DISCIPLINA: AUDIT FINANCIAR Raspunsuri grile 181.

Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop: - sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale - sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune - sa verifice casa - sa contribuie la desfasurarea inventarierii - sa verifice bilantul contabil 182. Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinse in situatii financiare. 183. Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt: - integritatea - obiectivitatea - competenta profesionala si atentia cuvenita - confidentialitatea - conduita profesionala - standardele tehnice 184. Misiunile de audit speciale cuprind: - revizuirile - misiunile de compilare - angajamentele privind procedurile agreate 185. Raportul asupra conformitatii cu acordurile contractuale trebuie sa specifice daca, in opinia auditorului, entitatea s-a conformat cu prevederile particulare ale acordului, cum ar fi: - plata dobanzilor - mentinerea indicatorilor financiari la nivel prestabilit - restrictionarea platii dividendelor 186. Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis a previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii. 187. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include urmatoarele elemente de baza: a) Titlu

b) Destinatar c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor g) Data raportului h) Adresa auditorului i) Semnatura auditorului 188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare trebuie sa cuprinda o declaratie care indica baza contabilitatii in conformitate cu care componenta este prezentata. Opinia trebuie sa exprime daca acea componenta este intocmita, sub toate aspectele semnificative, in concordanta cu baza identificata a contabilitatii. 189. Intr-un angajament de examinare a informatiilor financiare prognozate, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate ca: a) ipotezele conducerii pentru cea mai buna estimare pe care se bazeaza informatiile financiare prognozate nu sunt nerezonabile, si in cazul ipotezelor teoretice, astfel de ipoteze sunt consecvente cu scopul informatiilor; b) informatiile financiare prognozate sunt corect intocmite pe baza ipotezelor; c) informatiile financiare prognozate sunt corect prezentate si toate ipotezele semnificative sunt prezentate in mod adecvat, incluzand si o indicatie clara daca sunt ipoteze pentru cea mai buna estimare sau ipoteze teoretice; d) informatiile financiare prognozate sunt intocmite pe o baza consecventa cu situatiile financiare istorice, utilizand principii contabile adecvate. 190. Previziunea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza ipotezelor privind evenimentele viitoare pe care conteaza conducerea, ca si pe masurile care vor fi luate la data la care informatiile sunt intocmite (ipoteze pentru realizarea celei mai bune estimari). 191. Obiectivul unei misiuni de revizuire este acela de a permite unui auditor sa stabileasca daca, pe baza procedurilor care nu asigura toate probele necesare unui angajament de audit, a luat cunostinta de ceva care sa-l determine pe acesta sa creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, in toate privintele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiara identificat. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii 192. Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor financiare vor include: - obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza; - investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii; - investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea acestora; - investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare; - procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par neobisnuite: - compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare; - compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara; - studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii. 193. Raportul de revizuire trebuie sa mentioneze ca in timpul misiunii nimic nu a atras atentia auditorului pentru a-l determina sa creada ca situatiile financiare nu ofera o imagine fidela. Daca anumite aspecte atrag atentia auditorului, sa le descrie mentionand ca deterioreaza imaginea fidela in conformitate cu cadrul general de raportare financiara identificat. 194. Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina urmatoarele: a) Titlu; b) Destinatar; c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu standardul international de contabilitate aplicabil angajamentelor de compilare; d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul nu este independent de entitate; e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se bazeaza pe informatiile furnizate de conducere; f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de informatiile financiare compilate de contabil; g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca, in consecinta, nu este exprimata nici o asigurare asupra informatiilor financiare; h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra prezentarii abaterilor semnificative de la cadrul general de raportare financiara identificat; i) Data raportului

j) Adresa contabilului k) Semnatura contabilului 195. Codul privind conduita etica si profesionala pentru auditorii financiari constituie baza pe care sa fie fundamentate normele de etica (codul de etica, reguli detaliate, indrumari, standarde de desfasurare a activitatii) pentru auditorii financiari. Este un model pe care sa se bazeze, la nivel national, instructiunile in domeniul conduitei etice si profesionale. 196. In scopul atingerii obiectivelor profesiunii, auditorii financiari trebuie sa respecte un numar de principii fundamentale: - Integritate; - Obiectivitate; - Competenta profesionala si atentia cuvenita; - Confidentialitate; - Conduita profesionala; - Standardele tehnice. 197. Integritatea implica onestitate, sinceritate si desfasurare corecta a activitatii. Principiul onestitatii impune auditorilor financiari obligatia de a fi corecti, onesti din punct de vedere intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Obiectivitatea in analiza si decizie poate fi afectata de factori ce trebuiesc evitati: - exercitarea de presiuni asupra auditorilor financiari; - relatiile care ar putea permite aparitia de prejudicii sau influentarea din partea altor persoane; - cadouri de orice natura primite sau oferite.

