Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALTE DOCUMENTE
IMOBILIARE
Teste economie
Economia de piata
Indicatori de lichiditate
APLICATIE PRACTICA PRIVIND EXECUTAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT PUBLIC INTERN DE SISTEM SI
REGULARITATE LA O ENTITATE PUBLICA
Unitatea auditata prezinta particularitati ale tipului de finantare si organizare, avand o larga
paleta de atributii si responsabilitati, asigurand din punct de vedere material un numar important de
structuri centrale ale ministerului si desfasurand activitati cu finantare de la bugetul de stat,
finantantare din venituri proprii si subventii, finantare din venituri proprii.
Obiectivele fundamentale ale auditului public intern in ministerul caruia ii apartine institutia
auditata sunt:
la institutia X
2.1. INTRODUCERE
Ø Planul de audit public intern pe anul 2007 si Planificarea misiunilor de audit public intern ale Sectiei
Audit Intern in luna iunie 2007;
Ø A.P.I.-1 „Norme privind exercitarea activitatii de audit public intern in ministerul…” aprobate prin
Ordinul ministrului … nr. M 87/2003, modificat si completat prin Ordinul ministrului … nr. M 93/2004;
Ø Ordinul de serviciu seria DC nr. 0351101 emis la data de 01.02007 de directorul Directiei Audit
Intern .
Echipa de audit public intern: este constituita din auditori din cadrul Directiei Audit Intern a , astfel:
Sef de echipa:
Durata actiunii de audit: 05.04-28.05.2007
Obiectivele de audit prevazute si tratate in prezentul raport coincid cu cele inscrise in notificarea
transmisa unitatii anexata la ordinul de serviciu si vizeaza:
Comparatia unor documente si informatii din doua sau mai multe surse;
Recalcularea unor documente prezentate, din punct de vedere al calculelor matematice; Confirmarea
informatiilor si documentelor justificative din mai multe surse independente, inclusiv prin obtinerea
unor explicatii verbale din partea persoanelor responsabile;
Observarea fizica, prin care membrii echipei de audit si-au format o parere proprie in legatura cu
obiectivele auditate.
Intervievarea persoanelor cu atributii in domeniile care au facut obiectul misiunii de audit, de la care s-
au obtinut explicatii verbale, acestea fiind validate prin documentele solicitate de membrii echipei de
audit si puse la dispozitie de conducerea institutiei auditate.
Analiza obiectivelor misiunii s-a facut prin descompunerea acestora in elemente distincte, in scopul
identificarii, cuantificarii si masurarii.
Chestionarul lista de verificare, utilizat pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca
fiecare domeniu auditabil;
In conformitate cu reglementarile interne ale Ministerului Entitatii Publice, Entitatea Publica X are
aprobat ca domeniu de competenta asigurarea logistica, principalele atributii fiind:
Asa cum rezulta din documentul de infiintare a Entitatii X , prin restructurarea propusa s-au realizat
obiectivele stabilite in Strategia de transformare a Entitatii Publice pentru remodelarea structurilor de
suport logistic, in concordanta cu cerintele structurilor pe care le deservesc, realizandu-se astfel
degrevarea completa a entitatilor active de sarcini administrative.
Prin misiunile si responsabilitatile deosebit de complexe pe care le are, indeosebi in urma reorganizarii
din anul curent, Entitatea Publica X este o structura unicat in Ministerului Entitatii Publice, care
gestioneaza resurse materiale si umane semnificative, avand in organica sau in subordine numeroase
unitati, cu o dispersie teritoriala foarte mare.
De asemenea, structura auditata are, in opinia noastra, o importanta deosebita in cadrul ministerului,
prin paleta larga de responsabilitati si competente.
2.1. ANGAJAMENTELE BUGETARE SI LEGALE DIN CARE DERIVA DIRECT SAU INDIRECT OBLIGATII DE
PLATA
Problema 1: Organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale (FIAP nr. A/1)
Constatari:
Cauze:
b) pe parcursul anului nu s-a urmarit ca platile de casa sa fie efectuate in limita fiecarui angajament legal
incheiat.
Consecinte:
Evidenta angajamentelor legale nu furnizeaza informatii in orice moment si pentru fiecare subdiviziune a
bugetului aprobat pentru exercitiul bugetar curent cu privire la platile efectuate in contul fiecarui
angajament legal aprobat de ordonatorul de credite.
Organizarea evidentei angajamentelor legale astfel incat sa fie asigurata angajarea si utilizarea creditelor
numai in scopurile pentru care au fost aprobate.
Constatari:
Pentru activitatile economice de natura prestarilor de servicii desfasurate , Entitatea Publica X este
inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in conformitate cu prevederile Legii 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit prevederilor legale in vigoare, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor care i-au
fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza
sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila, daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate
utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile.
In perioada auditata au fost realizate venituri in suma de 1.000.000 lei, taxa pe valoarea adaugata
aferenta serviciilor prestate, fiind de 159.664 lei, insa nu a fost exercitat dreptul de deducere al taxei pe
valoarea adaugata, aceasta virandu-se integral la bugetul statului.
Cauze:
Nu au fost respectate in totalitate prevederile art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, cu privire la obligatia din punct de vedere al evidentei
operatiunilor impozabile a persoanelor impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata
sa tina evidenta contabila astfel incat sa poata determina taxa pe valoarea adaugata deductibila
aferenta achizitiilor.
Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere,
inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, nu au fost inscrise intr-un jurnal pentru
cumparari, intocmit separat pentru aceste operatiuni, astfel incat sa poata fi determinata taxa pe
valoarea adaugata deductibila aferenta.
Consecinte:
Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat ar fi putut fi diminuata cu valoarea taxei pe
valoare adaugata deductibila aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, unitatea auditata avand astfel
posibilitatea de a utiliza resurse suplimentare pentru finantarea unor activitati.
