FAZA INIȚIALĂ : ACCEPTAREA MANDATULUI ȘI CONTRACTAREA

LUCRĂRILOR DE AUDIT. ORIENTAREA ȘI PLANIFICAREA

LUCRĂRILOR DE AUDIT

Acceptarea şi continuarea relaţiilor cu clienţii

Auditorul va accepta misiuni noi sau va continua misiunile existente cu

clienţii numai după ce responsabilul controlului calităţii în baza unui proces de
examinare desfăşurat de către echipa misiunii, a aprobat acceptarea sau
continuarea misiunii, în conformitate cu politicile şi procedurile firmei de audit.
Pentru fiecare misiune de audit este necesaonorariu
ră o examinare documentată, un proces de evaluare utilizand proceduri scrise
pentru a obţine o asigurare rezonabilă că identifică şi evaluează sursele potenţiale de
risc asociat continuarii/acceptarii relaţiei cu clientul.
Astfel, evaluarea va presupune utilizarea oricăror informaţii on-line sau care
sunt liber disponibile, investigaţii în mediu de jurişti locali, experţi contabili, bănci,
alte entităţi care au avut relaţii cu clientul respectiv, si va avea in vedere :
- Stabilitatea financiara : punctaj slab la credite, dovezi privind o anterioara
insolventa, afaceri cu bani lichizi, volum ridicat al datoriilor, lipsa de
lichiditati, etc
- Reputatia entitatii : proprietari dubiosi, numeroase litigii, decizii definitive
ale Curtii de Apel, utilizarea paradisurilor off-shore,etc
- Relatiile anterioare cu alti auditori sau experti : schimbări frecvente ale
auditorilor, dispute pe tema onorariilor, posibilitatea utilizarii numelui
firmei de audit pentru cresterea credibilitatii, dificultati in colaborare :
transmiterea greoaie a informatiilor solicitate, lipsa informatii, amanari
repetate a vizitelor auditorilor, etc
- Mediul de lucru : schimbări frecvente a contabililor, personal de slaba
calitate, director dominant, sistem de control intern slab organizat sau
nefunctional, lipsa de experienta a personalului,etc
O atenţie deosebită se acordă entităţilor nou înfiinţate sau care operează în
ramuri sau sectoare economice nou create expuse mai mult unui eşec financiar care
ar putea angrena şi auditorul la un risc de răspundere juridică semnificativă.
De asemenea, auditorii trebuie să îşi evalueze clienţii curenţi sau noii clienti
tinand cont de respectarea principiilor etice, respectiv de factori care pot influenţa
independenţa auditorului. Orice raspuns afirmativ la intrebarile de mai jos poate
genera o amenintare la adresa independentei :
- Îi lipseşte vreunui membru al echipei misiunii timpul sau abilităţile
necesare pentru misiune?
 - A fost vreun angajat înlocuit, angajat de clientul de audit într-un post de
conducere?
- Au fost vreunul din angajaţii înlocuiţi şi care s-au întors implicaţi în
auditul unei entităţi în care au fost implicaţi anterior?
- Există un membru al echipei misiunii (sau un membru de familie apropiat
al oricăruia) care a părăsit firma şi care a fost angajat de client în mai
puţin de 2 ani de la plecare?
- A fost un angajat sau partener al firmei (sau un membru de familie
apropriat al oricăruia dintre aceştia) desemnat să facă parte din consiliul
director al clientului sau din oricare subcomitet al acelui consiliu sau în
oricare altă pozitie în cadrul clientului care deţine în mod direct sau
indirect mai mult de 20% din drepturile de vot în cadrul clientului, sau în
care clientul de audit deţine direct sau indirect mai mult de 20% din
drepturile de vot?
- In cazul entităţilor cotate, a activat vreunul din parteneri ca partener de
audit sau/şi partener independent pentru mai mult de cinci ani, sau/şi
oricare dintre membrii echipei sau partenerul de audit principal pentru
mai mult de şapte ani? (rotaţia personalului)
- Există interese financiare directe sau indirecte pentru acest client din
partea unui partener sau a oricărei alte persoane care ar putea să
influenţeze auditul şi rezultatul auditului, sau a unui membru apropiat al
familiei acestuia?
- Are firma sau cineva apropiat firmei ,credite sau garanţii de la sau către
client?
- Există relaţii de afaceri între firmă şi clientul de audit?
- Există litigii actuale sau ameninţătoare între client şi firmă?
- Au fost primite cadouri sau servicii semnificative (turistice) de la client şi
s-au oferit clientului cadouri, servicii turistice sau sponsorizări?
- Au fost furnizate alte servicii non-audit (servicii IT, de evaluare,de audit
intern, de contabilitate, de recrutare, consultanta, etc ) clientului de audit?
Daca da, sunt generate, de obicei, onorarii substanţiale de pe urma
furnizării de servicii de non-audit acestui client şi acestea depăşesc
onorariile anuale de audit?
Dupa ce s-a stabilit că va accepta un nou client, ca urmare a estimarii
nivelului de risc acceptabil, auditorul va întocmi in conformitate cu ISA 210
Convenirea asupra termenilor misiunii de audit, o scrisoare de misiune pentru a
fi semnată de către noul client.
Termenii conveniti cu privire la misiunea de audit documentati intr-o
scrisoare de misiune trebuie sa cuprinda :
- Obiectivul si domeniul de aplicare al auditului situatiilor financiare
 - Responsabilitatile auditorului : exprimarea unei opinii in baza
concluziilor trase prin aplicarea procedurilor de audit in conformitate
cu Standardele Internationale de Audit, respectarea cerintelor etice.
- Responsabilitatile conducerii : pentru intocmirea situatiilor financiare,
pentru organizarea si functionalitatea controlului intern astfel incat
situatiile financiare sa nu contina denaturari semnificative datorate
erorilor sau fraudei, pentru accesul auditorilor la informatii si acces
nerestrictionat la persoane in vederea obtinerii probelor de audit
- Identificarea cadrului general de raportare financiara aplicabil pentru
intocmirea situatiilor financiare
- Referiri cu privire la forma si continutul raportului
Este atat in interesul auditorului cat si al clientului de audit, ca auditorul
sa formuleze si sa transmita scrisoarea de misiune pentru a evita eventualele
neintelegeri care pot aparea pe parcursul misiunii.