198. Principiul competentei profesionale in audit se poate diviza in doua etape: 1. Atingerea competentei profesionale pregatire si examinari sustinute in legatura cu subiectele profesionale relevante. 2. Pastrarea competentei profesionale impune o cunoastere permanenta a ultimelor evolutii in domeniul profesiunii de auditor financiar, hotararile luate la nivel national si international in domeniul contabilitatii, auditului si alte reglementari. 199. Rezolvare Auditorul trebuie sa respecte confidentialitatea asupra informatiilor cu care opereaza si sa nu le divulge decat cand exista o datorie legala sau profesionala insa cu aprobarea prealabila a beneficiarului raportului de audit. 200. Rezolvare

Principul independentei defineste exercitarea madatului de catre auditori care nu au raporturi judiciare de munca sau civile si nici un alt fel de interes material direct sau indirect cu beneficiarul raportului de audit. 201. Rezolvare 1. 2. 3. 4. legaturile financiare cu clientii sau afacerile acestora functii pe care auditorii le au sau le-au avut in cadrul societatii auditate alte servicii aduse clientilor litigii in desfasurare sau in curs de desfasurare

202. Rezolvare Auditorul nu poate avea interese directe sau indirecte cu clientii sau sa detina un interes financiar in asociere cu un client sau cu salariatii clientului. 203. Rezolvare Amenintare la adresa independentei apare atunci cand unul dintre membrii societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din acea poztie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client. 204. Rezolvare O cauza a reuntarii la propriile convingeri poate fi cand societatea sau un membru al ei promoveaza situatia sau opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. 205. Rezolvare Una din cauzele amenintarii independentei o reprezinta manifestarile de familiarism care au loc atunci cand in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patromoniul sau cu angajatii acestuia, societatea de profil sau un membru ala acesteia devine prea intelegator fata de interesele clientului. 206. Rezolvare O alta amenintare la adresa independentei sunt actiunile de intimidare care au loc atunci cand un membru al societatii de audit poate fi impedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoane care gestioneaza patrimoniul sau de la angajtii clientului. 207. Rezolvare Masuri de protejare a independentei prin norme legale: - cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie - cerinte de formare continua - standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare

control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de societatea de expertiza contabila sau audit legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionstilor contabili

208. Rezolvare Masuri de protejare prin clauze contractuale: - aprobarea sau ratificarea de catre AGA a clientului, anumirii societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cand alte persoane imputernicite au semnat contractul - nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale - stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor - structura conducerii corporative a clientului printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societatea care presteaza serviciile pentru client 209. Rezolvare Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei: - importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public - proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului contractat cu clientul - politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor - politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate - politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client - un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite 211. Rezolvare Codul etic national cuprinde 3 parti: 1. Partea A aplicabila tuturor profesionistilor contabili mai putin cand s-a specificat ceva contrar 2. Partea B aplicabila numai liber profesionistilor contabili 3. Partea C aplicabila profesionistilor contabili angajati. 212. Rezolvare

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: - sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica - datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor - profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine - sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei 213. Rezolvare Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei kisiuni de consultanta fiscala sunt: - sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie efectuata cu competenta - sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei - sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite - sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala, date clientului - cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corecatrea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie. 215. Rezolvare Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei. 216. Rezolvare Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind: politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

cerintele profesioanle aptitudini si competente repartizare actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date delegare indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate consultare consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente acceptarea si pastrarea clientilor evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei monitorizare se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii

217. Rezolvare Forma de audit trebuie sa implementeze politicile si procedurile controlului calitatiimenite sa asigure ca toate procesele de audit sunt desfasurate in conformitate cu standardele ori cu practicile nationale relevante Natura, durata si intinderea procedurilor de audit depind de un numar de factori: - dimensiunea si natura activitatii - raspandirea sa geografica - organizarea sa si considerente adecvate referitoare la cost/ beneficiu