Problema 3: Disfunctii privind acordarea unor drepturi banesti personalului entitatii (FIAP nr. A/4, A/5,
A/7 si A/9)
Constatari:
In urma verificarilor efectuate asupra modului de stabilire si plata a unor categorii de drepturi banesti
personalului entitatii auditate, au fost constatate urmatoarele disfunctii:
ü stabilirea incorecta a salariilor de baza pentru functiile indeplinite pana in momentul primei
reincadrari , pentru doi functionari publici ;
ü plata eronata a indemnizatiei de conducere pentru un functionar public care nu este incadrat pe
functie de conducere;
Cauze:
a) neaplicarea intocmai a prevederilor legale pentru stabilirea coeficientilor de ierarhizare pentru unele
functii din structurile Entitatii ale caror state de functii intra in vigoare in perioada 2005-2006, cu
modificarile si completarile ulterioare si a prevederilor art. 2 din Anexa la Dispozitia conducatorului
Entitatii nr. 11/02.10.2006 – Metodologie privind aplicarea unitara a unor prevederi ale acestora ;
b) aplicarea, apreciem eronata, a prevederilor art. 11, 12 si 44 din Legea 251/2001 cu privire la
salarizarea si alte drepturi ale personalului din institutiile publice ;
Consecinte:
Calculul si plata eronata a drepturilor salariale pentru functionarii publici mentionati in FIAP si riscul
existentei unor situatii similare pentru alte categorii de personal, pentru care nu au putut fi consultate
pe timpul misiunii de audit documentele de evidenta personala (carti de munca, fise de evidenta etc.);
a) dispunerea masurilor legale ce se impun pentru rectificarea prin ordin de zi pe unitate a disfunctiilor
constatate, acordarea sumelor cuvenite si neacordate, respectiv pentru recuperarea sumelor acordate
necorespunzator personalului mentionat in FIAP nr. A/4, A/5, A/7 si A/9.
b) verificarea existentei unor spete similare celor constatate in FIAP nr. A/4, A/5, A/7 si A/9.
Problema 4: Fundamentarea Programului anual al achizitiilor publice pe anul 2007 (FIAP nr. A/10 si
E/15)
Constatari:
La nivelul structurii auditate nu este implementata o procedura formalizata de colectare, verificare si
centralizare a necesarului de aprovizionat pentru entitatile aflate in asigurare.
Astfel, pentru anul 2007, necesarele de aprovizionat au fost inaintate Biroului Plan, Achizitii si Contracte,
fiind preluate, centralizate si inscrise in Programul anual al achizitiilor publice, fara ca datele din aceste
cereri sa fie verificate si validate de catre sefii structurilor de specialitate.
De asemenea, situatiile inaintate de structurile aflate in asigurare nu cuprind baze de calcul si nu ofera
elemente suficiente sefilor structurilor de specialitate ( drepturi conform normelor, existent) pentru
verificarea corectudinii cererilor intocmite.
Pe de alta parte, structura de logistica a Entitatii Publice X nu tine evidenta statistica la principalele
grupe de bunuri materiale existente in cele 53 de structuri din asigurare, cu toate ca emite ordine de
distributie pentru miscarea unor categorii de bunuri intre unitati, pentru acoperirea unor necesitati
stringente, in baza unor informatii obtinute telefonic la momentul respectiv.
In ceea ce priveste intocmirea programului referitor la partea de lucrari, nu s-a executat controlul
periodic al cladirilor, constructiilor speciale, instalatiilor aferente acestora, amenajarilor si imprejmuirilor
din constructiile aflate in evidenta contabila si administrarea Entitatii Publice X, anual si ori de cate ori
situatia o impune, obligatoriu inaintea datei cand se planifica fondurile pentru anul urmator. De
asemenea, nu s-a intocmit planul anual de lucrari de reparatii si intretinere insotit de documentatiile
tehnice din care sa rezulte lucrarile necesare si oportune, cantitatile de materiale necesare, estimarea
valorii acestora si modul de executie (cu forte proprii sau in antrepriza).
Cauze:
a) inexistenta unei proceduri formalizate care sa stabileasca circuitul situatiilor cu nevoile de asigurare
inaintate de structurile subordonate;
e) neexecutarea controlului intern la nivelul entitatii, prin structura de specialitate din subordine, privind
modul de administrare si intretinere a cazarmilor.
Consecinte:
a) achizitii de bunuri materiale peste necesarul calculat conform normelor, crearea de stocuri
excedentare si posibile deprecieri ale bunurilor aprovizionate peste prevederile legale;
b) achizitii de bunuri care sa nu satisfaca in totalitate nevoile reale ale structurilor subordonate;
a) implementarea unui flux informational adecvat, pentru colectarea datelor si informatiilor referitoare
la necesarul, existentul, deficitul si excedentul bunurilor materiale din gestiunea structurilor aflate in
asigurare materiala inainte de intocmirea Programului anual al achizitiilor publice;
b) instiintarea scrisa a structurilor aflate in asigurare materiala pentru atasarea bazelor de calcul la
viitoarele cereri de materiale ce se vor intocmi pentru fundamentarea Programului anual al achizitiilor
publice;
c) stabilirea si implementarea unei proceduri formalizate, care sa permita verificarea necesarului de
aprovizionat transmis de catre unitatile militare aflate in asigurare materiala, de catre sefii structurilor
de specialitate, inainte de centralizarea acestora in Programul anual al achizitiilor publice;
d) crearea unei baze de date in format electronic care sa permita accesarea in timp util a datelor si
informatiilor referitoare la necesarul, existentul, deficitul si excedentul la principalele categorii de bunuri
materiale din gestiunea structurilor aflate in asigurare financiara;
e) efectuarea controlului periodic al cladirilor din fiecare cazarma, intocmirea documentelor prevazute la
pct.14 din G-22/1984 si fundamentarea P.A.P.-lui si a bugetului de cheltuieli pe baza datelor furnizate de
administratorii de cazarmi prin documentele prevazute la alineatul precedent.
2.2. PLATILE ASUMATE PRIN ANGAJAMENTE BUGETARE SI LEGALE, INCLUSIV DIN FONDURILE
COMUNITARE
Constatari:
In perioada auditata, logistica Entitatii Publice X a fost coordonata si condusa de catre Biroul Logistic,
din cadrul Serviciului Planificare, Coordonare si Asigurare Materiala.
· Unul din obiectivele importante ale structurii a fost efectuarea inventarierii patrimoniului si stabilirea
eventualelor pierderi determinate de perisabilitati. Analizand prin sondaj modalitatea aplicarii
scazamintelor procentuale de perisabilitati, la bunurile materiale din sticla si portelan, am constatat ca
acestea nu s-au incadrat in pierderile normale prevazute de legislatia in vigoare, fapt ce a obligat
structura auditata sa efectueze cercetari administrative. O analiza atenta a proceselor verbale de
cercetare administrativa scoate in evidenta superficialitatea de care au dat dovada membrii comisiilor
de cercetare administrativa, care nu au consemnat suficiente date si informatii in sprijinul celor relatate.
· Biroul Logistic a avut ca obiectiv coordonarea cantinelor. Rapoartele zilnice de gestiune care contin
date si informatii referitoare la valoarea produselor alimentare aflate la formatiuni, precum si cele
decontate la casieria unitatii, nu au fost verificate si validate prin semnatura de catre seful Biroului
Logistic.
· Structura auditata asigura lunar distributia de produse alimentare din compunerea Normei 17 N –
alimentatie de protectie – pentru un numar de 15 structuri aflate in asigurare. Alimentele se distribuie
in natura, o singura data, la inceputul lunii in curs pentru luna expirata, pe baza documentelor
justificative care atesta prezenta persoanelor la program. Produsele din compunerea acestei norme de
hrana ar fi trebuit asigurate zilnic, la locul de munca, pentru a fi consumate in ziua desfasurarii activitatii,
in vederea diminuarii efectelor nocive ale noxelor asupra personalului Mentionam ca Ordinul ministrului
entitatii publice 43/2003, art. 90, alin. 2 interzice acordarea retroactiva a Normei 17 N- alimentatie de
protectie. Din datele si informatiile colectate si interviurile realizate am constatat ca posibilitatile de
asigurare zilnica a produselor alimentare din compunerea Normei 17 N – alimentatie de protectie – sunt
limitate din motive obiective (stat de organizare subdimensionat, personal insuficient, etc.).
· Utilizarea unor documente justificative de scadere din contabilitate care nu respecta intotdeauna
prevederile OMFP 1850/2004 si Ordinului ministrului entitatii publice nr. 8/1999 (detalii in FIAP nr.
B/1).
Cauze:
a) statul de functii al Entitatii Publice X a fost subdimensionat si neechilibrat, nepermitand desfasurarea
adecvata a activitatilor logistice;
d) calculul drepturilor de echipament in natura nu este prevazut de ordinul 168/2003, in situatia cand
cota valorica se achita ulterior;
h) inexistenta, in actualul stat de organizare, a unei structuri specializate pe domeniul logistic, care sa
gestioneze in mod unitar toate procesele din sistem, atat la nivelul Entitatii Publice X si la nivelul
structurilor subordonate.
Consecinte:
a) implementarea unui flux informational adecvat pentru colectarea datelor si informatiilor referitoare
la necesarul, existentul, deficitul si excedentul de bunuri materiale al structurilor aflate in administrare;
c) aplicarea coeficientilor de perisabilitate pentru structurile care manipuleaza cantitati reduse de bunuri
materiale din sticla si portelan;
g) aplicarea in totalitate a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1850/2005 si Ordinului ministrului
entitatii publice nr. 8/1999 care precizeaza modalitatea utilizarii formularelor de evidenta financiar
contabila (intocmirea BPTR-urilor pentru distributia alimentelor necesare prepararii hranei militarilor in
termen );
h) analizarea posibilitatii de armonizare a statului de organizare la cerintele actuale prin crearea unei
structuri care sa coordoneze in mod unitar logistica Entitatii Publice X si a structurilor subordonate.
Potrivit atributiilor functionale in vigoare la data efectuarii auditului, seful biroului logistic are obligatia
organizarii si indrumarii activitatilor la cantinele de deservire.
Cu toate acestea, din datele si informatiile puse la dispozitie am constatat ca activitatea nu a fost
periodic verificata, in perioada ianuarie 2005 - mai 2007 fiind materializat doar un singur control in
registrul unic al entitatii.
De asemenea, retetarele intocmite in anii 2005, 2006 si 2007 in baza carora a fost stabilit pretul unitar al
felurilor de mancare nu au fost verificate de catre seful structurii logistice, iar in unele situatii nu a fost
posibila efectuarea unei confruntari intre datele inscrise in retetare cu cele inscrise in Notele de
predare-primire intrucat unele retetare din anii anteriori nu au putut fi prezentate.
Datele si informatiile inscrise in retetare nu sunt validate de catre persoana care le-a intocmit si cea care
le-a verificat, iar la linia de autoservire nu sunt afisate cantitatile nete ale produselor de baza din
compunerea meniurilor prezentate spre vanzare.
Cauze:
ü Posibilitati limitate de efectuare ritmica a controlului intern de catre seful structurii logistice cauzata
de multiplele sarcini aparute prin prelucrarea altor structuri;
Consecinte:
ü Aparitia unor eventuale nemultumiri ale clientilor referitor la serviciul prestat de catre formatiune;
ü Posibilitati limitate de efectuare a unor verificari ulterioare asupra corectitudinii preturilor felurilor
de mancare stabilite intr-o perioada anterioara;
ü Posibile necorelari intre platile efectuate de clienti si valoarea reala a felurilor de mancare vandute.
ü Stabilirea unei proceduri de control intern prin care se va preciza modul de intocmire, verificare,
avizare, pastrare si arhivare a documentelor prin care se stabileste pretul felurilor de mancare distribuite
la liniile de autoservire;
ü Planificarea si executarea unor controale periodice la toate punctele de desfacere (cantine, bufete)
pentru verificarea activitatilor ce se desfasoara privind modul de intocmire, aprobare, indosariere si
pastrare a retetarelor;
In statul de functii al unitatii este prevazuta structura de cabinet medical , structura incadrata cu un
medic medicina generala si un medic stomatolog precum si cu doua functii asistent medical si o functie
asistent medical de stomatologie.
In cadrul cabinetului medical de unitate se acorda asistenta medicala primara numai personalului
angajat precum si altor categorii de persoane validate ca asigurati ai Casei de Asigurari de Sanatate a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (CASAOPSNAJ), in conformitate
cu art. 5 din Ordinul ministrului entitatii publice nr. 89 din 17.07.2006 privind organizarea si finantarea
asistentei medicale primare in Ministerul Entitatii Publice.
In cadrul entitatii se acorda asistenta medicala de urgenta si altor persoane, asigurati in cadrul
CASAOPSNAJ sau in cadrul altor case de asigurari de sanatate, proveniti din alte structuri , care nu sunt
prevazute cu medic in statul de functii, caz prevazut de altfel de art. 4 din Ordinul ministrului entitatii
publice mai sus mentionat. Aceste consultatii nu sunt raportate catre CASAOPSNAJ in vederea
decontarii.
Mai mult decat atat, din discutiile purtate cu medicul sef , a rezultat faptul ca desi CASAOPSNAJ
deconteaza toate activitatile de medicina primara raportate, reprezentantii Spitalului Clinic de Urgenta
(SCU) nu au asigurat medicamentele, materialele sanitare, inclusiv trusa de urgenta, necesare
functionarii cabinetului medical de unitate, asa cum prevede art. 5 din Ordinul ministrului entitatii
publice nr. 68 din 12.06.2006 pentru finantarea activitatilor de medicina primara desfasurate in cabinete
medicale si cu fonduri din sistemul asigurarilor sociale de sanatate.
Cauze:
a) Lipsa unui cadru oficial de reglementare a activitatilor de asistenta medicala primara acordate
personalului structurilor care nu sunt prevazute cu medic in statul de organizare.
b) Absenta unor comunicari formale intre reprezentantii structurii auditate si reprezentantii SCU, in
calitate de reprezentanti legali ai acestora in relatia cu CASAOPSNAJ.
c) Nerespectarea art. 11 din Ordinul ministrului entitatii publice nr. 89 din 17.07.2006 privind
organizarea si finantarea asistentei medicale primare in Ministerul Entitatii Publice, care prevede ca
medicii sefi de la toate structurile vor inainta, pe cale ierarhica, la Directia Medicala, trimestrial, in prima
luna pentru trimestrul anterior, analize, concluzii si propuneri referitoare la asistenta medicala primara.
Consecinte:
a) Contactarea tuturor structurilor aflate in aceeasi locatie, care nu au asigurate prin statul de
organizare functia de medic, in vederea clarificarii modalitatilor de acordare a asistentei medicale
primare si adresarea unui raport catre ministrul entitatii publice, prin care sa se solicite arondarea
acestor unitati la cabinetul medical al entitatii auditate.
c) Comunicarea, prin Spitalul Clinic de Urgenta , catre CASAOPSNAJ a datelor referitoare la toate
activitatile de asistenta medicala primara care se desfasoara in cabinetul medical .
e) Solicitarea, catre Spitalul Clinic de Urgenta , de achizitionare, din fondurile alocate de CASAOPSNAJ, a
tuturor medicamentelor si materialelor sanitare care intra in competentele de achizitie ale acestuia,
inclusiv a trusei de urgenta necesare functionarii cabinetului medicale de unitate.
Problema 4: Modul de gestionare a carburantilor si lubrifiantilor (FIAP nr. B/5 si B/6)
Constatari:
In urma verificarilor, prin sondaj, a documentelor justificative aferente gestiunii C.L., am constatat
urmatoarele:
ü inregistrarea motorinei nu se face in functie de sortul/tipul acesteia (exemplu motorina -15 sau
motorina -25), existand doar un cont comun „motorina”;
ü au fost receptionate de la diverse structuri similare, produse petroliere fara documente care sa
ateste calitatea acestora;
ü a fost calculat eronat consumul de ulei pentru tractoarele rutiere cu numerele de inmatriculare B 07
FGB, B 07 MCV, B 09 PCV, prin folosirea unei formule diferite de cea indicata in normativele in vigoare,
rezultand astfel consumuri nejustificate de ulei M20 W40, estimate la aproximativ 94 l.
Cauze:
a) nerespectarea prevederilor art. 23, 44, 85 ,129 si 133 din Ordinul ministrului entitatii publice
nr..149/11.10.2004;
a) neconcordante intre stocurile petroliere fizice si cele scriptice din evidenta contabila, din punct de
vedere al calitatii produselor;
b) riscul neconcordantei, din punct de vedere al cantitatii, dintre stocurile fizice si cele scriptice;
b) Efectuarea unei analize pentru a stabili existenta eventualelor diferente cantitative si/sau calitative,
ca urmare a receptionarii produselor fara documente care sa le ateste calitatea si regularizarea
evidentei contabile, daca este cazul;
d) Recalcularea foilor de parcurs pentru tractoarele rutiere VR 445 (B 07 FGB, B 07 MCV, B 09 PCV) si
U650 (B 09 PCV), pentru perioada 01.10.2003 – 31.05.2006, stabilirea consumurilor nejustificate si
luarea masurilor legale ce se impun.
Constatari:
Entitatea Publica X asigura din punct de vedere financiar si material, pe langa alte unitati, si camine .
Extrasul de cont eliberat de unitatea de trezorerie, in care este evidentiat cuantumul sumei depuse si
virate, este ridicat de catre persoana imputernicita (de regula, administratorul caminului) si, dupa cum
rezulta din explicatiile oferite de reprezentantii unitatii auditate, este arhivat impreuna cu celelalte
documente justificative la structura in cauza.
Mentionam faptul ca, desi nu exista o procedura formalizata in acest sens, totusi, in cazul structurilor din
municipiul Bucuresti sau al unor unitati din tara, persoanele imputernicite depun la structura financiar-
contabila atat contravaloarea sumelor incasate, cat si un borderou in care sunt inscrise seria, numarul si
suma aferente chitantelor eliberate, fara a se specifica si data acestora.
In urma verificarii prin sondaj a modului de constituire, incasare, depunere si virare a veniturilor
bugetare incasate de catre Entitatea publica X prin casieria proprie, am constatat ca in perioada
auditata nu au fost respectate intotdeauna prevederile pct. 5.5.2 si 5.6.1 din Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1235 din 19 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea
resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 201/2003 referitoare la
incasarea si depunerea veniturilor bugetare in prima zi lucratoare de la incasare.
Astfel, sumele aferente veniturilor realizate (venituri bugetare din inchirieri, concesiuni, taxe intretinere,
cazare, s.a.) sunt incasate pe baza de chitanta la punctele de incasari si sunt depuse cu borderou la
casieria Entitatii Publice X la termene care depasesc, in numeroase cazuri, termenul maxim de o zi
lucratoare prevazut de legislatia in domeniu.
Cauze:
b) Lipsa unei proceduri care sa reglementeze in mod unitar toate operatiunile aferente constituirii,
incasarii, depunerii virarii si inregistrarii in contabilitate a veniturilor bugetare realizate, conform
prevederilor art. 4 alin. (2) pct. b) din OG 119/1999, republicata, privind controlul intern si controlul
financiar preventiv, respectiv art. 2 alin. (1), Anexa 1 pct. ,,Procedurile” si Standardul 17 ,,Proceduri” din
OMFP 946/007.2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de
management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;
c) Neaplicarea in totalitate, in opinia noastra, a prevederilor art. 6 din Legea contabilitatii nr. 82/1991,
republicata si a prevederilor pct. 5.5.2 si 5.6.1 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1235 din 19
septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 201/2003;
Consecinte:
Riscul ca inregistrarile din contabilitate sa nu reflecte realitatea, in lipsa unor documente justificative
care sa stea la baza acestora.
Riscul semnificativ ca unitatea auditata sa intre sub incidenta art. 50 din Decretul 209/05.07.1976 pentru
aprobarea Regulamentului operatiilor de casa.
Intocmirea si difuzarea unei proceduri care sa reglementeze in mod unitar modul de constituire,
incasare, depunere, virare si inregistrare in contabilitate a veniturilor bugetare realizate, astfel incat sa
se asigure respectarea intocmai a legislatiei in domeniu.
Problema 1: Corelarea preluarilor de sarcini si patrimoniu din perioada auditata cu evolutia numarului
de posturi al structurii financiar-contabile (FIAP nr. E/2)
Constatari:
In perioada auditata, Entitatea publica X a preluat, inclusiv din punct de vedere al finantarii si
patrimoniului, un numar foarte mare de structuri. (detalii in FIAP nr. E/2).
Din datele puse la dispozitie de catre Biroul Contabilitate de Gestiune rezulta ca in perioada auditata au
fost preluate in patrimoniul unitatii active in valoare totala de 2.935.871 lei, din care:
ü Active fixe: 623.610 lei;
Desi au avut loc preluari semnificative de sarcini si patrimoniu, acestea nu au fost insotite intotdeauna si
de modificari ale statului de organizare a structurii financiar-contabile, in sensul suplimentarii numarului
de posturi pentru personalul institutiei.
Aceasta situatie a avut drept consecinta, in majoritatea cazurilor, o crestere a volumului de informatii ce
trebuie procesate in sistemul economico-financiar al unitatii auditate, in conditiile mentinerii unui
numar sensibil egal de functii.
Cauze:
Consecinte:
b) Riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei, precum si riscul de a nu putea detecta aceste
probleme.
Recomandari si solutii propuse:
Analizarea gradului de corelare a resurselor umane din cadrul Sectiei Financiar-Contabile cu atributiunile
structurii si, in functie de rezultatele acestei analize, adoptarea masurilor ce se impun, inclusiv prin
luarea in considerare a suplimentarii numarului de posturi, daca este cazul.
Constatari:
In urma verificarii modului de detaliere in analitic a unor conturi, conform prevederilor Legii
contabilitatii nr. 82/1991, republicata, am constatat urmatoarele:
a) pentru conturile 117 ,,Rezultatul reportat”, 411 ,,Clienti – venituri proprii”, 4423 ,,TVA de plata”, 4427
,,TVA colectata”, 425 ,,Avansuri acordate personalului”, 426 ,,Drepturi de personal neridicate”, 461
,,Debitori”, 482 ,,Decontari intre institutii subordonate”, 552 ,,Disponibil pentru sume de mandat si in
depozit”, 562.07 ,,Disponibil al activitatilor finantate din venituri proprii – Cercuri Militare” si 708
,,Venituri din activitati diverse”, detalierea in analitic se realizeaza manual, de catre persoane din cadrul
Biroului Buget, Finantare si Contabilitate Generala;
b) pentru conturile 401 ,,Furnizori” si 411 ,,Clienti – buget” evidenta analitica este organizata cu ajutorul
unor module ale programului informatic utilizat pentru contabilitatea de gestiune (CONTAB) si nu prin
programul informatic de contabilitate financiara (difuzat de structura informatica specializata a
entitatii).
In opinia noastra, aceasta situatie in care operatiunile aferente unui cont sintetic sunt inregistrate de o
persoana intr-un program informatic, iar aceleasi operatiuni, dar aferente detalierii in analitic a contului
respectiv sunt inregistrate de o alta persoana manual sau intr-un alt program informatic, determina
riscuri financiare si operationale, in special cele de eroare si neconcordanta intre contul sintetic si
conturile analitice (am constatat, de exemplu, existenta unor sume care sunt inregistrate in contul
sintetic, dar nu se regasesc in detalierea analitica, sau invers, precum si faptul ca in fisa analitica a
furnizorului nu exista o corespondenta cronologica intre numarul facturii emise si data inregistrarii
acesteia).
De asemenea, din sondajele realizate a mai rezultat faptul ca nu exista consecventa in ceea ce priveste
inregistrarea tuturor operatiunilor privind achizitiile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate in
contabilitatea furnizorilor. Astfel, in principal operatiunile aferente achizitiilor de servicii si achizitiilor cu
numerar nu sunt inregistrate in conturile furnizori si conturi asimilate, ci direct in contul de finantare
prin care se realizeaza plata.
Cauze:
b) Neaplicarea in totalitate a prevederilor pct. 3.1.1 ,,Furnizori si conturi asimilate” din Ordinul
ministrului finantelor publice (OMFP) nr. 1917/12.12.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile
publice si instructiunile de aplicare a acestuia, modificat cu OMFP 556/07.02006 si art. 16 din Legea
contabilitatii nr. 82/1991, republicata;
c) Lipsa unor proceduri unitare in domeniul contabilitatii, conform prevederilor art. 4 alin. (2) pct. b) din
OG 119/1999, republicata, privind controlul intern si controlul financiar preventiv, respectiv art. 2 alin.
(1), Anexa 1 pct. ,,Procedurile” si Standardul 17 ,,Proceduri” din OMFP 946/007.2005 pentru aprobarea
Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si
pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
Consecinte:
a) Contabilitatea entitatii nu asigura decat partial, in opinia noastra, cunoasterea, gestiunea si controlul
activelor si datoriilor, asa cum este prevazut la art. 2 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991,
republicata si nu este in deplina concordanta cu prevederile art. 2 alin. (2) lit. c) din acelasi act normativ,
potrivit caruia contabilitatea publica cuprinde si contabilitatea generala, ,,bazata pe principiul constatarii
drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a
excedentului si deficitului patrimonial”.
b) Neconcordante intre inregistrarile din contul sintetic si cele din analiticele sale.
