1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: - cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin); - examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; - examenul competenei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fia de acceptare a mandatului. Contractarea lucrrilor de audit : Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere contabile. Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: - sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; - sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; - sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. 3. Aciuni de intimidare - ameninare la adresa independenei n profesia contabil. Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi: - un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; - un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client; - prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client. 4. Ameninri la adresa independenei n profesia contabil. Idem-anterioar 5. Aspecte conceptuale privind etica n materie contabil.

Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. 6. Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere ale unui organism profesional. Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. 7. Auditul estimrilor contabile - aspecte principale. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; venituri anticipate; impozite amnate; provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; pierderi asupra unor contracte pe termen lung; provizioane pentru garanii. Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul poate: examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 8. Calitatea lucrrilor i autocontrolul n profesia contabil. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala 2

9. Care ar fi motivele pentru care acionarii ar accepta un pre de vnzare negativ pentru o ntreprindere redresabil (n locul opiunii falimentului)? Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta. 10. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica si fr s se dispun integral de informaii de pia? Metoda capitalizarii rezultatelor 11. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti 12. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare) Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare. 13. Care este definiia goodwill-ului?

Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan Existena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i anume: - dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; - dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ. 14. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i contabilul salariat? Prima situatie Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte component a situatiilor financiare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de

societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. A doua situatie Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase.

15. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat i contabilul salariat? IDEM-14 16. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si depunerea lui 17. Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilanului funcional? FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE 18. Care este formula de calcul a lichiditii restrnse - indicator calculat pentru interpretarea bilanului contabil n cadrul diagnosticului financiar? Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 an L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an 19. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesar determinrii ratei de actualizare? Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare). 20. Care este formula de calcul a rentabilit ii economice, ca indicator compus al rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii 21. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona confidenialitii: 4

a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte. Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora. b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz. In cazul expertizelor judiciare opinia expertului,concretizata in raportul de expertiza se comunica tuturor partilor implicate, fiecare parte avand la dispozitie un exemplar: reclamantul, paratul, expertul, tribunalul.

22. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional n rndul membrilor CECCAR? Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 23. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional n profesia contabil ? IDEM 23 -de verificat 24. Care este rspunderea membrilor organelor de conducere n cazul n care s-a ajuns n starea de insolven? Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. 25. Care este relaia dintre bunurile sau serviciile primite i independena profesia contabil.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. 26. Care este relaia dintre bunurile sau serviciile primite i independena n realizarea misiunii de ctre membrii CECCAR. IDEM-25 27. Care este relaia dintre calitatea lucrrilor i autocontrolul n profesia contabil. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala 28. Care este relaia dintre onorariile i independena n profesia contabil. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 29. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi? Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Este un bilant teoretic avind punct de plecare bil.contabil. Este elab.de experti in vederea evaluarii. Este un bil. care cuprinde patrim. unitatii dar un patrim. exprim.in valori economice. 30. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; 6

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 31. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili. Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabil. N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabil. N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabil. N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar. Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni. 32. Care este semnificaia includerii amortizrii (alturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului? Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar 33. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - Respectarea clauzelor contractual; - Situatii financiare condensate (rezumate);

Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata. 34. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 35. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii? Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 2.Prezentarea intreprinderii 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii 5. Bazele lucrarii de evaluare 6.Metode de evaluare aplicate 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului 8

36. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la edina comitetului creditorilor? Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul. 37. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii? Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. 38. Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?

Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. 39. Care sunt ameninrile la adresa independenei. Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare 40. Care sunt aspectele principale despre competena profesional i pruden. Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. 41. Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: 1 acurateea declaraiilor financiare; 2 continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;

existena unor fraude; 4 respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; 5 comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 42. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere: 1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea expertizelor contabile n functie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate. 2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

43. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? IDEM-42 44. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile ? deinerea unei competene intelectuale specifice,-obinut prin formare i nvmnt;-respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite deorganismul profesional, cu deosebire cele care se refer la obiectivitate;-recunoaterea unei datorii vizavi de public, n ansamblu.Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor i de public, poate fi n contradiciecu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaiile lor de loialitate, vizavi deangajator.innd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionalenaionale s defineasc regului de rtic pentru membrii lor, nct s garanteze o calitateoptim a serviciilor i s pstreze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabilliberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie, pecompeten 45. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate. Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape: 1. calculul activului net de lichidare; 2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare. Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea. Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare. 10

46. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare n misiunea de audit? In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport. Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare 47. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane. 48. Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra .Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

49. Care sunt cerinele profesionale ale expertului contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale? n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiza contabila judiciara, expertii contabili verificatori trebuie sa urmareasca daca: n elaborarea lucrarii, expertii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000; obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza; autorii lucrarii nu s-au ndepartat de stiinta contabilitatii, procednd la ncadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de operatiuni si lucrari care presupun alte cunostinte dect cele contabile; autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilot contabili.

De asemenea trebuie sa analizeze opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili - consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca n cazul raportului de expertiza contabila propriu-zisa. Folosind exclusiv legea, stiinta contabilitatii si Normele profesionale, expertul contabil verificator solicita autorilor lucrarilor de expertiza contabila sa si le revada, n functie de observatiile facute, procednd diferit: a. daca nu sunt observatii sau daca lucrarile sunt refacute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagina a lucrarilor analizate stampila dreptunghiulara de verificare, va semna si va aplica stampila filialei. Daca sunt observatii, iar rapoartele de expertiza contabila judiciara nu sunt refacute n spiritul observatiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie sa ntocmeasca un referat cu constatarile si observatiile sale, pe care sa-l ataseze, n original, raportului de expertiza judiciara ce urmeaza a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea si decizia acestuia.

b.

50.

Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: Activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 51. Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea determinrii activului net corijat? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 52. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern i auditul statutar? 12

Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar: Statutul auditorului Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii. Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. Domeniul de aplicare. Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora, Pozitia fata de frauda. Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern. Independenta Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere. Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. Metodologie Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii. 53. Care sunt documentele financiare de sintez pe care le verific auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile? Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. 54. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? titlul; destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport; o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din

situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; semntura auditorului 55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea ntreprinderii prin rentabilitate? Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 56. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea n profesia contabil? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. 57. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea membrilor CECCAR? IDEM-56 58. Care sunt factorii n funcie de care se alege un etalon de comparaie reprezentativ (aciune sau afacere)? Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor 59. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? 14

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 60. Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute? Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. sunt continuitatea

61. Care sunt msurile de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei n profesia contabil? Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea. - Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. - Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. - Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. - Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6. -Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire. - Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va completa o Declaraie de independen" care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de calitate la Corp. 62. Care sunt msurile premergtoare lichidrii? Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor.

De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. 63. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construciilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? 1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. 2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. 3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 4.Met capitalizarii rentei de baza 64. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi? - met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza 65. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; -declararea nulitii societii; -hotrrea adunrii generale; -hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; -falimentul societii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre 16

asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii 66. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare? n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint: norme contabile si norme de audit. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevzute la art. 1, alin 1, din legea contabilittii 82/1991, republicat. Cei care controleaz sunt prevzuti de legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint n activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura surs de informatii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmtoare: - standardele internationale de raportare financiar - standarde sau norme contabile nationale - alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS, standardele internationale privind angajamentele de revizuire isre, standardele international privind angajamentele de asigurare ISAE, standardele internationale pentru misiuni conexe ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurri IAASB din cadrul federatiei internationale a contabililor IFAC; - norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 67. Care sunt obligaiile principale ale adunrii generale a asociailor n cadrul societilor cu rspundere limitat? Art 194 Legea 31/1990 1) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale: a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net; b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; d) sa modifice actul constitutiv. . 68. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei? Organele care aplic procedura sunt: - instanele judectoreti; - judectorul-sindic; - administratorul judiciar; - lichidatorul. 1. Instanele judectoreti Toate procedurile cu excepia recursului prevzut la art.8, sunt de competena exclusiv a tribunalului n a crui raz teritorial i are sediul debitorul, astfel cum figureaz acesta n registrul comerului, respectiv n registrul societilor agricole sau n registrul asociaiilor i fundaiilor, i sunt exercitate de un judectorsindic. Conform art. 8 curtea de apel va fi instana de recurs pentru hotrrile pronunate de judectorul-sindic n temeiul art.11. 2. Judectorul-sindic Principalele atribuii ale judectorului-sindic, n cadrul prezentei legi, sunt: a) pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii i, dup caz, de intrare n faliment att prin procedura general, ct i prin procedura simplificat; b) judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven care au depus ofert de servicii n acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea sau, dup caz, nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor; d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penal n legtur cu svrirea infraciunilor prevzute la art.143-147; h) judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de ctre creditori; k) soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciar i de intrare n faliment; l) soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; n) pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii. 3. Administratorul judiciar Definiie Administratorul judiciar este persoana fizic sau juridic, practician n insolven, autorizat n condiiile legii, desemnat s exercite atribuiile prevzute la art.20 n perioada de observaie i pe durata procedurii de reorganizare (art. 3 pct. 23). Principalele atribuii ale administratorului judiciar, sunt: a) examinarea situaiei economice a debitorului i a documentelor depuse conform prevederilor art.28 i 35 18

i ntocmirea unui raport prin care s propun fie intrarea n procedura simplificat, fie continuarea perioadei de observaie n cadrul procedurii generale i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; b) examinarea activitii debitorului i ntocmirea unui raport amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la apariia strii 21 de insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, i asupra existenei premiselor angajrii rspunderii acestora, n condiiile art.138, precum i asupra posibilitii reale de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) ntocmirea actelor prevzute la art.28 alin.(1), n cazul n care debitorul nu i-a ndeplinit obligaia respectiv nuntrul termenelor legale, precum i verificarea, corectarea i completarea informaiilor cuprinse n actele respective, cnd acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activitii debitorului, n funcie de cuprinsul raportului prevzut la lit. a) i n condiiile i termenele prevzute la art.94; e) supravegherea operaiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integral, respectiv n parte, a activitii debitorului, n acest ultim caz cu respectarea precizrilor exprese ale judectorului-sindic cu privire la atribuiile sale i la condiiile de efectuare a plilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea i asigurarea secretariatului edinelor adunrii creditorilor sau ale acionarilor, asociailor ori membrilor debitorului persoan juridic; h) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaiuni comerciale ncheiate de debitor i a constituirii unor garanii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; i) sesizarea de urgen a judectorului-sindic n cazul n care constat c nu exist bunuri n averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; j) meninerea sau denunarea unor contracte ncheiate de debitor; k) verificarea creanelor i, atunci cnd este cazul, formularea de obieciuni la acestea, precum i ntocmirea tabelelor creanelor; l) ncasarea creanelor; urmrirea ncasrii creanelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de ctre debitor nainte de deschiderea procedurii; formularea i susinerea aciunilor n pretenii pentru ncasarea creanelor debitorului, pentru aceasta putnd angaja avocai; m) cu condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic, ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii, descrcarea fidejusorilor, renunarea la garanii reale; n) sesizarea judectorului-sindic n legtur cu orice problem care ar cere o soluionare de ctre acesta.