218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit Firma de audit trebuie s implementeze politicile i procedurile de control al calitii menite s asigure c toate procesele de audit sunt desfurate n conformitate cu standardele ori cu practicile naionale relevante. Obiectivele politicilor de control al calitii ce urmeaz a fi adoptate de o firm de audit vor ncorpora n mod obinuit urmtoarele: (a) Cerinele profesionale1 (b) Aptitudini i competene (c) Repartizare (d)Delegare (e) Consultare (f) Acceptarea i pstrarea clienilor (g) Monitorizare Politicile i procedurile generale ale firmei de control al calitii trebuie comunicate personalului su ntr-o manier care ofer o certificare rezonabil a faptului c politicile i procedurilesunt nelese i aplicate. 219. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

Se refer la Codul de etic pentru contabilii profesioaniti emis de Federaia Internaioanl a Contabililor i la cerina ca auditorii s le urmreasc n Standardul 200 Obiective i principii generale care guverneaz un angajament de audit al situaiilor financiare.

D EX. Trebuie sa contina toate informatiile relevante pentru perioada finanicara pentru care se face auditul. Informatiile cuprinse in dosar depind de circumstantele fiecarui angajament si contin elemente relevante. Auditorul trebuie s nregistreze n documentele de lucru informaii referitoare la planificarea activitii de audit, la natura, durata i ntinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei activiti i la concluziile care se trag din probele de audit obinute. 220. Rolul si importanta dosarului permanent Dosarul perm. Contine documente si tabele cu semnificatie permanenta asupra activitatii unitatii auditate. 221 structura dosarului exercitiului 222. structura dosarului permanent Continutul DP trebuie sa fie standardizat si sa includa informatii despre client(informatii general, detaii despre activitate, organigrama, conturi bancare si persoane cu drept de semnatura, administratori si personal relevant, parti afiliate), detalii despre angajament (scrisoare de angajament, numirea auditorilor, scrisoare de la auditorul precedent, autorizari), informatii si contracte sau acte cerute de lege (copie dupa actul constitutiv al soc., acte aditionale, extrase dupa procesele verbale ale AGA, CA copii dupa contracte de imprumut, de leasing, copii dupa evaluari de terenuri si cladiri in proprietatea firmei, deconturi asupra impozitului pe profit, detalii privind capitalul subscris si varsat etc.), informatii despre sistemul contabil (prezentarea registrelor si a evidentelor, sinteza sistemului contabil, prezentarea sist. Informatic, politici contabile semnificative, etc.). 223. elementele de baza ale RA intr-o misiune de audit statutar sunt: (a) titlul; (b) destinatarul; (c) paragraful de deschidere sau introductiv (i) identificarea situaiilor financiare auditate; (ii) o declaraie privind responsabilitatea conducerii entitii, precum i responsabilitatea auditorului. (d) Paragraful referitor la sfera angajamentului (n care se prezint natura unui audit) (i) o referire la ISA sau la standardele ori practicile naionale de audit relevante; (ii) o prezentare a raportului de audit efectuat; (e) paragraful referitor la opinie, ce conine2 (i) O trimitere la cadrul general de raportare financiar utilizat pentru ntocmirea situaiilor financiare (inclusiv identificarea rii de origine3 a
2

Paragraful 5(e) reflect textul revizuit i intr n vigoare pentru angajamentele de audit al situaiilor financiare aferente perioadelor ce se ncheie la sau dup data de 30 septembrie 2002. Paragraful iniial 5(e) este indicat mai jos: (e) Paragraful referitor la opinie care conine exprimarea unei opinii asupra situaiilor financiare

