avute cu auditorii parteneri, sau in cazul unui practician individual, cu cel cu care a
fost discutată problema.Cod Etic 100.20-100.22

3 Da B 2.1.3

Îi lipseşte vreunui membru al echipei misiunii timpul sau abilităţile necesare pentru misiune? ISA220

4 Nu B 2.1.4

Exista cineva care este de asemenea şi salariat al clientului angajat şi în firma de audit sau admis ca
partener? Cod Etic 290.146-190.149
5 Nu B 2.1.5

A fost vreunul dintre salariaţi înlocuiţi, angajat/ţi de clientul de audit într-un post de conducere? Cod
Etic 290.142
Au fost vreunul din salariaţii înlocuiţi şi care au revenit, implicaţi în auditul unei entităţi pentru care
au lucrat anterior? Cod Etic 290.142
6 Nu B 2.1.5

Există un membru al echipei misiunii (sau un membru de familie apropiat al oricăruia dintre aceştia)
care a părăsit firma şi care a fost angajat de client în mai puţin de 2 ani de la plecare? Cod Etic
290.134-290.138 şi 290.139-290.141 pentru interes Public

7 Nu B 2.1.5

A fost un angajat sau partener al firmei (sau un membru de familie apropriat al oricăruia dintre
aceştia) desemnat să facă parte din consiliul director al clientului sau din oricare subcomitet al acelui
consiliu sau în oricare altă pozitie în cadrul clientului care deţine în mod direct sau indirect mai mult
de 20% din drepturile de vot în cadrul clientului, sau în care clientul de audit deţine direct sau
indirect mai mult de 20% din drepturile de vot? Cod etic 290.127-290.133
8 Nu B 2.1.5

In cazul entităţilor listate, a activat vreunul din parteneri ca partener de audit sau/şi partener
independent pentru mai mult de cinci ani, sau/şi oricare dintre membrii echipei sau partenerul de
audit principal pentru mai mult de şapte ani?
Cod Etic 290.151 -290.155

9 Nu B 2.1.4

Au fost aplicate şi documentate măsuri de siguranţă acolo unde partenerul de audit/partenerul

independent/personalul senior a lucrat în această poziţie pentru mai mult de 10 ani? Acolo unde este
luată o decizie de a nu aplica anumite măsuri de siguranţă specifice (cum ar fi rotaţia
personalului),atunci documentaţi motivaţia pentru care persoana continuă să participe la audit şi
asiguraţi-vă că acele elemente sunt comunicate celor însărcinaţi cu guvernanţa la client.
(Ar trebui aplicate măsuri de siguranţă acolo unde ameninţările cu privire la obiectivitate şi
independenţă ca o consecinţă a asocierii pe termen lung a persoanei cu clientul sunt evident
nesemnificative). Cod Etic 290.151 – 290.155 vezi şi 290.150
10 Da B 2.1.4

Includ obiectivele auditului vânzarea încrucişată, este stabilita vreo remuneraţie a membrilor echipei
misiunii în relaţie cu performanţele vânzării încrucişate, şi includ prospectele de promovare şi un
element de succes inclus în onorariu („onorariul de succes”)? Cod Etic 290.228 -290.229

11 Nu B 2.1.4

În ceea ce priveşte companiile cotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup) se
situează între 5% şi 10% din veniturile brute din onorarii (ale firmei sau ale acelei părţi din cadrul
firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale partenerului de audit, după caz)?
Daca DA, atunci documentaţi notificarea către Partenerul pe probleme de Etică şi documentaţi
măsurile de siguranţă luate în consecinţă la B2/7. Cod Etic 290.220 -290.222
12 Nu B 2.1.4
 În ceea ce priveşte companiile cotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup)
depăşesc 10% din veniturile brute din onorarii (fie ale firmei, fie ale acelei părţi din cadrul firmei în
funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale partenerului de audit)? Cod Etic 290.220-290.222
Daca Da, atunci confirmaţi numirea firmei ca un intreg, sau realocaţi clientul în cadrul firmei, sau
demisionaţi din poziţia de auditori, sau nu căutaţi re-desemnarea în funcţie de caz.Cod etic 290.223
13 Nu B 2.1.4

În ceea ce priveşte companiile necotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup)
depăşesc 10% (dar nu 15%) din veniturile brute din onorarii (fie ale firmei, fie ale acelei părţi din
cadrul firmei în funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale partenerului de audit)? Cod Etic
290.220-290.222
Dacă DA, atunci partenerul misiunii va prezenta această aşteptare partenerului pentru probleme de
etică şi celor însărcinaţi cu guvernanţa companiei şi va organiza o revizuire la cald a misiunii de
audit înainte ca raportul auditorului să fie finalizat. Cod Etic 290.220-290.222
Dacă clientul este o entitate care nu are obligativitatea legala de auditare, „audit la cerere”, atunci
faceti referire la testul 26 de mai jos.

14 Nu B 2.1.4

În ceea ce priveşte companiile necotate, de obicei veniturile din onorarii (de la companie sau grup)
depăşesc 15% din veniturile brute din onorarii (fie ale firmei, fie ale acelei părţi din cadrul firmei în
funcţie de care sunt calculate cotele de profit ale partenerului de audit)? Cod Etic 290.220-290.222
Dacă DA, atunci firma va demisiona din calitatea de auditor sau nu va căuta o nouă numire. Cod Etic
290.220-290.222

15 Nu B 2.1.4

Există onorarii neachitate pentru servicii profesionale? Daca da, documentati discuţiile cu partenerul
pe probleme de etică, şi dacă se decide, motivele pentru a continua şi măsurile de siguranţă
implementate.Cod Etic 290.223
16 Nu B 2.1.16

Există aranjamente pentru onorarii contingente (fie ca urmare a cunoştinţelor fie prin notificare) cu
privire la acest client? Daca DA, luaţi în considerare o măsură adecvată. Cod Etic 290.224-290.227

17 Nu B 2.1.5

Există interese financiare directe sau indirecte pentru acest client din partea unui partener sau oricine
care ar putea să influenţeze auditul şi rezultatul auditului, sau un membru apropiat al familiei
acestuia? Cod Etic 290.102-290.117

18 Nu B 2.1.5

Are firma sau cineva apropiat firmei credite sau garanţii de la sau către client? Cod Etic 290.118-
290.123
19 Nu B 2.1.5

Există relaţii de afaceri între firmă şi clientul de audit cu excepţia acelora care respectă principiul
lungimii de braţ şi care sunt nesemnificative pentru ambele părţi? Cod Etic 290.124-290.126

20 Nu B 2.1.5

Există litigii actuale sau o ameninţare de litigiu între client şi firmă? Cod Etic 290.231
21 Nu B 2.1.5

Au fost primite cadouri sau servicii semnificative de la client şi s-au oferit clientului cadouri sau
sponsorizări? Cod Etic 290.230
22 Nu B 2.1.5

Au fost oferite alte servicii non-audit clientului?

Cod Etic 290.156-290.161
Dacă da, înregistraţi aceste servicii oferite la B2/7. Dacă firmei i se permite să ofere astfel de servicii,
sunt luate măsuri de siguranţă adecvate şi sunt documentate motivele ? Cod Etic 290.156-290.161
In cazul entitatilor care nu au o obligatie legala, „audituri la cerere”, faceti referire la paragraful 27
de mai jos.

23 Nu B 2.1.5
 Există orice alte conflicte de interese actuale sau potenţiale sau orice alt motiv pentru care
obiectivitatea şi independenţa noastră să fie ameninţate? Documentaţi orice astfel de consideraţii sau
măsuri de siguranţă aplicate.
Luaţi în consideraţie:
(i) O ameninţare a interesului propriu
(ii) O ameninţare a autoreviziurii
(iii) O ameninţare pentru management
(iv) O ameninţare de a pleda în favoarea clientului
(v) O ameninţare de a deveni familiar
(vi) O ameninţare de a fi intimidat
In particular, luaţi în considerare următoarele servicii non-audit:
(i) Servicii de audit intern CE 290.195
(ii) Servicii de tehnologia informatiilor CE 290.201
(iii) Servicii de evaluare CE 290.175
(iv) Servicii de evaluare Actuarial CE 290.175
(v) Servicii pentru taxe CE 290.181
(vi) Servicii de suport in litigii CE 290.207
(vii) Consultanta legală CE 290.209
(viii) Servicii de recrutare si remunerare CE 290.214
(ix) Servicii corporate financiare CE 290.216
(x) Servicii legate de tranzacţii
(xi) Servicii de contabilitate CE 290.167-174
*= Acolo unde clientul este o entitate mai mică,nu există o obligativitate legală de auditare, faceţi
referire la prevederile adiacente disponibile, aşa cum se prevede în paragraful 27 de mai jos
Acolo unde firma de audit a avut o implicare semnificativă în asistarea clientului la pregătirea
situaţiilor financiare, luaţi în considerare folosirea unor măsuri de siguranţă şi de informare a
conducerii (vezi si CE 290.162-290.166). Aceasta ar putea fi dovedită, de exemplu, prin asumarea
răspunderii de către un reprezentant din conducerea superioară a clientului asupra diferitelor aspecte
ce priviresc opinii subiective făcute de auditori (de ex. note semnificative în jurnal, calcule privind
taxe corporative, TVA şi contribuţii la fondurile bugetelor de stat aferente salariilor- aceasta nu este o
listă exhaustivă) şi orice alte aspecte care implică experienţă în domeniul contabil dar pentru care
conducerea trebuie să îşi asume răspunderea finală.\

24 Nu B 2.1.5

Prevederi disponibile pentru auditurile la cerere („companii mici”)

Dacă clientul este o companie care nu are obligativitate legală de a avea situaţiile financiare auditate, atunci următoarele
derogări pot fi aplicate (notă: aplicarea acestor derogări este opţională, vezi si cerintele din Codul etic paragrafele
290.500-290.502 pentru aplicarea derogărilor, iar pentru derogările admise vezi si 290.505 - 290.514):

Nr.
Crt. Da/Nu Planificare

Acolo unde clientul este o “companie mică”, a fost numit ca director al clientului sau într-o poziţie
cheie, un fost partener al firmei care a avut la acest client responsabilităţi de partener de misiune,
partener independent pentru revizuire, partener cheie de audit, sau partener în lanţul de comandă în
relaţie cu acest client la orice dată in ultimii 2 ani?
Dacă DA, a generat o ameninţare la integritatea, obiectivitatea sau independenţa echipei misiunii?)
Acolo unde este cazul, asiguraţi-vă că cerinţele din 290.501 si 290.502 sunt respectate.

25 Nu B 2.1.5
 Este compania catalogată drept “o entitate mică”, iar onorariile stabilite reprezintă între 10% şi 15%
din veniturile brute din onorarii (fie ale firmei sau ale acelei părţi din cadrul firmei în funcţie de care
sunt calculate cotele de profit ale partenerului de audit)?
Dacă se aplică aceste prevederi, firma de audit nu ar trebui să organizeze o revizuire independentă a
calităţii misiunii de audit , după cum se precizează la punctul 14 mai sus.
Dacă DA, raportaţi (daca este adecvat)partenerului pentru probleme de etică si celor însărcinaţi cu
guvernanţa

26 Nu B 2.1.4

Este clientul este o “companie mică”, şi firma a furnizat servicii non-audit către client? Dacă DA,
analizaţi dacă:
(i) Managementul este informat corespunzător şi
(ii) Firma şi-a extins revizuirile privind controlul calităţii pentru a include o selecţie aleatorie a
misiunilor de audit unde au fost prestate şi servicii non audit.
Dacă clientul este o “companie mică” şi firma oferă servicii non audit către clientul auditat care
implică faptul ca firma de audit să aibă rol de conducere, în special acele servicii marcate cu asterix
la 24 mai sus, atunci decideţi dacă au avut loc:
(i) Discuţii adecvate cu persoanele însărcinate cu guvernanţa privind problemele de obiectivitate şi
independenţă în relaţie cu prestarea serviciilor non-audit si
(ii) Prezentarea adecvată a faptului că firma a aplicat şi a beneficiat de derogarea conform sectiunii
290
Au fost făcute prezentări adecvate atât în situaţiile financiare şi în rapoartele auditorilor cu privire la
tipul de servicii non-audit oferite clientului în conformitate cu Codul Etic.
Daca aplicand oricare din aceste prevederi, firmei nu i se cere să adere la interdicţiile din
Standardele Etice, cu privire la prestarea de servicii non-audit.

27 Nu B 2.1.5

CONCLUZII

Sunt mulţumit că:

1. Toţi membrii echipei misiunii au respectatcerintele Codului Etic

Am documentat toate ameninţările cu privire la independenţă şi obiectivitate şi măsurile de siguranţă folosite la
2. B 2.2; şi
3. Nu există motive pentru care să nu acceptăm desemnarea sau redesemnarea ca auditori ai acestui client.

Partenerul misiunii de audit:……………………………………… Data:……………………………….

Partener pentru probleme de etică (dacă e cazul):………………………… Data:………………………………..

LISTA DE VERIFICARE A RISCURILOR NU NU SE CUNOASTE

DA √ √ √
 Schimbări frecvente sau regulate a
1. contabililor sau auditorilor? Nu

2. Rezistenţă la agrearea onorariilor? Nu

Possibilitatea utilizării numelui firmei

3. pentru onorabilitate? Nu

Există o istorie privind disputele pe tema

4. onorariilor? Nu

Există tendinţe de a fi obstructiv şi de a

5. întâmpina dificultăţi în colaborare? Nu

A impus limitarea scopurilor auditorilor

6. precedenţi? Nu

Există o istorie asupra rapoartelor de audit

7. calificate? Nu

8. Există o istorie a litigiilor? Nu

Există dovezi privind o anterioră

9 insolvenţă? Nu

Sunt emise decizii ale Curţilor

10 Judecătoreşti? Nu

11 Punctaj slab la credite? Nu

12 Proprietari necunoscuţi sau dubioşi? Nu

13 Activităţi greu de înţeles? Nu

Angajare în tranzacţii multi-

14 jurisdicţionale? Nu

15 Afacere prea bună pentru a fi adevărată? Nu

Suprapunerea tranzacţiilor personale sau

16 de afaceri? Nu

17 Personal de slabă calitate? Nu

18 Structură corporatistă complexă? Nu

19 Director dominant sau autocrat? Nu

Activitate într-o zonă reglementată (ex.

Piaţa Serviciilor Financiare şi Legea
20 Pieţelor)? Nu

Compania este listată (ex. actiunile sunt

21 tranzacţionate public)? Nu

22 Dificultăţi de reglementare? Nu
 Dificultăţi legate de autorităţile pentru
23 taxe, actuale sau în trecut? Nu

24 Afacere cu bani lichizi? Nu

25 Utilizarea de paradise fiscale off-shore? Nu

Există aspecte îngrijorătoare cu privire la

colaborarea cu una sau mai multe
jurisdicţiile aflate sub controlul unui
organism de acţiune financiară?
26 Nu

27 Fluctuaţie mare a personalului contabil? Nu

28 Sistem şi controale slabe? Nu

29 Utilizarea de cecuri semnate în alb? Nu

30 Tranzacţii complexe cu părţi afiliate? Nu

Lipsa de experienţă sau expertiză în

31 companie? Nu
Numărul răspunsurilor “DA” 0

B 1.8.1

Competenta si calificarea profesionala a personalului din contabilitate

 Personalul din cadrul departamentului de contabilitate deţine pregatirea profesionala corespunzatoare funcţiei
deţinute. Vechimea în munca este relevanta pentru a justifica experienţa necesara responsabilitaţilor profesionale asumate
de fiecare angajat din domeniul financiar-contabil.
PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE

Situaţii financiare Exerciţiu curent Exercițiul curent Exerciţii

-obligatoriu- bugetat anterioare
n-1
-obligatoriu-

lei lei lei

Active totale (înainte de scăderea 22,739,274 0 10,725,079

datoriilor)
1.00% 227,393 0 107,251
2.00% 454,785 0 214,502

Cifra de afaceri 268,195,159 0 42,697,074

1.00% 2,681,952 0 213,485
2.00% 5,363,903 0 426,971

Profit înainte de impozitare 0 0 0

5.00% 0 0 0
10.00% 0 0 0

Prag de semnificaţie 1,200,000

JUSTIFICAREA NIVELULUI DE PRAG DE SEMNIFICATIE

Întocmit de: Data ………………

…………………………………………. ………

Revizuit de: Data ………………

……………………………………… ……..

COMENTARII PRIVIND PRAGUL DE SEMNIFICATIE FINAL

Întocmit de: Data ………………

…………………………………………. ………
RISCURI - PRAG

indicator*(se va scrie indicatorul in functie de care a fost calculat; ex.: CA)

valoare 1,200,000

F.mic Mic Mediu Mare F.mare

RI
RC
F.mic 0.7 1 1.2 1.5 1.7
Mic 1 1.2 1.5 1.7 2
Mediu 1.2 1.5 1.7 2 2.2
Mare 1.5 1.7 2 2.2 2.5
F.mare 1.7 2 2.2 2.5 2.7

COEFICIENTUL REZULTAT VA INFLUENTA PRAGUL DE SEMNIFICATIE…PRAGUL SE IMPARTE LA

COEFICIENT

se va completa in functie de evaluarile precedente si rationamentul

coeficient ales 1.5 profesional.

prag semnificatie final 800000

monetary precision 600000 tot ce este ajustare peste aceasta valoare poate influenta opinia

sad/trashold 36000 tot ce este peste aceasta valoare va intra in discutiile cu clientul