69. Care sunt pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat. 70. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacit ii beneficiare a unei ntreprinderi? Trei etape: studiul rezultatelor trecute, examenul previziunilor, calculul matematic al capacitatii beneficiare Sau varianta 2 studiul rezultatelor trecute - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare 71. Care sunt premisele aplicrii metodei capitalizrii superprofitului?

Incadrare: Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele: Metoda direct Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit Metoda rentei goodwill-ului s.a. Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC. Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala. Prin urmare, rentabilitatea ateptat de la activul net contabil se obine nmulind activul net contabil cu rata rentabilitii observat la ntreprinderile aceluiai sector i cu caracteristici asemntoare care se noteaz cu i. Superprofitul sau supervaloarea se obine dac profitul previzionat P este mai mare dect rentabilitatea capitalurilor proprii (i*ANC). Pentru a se ajunge la goodwill trebuie s se determine suma acestor supervalori capitalizate aplicnd factorul de capitalizare.

Valoarea ntreprinderii se obine astfel:

Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt: Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de ntreprindere este superioara celei ce s-ar ob plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC). Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea s patrimoniala. 72. Care sunt premisele aplicrii metodei rentei goodwill-ului? Goodwill - este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. Goodwill = o buna recunoastere din partea pietei a modului in care intreprinderea gestioneaza si exploateaza elementele intangibile de care dispune.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. Premisele aplicarii metodei rentei goodwill - ului sunt: Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creant care le poseda este insuficienta; Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitate urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, m licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprin (numele comercial, clientela etc.); Goodwill - ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abord prospectiva 20

73Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: 0 partile contractante; 1 obiectul contractului; 2 durata prestarii serviciilor; 3 descrierea auditului financiar si rapoarte; 4 utilizarea raportului de audit financiar; 5 tariful prestatorului si plata acestuia; 6 obligatiile partilor; 7 limitarea raspunderii prestatorului; 8 raspunderea beneficiarului; 9 limitari ale auditului financiar; 10 drepturi de proprietate intelectuala; 11 confidentialitatea; 12 prelungirea contractului; 13 modificarea contractului; 14 incetarea contractului; 15 forta majora; 16 comunicarea pe suport electronic; 17 legea contractului; arbitrajul; 18 dispozitii finale.

74 Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, pri organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit ace reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al exper contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca .efectuarea de expe contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de le Potrivit art. 7 din OG 65/1994 expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in soci comerciale potrivit legii. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile experti contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in cond OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de c alti profesionisti.

75. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte reali intre expertul contabil si beneficiar. 76. Care sunt primele msuri n urma deschiderii procedurii de insolven? Lege nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenei Primele msuri

Art. 61 - (1) n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor credito menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin.

debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre u debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii.

(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis aces din urm.

(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va pub totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven. Art. 62 - (1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limit de depunere, de ctre creditori, a opoziiilor la sentina de deschidere a procedurii, pronunat urmare a cererii formulate de debitor, n condiiile art. 32 alin. (1), precum i termenul de soluionare a opoziiilor, nu va depi 10 zile de la data expirrii termenului de depunere a acestora;

b) termenul limit pentru nregistrarea cererii de admitere a creanelor asupra averii debitorului, care va fi de maxim 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum i cerinele pentru ca o crean nregistrat s fie considerat valabil

c) termenul de verificare a creanelor, de ntocmire, afiare i comunicare a tabelului preliminar de creane, care n depi 30 de zile pentru procedura general sau, respectiv, 15 zile, n cazul procedurii simplificate, de la expir termenului prevzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creanelor, care nu va depi 30 de zile n cazul procedurii generale i, respe 15 zile n cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunztor fiecrei proceduri, prevzut la lit.

e) locul, data i ora primei edine a adunrii generale a creditorilor, care va avea loc n maximum 5 zile de la expir termenului prevzut la lit. c).

(2) n funcie de circumstanele cauzei i pentru motive temeinice, judectorul-sindic va putea hotr o majora termenelor prevzute la alin. (1) lit. b), c) i d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

Art. 63 - Dac debitorul are bunuri supuse transcripiei, inscripiei sau nregistrrii n registrele de publici administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instanelor, autoritilor ori instituiilor care in aceste registre o copi pe sentina de deschidere a procedurii, spre a se face meniune.

Art. 64 - (1) Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cerere admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. (2) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 173/2008 (3) Cererea de admitere a creanelor trebuie fcut chiar dac acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creanele nescadente sau sub condiie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credal fi ndreptite s participe la distribuiri de sume n msura ngduit de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub condiie i acele creane care pot fi valorificate mpotriva debitorului numai dup execut unui codebitor principal.

Art. 65 - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul crea precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii. (2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanei i ale actelor de constituire de garanii.

(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purttor pot solicita administratorului judiciar restituirea titlu originale i pstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face meniunea pe orig 22

despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiie de sume ntre creditori, precum exercitarea votului n adunarea general a creditorilor.

Art. 66 - (1) Toate creanele vor fi supuse procedurii de verificare prevzute de prezenta lege, cu excepia crean constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanele bugetare rezultnd dintr-un titlu executoriu necontestat n terme prevzute de legi speciale.

(3) Toate creanele prezentate pentru a fi admise i nregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabi corecte dac nu sunt contestate de ctre debitor, administratorul judiciar sau creditori. 77. Care sunt principalele aspecte despre respectarea standardelor i normelor profesionale n profesia contabil.

78. Care sunt principalele atribuii ale judectorului sindic? Conform art. 11 din Legea 85/2006, principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada . In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. Judecatorul-sindic pronunta hotarari in indeplinirea atributiilor sale. Hotararile sale sunt definitive si executorii, art. 12 alin. 1 Legea 85/2006. Acestea pot fi atacate separate cu recurs exercitat la Curtea de Apel

 instanta competenta . Termenul de recurs este de la 10 zile de la comunicarea hotararii, daca lege nu prevede altfel art. 8 alin. 2. Judecatorul-sindic poate fi ajutat de persoane desemnate de acesta, de ex. experti, avocati, etc. Retributiile acestora vor fi platite din patrimoniul debitorului, conform art. 10 din Legea 85/2006. 1. 79. Care sunt principalele caracteristici ale Standardelor Internaionale de Audit (ISA). Scopul Standard Internaional de Audit (ISA) este de a stabili reguli i de a oferi recomandri auditorilor externi atunci cnd acetia iau n considerare rezultatele activitii de audit intern. Acest ISA nu trateaz situaiile n care persoanele din departamentele de audit intern ofer asisten auditorilor externi n efectuarea procedurilor de audit extern. Procedurile din acest ISA trebuie aplicate doar n cadrul activitilor de audit intern care sunt relevante n procesul de auditare a situaiilor financiare. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. 80. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? RSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romnia (aprobat prin Hotarrea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt: Integritate, Obiectivitate, Independenta, secretul profesional, respectarea normelor tehnice si profesionale, competenta profesionala, comportare deontologica.

Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteaza explicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare: independenta expertului contabil, competenta expertului contabil, calitatea expertizelor contabile secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile 24

acceptarea expertizelor contabile responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 21-22. 81. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil?

1. Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe profesionistii contabili in conduita lor, in relatiile profesionale cu ceilalti, se refera la: a) Integritate. Profesionistul contabil trebuie sa fie drept, cinstit si sincer in executarea lucrarilor sale. b) Obiectivitate. Profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice care ar putea sa-i impiedice obiectivitatea. El trebuie sa aiba o comportare impartiala atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale. c) Independenta. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie. Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. d) Secretul profesional. Profesionistul contabil trebuie sa respecte caracterul confidential al informatiilor obtinute cu ocazia executarii lucrarilor sale si nu trebuie sa divulge nici una dintre aceste informatii catre terti, cu exceptia cazurilor cand a fost autorizat in mod expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca aceasta divulgare (de exemplu: nedenuntarea unor infractiuni). e) Norme tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu normele tehnice si profesionale care ii sunt aplicabile. f) Competenta profesionala. Profesionistul contabil trebuie sa-si mentina nivelul de competenta pe tot parcursul carierei sale profesionale si sa nu efectueze decat lucrarile pe care el insusi sau societatea comerciala din care face parte le poate realiza cu competenta profesionala. g) Comportare deontologica. Profesionistul contabil trebuie sa se comporte intr-un mod compatibil cu buna reputatie a profesiunii si trebuie sa se abtina de la orice conduita de natura sa aduca atingere acestei reputatii

82.

Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

83.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT: INTEGRITATE drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute; COMPETENTA PROFESIONALA lucrari efectuate cu grija si sarguinta, pastrarea la zi a nivelului de cunostinte profesionale; CONFIDENTIALITATE pastrarea secretului profesional; PROFESIONALISM comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

84.

Care sunt rspunderile experilor contabili?

Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati - republicata Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. (2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

85. Care sunt restriciile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii contabili? In ceea ce priveste activitatile incompatibile: contabil profesionist nu trebuie sa angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale; prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta ( insa poate afecta calitatea); evitata angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale, care are ca efect faptul ca nu permite contabilului profesionist independent sa isi conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si care este neconforma cu practicarea profesiei. In ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie: a)sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei; 26

b)sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita; c)sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri. 86. Care sunt sanciunile disciplinare aplicabile membrilor CECCAR?

a) mustrare; b) avertisment scris; c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

87. Care sunt situa iile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate? Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv; c) urmeaza a fi lichidata. 88. Care sunt situa iile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor? Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea: - preturilor libere; - raportului de schimb al monedei nationale; gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata). 89. Care sunt tehnicile de actualizare? Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare

- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 An= 1 - (1+t)n

Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacit ii beneficiare a unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. 90. 91. Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii-client n misiunea de audit. Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produciei sau n determ mrimii stocului (cantitilor) - nerespectarea principiului independenei exerciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul i suma respectiv; - influena asupra rezultatului net. 92. Crei optici i corespund valorile patrimoniale funcionale (de exemplu Valoarea substanial)?

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate). Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia

28

Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. 93. Crei optici i corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)? Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate 94. Ce conine cap. II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?

Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar ngreuna ntelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca n anexe la raportul de expertiza contabila, iar n textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie sa se ncheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat ntr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, reprezentarilor (nregistrarilor) contabile, expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici asupra ncadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu ncadrarea judiciara a acestora. n cazuri deosebite n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu ntrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixate expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta n raportul de expertiza contabila. Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti care au opinii diferite, ntr-un paragraf al Capitolului II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, n expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte, n raport cu opinia expertului numit din oficiu. 95. Ce conine capitolul I al Raportului de expertiz contabil? (Introducere). Capitolul I, INTRODUCERE, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: I. Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numele si prenumele expertului(tilor), domiciliul, numarul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili; II. Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. n acest paragraf se mentioneaza: a) n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(tilor), respectiv ncheiere de sedinta (n cazurile civile) sau Ordonanta a organelor de urmarire penala (n cauzele penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal);

b) n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numarul si data contractului n baza caruia se efectueaza expertiza contabila solicitata. III. Paragraful privind identificarea mprejurarilor si circumstantelor n care a luat nastere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractata expertiza contabila extrajudiciara. IV. Paragraful privind identificarea obiectivului(lor) expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n ncheierea de sedinta (cauzele civile), respectiv n Ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivului(lor) acestora trebuie sa fie cea din contract. V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului n care s-a efectuat expertiza contabila. n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data si locul nceperii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentata prin citarea partilor prin scrisoare cu aviz de primire. VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectul(vele) expertizei contabile si care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiza contabila. Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat necesitatilor de documentare a obiectului(lor) expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare. VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiza contabila cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd acelasi obiect(ive). De asemenea, n acest paragraf trebuie mentionat daca sau folosit lucrarile altor experti (contabili, tehnici etc.), probleme ridicate de partile interesate n expertiza si explicatiile date de acestea n timpul efectuarii expertizei. VIII. Paragraful privind identificarea datei initiale pna la care raportul de expertiza contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial. 96. Ce conine capitolul II al Raportului de expertiz contabil?(Desfurarea expertizei contabile)? Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar ngreuna ntelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca n anexe la raportul de expertiza contabila, iar n textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora. Fiecare paragraf din Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie sa se ncheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat ntr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, reprezentarilor (nregistrarilor) contabile, expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici asupra ncadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu ncadrarea judiciara a acestora. n cazuri deosebite n care expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu ntrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixate expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta n raportul de expertiza contabila. Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti care au opinii diferite, ntr-un paragraf al Capitolului II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie 30

sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, n expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte, n raport cu opinia expertului numit din oficiu. 97. Ce conine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabil? Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora. 98. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale aleexpertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila,expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si potfi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare.Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrarin afara dosarului. Se vor utiliza pe ct posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau n paranteze, pentru ase nlesni ntelegerea concluziilor.Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale n legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative.Aceasta nu nseamna ca expertul nu este liber n formarea opiniei sale, fara nsa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului 99. Ce corecii se aduc rezultatelor financiare din bilanul contabil n legtura cu amortizrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor? amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate 100. Ce corecii se aduc rezultatelor financiare din bilanul contabil n legtur cu cheltuielile salariale?

se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficieneide salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social 101. Ce cuprinde cererea de admitere a creanelor? Art.85. (1) Cererea de admitere a creanelor cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul/numrul de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului/codul unic de nregistrare, dup caz, suma datorat, temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii. (2) La cerere sunt anexate documentele justificative ale creanei i ale actelor de constituire de garanii. (3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purttor pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale i pstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar face meniunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele sunt prezentate la orice repartiie de sume ntre creditori, precum i la exercitarea votului n adunarea general a creditorilor.

102.

Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; -auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; -auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; -auditul financiar asupra situaiei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). 103. Ce este auditul intern? Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare asupra gradului de control al operatiunilor sale, o indruma in vederea imbunatatirii operatiunilor, si contribuie la adaugarea de plus valoare 104. Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea ntreprinderii. Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 105. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce 32

contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile. Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 106. Ce este goodwill-ul unei ntreprinderi si n ce relaie se afl cu valoarea acesteia? Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. GW = CB ANC x i 107. 108. Ce este partea invizibil" a unei ntreprinderi si cum se determin valoarea acesteia?

Ce este pragul de rentabilitate al unei ntreprinderi si ce semnificaie are n evaluarea acesteia n misiunea de audit financiar? n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus. 109. Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.

110. Ce este riscul de nedetectare n misiunea de audit? Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvat a auditului; stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor; identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit. Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive 111. Ce este riscul legat de control n misiunea de audit?

Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate; Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern. n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd: - sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale. 112. Ce este si cum se determin prima de risc a unei ntreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate. (Rr - Rn) = prima de risc a ntreprinderii; Prima de risc are ca raiune c nu exist garania perpeturii n viitor a goodwill-ului sau badwill-ului actual: n condiiile de goodwill ea are valori mici la ntreprinderi bune i mari la ntreprinderi cu dificulti, iar n condiii de badwill valori mari la ntreprinderi considerate bune i mici la ntreprinderi cu dificulti. Metoda presupune ipoteza unei durate de existen a GW, infinit. Prima de risc este cu att mai mare cu ct exploatarea prezint riscuri; riscurile interne se stabilesc n cadrul diagnosticului, iar externe din documentarea i investigaiile cele exterioarefcute de experi, inclusiv n legtur cu rentabilitatea ramurii din care face parte ntreprinderea 113. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificaie are si cum influeneaz valoarea ntreprinderii? Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. Sp = CB ANC x i

114. Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament) n misiunea de audit? Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit. Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare: - obiectivul auditului situaiilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern; 34

- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii solicitate. Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la: 297 planificarea auditului; 298 descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului; 299 baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare; 300 dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul; 301 cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune. Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 115. Ce este i ce semnificaie are importana relativ n misiunea de audit? n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori.

116. Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct? cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei 117. Ce este i cum se determin pragul de semnificaie n misiunea de audit? Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bun i planificarea misiunii; -evitarea lucrrilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.

118. Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil n misiunea de audit? Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu averificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei 119. Ce este valoarea de randament propriu-zis si cum se determina? Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 120. Ce este valoarea de rentabilitate continu si cum se determin? Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate 121. Ce este valoarea de rentabilitate limitat si cum se determin? Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani. Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi si prezenta i cteva metodele de determinare. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. 122. 123. 124. Ce este valoarea rezidual, cum se determin si cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii? Ce exemple de coeficieni multiplicatori utiliza i n practica evalurii pute i da? Durata de recuperare a investitiei ;

Numarul de anuitati (an)

Price Earnings Ratio (PER)

125. Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili? Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele: abateri de comportament sanctionate cu mustrare; absenta nemotivata de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala, sanctionata cu avertisment; absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.; 36

neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional sanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1 la 3 luni. Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romnia; neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; executarea unei pedepse private de libertate pentru savrsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comenrciale de profil; neplata la buget, n termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de catre persoanele fizice; ncalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesionala; practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei. SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 145-146. 126. Ce fel de registre trebuie sa realizeze o societate pe aciuni? n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital; f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale. 127. 128. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? Idem 102 Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in termenii solicitati si acceptati, cu consticiozitate , devotament , corectitudine si impartialitate de catre profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o. Ce nelegei prin competena expertului contabil? Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international.

129.

130.

Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate? Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.

131. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire) b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa 132. Ce lucrri poate executa un expert contabil?

Conform ROF a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii Si intocmirea bilantului contabil: acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor informatice; elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in baza si cu respectarea normelor generale. b. Efectuarea de analize economico-financiare: analiza structurilor financiare; analiza gestiunii fmanciare si a rentabilitatii capitalului investit; tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment; sistem de credit leasing, factoring etc.; determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale; elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie; elaborarea de tablouri de utilizari si resurse; asistenta in prevenirea i inlaturarea dificultatilor unitatii. c. Efectuarea de audit financiar contabil, ca: diagnostic-financiar; cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare; audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului; studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare; audit si certificarea bilantului contabil. d. Efectuarea de evaluari patrimoniale: 38

 evaluari de bunuri si active patrimoniale; evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la cererea celor interesati; evaluari de elemente intangibile. e. Efectuarea de expertize contabile: amiabile (la cerere); contabil-judiciare; arbitraje n cauze civile; expertize de gestiune. f. Executarea de lucrri cu caracter fmanciar-contabil, ca: ntocmirea de situaii periodice; consolidarea conturilor i bilanului; ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung. g.Executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca: studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; asisten n probleme de T.V.A. i impozite; fiscalitate imobiliar; asisten n aplicarea tarifului vamal; asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor. h. Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic; organigrame, structuri, definiri de funcii; legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor; analiza i organizarea fluxului informaional; formarea profesional continu; contribuii la protecia patrimoniului unitii; mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; alegerea softurilor necesare. 133. Ce obligaie are debitorul s pun la dispoziia administratorului judiciar sau dup caz lichidatorului? Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz,lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesarecu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimonialefacute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii Ce presupune acceptarea unui client n misiunea de audit?

134.

Acceptarea unui client presupune urmatoarele : examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare eronate (bancrut frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial, achiziia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc. evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil. atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul. examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenei profesionale a profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie realizate la nivelul corespunztor. luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertiz n situaii de natura celor artate mai sus.

 apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s obin permisiunea clientului (de regul, n scris). 135. Ce produse se ncadreaz n categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Accizele armonizate, denumite n continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului urmtoarelor produse: a) alcool i buturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice i electricitate. 136. Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii? Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 137. Ce relaie exist ntre fondul comercial si goodwill-ul unei ntreprinderi? n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual. Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill. n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile 138. Ce reprezint noiunea de interes public n profesia contabil? Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale vizavi de public. Public inseamn: Clieni Guvern Investitori Angajatori Oameni de afaceri Comuniti financiare Donatori de fonduri Orice persoan Acest public d incredere in obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili, pentru buna funcionare a economiei. Aceast incredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz profesionitii contabili. Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criteria care s justifice increderea publicului. Interesul public este bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare ca suport parial pentru imprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor organizaiei; auditorii interni furnizeaz asigurarea in legtur cu un sistem de control intern corect, care sporete increderea in informaiile financiare externe ale patronului; 40

 experii in impozite ajut la stabilirea increderii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public in susinerea lurii deciziilor manageriale corecte. Profesionitii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, Publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corect, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. 139. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala 140. Ce se nelege prin procedura falimentului?

Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; 141. Ce se nelege prin termenul de insolven?

Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei. 142. Ce semnificaie are coeficientul de volatilitate al aciunilor unei ntreprinderi asupra valorii acesteia? Beta reflect riscul de pia al societii emitente. Nu exist motive n a considerac acest parametru trebuie sa fie constant n timp. Din contr, n funcie de deciziile pecare societatea le ia, riscul de pia al acesteia va varia. Astfel, creterea ratei dendatorare a societaii va crete riscul financiar i implicit riscul de pia msurat prin beta. Adoptarea unor proiecte de activitate riscante, de ctre societate, va duce lacreterea riscului acesteia. A considera c ntreprinderea emitent a titlului are aceleaicaracteristici de la o perioad la alta este valabil numai dac aceste perioade sunt foarteapropiate. Pe perioade lungi societaile nu vor mai avea aceeai structur financiar,aceeai parte din pia sau aceeai tehnologie. n consecin ele nu vor mai avea aceleai perspective privind beneficiile. Altfel spus, coeficientul beta care msoar riscul de pia, nu va avea motive sa fie constant pe perioade mari de timp. = coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii de evaluat. Conform teoriei moderne a portofoliilor,este elementul central pentru c elmsoar riscul sistematic al acelui titlu sau portofoliu. El exprima si masoara sensul simarimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de marimea abateriirentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte intreprinderea. n funcie de valoarea pe care o ia acesta, aciunile se pot mpri n mai multe categorii :- aciuni cu volatilitate unitar: variaz n acelai sens i n aceeai proporie cu piaa; achiziionarea unei astfel de aciuni presupune expunerea investitorului exact lariscul pieei ;- aciuni cu volatilitate subunitar (nevolatile): variaz n acelai sens dar ntr-o proporie mai mic ca piaa; expunerea la riscul pieei este mai mic, ele fiind aciuniledefensive;- aciuni

cu volatilitate supraunitar (volatile): variaz n acelai sens dar ntr-o proporie mai mare ca piaa; sunt aciunile ofensive care amplific variaia pieei i suntatractive cnd se anticipeaz o tendin ascendent a pieei . Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x 143. Ce semnificaie are interesul general (interesul public) n profesia contabil? 144. Idem 138

Ce semnific competena profesional i prudena n profesia contabil? Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.