cadrului de raportare financiare atunci cnd cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele Internaionale de Contabilitate); i (ii) O exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare; (f) data raportului; (g) adresa auditorului; i (h) semntura auditorului. 224. O opinie contrar trebuie exprimat atunci cnd efectul unui dezacord este att de semnificativ i de profund pentru situaiile financiare, nct auditorul concluzioneaz c nu este oportun exprimarea unei opinii cu rezerve n scopul prezentrii naturii incomplete sau denaturate a situaiilor financiare (de exemplu dezacordul asupra unor politici contabile). Mod de prezentare: (Paragraf(paragrafe) n care se discuta dezacordul) n opinia noastr, datorit efectelor aspectelor discutate n paragraful(paragrafele) precedent(e), situaiile financiare nu prezint o imagine fidel (sau nu prezint cu fidelitate) a poziiei financiare a societii la 31 decembrie 19X1, a rezultatelor din exploatare i a fluxurilor de numerar pentru anul ncheiat la data respectiv, n conformitate cu Standardele Internaionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare financiar, cu trimitere ara de origine]) (i nu sunt n conformitate cu). 225. RA trebuie datat deoarece aceasta informeaz cititorul c auditorul a analizat efectul asupra situaiilor financiare i asupra raportului privind evenimentele i tranzaciile cunoscute de auditor care s-au produs pn la acea dat. Deoarece responsabilitatea auditorului este de a ntocmi rapoarte asupra situaiilor financiare ntocmite i prezentate de ctre conducere, auditorul nu trebuie s dateze raportul nainte de data la care situaiile financiare sunt semnate sau aprobate de ctre conducere. 226. Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand efectul posibil al limitrii sferei este att de semnificativ i cuprinztor, nct auditorul nu a putut s obin suficiente probe de audit corespunztoare i, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situaiilor financiare. Prezentare: Conform celor prezentate n nota X la situaiile financiare (se descrie cazul particula pentru care nu se poate exprima opinia). n opinia noastr, cu excepia efectului asupra situaiilor financiare al problemei la care s-a fcut referire n paragrafele anterioare, situaiile financiare confer o imagine real a societii la 31 decembrie 20X1 i rezultatele din exploatare, precum i fluxurile de numerar pentru anul ncheiat, n conformitate cu Standardele Internaionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ara de origine]) (i sunt n conformitate cu).

n unele circumstane mai poate fi necesar s se fac trimitere la o anumit jurisdicie din ara de origine, pentru a identifica n mod clar cadrul de raportare financiar utilizat.

10

227. Opinia cu rezerve trebuie exprimat atunci cnd auditorul ajunge la concluzia c nu poate fi exprimat o opinie fr rezerve, dar c efectul oricrui dezacord cu conducerea sau limitarea sferei nu este att de semnificativ i de profund, nct s necesite o opinie contrar sau declararea imposibilitii de a exprima o opinie (ex: limitare a sferei activitatii auditorului) Prezentare: (exemplu pentru opinie cu rezerve)Nu am urmrit inventarierea faptica a stocurilor fizice, aa cum se prezint la data de 31 decembrie 20X1, deoarece aceast dat a fost anterioar perioadei n care noi am fost iniial angajai ca auditori ai societii. Datorit naturii evidenelor societii, nu am fost convini de corectitudinea stocurilor cantitative folosind alte proceduri de audit. n opinia noastr, cu excepia efectelor unor ajustri, care poate s-ar fi constatat necesare dac ne-am fi putut convinge de corectitudinea cantitilor de stocuri fizice, situaiile financiare confer o imagine fidel 228. O opinie fr rezerve trebuie exprimat, atunci cnd auditorul ajunge la concluzia c situaiile financiare prezint o imagine fidel (sau prezint cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative), n concordan cu cadrul general de raportare financiar stabilit. O opinie fr rezerve indic, de asemenea, n mod implicit, c orice modificri ce apar n principiile contabile sau n metodele de aplicare a acestora, precum i efectele respectivelor modificri au fost determinate i prezentate corespunztor n situaiile financiare. Prezentare: n opinia noastr, situaiile financiare prezint o imagine fidel (sau prezint cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative) poziia financiar a societii la 31 decembrie 20X1 i rezultatele din exploatare, precum i fluxurile de numerar pentru anul ncheiat, n conformitate cu Standardele Internaionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ara de origine]) (i sunt n conformitate cu..). 229. Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte modificate) evidentiaza un aspect ce afecteaz situaiile financiare i care este inclus ntr-o not la situaiile financiare, care dezbate problema mai pe larg. Adugarea unui astfel de paragraf de evideniere a aspectelor nu afecteaz opinia auditorului. Este de preferat ca paragraful s fie inclus dup paragraful referitor la opinie i, de regul, va face referire la faptul c opinia auditorului nu este o opinie cu rezerve n aceast privin. Pot aparea paragrafe de modificare a RA in cazul afectarii continuitatii activitatii sau n cazul n care exist o incertitudine semnificativ (alta dect o problem de continuitate a activitii), a crei rezoluie depinde de evenimente viitoare i care poate afecta situaiile financiare. Prezentare: n opinia noastr (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la opinie, paragraful 28 de mai sus). Fr a ne exprima rezerve n opinia noastr, atragem atenia asupra Notei X din situaiile financiare. Compania este dat n judecat fiind acuzat de nclcarea unor drepturi de licen, cerndu-se plata redevenelor i pagube