Problema 3: Efectuarea formala sau neefectuarea unor operatiuni privind organizarea si desfasurarea
activitatii de inventariere (FIAP nr. E/3 si E/14)
Constatari:
ü pe listele de inventariere a unor bunuri materiale nu este precizat daca aceste bunuri sunt in
termenul de valabilitate;
ü nu sunt inventariate pe liste separate bunurile aflate la starea pentru ,,casat” si cele cu miscare lenta
(atipice);
ü din documentele intocmite nu rezulta ca s-a inventariat pe serii si loturi bunurile materiale a caror
evidenta se tine in acest mod;
ü la solicitarea echipei de audit, nu s-au pus la dispozitie documente din care sa rezulte ca s-au
inventariat materialele date in prelucrare la atelierul entitatii precum si cele aflate in folosinta
individuala (scule, unelte, etc), precum si a celor aflate in custodie.
ü inventarierea, atat cea lunara cat si cea anuala, nu s-a efectuat pe stari calitative;
Cauze:
a) nerespectarea intocmai a prevederilor Ordinului nr. 128/1999 pentru aprobarea „Normelor privind
organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din administrarea ministerului entitatii.”, Ordinului
159/23.09.2005 pentru aprobarea „Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului din administrarea entitatii.”, OMFP nr. 2388/15.12.2005 si OMFP nr. 1753/22.11.2004;
b) nerespectarea prevederilor art. 3 (3) din Dispozitia S.T.-3, potrivit carora “buteliile pentru oxigen”
admise in urma verificarilor in cadrul “activitatii de inventariere vor fi luate pe serii si an de fabricatie si
vor fi marcate orizontal in zona postamentului cu inscriptia admis S.T.-3 de dimensiuni 40x40x499 mm”;
Consecinte:
a) riscul utilizarii in procesul de productie a unor bunuri materiale necorespunzatoare calitativ (cu
termenul de valabilitate expirat);
b) inventarierea tuturor bunurilor inclusiv a celor aflate pe locuri de folosinta (ateliere, lucrari), in
custodie si a celor aflate in folosinta individuala;
c) inventarierea pe liste separate a bunurilor „pentru casare”, a celor depreciate si a celor cu miscare
lenta;
Problema 4: Achizitionarea si folosirea unor produse pentru mentinerea curateniei, care nu se regasesc
in normele aprobate ; neutilizarea formularelor prevazute de actele normative pentru transferul de
bunuri materiale intre depozitele de materiale de constructii si formatiunile de lucru (FIAP nr. E/8 si
E/12)
Constatari:
Entitatea auditata a argumentat folosirea acestor materiale prin faptul ca aceste materiale nu existau pe
piata la data intrarii in vigoare a normativului, respectiv anul 1991.
Detalii privind gama produselor consumate si incadrarea acestora in normele de consum se regasesc in
balantele de consum materiale pentru mentinerea curateniei si iluminat pe anii 2004 si 2005, anexate la
FIAP E/12.
In urma verificarilor efectuate prin sondaj asupra documentelor contabile apartinand gestiunilor
depozitelor de materiale de constructii am constatat ca predarea materialelor necesare executarii
lucrarilor de reparatii curente si intretinere catre formatiunile de lucru s-a facut pe baza bonurilor de
consum, neexistand, in contabilitate, deschise partizi pe devize aprobate. In fapt, bonurile de consum au
fost operate in evidenta contabila ca si bonuri de predare transfer restituire.
In opinia auditorilor, operatiunile de transfer a acestor bunuri materiale ar trebui sa se faca folosind
bonuri de predare transfer restituire, asa cum este prevazut in Anexa nr. 2 din OMFP 1850 din 112.2004
privind registrele si formularele financiar-contabile.
Cauze:
b) nerespectarea in totalitate a prevederilor OMFP 1850 din 112.2004 privind registrele si formularele
financiar-contabile;
c) nerespectarea prevederilor art. 232 din Instructiunea 8/1999, in sensul ca in evidenta contabila se
deschid partizi pe devizele aprobate.
Consecinte:
a) Prin folosirea unor produse pentru mentinerea curateniei care nu se regasesc in normele tehnice si a
caror justificare se face prin asimilare cantitativa, exista riscul unor consumuri supranormate si, implicit,
a unor cheltuieli nejustificate.
b) Avand in vedere faptul ca, in conformitate cu prevederile OMFP 1850 din 112.2004, bonul de consum
serveste pentru scaderea bunurilor din evidenta contabila, prin folosirea acestora pentru transferul
materialelor de la depozitele de materiale de constructii la formatiunile de lucru, poate exista riscul ca
respectivele materiale sa fie scazute din evidenta contabila fara alte documente care sa justifice
consumurile, fapt ce poate conduce la crearea unor eventuale prejudicii.
Constatari:
In urma verificarilor efectuate prin sondaj, la gestiunile auto si C.L., am constatat urmatoarele:
ü inexistenta inventarelor anexate la actele de primire, intocmite dupa exemplarul nr. 1, ca
documente justificative de scadere sau de inregistrare in evidenta contabila, la predarea/primirea
activelor fixe grupate pe complete intre structuri;
ü o mare parte din matcile bonurilor valorice folosite pentru achizitia carburantului nu sunt
completate cu pretul produselor;
ü existenta unor foi de parcurs care nu aveau completat numarul de kilometri existent la bordul
autovehiculul la plecare si sosire, precum si verificarile personalului de serviciu;
ü la anumite autovehicule pentru alimentarea carora s-au folosit bonuri valorice, foile de parcurs
corespunzatoare nu sunt completate cu cantitatea de combustibil, in litri, cu care s-au alimentat
acestea;
ü intre foaia de parcurs cu seria B nr. 11000/26.11.2006 si tabelul fisa de eliberare si justificare a
bonurilor valorice exista o contradictie, in sensul ca in foaia de parcurs se precizeaza folosirea a doua
bonuri valorice, iar in tabel se justifica utilizarea a trei bonuri;
ü exista comenzi deschise in care nu sunt mentionate defectiunile constatate la primirea tehnicii in
reparatie, iar aproximativ 90% din comenzile efectuate nu au semnatura organului C.T.C. care atesta
calitatea lucrarilor efectuate;
ü la unele comenzi exista neconcordanta intre tipul de lucrari, aferent constatarilor facute la primirea
autovehiculului in reparatie si materialele consumate;
Cauze:
a) nerespectarea art. 164, 195, 196 si 197 din Ordinul ministrului 8/27.01.1999 pentru aprobarea
„Instructiunilor privind organizarea si conducerea evidentei cantitativ-valorice a bunurilor aflate in
administrarea entitatii”, pct. 2 si 3 din Ordinul ministrului nr. 93/1999 pentru aprobarea „Normelor
metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor specifice privind activitatea financiara si
contabila si modelele acestora”;
b) nerespectarea prevederilor anexei nr. 18 din „Regulamentul asigurarii tehnice de autovehicole grele -
1/1992”.
Consecinte:
c) riscul executiei unor lucrari care nu indeplinesc toti parametri de calitate si riscul deschiderii si
executarii formale a unor comenzi de reparatii auto.
b) analiza tuturor operatiunilor prevazute in actele de primire emise la gestiunile Auto si C.L., in perioada
auditata si, in functie de rezultat, luarea masurilor ce se impun conform prevederilor legale;
c) stabilirea unei comisii pentru a analiza pretul carburantilor achizitionati cu bonurile valorice care nu
sunt completate cu pretul produselor, si, in functie de rezultat, luarea masurilor ce se impun;
d) stabilirea unei comisii pentru a analiza corectitudinea datelor inscrise in foile de parcurs in cazul
carora carburantii au fost achizitionati cu bonuri valorice, in perioada auditata, confruntarea acestora cu
informatiile din tabelele fisa de eliberare si justificare a bonurilor valorice, si, in functie de rezultat,
remedierea celor constatate.
e) analizarea de catre o comisie numita in acest sens, pentru perioada supusa auditarii, a tuturor
comenzilor efectuate de catre atelierul de Reparatii., pentru a stabili incadrarea lucrarilor in parametrii
calitativi corespunzatori, executarea sau neexecutarea comenzilor la autovehiculele care au avut misiuni
in perioada de reparatie si, in functie de rezultat, luarea masurilor in consecinta;
f) precizarea reala a starii tehnice a autovehiculelor la inapoierea din cursa, in registrul folosit in acest
sens, auditorii recomandand mentionarea la capitolul „Observatii” si a simptomelor identificate de
conducatorul auto;
g) urmarirea concordantei intre perioadele de imobilizare in reparatie si cele de iesire in cursa, astfel
incat un autovehicul sa nu apara simultan „in reparatie” si „in cursa”;
h) intocmirea unei proceduri scrise, la nivelul entitatii auditate, prin care sa se stabileasca modul de
intocmire si executie a comenzilor privind reparatiile de autovehicule.
Analiza mediului de control intern a reliefat faptul ca in intervalul de timp supus auditarii managementul
institutiei s-a bazat pe structuri organizatorice, metode si proceduri unitare, indeosebi in sectorul
financiar-contabil, impunandu-se, in opinia noastra, imbunatatirea si generalizarea acestora si in
celelalte microstructuri functionale ale unitatii, astfel incat sa asigure indeplinirea obiectivelor generale
ale controlului intern.
In acest sens, principalele directii de actiune pe care le consideram prioritare, pentru dezvoltarea unui
sistem de control managerial mai eficient ar fi urmatoarele:
a) efectuarea unei analize anuale realiste a riscurilor pe care sa se fundamenteze Planul de control al
Entitatii Publice X, in scopul orientarii actiunilor de verificare in zonele sensibile, cu riscuri operationale
si financiare majore;
b) inventarierea functiilor sensibile si stabilirea unei politici adecvate de rotatie a persoanelor care
ocupa astfel de functii;
c) imbunatatirea coordonarii deciziilor si actiunilor componentelor structurale ale entitatii, inclusiv prin
intocmirea si difuzarea unor proceduri interne care sa reglementeze operatiunile, activitatile si
evenimentele semnificative;
d) separarea adecvata a atributiilor, astfel incat sa se creeze conditiile ca nici o persoana sau
compartiment sa nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui
eveniment.
Constatari:
Controlul financiar preventiv propriu al institutiei auditate este organizat in cadrul structurii contabilului
sef, fiind exercitat de 3 persoane.
In urma efectuarii verificarilor prin sondaj asupra modului de exercitare a controlului financiar preventiv
propriu, am constatat urmatoarele aspecte, pe care le consideram semnificative pentru conducerea
unitatii auditate, in scopul imbunatatirii cadrului actual de organizare si exercitare a controlului financiar
preventiv:
1. Cadrul specific al proiectelor de operatiuni supuse controlului financiar preventiv propriu ar trebui
actualizat, in opinia noastra, si cu proiectele de operatiuni vizate pentru control financiar preventiv
propriu in prezent, dar necuprinse in acesta.
2. Nu au fost intocmite liste de verificare (check-list) pentru toate proiectele de operatiuni cuprinse in
Cadrul specific al proiectelor de operatiuni supuse controlului financiar preventiv propriu, detalierea prin
liste de verificare fiind obligatorie, potrivit prevederilor pct. 2.3 din OMFP 522/16.02003 pentru
aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv,
asa cum au fost modificate cu OMFP 912/15.06.2004, precum si ale art. 1 din Dispozitia sefului Directiei
Financiare nr. A4667/29.07.200
3. Acordarea, in unele situatii punctuale, a vizei de control financiar preventiv propriu, desi nu sunt
respectate toate conditiile de forma si fond (detalii in FIAP G/1).
Cauze:
Consecinte:
Riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei, precum si riscul de a nu putea detecta aceste probleme.
b) Detalierea obiectivelor verificarii prin liste de verificare (check-list) pentru toate proiectele de
operatiuni cuprinse in Cadrul specific al proiectelor de operatiuni supuse controlului financiar preventiv
propriu.
Constatari:
In urma verificarilor efectuate de echipa de audit asupra modului de prelucrare a datelor inregistrate in
contabilitate, controlul si pastrarea acestora, am constatat ca entitatea auditata utilizeaza in acest sens
sisteme informatice de prelucrare automata a datelor, integrate intr-o retea organizata la nivelul Sectiei
financiar-contabile, ca o componenta a retelei entitatii.
Din analiza prin sondaj a modului in care sistemele informatice de prelucrare a datelor si programele
informatice utilizate in activitatea financiar-contabila respecta criteriile minimale mentionate in OMFP
1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, am constatat urmatoarele:
Din discutiile purtate cu reprezentantii unitatii auditate a rezultat ca se executa lunar, pe suporti externi,
salvarea datelor financiar-contabile de catre fiecare utilizator de produs informatic.
Din analiza situatiei dotarii cu tehnica de calcul a Sectiei financiar-contabile, rezulta ca in procent de 50
% calculatoarele au durata de viata indeplinita, in unele cazuri folosindu-se pentru procesarea de note
contabile, balante analitice si liste de inventariere, sisteme cu procesoare de frecvente reduse care, in
general, nu sunt folosite in administrarea bazelor de date.
Ø Nu exista, la nivelul entitatii auditate, o analiza concretizata intr-un document scris, privind
repartizarea tehnicii de calcul in concordanta cu resursele cerute de aplicatiile informatice utilizate si
documentele intocmite (utilizarea eficienta a tehnicii de calcul).
Cauze:
Consecinte:
a) riscul nedisponibilitatii informatiei financiar-contabile, in timpul cel mai scurt, in cazul deteriorarii
partiale sau totale a bazelor de date contabile prelucrate prin sistemele informatice de calcul;
b) riscul utilizarii ineficiente a fondului de timp alocat activitatilor de introducere si prelucrare a datelor
contabile datorata procesarii lente a informatiilor sau cresterii timpului de indisponibilitate al acestora.
b) efectuarea unei analize la nivelul entitatii auditate, concretizata intr-un document scris, privind
repartizarea tehnicii de calcul in concordanta cu resursele cerute de aplicatiile informatice utilizate si
documentele intocmite (utilizarea eficienta a tehnicii de calcul). In functie de rezultatul acestei analize
entitatea auditata va intreprinde masurile ce se impun in vederea asigurarii in timp oportun a
informatiilor prelucrate prin sistemele informatice necesare in procesul de fundamentare a deciziilor;
c) Elaborarea unei strategii privind inzestrarea si repartizarea tehnicii de calcul care sa asigure alocarea
optima a resurselor disponibile sau previzionate, in concordanta cu cerintele aplicatiilor informatice
utilizate, documentelor procesate si interconectarii la reteaua centrala a entitatii. Auditorii recomanda
in special analizarea posibilitatii asigurarii de monitoare TFT (care nu emit radiatii si conduc la o eficienta
sporita in asigurarea disponibilitatii informatiei financiar-contabile) pentru posturile in care se
administreaza bazele de date financiar-contabile precum si imbunatatirii parametrilor sistemelor cu
procesoare de frecvente reduse care sunt folosite in administrarea bazelor de date
2.5. CONCLUZII
In urma analizei prin sondaj si documentare a operatiunilor, activitatilor si actiunilor efectuate in cadrul
structurii si cuprinse in intervalul controlat apreciem ca informatiile colectate asigura auditorilor o
evidenta suficienta si relevanta, oferind o baza rezonabila pentru constatarile si concluziile acestora.
In urma evaluarii documentelor puse la dispozitie de structura auditata, opinia auditorilor este ca in
perioada analizata a fost implementat un sistem de control intern si proceduri aferente, care insa s-au
dovedit insuficiente in unele situatii, exemplificate prin constatarile si consecintele materializate in fisele
de identificare si analiza a problemelor.
Analiza mediului de control intern a reliefat faptul ca in intervalul de timp supus auditarii managementul
institutiei s-a bazat pe structuri organizatorice, metode si proceduri unitare, indeosebi in sectorul
financiar-contabil, impunandu-se, in opinia noastra, imbunatatirea si generalizarea acestora si in
celelalte microstructuri functionale ale unitatii, astfel incat sa asigure indeplinirea obiectivelor generale
ale controlului intern. In acest sens, principalele directii de actiune pe care le consideram prioritare,
pentru dezvoltarea unui sistem de control managerial mai eficient ar fi urmatoarele:
a) efectuarea unei analize anuale realiste a riscurilor pe care sa se fundamenteze Planul de control al
Entitatii Publice X, in scopul orientarii actiunilor de verificare in zonele sensibile, cu riscuri operationale
si financiare majore;
b) inventarierea functiilor sensibile si stabilirea unei politici adecvate de rotatie a persoanelor care
ocupa astfel de functii;
c) imbunatatirea coordonarii deciziilor si actiunilor componentelor structurale ale entitatii, inclusiv prin
intocmirea si difuzarea unor proceduri interne care sa reglementeze operatiunile, activitatile si
evenimentele semnificative, asigurandu-se astfel si o mai buna continuitate a activitatii, in pofida
fluctuatiei de personal;
d) separarea adecvata a atributiilor, astfel incat sa se creeze conditiile ca nici o persoana sau
compartiment sa nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui
eveniment.
Apreciem ca problematica expusa in prezentul raport de audit public intern se poate constitui intr-o
baza reala si rezonabila de analiza din partea conducerii ministerului si structurii auditate, care sa aiba ca
finalitate asigurarea conformitatii depline a operatiunilor din domeniul economico-financiar cu legislatia
in vigoare, in scopul asigurarii suportului necesar indeplinirii misiunilor stabilite prin actele normative
specifice care reglementeaza activitatea Entitatii Publice X.
In acest sens, recomandam conducerii structurii auditate sa pastreze permanent in atentie printre
domeniile prioritare de actiune intarirea structurilor organizatorice, metodologiei si procedurilor
necesare efectuarii analizei economico-financiare, implementarea unor sisteme eficiente de control
intern si de monitorizare a achizitiilor, precum si optimizarea administrarii patrimoniului imobiliar.
* *
Documentele puse la dispozitia auditorilor pe timpul derularii misiunii au fost inapoiate in totalitate
institutiei auditate.
Raportul de audit este intocmit in doua exemplare si inregistrat la entitatea auditata cu nr. _____ din
_______, pentru a fi difuzat astfel:
AUDIT
· Petre Brezeanu si colectiv- Audit financiar. Repere metodologice, etice si istorice. Reglementari
internationale (ISA): extrase, Editura Cavallioti, Bucuresti, 2008
· Petre Brezeanu, Iulian Brasoveanu- Audit si control financiar, Editura A.S.E., 2003
· Ali Eden, Victoria Stanciu- Auditul sistemelor informatice, Editura A.S.E., 2002
· Camera Auditorilor din Romania- Audit financiar, Editura Economica, Bucuresti, 2000
***
· OMFP nr. 38/ 2003 pentru aprobarea normelor generale privind exercitarea activitatii de audit
public intern, cu modificarile si completarile ulterioare
· OMFP nr. 252/ 2004 pentru aprobarea codului privind conduita etica a auditorului intern
· OG nr. 37/ 2004 pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul public
intern