145.

Ce semnific conflictele de interese n profesia contabil. Care sunt circumstanele de care trebuie s se in seama?

Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese, ns profesionitii trebuie s descopere factorii care dau natere la astfel de conflicte. Exist i unele circumstane particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerine interne i externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a influena negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale i tehnice. Identificarea circumstanelor n care ar putea aprea un conflict de interese: profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict. Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de protecie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea aprea i obinerea consimmntului acestuia de a aciona n asemenea mprejurri; notificarea tuturor prilor interesate; utilizarea unor echipe distincte; ndrumarea echipei, confidenialitatea. Un conflict de interese se poate produce i cnd publica rea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. 146. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia. Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.

42

Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii. 147. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii si n cte grupe se pot clasifica?

Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii. Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i anume: - tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate; - tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului. metoda practicienilor metoda retail metoda bazata pe goodwill 148. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative si ce exemple pute i da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - PER ul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera/ANC; - durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni) 149. Ce sunt serviciile profesionale contabile?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: servicii de contabilitate; audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 150. Ce sunt Standardele Interna ionale de Audit? Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt folosite ca baza pentru standardele nationale de audit n peste 70 de tari. ISA au fost create pentru a fi utilizate n toate auditurile : ale companiilor tranzactionate public, ale companiilor private de toate marimile si ale organizatiilor guvernamentale . 151. Ce sunt i ce rol au normele contabile?

Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.

Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: - standarde internaionale de raportare financiar; - standarde sau norme contabile naionale; - alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: - Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); - Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); - standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; - alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil). Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. 152. Ce sunt i ce rol joac normele de audit?

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: -Standardele Internationale de Audit (ISA), -Practicile Internationale de Audit (IAPS), -Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), -Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), -Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul FedertieiInternationale a Contabililor (IFAC) -normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritatein domeniu Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa infunctie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineascascopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru- norme de raportare- norme generale de comportament 153. Ce sunt testele de conformitate n misiunea de audit?

Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul pentru a reine dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c sistemul descris este cel real i c a fost neles. Modaliti de realizare a testelor de conformitate: - observarea direct; - confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; - existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.); - observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru a-l testa. 154. Cine este expertul contabil?

44

Expertul contabil este persoana care a dobandit aceast calitate in condiiile prezentei ordonane i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a intocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile. Expertul contabil este specialistul care a dobandit cea mai inalt calificare in domeniul contabilitii i care are acces neingrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. 155. Cine pot fi lichidatorii?

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. 156. Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie?

Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezint societatea prin preedintele su.(2) Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fi mputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauz este opozabil terilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionnd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri de operaiuni.(4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile de conducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea aparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor n mod corespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare a societii n raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur. 157. Clasificai i prezentai principalele tipuri de evaluri.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator) - evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale 158. Codul etic IFAC; rol, structur.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:

da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; - protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte 159. Competena profesional i responsabilitatea expertului contabil cnd utilizeaz lucrrile unui alt expert din alt domeniu.

Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi. Aceast asigurare se poate obine: -fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic; -fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic; -fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale. Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a nceput). 160. Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?

46

Profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific , cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri. Prin natura activitilor desfurate i a rolului pe care l deine n cadrul economiei, expertul contabil , asemenea ntregii mase de profesioniti contabili, este un considerat un confident n societate. Potrivit prevederilor Codului Etic Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile , abinndu-se de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional n acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea prilor este obligat : - S nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie s se refere n lucrarea sa numai la acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivele (ntrebrile) care au fost formulate de organele n drept, care a dispus expertiza contabil. - S se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil, de unde cei interesai l pot consulta n condiiile legii. - S se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor cu confirmare de primire, indicnd-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n cauzele de natur penal expertul contabil poate lua legtura cu nvinuiii sau inculpaii numai cu ncuviinarea organului de cercetare penal sau judectoreasc, n condiiile stabilite de acetia. Informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar trebuie s rmn confideniale. Expertul contabil, asemenea tuturor profesionitilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai nalt nivel, ntruct ntreaga sa activitate cade sub incidena interesului public; faptele ce se subordoneaz secretului profesional au o arie de ntindere larg, ce include nu doar informaiile privind clienii, ci i pe cele ce privesc lucrrile executate. Profesionistul contabil nu trebuie s dezmint sau s confirme faptele care l privesc pe clientul su, chiar dac acestea sunt cunoscute de public. Pstrarea secretului profesional este caracteristica esenial a profesiilor exercitate n mod independent, organizate i responsabile , expertul contabil aflndu-se alturi de avocai, medici, notari, printre confidenii societii. Deosebirea este c, utilizatorii informaiilor rezultate n urma serviciilor contabile i asociate acestora sunt mult mai numeroi , iar ateptrile sunt tot mai ridicate. Informaiile aflate n gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabil, nu se dezvluie necondiionat nici unui utilizator chiar organ de anchet fiind, sau de cercetare dect n cazurile prevzute n mod expres de lege i la solicitare n mod oficial. n cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie s se conformeze necondiionat reglementrilor procedurale civile i penale. Dei Codul de procedur civil i Codul de procedur penal nu reglementeaz n mod expres obligaia confidenialitii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia c expertul contabil nu trebuie s spun mai mult dect i se cere. Codul de procedur penal, chiar restricioneaz accesul expertului contabil , n special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraiile martorilor, de exemplu ). n situaia n care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat s solicite organului abilitat , dispunerea completrii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul prii. Nu este deontologic ca un expert contabil s ataeze Raportului de expertiz contabil, documente probante n favoarea vreunei pri procesuale. 161. Confirmarea extern (direct) n misiunea de audit.

Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ condiiile i ntinderea acestei proceduri.

Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori. Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra inform primite sau furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci cnd terului solicitat i se cere s nu rsp dect n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 162. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie s in seama un profesionist contabil? Idem 145 163. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit membru CECCAR.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele: - exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societii trebuie s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesare; - delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite; - consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului; - acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor; - control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic; - coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri trebuie informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite; - revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen cel puin echivalent. Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc. 48

164.

Controlul de calitate la nivelul organismului profesional CECCAR.

Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; - efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; - perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); - misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; - supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); - aplicarea sanciunilor disciplinare; - confidenialitate; - experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; 165. Conturile din afara bilanului influeneaz valoarea unei ntreprinderi? Dac da, cum?

Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. 166. Coninutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie s conin: - relaia contractual de executare a misiunii de audit; - observaiile reieite din diverse verificri; - informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; - oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura i locul observaiilor n raport. 167. Coninutul unui raport asupra controlului intern. 0 nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; 1 sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; 2 detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor). 168. Criterii de stabilire a onorariilor n profesia contabil.

Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: 1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; 2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; 3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; 4. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat (ore, zile); d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. 169. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: - Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 170. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?

Necesitatea Codului const n : 1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili; 5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte. 171. Cum explicai relaia dintre politicile contabile si valoarea ntreprinderii? Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo 50

in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. 172. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit de baz? - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?

173.

Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii monedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 174. Cum influeneaz riscul de tar valoarea unei ntreprinderi? Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. 175. Cum poate fi definita evaluarea economic?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor 176. Cum poate fi definit valoarea rezidual a unei afaceri inclus n calculele de actualizare a cash-flow-urilor?

Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

177.

Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat?

Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. 1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial. 178. Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege. Art. 208 (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. (5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. 52

(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele 3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 215 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Art. 216 (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. (3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 216^1

Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. Art. 217 (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor. (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 219 (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 220 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 220^1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210. 179. Cum poate fi transformat un rezultat contabil ntr-un cashflow?

Profit/pierdere + dobnda la datoria de la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri + impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital +/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor FLUX DE TREZORERIE Sau 54

Profit din activ de exploatare (EBIT) - Pli din impozite pe exploatare = Profit net dup ajustri fiscal + Amortizare = CASH FLOW BRUT - NFR + ncasri din vnzarea activelor corporale -Cheltuieli de capital = CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT + Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale = CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI + Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere - Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor - Dividende prefereniale achitate = CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR 180. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia.

Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 181. Cum se clasifica expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate n funcie de urmtoarele criterii: I. Dup scopul principal n care au fost solicitate. II. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer. III. n funcie de natura juridic. Dup scopul principal n care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate n: a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale; b) expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer, expertizele contabile se clasific n: a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale; c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni. n funcie de natura juridic, expertizele contabile pot fi: - civile; - penale; - extrajudiciare.

182.

Cum se clasific profesionitii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 183. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? Costul capitalului propriu reprezint acea rat de rentabilitate pe care trebuie s o realizeze o ntreprindere astfel nct s menin valoarea afacerii. Dac rata rentabilitii este mai mic dect costul de oportunitate atunci valoarea afacerii scade, iar dac rata rentabilitii este superioar costului de oportunitate atunci valoarea afacerii crete. Dimensiunea costului capitalului propriu depinde de urmtorii factori: ctigul de capital, dividendele ateptate, rata rentabilitii fr risc, riscurile asumate de investitor, cursul curent pe pia al aciunii. Determinarea costul capitalului propriu Metodele de determinare ale costului capitalului propriu sunt: 1. Modelul Capital Assets Pricing Model (CAPM) (pentru firmele cotate) 2. Abordarea tradiional 3. Abordarea pentru ntreprinderi necotate 1. Modelul CAPM (Capital Assets Pricing Model) Potrivit acestei metode, costul capitalului este determinat realiznd o comparaie ntre alternativele investiionale i performanele pieei n general. Costul capitalului propriu se determin astfel: CKpr = Rf + (Rm Rf) unde: CKpr - costul capitalului propriu, Rf - rata rentabilitii fr risc, Rm - rentabilitatea medie a pieei, Rm-Rf - prima de pia (de risc a pieei bursiere), - coeficient de evaluare a riscului sistematic. Coeficientul reprezint calea de evaluare a riscului sistematic prin compararea micrii cursului aciunii firmei analizate cu evoluia indicelui general al pieei bursiere. Prin acest coeficient se ia n considerare situaia firmei analizate, alturi de celelalte dou componente din model (rata de baza i prima de pia). Coeficientul nregistreaz valori diferite n diverse ramuri economice. Riscul nesistematic exprim variabilitatea preului aciunilor firmei determinate exclusiv de viaa firmei (de exemplu, scufundarea unei nave din cauza furtunii n cazul unei companii de transport, contaminarea accidental a produselor unei firme alimentare, o lovitur de stat pe una din pieele externe, decesul unui om cheie etc.) Modalitatea uzual de reducere a riscului nesistematic o reprezint diversificarea portofoliului de investiii. Riscul sistematic depinde de activitate desfurat n mod normal de ctre ntreprindere. Prima de risc de piata este influenat de: - variaia din cadrul economiei naionale. Prima de pia este mai ridicat n 56