11

punitive. Compania a ntreprins o aciune de ntmpinare i au avut loc audieri preliminare, fiind n desfurare procese n cazul ambelor aciuni. n prezent, nu pot fi determinate rezultatele, iar n situaiile financiare nu s-au constituit provizioane pentru nici una din obligaiile ce pot rezulta. 230 Paragraful opiniei: Tipuri de opinie: - opinie fara rezerve (opinie fara rezerve, opinie fara rezerve dar cu paragraf de observatii) - opinie cu rezerve; - imposibilitatea exprimarii unei opinii; - opinia contrara. 231. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit Sfera angajamentului de audit se refer la capacitatea auditorului de a desfura procedurile de audit cerute n mod necesar de circumstane. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului c auditul a fost desfurat n conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Dac nu este prevzut altfel, se presupune c standardele sau practicile de audit urmate sunt cele n vigoare n ara indicat la adresa auditorului. Deasemenea Raportul trebuie s includ o declaraie asupra faptului c auditul a fost planificat i desfurat pentru a se obine o certificare rezonabil cu privire la situaiile financiare, i anume c acestea nu conin denaturri semnificative. Raportul auditorului trebuie s releve faptul c auditul include: (a) examinarea, pe baz de teste, a probelor care susin sumele din situaiile financiare i alte informaii prezentate; (b) evaluarea principiilor contabile folosite la ntocmirea situaiilor financiare; (c) evaluarea estimrilor semnificative fcute de ctre conducere la ntocmirea situaiilor financiare; i (d) evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare. Raportul trebuie s includ o declaraie a auditorului cu privire la faptul c auditul confer o baz rezonabil pentru exprimarea opiniei. 232. Paragraful introductiv In paragraful introductiv Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fost auditate, inclusiv data i perioada acoperit de situaiile financiare.Raportul trebuie s includ o declaraie asupra faptului c situaiile financiare constituie responsabilitatea conducerii entitii2, precum i o declaraie privind faptul c responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra situaiilor financiare pe baza auditului. Trebuie sa se specifice faptul ca: Situaiile financiare constituie declaraii ale conducerii, ntocmirea unor astfel de situaii impune din partea conducerii efectuarea estimrilor i raionamentelor contabile semnificative, precum i determinarea principiilor i metodelor contabile corespunztoare utilizate n pregtirea situaiilor financiare si n contrast, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.
2

Nivelul corespunztor al conducerii responsabile pentru situaiile financiare variaz n concordan cu prevederile sistemului legal din fiecare ar.

12

233. Situatii care conduc la formarea altei opinii decat cea fara rezerve Limitarea sferei angajamentului de audit. Atunci cnd exist o limitare a sferei activitii auditorului ce necesit exprimarea unei opinii cu rezerve sau declararea imposibilitii de exprimare a unei opinii, raportul auditorului trebuie s prezinte limitarea i s indice posibilele ajustri ale situaiilor financiare ce ar fi putut fi determinate ca fiind necesare dac respectiva limitare nu ar fi existat. Dezacordul cu conducerea Auditorul poate s nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentrii informaiilor n situaiile financiare. n cazul n care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situaiile financiare, auditorul trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie contrar 234. Cazuri de dezacord cu conducerea soc. Auditorul poate s nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentrii informaiilor n situaiile financiare. Cazuri: Dezacordul asupra politicilor contabile Metod contabil necorespunztoare Opinie cu rezerve Dezacordul asupra politicilor contabile prezentare a informaiilor necorespunztoare Opinie cu rezerve Dezacordul asupra Politicilor Contabile Prezentare a Informaiilor Necorespunztoare Opinie Contrar 235. Continutul RA: Raportul de audit trebuie s conin o exprimare clar, n scris, a opiniei asupra situaiilor financiare considerate n ansamblu.

254. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, ins

ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare auditorului, si anume num existenta bunului respectiv. Aceasta tehnica se foloseste de obicei la controlul stocurilor. Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta metoda este, de regula utilizata pentru ca auditorul sa inteleaga mai bine cum este organizata si efectuata o anumit procedura a auditului intern sau un anumit tip de control din cadrul procedurii respective. Observarea fizica in cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului inventarier patrimoniului este singura tehnica ce il poate asigura pe auditor ca procedurile d inventariere au fost respectate.

255. Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau unor parti dintr-o multime, aplicarea la aceasta a tehnicilor de obtinere a elementelo probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sa multime. Etape: - alegerea tehnicilor; - determinarea taliei esantionului; - selectionarea esantionului;

13

studiul esantionului; evaluarea rezultatelor; concluziile esantionului.

256. Elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de audito pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si car sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elementele probante au rolul de a-i permite auditorului sa-si faca o opinie cu privire situatiile financiare (conturile anuale). Ele trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa ste la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).

257. Pentru a imprima etapei de control al conturilor un caracter organizat, pentr prevenirea suprapunerilor si a repetarilor inutile intre etapele auditului, pentru evitare omisiunilor se intocmeste Programul de control (al conturilor). Programul de control contine urmatoarele rubrici: - lista controalelor de efectuat; - intinderea esantionului; - indicarea datei; - o referinta pentru foaia de lucru; - probleme intalnite. Pentru stabilirea programului de control auditorul va utiliza planul de misiune si foa de sinteza a aprecierii controlului intern. Programele de control pot fi: - programe minimale, atunci cand, in urma aprecierii controlului intern, se ajunge concluzia ca exista un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile sunt fiabile; - programe extinse, atunci cand se ajunge la concluzia ca auditul nu se poate spiji pe controlul intern din ntreprindere.

258. Continutul unui raport asupra controlului intern: - nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasc concluziile la care a ajuns auditorul; - sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentat in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; - detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecint si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).

259. Testele de conformitate au rolul de a stabili daca exista proceduri, pentru fiecar domeniu semnificativ al societatii, referitoare la culegerea informatiilor, intocmire registrelor, prelucrarea datelor, inregistrarea operatiunilor in contabilitatea sintetica analitica, in ordine cronologica si sistematica.

260. Testele de permanenta urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o manier permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a ofe certitudini asupra modului de functionare a sistemului.

14

261. Continutul si etapele controlului intern: Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiuni intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari: - care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea un control intern eficient? - aceste proceduri sunt aplicate? - in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci po conduce la elaborarea de documente financiar contabile corecte? Etape: - intelegerea si descrierea sistemelor semnificative; - confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate; - evaluarea riscurilor de eroare; - verificarea functionarii controlului intern; - evaluarea preliminara; teste de permanenta; - evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

262. Continutul planului de misiune: - prezentarea intreprinderii; - informatii contabile; - definirea misiunii; - sisteme si domenii semnificative; - orientarea programului de lucru; - echipa si bugetul; - planificarea. Rolul planului de misiune: planul de audit este un instrument de lucru care permit luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilo in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.

263. Profesionistul contabil obtine in etapa de orientare si planificare a auditului informa cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sisteme semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel inca sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. Faze: - delimitarea caracteristicilor proprii ale intreprinderii; - identificarea: domeniilor si sistemelor semnificative; riscrurilor auditului importantei lor relative.

264. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturo participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe to parcursul misiunii de audit. Poate, de asemenea, sa detalieze obiectivele auditului, precum bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. 265. Fazele si etapele executarii unei misiuni de audit de baza sunt: 1. Faza initiala;

15

2. 3. -

acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; orientarea si planificarea auditului. Faza executarii lucrarilor; - aprecierea controlului intern; controlul conturilor; examenul situatiilor financiare. Faza finala. evenimente posterioare inchiderii exercitiului; utilizarea lucrarilor altor profesionisti; alte lucrari; raportul de audit; documentarea lucrarilor de audit.

266. Acceptarea mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la - cunoasterea globala a intreprinderii; - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia c activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servic ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit sau in orice a tip de contract adecvat.

267. Scrisoarea de misiune reprezinta formalizarea termenilor si conditiilor de realizarea misiunii de audit conveniti intre auditor si client. Continut: - obiectivul auditului situatiilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii; - intinderea lucrarilor de audit; - forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audi - riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative; - necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document. 268. Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: - partile contractante; - obiectul contractului; - durata prestarii serviciilor; - descrierea auditului financiar si rapoarte; - utilizarea raportului de audit financiar; - tariful prestatorului si plata acestuia; - obligatiile partilor; - limitarea raspunderii prestatorului;

16

raspunderea beneficiarului; limitari ale auditului financiar; drepturi de proprietate intelectuala; confidentialitatea; prelungirea contractului; modificarea contractului; incetarea contractului; forta majora; comunicarea pe suport electronic; legea contractului; arbitrajul; dispozitii finale.

269. Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG n 65/1994 si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare de conducere a activitatii economico financiare si de contabilitate, de a supraveghe gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului d profit si pierderi.

270. In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme d referinta: norme contabile si norme de audit.

271. Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile p care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Intrebarea nr. 272 R: Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil). Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

Intrebarea nr. 273 informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. R: Pragul de semnificatie: depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie

17

ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila. Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative. Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand: se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si se evalueaza efectele informatiilor eronate.

Intrebarea nr. 274 Eroarea estimata prin extrapolare directa

Intrebarea nr. 275 Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. Intrebarea nr. 276 Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin. Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni. Intrebarea nr. 277 Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern.

18

Intrebarea nr. 278 Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern.

Intrebarea nr. 279 Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa.

Intrebarea nr. 280 Un factor important care permite auditorilor sa aprecieze amploarea riscurilor il constituie importanta relativa care se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care figureaza in informatia financiara ( inclusive o omisiune), care, tinand seama de circustantele spetei, ar avea drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane care se sprijina pe aceasta informatie.

Intrebarea nr. 281 Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii, in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu de calitate.

Intrebarea nr. 282 Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

19

Intrebarea nr. 283 Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toare aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula ofera o imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste expresii fiind echivalente. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

Intrebarea nr. 284 Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinsa in situatiile financiare. Aceasta activitate are ca obiective: certificarea unor elemente din bilant; certificarea unor situatii financiare destinate tertilor; evaluarea privind achizitiile sau restructurarile de intreprinderi; proiecte financiare, planuri, nugete, date sau informatii care necesita confirmarea credibilitatii acestora; auditul bilantului contabil. Auditul contractual este realizat de experti contabili si contabili autorizati cu studii economice superioare.

Intrebarea nr. 285 Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei 21X = % 404 446 655.064.000 500.000.000 155.064.000

20

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate atunci cand au loc.

Intrebarea nr. 286 Conform metodei FIFO ( primul intrat primul iesit) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la cost de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica. Valoare stoc la 31 decembrie = 100 unitati x 10.000 lei/unit + 500 unitati x 12.000 lei/unit. = 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei Intrebarea nr. 287 Pe hartie

Intrebarea nr. 288 Diferente intre auditul extern si auditul intern: Auditul intern Statutul auditorului entitate independenta juridic Auditul extern prestator de servicii independent din punct de vedere juridic conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului orice frauda care are sau se

Beneficiarii auditului

conducerea

Obiectivele auditului

aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor orice tip de frauda care

Domeniul de aplicare

Prevenirea fraudei

21

implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect Independenta auditorilor Periodicitatea auditarilor independenta profesionala, juridica si statutara permanent, conform unui plan anual

presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor independenta profesionala, juridica si statutara intermitent, in momente propice certificarii conturilor

Intrebarea nr. 289 Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de imobilizari corporale: 1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu valorile nete ramase. 2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului auditat. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate. 3. Verificarea documentelor de proprietate. 4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate. 5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor. 6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare. 7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului. 8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 Contabilizarea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala. 9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost. 290. Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare

22

1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat. 2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata. 3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare. 4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca sunt corect clasificate in filiale, firme asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente. 5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative aferente si asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate. 6. Verificarea intrarilor de investitii financiare. 7. Verificarea iesirilor de investitii financiare. 8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate. 9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurativa ca sunt corect prezentate. 10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati cheltuielile provenite din investitii. 11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a) corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal fata de pierderea neta. 12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participatie. 13.Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea auditata. 291.Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de stocuri 1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior. 2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite. 3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior. 5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere. 6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificati existenta stocurilor respective, apoi procedati invers.

23

7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate. 8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii. 9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale. 10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul participarii la inventariere cu fisele de inventar finale. 11.Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii pentru modificari. 300. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea. Auditul intern reprezint activitatea de examinare obiectiv a ansamblului activitilor entitii n scopul furnizrii unei evaluri independente a managementului riscului, controlului i proceselor de conducere a acestuia. 301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii; c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel. 302. Care sunt cele 4 categorii de audit intern in functie de natura? Auditul de conformitate (de regularitate) Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul va lucra pe baza unui sistem de referinta (ceea ce ar trebui sa fie) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor. Auditul de eficacitate (de performanta) Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea mai eficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila.

24

Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de performanta. Auditul de sistem Auditul de sistem este un audit de management si de strategie. Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura ca exista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista, corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii. Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verifica coerenta globala

25