Planificarea misiunii de audit

Auditorul procedeaza la realizarea strategiei generale de audit si a

planului de audit pentru a putea organiza activitatea auditorului si pentru a fi
cunoscute clientului de audit atat activitatile care vor fi desfasurate de auditor
cat si perioada de timp pe care auditorul o va petrece la sediul clientului.
Strategia generala de audit stabileste resursele ce trebuie alocate
misiunilor de audit atat ca numar de membri ai echipei unei misiuni ci si in
functie de experienta, momentul in care sunt alocate resursele si modul de
gestionare, directionare si supervizare a acestora.
Planul de audit este mai detaliat decat strategia generala de audit si
cuprinde natura, plasarea in timp si amploarea procedurilor de audit aplicate pe
parcursul misiunii de audit.
Pentru a putea aplica proceduri de audit, auditorului ii sunt necesare
informatii pentru înţelegerea clientului care se referă la informaţii privind ramura
(domeniul) în care activează clientul si care generează particularităţi privind
sistemul contabil, legislatia şi riscurile specifice şi informaţii care particularizează
clientul respectiv.
Cunoştinţele privind ramura de activitate a entităţii pot fi obţinute: de la
auditorii care au efectuat audit la entităţi din ramură sau domeniul respectiv, de la
personalul angajat al entităţii, din publicaţiile de specialitate care acoperă ramura
respectivă, de pe site-urile institutiilor de profil.
Auditorul solicita clientului un istoric al entităţii, o prezentare a celor mai
importante politici contabile care au fost aplicate în anii anteriori, organigrama,
regulamentele interne, contractele încheiate de entitate; titluri de proprietate,
contracte de leasing, asigurări, note şi proceduri referitoare la sistemele contabile si
de control interne, imprumuti, ipoteci şi obligaţiuni, documente tipizate, statutul
sau contractul de societate pentru a cunoaşte pe lângă datele de identificare,
acţionarii, numărul de acţiuni, categoriile de acţiuni, privilegii şi condiţii asociate
dividendelor, procesele verbale întocmite la întrunirile consiliului de administraţie
şi ale adunării generale a acţionarilor – in care auditorul găseşte aprobări privind
salariile responsabililor cu funcţii executive, contracte, acorduri, achiziţii de active
corporale, împrumuturi, diverse autorizări relevante.
Dacă, după acceptarea misiunii şi finalizarea planificarii misiunii sunt
identificate riscuri semnificative asociate clientului sau misiunii, această problemă
trebuie discutată cu responsabilul privind controlul calităţii şi directorul firmei de
audit. Este necesară aprobarea acestora şi documentarea modului în care aspectele au
fost rezolvate.
Pentru a determina natura, programarea în timp şi profunzimea lucrărilor de
audit, auditorul este obligat să apeleze la o serie de proceduri analitice preliminare.
Procedurile analitice efectuate de auditor în faza de planificare servesc
următoarelor scopuri:
 ajută auditorul la realizarea unei înţelegeri mai complete a activităţii
realizate de entitate;
 ajută auditorul în identificarea sferelor care ar putea prezenta riscuri
specifice de apariţie a unor prezentări eronate semnificative care ar
necesita o analiză mai aprofundată.
Procedurile analitice utilizate în faza de planificare se pot baza pe date
agregate, cum ar fi diverşi indicatori financiari: lichiditate generală, lichiditate
imediată, viteza de rotaţie a creanţelor, durata de încasare a creanţelor, viteza de
rotaţie a stocurilor, durata de comercializare a stocurilor, durata de transformare a
stocurilor în mijloace băneşti, raportul datorii/capitaluri proprii, raportul
imobilizări corporale nete/capitaluri proprii, gradul de acoperire a dobânzilor,
marja brută procentuală, marja profitului, rentabilitatea activelor, leviere – datorii
pe termen scurt, leviere – efecte de plătit.
Extrem de utile in planificarea unui audit financiar sunt identificarea si
evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa prin intelegerea entitatii si a
mediului sau si stabilirea pragului de semnificatie.
Auditorul efectueaza proceduri de evaluare a riscurilor pentru a identifica
riscurile de denaturare semnificativa la nivelul afirmatiilor, la nivelul situatiilor
financiare cum sunt : intervievari ale conducerii si personalului, observatie si
inspectie, proceduri analitice, teste ale controalelor.
 In stransa legatura cu riscurile de audit se gaseste pragul de semnificatie.
Pragul de semnificatie si riscul de audit sunt luate in considerare pe parcursul
auditului, in special atunci cand1 :
- se identifica si se evalueaza riscurile de denaturare semnificativa;
- se determina natura, plasarea in timp si amploarea procedurilor de audit,
si
- se evalueaza efectul denaturarilor necorectate, daca exista, asupra
situatiilor financiare si asupra formarii opiniei din raportul auditorului.
Determinarea pragului de semnificație implică exercitarea raționamentului
profesional, obiectivul auditorului fiind obținerea unei asigurări rezonabile cu
privire la măsura în care situațiile financiare nu conțin denaturări semnificative.

1
CAFR – Manual de Reglementari Internationale de Control al Calitatii, Audit, Revizuire, Alte Servicii de
Asigurare si Servicii Conexe, pag.333