economiile mai volatile, respectiv n cele cu o pia financiar n dezvoltare, cu rat ridicat de cretere i risc economic ridicat. - riscul politic. Prima de risc este mai ridicat n economiile care sunt caracterizate de instabilitate politic, acesta putnd determina instabilitate economic. - structura pieei. Pe unele piee financiare prima de risc este sczut datorit faptului c firmele listate sunt reprezentate de companii mari, stabile, cu activitate diversificat . n general, atunci cnd pe pia coteaz multe firme mici i mijlocii, prima de risc pentru investiiile n aciuni este ridicat. 2. Abordarea tradiional (pe baz de dividend) are la baz variabile precum: dividendele distribuite sau sperate (D) i creterea anual (g), preul curent al aciunii (C1), profitul net ce revine unei aciuni (Pn). a) Abordarea pe baz de dividend are la baza relaia: CKpr = D1/C1 X 100 unde: D1 - dividend sperat pe anul n curs, C1 - preul (cursul) curent al aciunii. b) Abordarea pe baz de dividend plus o rata de cretere are la baza relaia: CKpr = D1/C1 X 100+ g g - creterea sperat a dividendului sau a cursului aciunii Abordarea pentru ntreprinderi necotate n cazul firmelor necotate estimarea costului capitalului este mult mai dificil, logica i gndirea analistului fiind prioritare. n mod fundamental abordarea reine gndirea modelelor prezentate anterior, fiind evident c la un risc mai mare investitorii ateapt o rentabilitate mai ridicat, doar c aici nu ne putem baza pe informaii istorice de pe pia ci doar pe o judecat ce permite transformarea informaiilor calitative (rezultate din diagnosticul firmei) n informaii cantitative ce vor permite estimarea costului capitalului. Sunt cunoscute mai multe modele empirice (abordarea Campbell, Mauguire etc.), care pornesc de la rata rentabilitii fr risc i adaug o prim de risc pe care i-o asum investitorul ce plaseaz capitalul ntr-o anumit investiie. Principalele metode de determinare a ratei de actualizare sunt: Modelul primei de risc n trepte (built-up method) Potrivit acestei metode rata de actualizare este stabilit n funcie de: - rata real de baz fr risc, - prima de risc ataat unei investiii date. Orice portofoliu de alternative investiionale are ca punct de pornire rentabilitatea fr risc, respectiv acea investiie care determin o remunerare a capitalului investit n condiii de risc minim (de ex. plasamentele n obligaiuni guvernamentale pe termen lung sau n obligaiuni emise de marile corporaii multinaionale). Formula de calcul este: a = Rf + R unde: a - rata de actualizare, Rf - rentabilitatea fr risc, R - prima de risc n trepte. Treptele de risc se refer la: - riscurile din exteriorul ntreprinderii (dependena de furnizori, riscul de ar, conjunctura economic, etc.), - riscurile din interiorul ntreprinderii (calitatea produselor i serviciilor, potenialul ethnic, structura produciei, structura financiar etc.). Acesta metod are un pronunat caracter subiectiv; utilizarea ei incorect putnd determina

stabilirea unei rate de actualizare prea sczute sau prea ridicate avnd ca efect supra/subevaluarea afacerii. Modelul primei de risc global Acest model este similar cu cel prezentat anterior, fiind recomandat ndeosebi de specialitii francezi n cazul evalurii ntreprinderilor necotate. Formula de calcul este: a = Rf (1 + R) unde: R - mrimea riscului global Marimea recomandat a coeficientului R este de: 0,25 pentru risc mic 0,50 pentru risc mediu 1,00 pentru risc destul de ridicat 1,50 pentru risc ridicat 2,00 pentru risc foarte ridicat 184. Cum se determin si ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie 185. Cum se evalueaz aciunile de inute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului. 186. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva 187. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru determina valoarea acesteia?

Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

58

188.

Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica. 189. Cum se evalueaz obligaiile din bilanul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. 190. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea 191. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?

Exercitarea profesiei de EC si CA se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul se publica in M.Of. anual. Exercitarea profesiei de expert contabil i de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil i contabilul autorizat nu trebuie niciodat s se gseasc in situaia de conflict de interese i in nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate. Societile comerciale de expertiz contabil i societile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai muli asociai sau acionari. Acestea execut intreaga gam de lucrri prevzute de lege, cu respectarea dispoziiilor legale Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit legal aceasta calitate. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese sau de incompatibilitate. 192. Cum se explic rolul social al profesionitilor contabili?

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal. 193. Cum se menine calitatea de expert contabil?

Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata de: a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de la beneficiari; c) dovada asigurarii pentru riscul profesional; d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere); e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular; g) dovada privind pregatirea profesionala continua; h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani) sau in ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u. Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului 194. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?

Art. 202 din Codul de procedura civila prevede ca: Expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici si plata expertilor. De regula, partile nu se nvoiesc cu privire la numirea expertilor contabili. Atunci instantele civile procedeaza la numirea expertilor contabili recomandati. Indiferent daca partile din procesele civile cad sau nu "la nvoiala" asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin ncheiere de sedinta care trebuie sa cuprinda cel putin 4 paragrafe: 1. un paragraf din care sa rezulte numele expertului numit din oficiu si/sau la cererea partilor; 2. un paragraf cu obiectivele (ntrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda; 3. un paragraf din care sa rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiza contabila; 4. onorariul (plata) statornicit(a) expertului, dupa ce, de regula, instanta a consultat partile asupra acestui aspect. Daca unul din paragrafele 2-4 lipseste din ncheierea de sedinta, expertul contabil este ndreptatit, iar profesionalismul sau l obliga, sa ceara instantei introducerea, n ncheierea de sedinta, a paragrafelor lipsa. 195. Dac lichidarea se prelungete peste durata exerciiului financiar, ce obligaii au lichidatorii? Conform Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. 196. Dac se lucreaz n unit i monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizat pentru determinarea valorii actualizate, la o anumitdat, a unui vrsmnt unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.Rata de actualizare = rata rentabilitii cerut de un investitor ca s-i menin capitalul sau s-l plaseze ntr-o ntreprindere. 197. Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia. 60

Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu); scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; calitatea opiniei exprimate: trebuie s fie motivata si responsabil, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate. 198. Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica; examinarea este exclusiv profesionala; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale. 199. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni? Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor n societatile pe actiuni si n comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) n cazul n care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, n termen de 15 zile de la pronuntare. 200. De ctre cine sunt desemnai administratorii societilor comerciale? Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. (2) Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari. (3) Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului.

(4) Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese. Art. 1372. - (1) In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor. (2) Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie. (3) In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare. (4) Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace adunarea generala ordinara. (5) In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului. (6) In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

201.

De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?

Art. 153 (1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni. (2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi. (3) Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare. 202. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 203. De ce uzura scriptic a bunurilor de natura imobilizrilor corporale poate fi acceptat n cazul unei evaluri economice? Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se recalculeaza. 204. Definirea independenei potrivit reglementrilor CECCAR. Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului i de a conferi lucrrilor membrilor si autoritate impuneacestor profesioniti contabili sa aib caliti eseniale, cum sunt:- tiin, competenta 62

i contiina;- independenta de spirit i dezinteres material;- moralitate, probitate i demnitate.Se impune ca fiecare membru al Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i ndeosebi: a) sa i dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar i cunotinele de cultura generala, singurele capabile sa-intreasc discernmntul; b) sa acorde fiecrei tranzacii i situaii examinate toata atenia i timpul necesar pentru a-i fundamenta o opinie personala,nainte de a face propuneri; c) sa i exprime opinia fr nici o reinere fata de dorina, chiar ascunsa, a celui ce l consulta i sa se pronune cu sinceritate, frocoliuri, exprimndu-i, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor i concluziilor formulate; d) sa nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea sa i exercite libertatea de gndire sau de a fi supus ngrdiriindatoririlor sale; e) sa considere ca independenta sa trebuie sa i gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei i n protejarea ei, curespectarea integrala a dispoziiilor legale i regulilor stabilite de Corp. Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitiide a aciona n interes public. Aadar,responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. 205. Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea . 206. Definiti dizolvarea societatilor comerciale . Dizolvarea unei societati comerciale datorita anumitor cauze: - expirarea termenului stabilit pentru durata societatii; - faliment; - realizarea sau incapacitatea realizarii obiectului de activitate; - pierderea atinge jumatate din marimea capitalului social, sau reducerea capitalului social sub minimul legal, fara ca asociatii sa decida completarea sau limitarea lui, in termenul legal; - reducerea numarului actionarilor sub numarul legal (5), daca au trecut mai mult de noua luni de la reducerea lui si nu a fost completat;; - retragere din activitate (decizia asociatilor); - alte cauze specifice fiecarei forme de societate comerciala. Hotararea de dizolvare apartine asociatilor sau este luata de justitie (tribunal). Aceasta are ca efect interdictia de a efectua operatii comerciale noi, altele decat cele destinate lichidarii. Dizolvarea societatii are drept consecinta "deschiderea procedurii lichidarii" (art.228 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata). Totusi, desi dizolvarea precede lichidarea, nu totdeauna o societate dizolvata este lichidata. Este cazul modificarii societatii (de exemplu: schimbarea obiectului de activitate, fuziunea cu o alta societate, divizarea societatii etc.), cand aceasta va supravietui cu o alta configuratie decat cea initiala. 207. Definiti lichidarea societatilor comerciale. Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. principii generale: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea cere ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in interesul asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii de la administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de catre asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul

cenzorilor; lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie. 208. Definiti valoarea actuala a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate. 209. Definiti valoarea de origine. Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 210. Definiti valoarea de piata. Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in cunotina de cauza, prudent si fara constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat. 211. Definiti valoarea de utilizare. De folosinta sau de inlocuire, este data de totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil de a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante cu obiectul supus evaluarii. este valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar estimate ce se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila, intr-o tranzactie in care pretul este determinat in mod obiectiv, dupa deducerea costurilor de cedare estimate in practica, aceasta poate fi o cifra mult mai greu de calculat si, prin urmare, acolo unde nu exista indicii ca valoarea de utilizare a unui activ depaseste semnificativ costul lui net de vanzare, atunci valoarea recuperabila a activului poate fi considerata ca fiind costul sau net de vanzare. 212. Definiti valoarea justa. V.1 este definita ca valoarea la care poate fi tranzactionat un activ, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cazul unei tranzactii in care pretul este determinat in mod obiectiv (in conditii normale de concurenta). 213. Definiti valoarea substantiala. Este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de implicatiile determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimata la valoare bruta (VSB), la valoare r (...) 214.Despre competenta profesionala si prudenta in materie contabila. Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; i (b) s acioneze cu atenia necesar i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale n vigoare n procesul furnizrii de servicii profesionale. Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide n utilizarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale n realizarea acestui serviciu. Competena profesional poate fi mprit n dou faze distincte: (a) dobndirea competenei profesionale; i (b) meninerea competenei profesionale. Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i nelegerea evoluiilor tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu i d posibilitatea profesionistului contabil s i dezvolte i s i menin capacitile de a aciona competent n mediul profesional. Prudena implic responsabilitatea de a aciona n concordan cu dispoziiile privind o misiune, cu grij, meticulos i la timp. C.E.C.C.A.R. Codul etic naional al profesionitilor contabili 64

Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil n calitate de profesionist au o pregtire i o supraveghere corespunztoare. Atunci cnd este cazul, un profesionist contabil trebuie s ntiineze clienii, angajatorii sau ali utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective. 215. Despre confidentialitate in materia contabila. Principiul confidenialitii impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obligaii: (a) s nu divulge n afara firmei sau organizaiei angajatoare informaiile confideniale dobndite n urma unor relaii profesionale i de afaceri, fr a avea autorizarea necesar i adecvat, excepie fcnd cazul n care acesta are dreptul legal sau profesional ori datoria de a le divulga; i (b) s nu foloseasc informaiile confideniale dobndite n urma unor relaii profesionale sau de afaceri n avantajul personal sau n avantajul unor tere pri. Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea chiar i ntr-un mediu social, s fie vigilent fa de posibilitatea unor prezentri neintenionate de informaii, mai ales fa de un asociat de afaceri apropiat sau fa de o rud apropiat sau imediat. Un profesionist contabil trebuie s pstreze confidenialitatea informaiilor prezentate de un potenial client sau angajator. Un profesionist contabil trebuie s pstreze confidenialitatea informaiilor din firma sau organizaia angajatoare. Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c personalul subordonat profesio-C.E.C.C.A.R. Codul etic naional al profesionitilor contabili i persoanele de la care primete consultan i asisten respect obligaia pe care profesionistul contabil o are privind confidenialitatea. Necesitatea de a se conforma principiului confidenialitii continu i dup ncheierea relaiei dintre un profesionist contabil i un client sau un angajator. n cazul n care un profesionist contabil i schimb serviciul sau are un nou client, profesionistul contabil are dreptul s foloseasc experiena anterioar. Totui, profesionistul contabil nu trebuie s fac uz sau s prezinte informaiile confideniale dobndite sau primite n urma unei relaii profesionale sau de afaceri. Urmtoarele situaii trebuie luate n considerare atunci cnd profesionitilor contabili li se impune sau li se poate impune s prezinte informaii confideniale sau atunci cnd astfel de prezentri de informaii pot fi adecvate: (a) prezentarea este permis prin lege i este autorizat de client sau de angajator; (b) prezentarea este prevzut de lege, de exemplu: (i) pentru a furniza documente sau probe n cursul unor proceduri judiciare; i (ii) pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii; i (c) cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le prezenta, atunci cnd nu este interzis de lege: (i) pentru a se conforma controlului calitii al unei organizaii membre sau al organismului profesional; (ii) pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau a unui organism de reglementare; (iii) pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; sau (iv) pentru a se conforma standardelor tehnice i dispoziiilor etice. Atunci cnd se stabilete c informaia confidenial poate fi divulgat, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: (a) dac interesele prilor implicate, inclusiv prile tere ale cror interese pot fi afectate, pot fi lezate n cazul n care clientul sau angajatorul este de acord cu prezentarea informaiilor de ctre profesionistul contabil; (b) dac sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative i dac pot fi susinute cu dovezi, n msura n care acest lucru este posibil; cnd situaia implic fapte sau opinii nefondate sau informaii incomplete, trebuie s se recurg la judecata profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie fcut, dac este disponibil; i (c) ce tip de comunicare este preconizat i cui i se adreseaz; i

(d) dac prile crora li se adreseaz comunicarea sunt beneficiarii adecvai. C.E.C.C.A.R. 216. Despre integritate in materie contabila. Principiul integrittii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti n relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzactii corecte si juste. Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cnd apreciaz c acestea: - contin o declaratie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc paragraful dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului. 217. Despre obiectivitate in materie contabila Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie s fie impartial si nu trebuie s permit prejudectilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite s intervin n rationamentele profesionale sau de afaceri. 218. Despre professionalism in materie contabila Principiul obiectivittii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus n situatii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situatii s fie definite si descrise. Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaz n mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionistii contabili si desfsoar activitatea n multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionistii contabili realizeaz rapoarte de certificare, presteaz servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati ntocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc n diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregtesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre n profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentin obiectivitatea n rationamentul profesional. n selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunztoare urmtorilor factori: a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b) este practic imposibil sa se defineasc si sa se descrie toate situatiile n care ar exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa ncalce obiectivitatea. d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au nsusit principiul obiectivittii. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si duntoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaz.

219.Elemente de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elementede baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderealucraril or de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului. Titlul raportului trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : Raportul auditoruluiindependent;

66

Destinatarul raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie decircumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se adreseazaconsiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. Paragraf introductiv identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; Deasemenea trebuie sa contina elemente privind resposab ilitatea conducerii pentru situatiilefinanciare si responsabilitatea auditorului; Paragraf care sa descrie natura auditului,si in care se fac referiri la Standardele Internationalede Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptuluidaca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinutein acord cu referintele contabile. 220. Elementele posterioare inchiderii exercitiului Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: - evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; - evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: - fapte descoperite pn la data raportului de audit; - fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; - fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare. 221.Elemente probante :definitie, rol, criterii de apreciere Elemente probante ntr-o misiune de audit reprezint informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta si fondeaz opinia; aceste informatii constau n documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra situatiilor financiare. elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controale substantive. Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente si s fie juste (adecvate). elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente si s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate. Caracterul just se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. Factorii care influenteaz rationamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: - importanta riscului de inexactitate, care depinde de: natura elemnetelor n cauz, adecvarea controlului intern, natura activittilor realizate, existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influent neobisnuit asupra conducerii ntreprinderii, situatia financiar a ntreprinderii; - importanta relativ a elementului avut n vedere, tinnd seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil - experienta cptat n cursul unor auditri anterioare - concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori - tipul de informatie disponibil obtinerea de elemente probante privind o informatie dat, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de exemplu, evaluarea lor. auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine si de natura diferite sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obTine un grad de certitudine global superior celui pe care l obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, cnd elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradictiei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitatea

informatiei obtinute. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informative care prezint o important semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obtin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obtin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv. 222. Enumerati destinatarii expertizelor contabile. In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil. 223. Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor CECCAR Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt: 1.comportamentul necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului; 2. absent\a nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala; 3. nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania referitoare la publicitate; 4. absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare reglementate prin normele emise de Corp; 5. prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie : expert contabil, contabil autorizat ; 6. nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional ; 7. nedeclarea sau declarea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament ; 8. fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice ( pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui Consiliului de administratie sau administratorului, dupa caz) ; 9. incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului ; 10. refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala ; 11. declaratii neconforme realitatii in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale. 224. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste,decenta si bun-gust pentru o actiune de promovare in profesia contabila. cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane nejustificate de posibile rezolvri favoirabile, implic posibilitatea de a influena orice instan, tribunal, agenie de reglementare, declaraii bombastice; fac comparaii cu alii; conin mrturii sau aprobri scrise, care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane rezonabile o nenelegere sau o decepie, care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau specialist ntr-un anume doemniu al contabilitii. 225. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr : -riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata: -riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului. 68

Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare. 226. Enumerati destinatarii expertizelor contabile. idem 222 227. evaluarea controlului intern : continut,etape Continutul si etapele controlului intern: Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari: - care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient - aceste proceduri sunt aplicate - in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar contabile corecte Etape: - intelegerea si descrierea sistemelor semnificative; - confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate; - evaluarea riscurilor de eroare; - verificarea functionarii controlului intern; - evaluarea preliminara; teste de permanenta; - evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. 228. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efctueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;

c)

calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora.

229. Examenul situaiilor financiare n misiunea de audit Obiectivul unei misiuni de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa constate daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru identificat de raportare financiara. Expresiile folosite pentru exprimarea opiniei auditorului sunt, in general, ofera o imagine fidela sau prezinta in mod fidel, sub toate aspectele semnificative. Pentru formarea opiniei de audit, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate, astfel incat sa fie capabil sa-si formuleze concluziile pe care sa se bazeze respectiva opinie. Activitatea desfasurata de auditor in scopul formarii unei opinii se bazeaza si pe rationament profesional, in special in ceea ce priveste:

strangerea probelor de audit; deciderea naturii, duratei si a intinderii procedurilor de audit; conturarea unor concluzii bazate pe probele de audit stranse; evaluarea caracterului rezonabil al estimarilor facute de conducere la intocmirea situatiilor financiare.

230. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs; soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 231.Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv. Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaetate. 232.Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei 1. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca; 2.Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabili se afla in raporturi contractuale; 3. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionsitilor contabili se afla in concurenta; 4. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor; 5.Sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese. 6.sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate. 70

233.Explicai cazurile de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. n cazuri cu totul deosebite, expertul(tii) contabil(i) se poate (pot) afla n imposibilitatea ntocmirii unui raport de expertiza contabila, datorita inexistentei documentelor justificative si/sau evidentelor contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse expertizarii. n astfel de cazuri se va ntocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUARII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeasi structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit (necalificat), dar care, n capitolele II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE si III CONCLUZII, va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia. Anexele la raportul de expertiza contabila, indiferent de tipul acestuia (obisnuit, cu observatii sau imposibilitatea efectuarii expertizei contabile), fac parte integranta din raportul de expertiza contabila si se ntocmesc de catre expertul(tii) contabil(i) cu scopul de a sustine o constatare din cuprinsul raportului de expertiza contabila. Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie ntocmite atunci si numai atunci cnd exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele avnd menirea sa degreveze continutul raportului de expertiza contabila, de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele justificative sau registrele contabile originale, sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului(tilor) contabil(i). Raportul de expertiza contabila care cuprinde "Consideratii personale ale expertului contabil" este calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii. In cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla in imposibilitatea intocmirii unui Raport de expertiza contabila din cauza inexistentei documentelor justificative si/sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse expertizei. In astfel de cazuri se va intocmi un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, care va avea aceeasi structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit, dar care, in Capitolul II "Desfasurarea expertizei contabile" si in Capitolul III "Concluzii" va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia. 234.Explicai cazurile de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. Idem 233 235. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil? - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a) ar contine un fals sau o inducere in eroare; b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul. - poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

236.Explicai conceptul i tipurile de independen n profesia contabil Prin independenta profesionistului contabil se intelege obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. 237.Explicati conceptul si tipurile de independenta. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie . Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. 238.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii. 72

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 239.Explicai diferenele dintre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau

240.Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. 241.Explicai independena absolut i independena relativ a expertului? Idem 240 242. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. 243. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii. Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate, reinndu-se: a) media aritmetic simpl: Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2 b) media ponderata Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2) K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5 Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul. GW = (CB/i ANC) / 2

244.Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional 245.Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 246.Explicati necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 247.Explicai principiul competenei n audit. Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le are. Competena profesional are n vedere: - obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini; - meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie (normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n materie. 248.Explicati principiul confidentialitatii in audit. Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: - abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; - abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; - respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial 74

client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; - Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.). Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: - autorizare de ctre client sau angajator; - autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor); - conformare auditului de calitate; - investigaii din partea unui organism normalizator (statistice); Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE). Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 249.Explicai principiul confidenialitii n profesia contabil? Profesionistii contabili au obligatia sa : Respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul cat si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client. Respectarea confidentialitatii are ca exceptie cazul in care acesta a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezlalui o asemenea informatie. Sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care la furnizeaza consultanta respecta principiul confidentialitatii. Sa nu foloseasca , nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti. Poate sa divulge informatii doar in scopul descarcarii de responsabilitate conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare Sa respecte Normele profesionale ale CECCAR care precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pt fiecare tip de misiune. Sa fie constienti ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depend de legislatia in domeniu 250.Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia. 251.Explicati relatia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi si valoarea acesteia. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva

ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII Metodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substaniale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii ) 252.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil. Idem 253 253.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 254.Explicai relaia dintre rata de actualizare si valoarea ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 255.Explicai relaia dintre riscuri si rata de actualizare. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar. 76

256.Explicai relaia dintre riscuri si valoarea ntreprinderii. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 257.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi. Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. 258.Explicai rolul evalurii pentru elaborarea situa iilor financiare ntreprinderii. Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 259.Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind: politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele: cerintele profesioanle aptitudini si competente repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii 260.Explicai semnificaia datrii raportului de audit. Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pna la aceasta data. ntruct responsabilitatea auditorului consta n emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost nchise si aprobate. 261.Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit. Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile). Proiectiile - sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

262.

Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.

Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su de audit. 263. Fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare.

Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. ntr-o asemenea situaie dac auditorul consider c evenimentele n cauz risc s aib o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare , va cere conducerii corectarea situaiilor financiare i va furniza un nou raport de audit cu dat ulterioar primului raport. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere condus nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. 264. Faptele descoperite pn la data raportului de audit.

Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor i puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit vor cuprinde n principal aciunile urmtoare: - examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expediie sau a notelor de intrarerecepie ale perioadei posterioare nchiderii exerciiului, pentru a verifica dac operaiile respective nu sunt aferente exerciiului nchis (controlul principiului independenei exerciiului); - examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creanelor; - cercetarea facturilor de vnzare posterioare ncheierii pentru a se ncredina c stocurile nu sunt evaluate la o suma superioar valorii lor de realizare sau invers; - analiza procedurilor stabilite de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c evenimentele posterioare nchiderii au fost bine identificate; - consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a acionarilor, ale consiliului de administraie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcie, care au avut loc dup data nchiderii exerciiului; - analiza altor informaii financiare luate, previziuni trezorerie i alte rapoarte ale conducerii ntreprinderii; - cereri, sau cereri suplimentare de informaii de la oficiul juridic sau de la avocaii ntreprinderii n legtur cu procesele pe rol; - analizarea corespondenei nregistrat la conducerea ntreprinderii gestiunea i angajamentele ntreprinderii; 265. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit, de baz.

Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit statutar asupra situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:

78

Faze Faza I (iniial)

Etape 1.acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit 2.orientarea i planificarea auditului Faza II (a lucrrilor n teren) 3.evaluarea controlului intern a firmei 4.controlul conturilor 5.examenul situaiilor financiare Faza III (final/de nchidere a misiunii) 6.evenimente posterioare nchiderii exerciiului 7.utilizarea lucrrilor altor profesioniti 8.alte lucrri necesare nchiderii misiunii 9. raportul de audit 10.documentarea lucrrilor de audit Faza I consum circa 10% din resursele auditorului, acesta desfurndu-i activitatea n cea mai mare parte la sediul su. Faza II consum circa 70% din resursele auditorului, acesta fiind prezent aproape tot timpul la client. Faza III consum restul de resurse al auditorului (aproximativ 20%). 266. Imposibilitatea exprimrii unei opinii n misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

Aceast situaie apare atunci cnd auditorul este mpiedicat s pun n lucru opinii de audit considerate necesare. O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 267. In ce const metoda remunerrii capitalurilor permanente necesare exploatrii?

Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatrii (CPNE). Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca ntreprinderea s se afle n echilibru financiar. Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului. 268. Interesul propriu - ameninare la adresa independenei n profesia contabil.

Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple: - participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv; - un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului; - onorarii totale provenind de la un singur client; - preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); - relaii de afaceri cu clientul (altele); - potenial angajare ca salariat al clientului; - onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale;

269.

Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament n profesia contabil.

Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la cerintele etice. nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare. Puterea actiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile C.E.C.C.A.R. Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili; - nerespectarea regulilor de etica; - conduita discreditabila sau dezonorata. investigatiile disciplinare vor incepe, de obicei, ca rezultat al unor plangeri; structurile centrale si locale ale corpului trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o plangere. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. Trebuie intotdeauna instiintat membrul impotriva caruia se face plangere, precum si cel care a facut plangerea. Acolo unde exista o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. Astfel, sunt informati atat membrii, cat si publicul larg. Totusi, aspectele de confidentialitate si tipul incalcarilor trebuie sa fie luate in consideratie atunci cand se decide metoda de publicitate. 270. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.

n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea ntreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: - a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine semnificativ, n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; - situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c ntreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; - conducerea ntreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare limitrii ntinderii lucrrilor sale. 271. In cazul n care societatea aflat n lichidare este n stare de insolven, ce obligaie are lichidatorul?

Porivit Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

272.

n ce constau operaiunile efectuate n situaia dizolvrii societilor comerciale?

Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind 80

societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale; 4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.); 5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; 6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere); 7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare: 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 273. n ce const finalitatea expertizelor contabile?

Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se concretizeaz n obiectivele , respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil. Tot de finalitatea sau scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare ine i utilizarea acestora doar n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele contabile judiciare i extrajudiciare nu costituie opinii ci doar lmuriri , consultane de specialitate , expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor. 274. n ce const metoda activului net de lichidare, cnd se folosete si cum se calculeaz valoarea ntreprinderii n dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.

Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. 275. n ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat?

Metoda aditiv care const n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii. ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 276. n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?

Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii 277. n ce const metoda remunerrii valorii substaniale brute?

Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora. Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere. Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului. 278. n ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat? - metoda substractiv de calcul care const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor ntreprinderii; 279. n ce const metoda valorii la termen, cnd se folosete si cum se calculeaz valoarea ntreprinderii n dificultate?

Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; 82

b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen 280. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare. Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabil. Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege. 281. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare. Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabil. Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege. 282. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare si bunuri nenecesare?

Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

283.

n ce const tehnica observrii fizice n misiunea de audit.

Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv. Celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - ntreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriu-zise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise. Auditorul particip cteva ore la inventariere analiznd modul n care se efectueaz inventarierea i recurge la reconstituiri; - lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zis. Neparticiparea la inventariere a auditorului l oblig pe acesta s emit o opinie calificat dac nu s-a convins prin metode calitative de control de certitudinea stocurilor la data bilanului. 284. n ce const utilizarea lucrrilor auditorului intern. Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentiale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, facand parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de control intern; anumite aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona: examenul sistemelor contabile de control intern; examenul informatiilor financiare si de gestiune; evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni; examenul modului de respectare a textelor legislative precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a planifica si aborda in mod eficient auditul. In evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern va tine seama de urmatoarele criterii: statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii; natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate; competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o experienta ca auditor intern; organizarea profesionala; planificarea, supravegherea, controlul si documentarea corecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit, programarea de lucru si a dosarelor de lucru corespunzatoare

285.

n ce const utilizarea lucrrilor unui expert.

Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: - evaluarea anumitor active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre preioase; - evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; - evaluri actuariale; - evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii; - avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. 286. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub 84

rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. 287. n ce relaie se afl profesia contabil i fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare 288. Manifestri de familiarism - ameninare la adresa independenei n profesia contabil. Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului. Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului). 289. Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei n profesia contabil. Categorii de masuri: 1-Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari Demersuri: a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea n profesie; b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua c)-reglementari de guvernare corporativa; d)-standarde profesionale; e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;

f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte mputernicita prin lege; g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un organism de reglementare , care i mputerniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica; h)-o obligatie explicita de a raporta ncalcari ale prevederilor etice; i)-etc. 2-Masuri de protectie n mediul de munca Demersuri: a)-existenta unor proceduri interne; b)-informari catre organele ierarhic superioare; c)-consiliere din partea organismului profesional; d)-consultarea unui specialist n probleme juridice; e)-demisie ; 290. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici. Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de examinare asupra unor informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena acestui standard examenul informaiilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informaiilor fi nanciare previzionale; - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice 291. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 292. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. 86

Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse timpul examenului limitat; raportul trebuie n s indice dac situa iile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat. Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i lectorului s neleag natura lucr rilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie audit nu este de exprimat. Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de exa limitat sunt: men - titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: - identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat; - responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprin derii; - paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd: trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) 910 referitor la examenele limitate (sau nr. norme naionale); mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c proce urile puse n lucru furnizeaz un nivel de d asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici opinie de audit nu este exprimat; o - exprimarea unei asigurri negative; - data raportului; - adresa auditorului i semntura. Raportul de examen limitat trebuie de asemenea: - s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc, c nu situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui refe renial contabil identificat; - dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele asupra situaiilor financiare i n acest caz: fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv; fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare este att de semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel conform referenialului contabil identificat; - dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie aceast situaie i: fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv; fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare. 293. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective: a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii; b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare; c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. Concluzile se exprima sub forma: Oportunitile Riscurile

 Punctele forte puncte slabe 294. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor Constatari : a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oportunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 295. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane. Obiectivul il reprezinta analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la realizarea activitatii intreprinderii. Constatari se fac urmatoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcTionala a intreprinderii; - Date cu privire la personal: pregatirea, gradul de ocupare; vechimea in intreprindere; fluctuatiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. Concluzia: Analizand datele de mai sus se poate stabili: - Oportunitatile - Riscurile - Punctele forte: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariati. 296. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. . obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte individule de munca; 88

- Care este regimul fiscal al intreprinderii? Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 297. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 298. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare. Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice. O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ. Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:

- obiectivul misiunii; - responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare; - ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de audit sau la normele sau practicilenaionale; - accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru realizarea misiunii; - coninutul raportului care va fi emis de auditor; - faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune; - faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigenelor legale sau ale unor teri ntruct nu este vorba de un audit. 299. Obligaiile consiliului de administraie n cadrul societilor pe aciuni.

Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73. (2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle funciei lor. (3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar. (5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b) existena real a dividendelor pltite; c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale; e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. ART. 142 (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114 300. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal. 90

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie: - sa respecte principiul independetei - sa respecte legislatia fiscala in domeniu - sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa. 301. Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt : - sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ) - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei 302. Opinia cu rezerve n misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 303. Opinia defavorabil n misiunea de audit: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel: Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la........

Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 304. Opinia fr rezerve n misiunea de audit: semnificaie, mod prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere. Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate 305. Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii n misiunea audit: semnificaie, mod de prezentare.

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 306. Orientarea i planificarea auditului.

n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt: 1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment 2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc. Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte. Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante : 3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit) Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ; Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc. Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit. 92

4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale. 307. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale. 308. Paragraful opiniei n misiunea de audit: tipuri de opinie.

Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve (curata); - opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea exprimarii unei opinii; - opinia defavorabila. 309. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;

- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 310. Particulariti privind prile afiliate (legate) n audit.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Pri legate. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: - opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i cdiii de ramburs neobinuite; - operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; -operaii efectuate pe ci neobinuite; - volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii nenregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie; - examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare. 311. Pstrarea arhivelor clientului la nivelul unui cabinet/societ i de

Pstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predareprimire a documentelor, n vederea contabilizrii, se stabilete prin contracte i anexe la contract, fiind obligatorie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor. Cnd clientul nu respect termenele, se va proceda la punerea acestuia n ntrziere, documentul respectiv fiind pstrat la dosarul clientului. Dac un client a disprut, se verific Registrul Comerului dac a fost radiat, iar profesionistul este obligat s pstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevzut de lege. 312. Planul de misiune: coninut, rol n misiunea de audit. 94

Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: - s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; - s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor. Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul: I. Prezentarea ntreprinderii; II. Informaii contabile; III. Definirea misiunii; IV. Sisteme i domenii semnificative; V. Orientarea programului de lucru; VI. Echipa i bugetul; VII. Planificarea 313. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor n profesia contabil.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului comun). 314. Precizai ce reduceri se acord n cazul impozitului pe cldiri n funcie de vechimea cldirii.

Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce n funcie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz: a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin; b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin. 315. Prezenta i 3 momente din via a ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea.

modificri in mrimea si structura capitalului social modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) Prezenta i 3 metode de determinare a ratei de actualizare.

316.

- Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative, - rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piaa financiara

- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza fr risc) 317. Prezenta i si explicai 4 corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru determinarea capacit ii beneficiare.

A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. 318. Prezenta i si explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi.

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde: CMPC = costul mediu ponderat al capitalului CKpr = costul capitalului propriu Kpr = capitalul propriu V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit Sau Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 319. Prezentai aspectele despre obiectivitate. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudeci, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natur a determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 96

320. 321.

Prezentai aspectele principale despre integritate n profesia contabil. Integritate sa fie drept, cinstit si sincer n executarea lucrrilor sale. Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale.

n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora. - ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil. - Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f). - Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila dizolvarea prin hotrrea adunrii generale 322. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1 2 3 4 5 6 7 323. Audit statutar Numirea se face de ctre AGA Misiunea este plurianual sau recurent Se emite un raport de audit Se supune anumitor prevederi din Codul etic al profesiei Misiunea este permanent Misiunea se efectueaz prin sondaj din cauza multitudinii de operaiuni ce trebuie verificate Nu poate avea imixtiuni n gestiunea unitii Audit contractual Numire de ctre management Misiune cel mult anual Se pot emite diferite rapoarte Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive Misiune punctual Misiunea poate presupune verificri totale Poate avea natura unei consultane

Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare 324. Prezentai conceptul de independen n audit.

Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber (liber-profesionitii contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat.

Independena are dou componente fundamentale: 1. Independena de spirit (raionamentului profesional) - este caracterizata prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional. 2. Independena n aparen (comportamental) - se caracterizeaz prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative, nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.. 325. Prezentai o serie de aspecte legate de societile n comandit pe aciuni.

Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA. 326. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia.

Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; - efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; - perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); - misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; - supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); - aplicarea sanciunilor disciplinare; - confidenialitate; experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate. 327. Prezentai principalele aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative 328. Prezentai principalele aspecte despre profesionalism. Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii 98

contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin - sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii. 329. Prezentai principalele aspecte despre respectarea standardelor i normelor profesionale n profesia contabil. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevant 330. Prezentai principalele aspecte privind onorariile i independena n profesia contabil. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 331. Prezentai principalele aspecte ale profesiei contabile. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.

Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementrii profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori: 1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii, 2. Condiiile de pia n care activeaz profesia. 3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii.

332.

Prezentai principalele proceduri analitice n auditul situaiilor financiare.

Procedurile analitice includ luarea n considerare a comparaiilor dintre informaiile financiare ale unei entiti i: Informaiile comparabile aferente perioadelor anterioare; Rezultatele anticipate ale entitii, cum ar fi prognozele i previziunile, sau estimrile auditorului, cum ar fi o estimare a amortizrii; Informaiile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi compararea indicatorului vnzrilor unei entiti cu media pe ramur sau cu alte entiti comparabile ca dimensiune, aparinnd aceleiai ramuri. 5. Procedurile analitice includ, de asemenea, considerente cu privire la relaiile dintre: Elemente ale informaiilor financiare care se estimeaz a fi conforme unui model previzibil bazat pe experiena entitii, cum ar fi procentele marjei brute. Informaiile financiare i cele nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile cu salarizarea raportat la numrul de angajai. 333. Prezentai regimul fiscal al cheltuielilor cu dobnzile.

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. 334. Prezentai regimul fiscal n cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. 100

Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. 3 la mie din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale; 335. Prezentai rolul consiliului de administraie n cadrul societii pe aciuni.

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.

336.

Prezentai tehnica sondajului n misiunea de audit.

innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii. Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii. 337. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?

Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.

338.

Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?

O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia. Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar nchis la data de 31 decembrie 2000". Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: titlul; destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport; 102

 o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; semntura auditorului 339. Prin ce se deosebesc valorile entit ii (funcionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)? Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. 340. Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate. 341. Prin ce se deosebete valoarea estimat de evaluator de preul care este eventual stabilit de ctre cei care au cerut efectuarea evalurii? Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepenegocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune adeschimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in carevanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau. 342. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru. Misiune de audit pe baz de proceduri convenite Nici o asigurare Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de ctre auditor de comun acord cu clientul i cu toi Audit statutar Asigurare ridicat, dar nu absolut Procedurile sunt standardizate, clientul ne avnd nici un rol n stabilirea lor

1 2

beneficiarii rezultatelor acestei lucrri Destinatarii sunt exclusiv prile Destinatarii sunt AGA i ali teri care au convenit procedurile puse n lucru Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

343.

Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia; caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare: cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare. primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n: compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente; compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale; studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector. In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare). In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care s-i permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su. 344. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare n audit de calitate al CECCAR.

Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi 104

descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Ref: Pag: Exercii Auditor: Data: u Data crerii: Viza responsabilului: Data actualizrii: Mrimea Fcut de Referina Probleme Controale de eantionului (Foaia de lucru) ntlnite efectuat la data de . Verificarea Sume mai mari Ionescu A6 Nimic achiziiilor de 75.000 mii 16/03/95 exerciiului pe baz lei de comenzi, facturi i recepii 345. Protejare independenei prin clauze contractuale cu clientul n profesia contabil.

Masurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n: - aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; - stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta; - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; - structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client. 346. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului de contabilitate. - importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet; - identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa; - politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa; - politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor; - existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei; - existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea;

- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA; - rotirea personalului cu funcTii de rAspundere; - eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa; 347. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale contabile.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor. 348. Raportarea unei misiuni de compilare n auditul financiar.

ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat. 349. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare n misiunea de audit.

Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate). Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu. Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. 106

Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 350. Rspunderea disciplinar privind calitatea de expert contabil. Este o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale Codului etic naional al profesionitilor contabili. Aciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni. Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar. 351. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta aparareaintereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. Inabsenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:-de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;-de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil infunctie;-de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sauscrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre unalt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Dacaautirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:-sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa acceptenominalizarea sa;-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca acceptasau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa

352. Relaiile cu ceilali membri contabil.-IDEM 351 353. Relaiile cu ceilali membrii - Acceptarea de noi misiuni n auditul financiar sau auditul statutar. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: -daca clientul a autorizat acest lucru;

-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: 323 de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute; 324 de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; 325 de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. 326 inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: 327 sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; 328 - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: -sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: 329 raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; 330 sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; 331 sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 332 354. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului : evaluarea riscurilor, verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale. Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract. De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli. Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.

355. Renunarea la convingeri - ameninare la adresa independenei n profesia contabil. Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri. 356. Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative 108

exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: RA = Ri x RC x RN 357. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare. Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de exploatare si - de trezorerie in active si - funcia de finanare in pasiv. 358. Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare. BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 359. Rolul CECCAR pentru dezvoltarea profesional continu. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. 360. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. (1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia.(3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin

membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale.

361. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor n profesia contabil. IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor. Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului. 362. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale n materia profesiei contabile. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si 110

de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 363. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesional continu. idem 359 364. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar, - cum altfel s-ar putea masura activitatile economice? - cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat? - cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare? - cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital? De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera. Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc

365. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . 366. Rolul raportului de audit.. Raportul de audit are un triplu rol: -instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice; -instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o entitate; -instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.

367. Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune n audit. Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete. ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: -ntinderea lucrrilor; -delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor; -coninutul bilanului contabil -raportrile; -comunicrile cu conducerea ntreprinderii; -latura administrativ. Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi. Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii. 368. Rolul i coninutul notei de sintez n misiunea de audit. Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - poziia auditorului (punctul su de vedere). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la: - problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; - domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului; - o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu: - evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; - produse (activitai) noi; - schimbri n strategia ntreprinderii. 369. Rolul i coninutul scrisorii de afirmare n misiunea de audit. Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale. De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate atepta n mod rezonabil s obin elemente probante. Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. O scrisoare de afirmare poate imbrca forma: - fie a unei scrisori emannd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. 112

Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare: 259 Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern, susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. 260 V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate proceseleverbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele de.....i.....i..... . 261 Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni. 262 Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare. 263 Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri, active date n garanie (ipotecate), active vndute. 264 Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare. 265 Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare. 266 Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia celor menionate n nota.....la situaiile financiare. 267 Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe, iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor. 268 Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate. 269 Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu este prevzut. 370. Rolul i importana dosarului exerciiului n misiunea de audit. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: 2 mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii; 3 documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; 4 inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori; 5 justificarea opiniei emise si redactarea raportului. In mod uzual dosarul cuprinde: 6 planificarea misiunii; 7 supervizarea lucrarilor; 8 aprecierea controlului intern; 9 obtinerea de elemente probante; Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.: EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:; EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;

ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control; EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive; EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor profesionisti; EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice; EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament; EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.

371. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve n misiunea de audit. De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata. 372. Slbirea autocontrolului - ameninare la adresa independenei n profesia contabil. Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client). 373. Structura dosarului exerciiului n misiunea de audit. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: 242 EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; 243 EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; 244 EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare; 245 ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; 246 EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive; 247 EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; 248 EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; 249 EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; 250 EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; 251 EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate. 2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA. Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparatorrevanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania; bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorulrevanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, 114

inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531; beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania. Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii: cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente; obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153. Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii: cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b); bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva. Obligatiile furnizorului Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece: are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru; face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator). O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere: factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru; documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare . Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire. Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura. Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza. In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective. Obligatiile cumparatorului-revanzator Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor). Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-

revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor; bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale; cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania; cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al beneficiarului final. Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta. Obligatiile beneficiarului Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit. Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427 Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a VIII-a CEE). Operatiuni triunghiulare false Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau import. Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in Comunitate. 374. Structura dosarului permanent n misiunea de audit. Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: 252 PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti; 253 PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; 254 PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; 255 PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente; 256 PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social; 257 PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice; 258 PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi. 375. Utilizarea lucrrilor unui alt auditor. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaz 116

auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competena (celuilalt auditor) i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: 270 obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea acestor obligaii; 271 coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; 272 obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu respectarea acestora; 273 ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti.