Sunteți pe pagina 1din 37

NOTIUNI GENERALE DESPRE AUDIT 1.1.

Notiuni generale Auditul intern este considerat n lume o profesie care a prins contur de-a lungul anilor, cautnd sa raspunda mereu necesitatilor n continua schimbare pe care le au organizatiile. Auditul intern, axat la nceputurile sale pe probleme contabile, a devenit astazi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizatiilor. Ca functie, auditul intern are o aparitie relativ recenta, situata, dupa unii autori, n perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. ntreprinderile erau atunci afectate de recesiunea economica si economiile de orice natura erau la ordinea zilei. Toate conturile au fost minutios analizate n vederea unei reduceri a taxelor. Dar marile ntreprinderi americane foloseau deja serviciile Cabinetelor de Audit Extern, organisme independente care aveau misiunea de a certifica conturile, bilanturile si situatiile financiare. Ca pretutindeni, se cauta o metoda de reducere a cheltuielilor si s-a realizat ca pentru a duce la bun sfrsit activitatea de certificare, auditorii externi trebuiau sa efectueze numeroase activitati pregatitoare: inventare de orice natura, analize de conturi, sondaje diverse si variate etc. Atunci s-a sugerat n mod normal ca anumite activitati pregatitoare sa fie preluate de personalul ntreprinderii. Cabinetele de Audit Extern si-au dat acordul cu conditia unei anumite supervizari. Astfel au aparut acesti "auditori", care efectuau activitati de audit, n sensul n care era nteles la acea data, dar "interni" deoarece faceau parte din ntreprinderi. Ei participau la activitatile curente ale auditorilor externi, nsa fara a ntocmi sintezele si concluziile. ntr-un fel, subcontractanti ai Auditorilor Externi, ei au permis realizarea obiectivului fixat initial: reducerea taxelor ntreprinderilor. Astfel s-a nascut cuvntul, nu functia. Auditul este o examinare metodica realizata in vederea determinarii daca activitatile si rezultatele relative la subiectul examinat satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt in vederea atingerii obiectivelor" Auditul se foloseste, atat cu titlu preventiv,in cadrul unui program de audit pentru aprecierea eficacitatii unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea si urmarirea unui furnizor, dar si cu titlu curativ, in situatii delicate: faliment (insucces) al prestatiilor, stari de lucruri. Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.

Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furniznd analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile examinate. Auditorul intern este vizat de toate fazele activitatii intreprinderii care intereseaza Conducerea. Aceasta implica faptul de a apela pna la aspecte contabile si financiare pentru atingerea unei intelegeri depline a operatiilor examinate. Pentru a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate activitatile urmatoare: o examinarea si aprecierea sinceritatii, suficientei si aplicarea controlului contabil, financiar si operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil; o verificarea conformitatii cu politicile, a planurilor si a procedurilor stabilite;

o verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prezervate de pierderi de orice natura; o verificarea exactitatii informatiilor utilizate de catre Conducere; o evaluarea calitatii actiunii in punerea in executie a responsabilitatilor asumate;

o recomandarea de ameliorari operationale. Auditorul este persoana care are calificarea si care este mandatat pentru a conduce toate componentele unui audit. o Nu apartine unei caste superioare si nu este investit cu nici o putere; o Constata fapte; o Respecta principii deontologice stricte; o Apartine unui corp nou de meserii creat in ultimii ani. Responsabilitatile auditului intern in cadrul organizatiei trebuie sa fie clar stabilite de catre Conducere. Autoritatea sa trebuie sa permita auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri si la persoanele care au un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa estimeze valoarea politicilor, a planurilor, a procedurilor si a rapoartelor interne si externe. Responsabilitatile auditului intern sunt:
2

o de a informa si consilia Conducerea, in acord cu deontologia Institutului International al Auditorilor Interni; o de a coordona activitatile sale cu cele ale altor grupe de control, astfel inct sa garanteze ct mai bine posibil securitatea controalelor si eficacitatea organizatiei. In indeplinirea functiilor sale, un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le controleaza nici responsabilitate directa, nici autoritate. Din aceste motive, controlul si avizul auditorului intern nu trebuie in nici un mod sa descarce alte persoane de exercitarea responsabilitatilor care le-au fost repartizate. Independenta este esentiala pentru eficacitatea auditului intern. Ea se obtine, in primul rnd, prin statutul sau si prin obiectivitatea sa: o statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce Conducerea sunt determinanti majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de audit intern, trebuie sa fie atasat unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu intins si asigura, la recomandarile sale, o actiune eficace, adecvata actiunii sale eficace vis--vis de recomandarile auditorului; obiectivitatea este esentiala functiei de audit. Pentru acest motiv, un auditor intern nu trebuie sa defineasca si sa puna in loc proceduri in orice activitate normala supusa la controlul sau; aceasta ar fi de natura sa compromita independenta sa.

Auditul intern este o profesie care se bazeaza pe un cadru de referinta recunoscut n lumea ntreaga, chiar daca, datorita varietatii mediilor n care este practicat, acesta trebuie sa se adapteze pentru a lua n calcul particularitatile legislative si de reglementare ale fiecarei tari, regulile specifice care guverneaza anumite sectoare de activitate (sectorul bancar, de exemplu) sau pur si simplu marimea si cultura organizatiilor. Acest cadru de referinta serveste drept baza pentru pregatirea unei diplome profesionale recunoscute pe plan mondial, eliberata pe baza unui examen de specialitate, CIA (Certified Internal Auditor) care reprezinta, pentru exercitarea auditului intern, echivalentul diplomei de expertiza contabila n cazul revizuirii conturilor. Cadrul de referint&# 15515u2022p 259; cuprinde: definitia auditului intern adoptata n luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administratie al IIA, care precizeaza ca auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si de consiliere, ca domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si guvernarea ntreprinderii
3

si ca finalitatea sa este aceea de a aduce un plus de valoare organizatiilor; codul deontologic care furnizeaza auditorilor interni principiile si valorile ce le permit sa-si orienteze practica profesionala n functie de contextul lor specific;

normele profesionale pentru practica auditului intern care i ghideaza pe auditorii interni n vederea ndeplinirii misiunii si n gestionarea activitatii lor; modalitatile practice de aplicare (MPA) care comenteaza si explica normele si recomanda cele mai bune practici;

sprijinul pentru dezvoltarea profesionala, constituit n principal din lucrari si articole de doctrina, din documente ale colocviilor si conferintelor, precum si ale seminariilor. Cunoasterea si aplicarea acestui cadru de referinta ofera organizatiilor si organismelor de reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni. Principiile si regulile prevazute de codul deontologic si de norme au un caracter obligatoriu. Nerespectarea acestora nseamna nu numai sa te situezi n afara profesiei, ci mai ales sa te privezi de un mijloc de a fi mai eficace si, deci mai credibil. Amatorismul nu mai are ce cauta n auditul intern, doar o abordare sistematica si metodica poate aduce un plus de valoare organizatiilor. Modalitatile practice de aplicare nu au aceeasi putere executorie. Acestea reprezinta referinta n domeniu si se recomanda cu tarie punerea lor n aplicare, admitnd totusi posibilitatea unor adaptari n functie de legile si reglementarile nationale. (Lois Vaurs - Delegat general, Cuvnt nainte la lucrarea "Norme profesionale ale auditului intern", editata de Ministerul Finantelor Publice, octombrie 2002) 1.2. Reglementare standarde - IIA - IFACI - norme profesionale de bune practici Standardele internationale n domeniul auditului intern reprezinta rezultatul a zeci de ani de activitate n domeniu, parcurgnd un proces amplu de armonizare cu cerintele vietii economico-sociale, pastrnd, n permanenta, un caracter dinamic si puternic proactiv. Ele indica buna practica acceptata pe plan international pentru auditul intern n ntreaga lume, reprezentnd cadrul general si un instrument de lucru pentru audit si conducerea auditului. Am subliniat expresia buna practica deoarece este folosita din ce n ce mai des, si nu n sensul celor expuse mai sus.
4

De multe ori se confunda cu bunul plac sau cu afirmatia ca daca si altii au procedat la fel, si nu s-a ntmplat nimic rau, putem aplica si noi acea metoda. Aceasta din urma nu este departe de adevar, dar trebuie facuta mentiunea ca bunele practici, despre care se mentioneaza n domeniul auditului intern, sunt rezultatul multor ani de experienta si au trecut testul timpului, dovedindu-si universalitatea. Simplul fapt ca, undeva, cineva a mai procedat asa cum avem intentia sa o facem si noi, fara efecte negative vizibile, nu ne da dreptul sa afirmam ca avem de-a face cu o buna practica n domeniul respectiv. Tocmai datorita celor prezentate mai sus, respectarea standardelor sporeste ncrederea n auditul efectuat, precum si masura n care conducerea se poate baza pe constatarile, asigurarile si recomandarile auditului. Avnd n vedere faptul ca prezenta lucrare se doreste a fi accesibila unui spectru larg de cititori, vom prezenta n continuare att definitia auditului intern ct si unele delimitari terminologice menite sa faciliteze ntelegerea adecvata a unor termeni care apar n aceasta definitie, si nu numai. Auditul intern este o activitate independenta, obiectiva, de asigurare si consultanta, menita sa adauge valoare si sa mbunatateasca operatiunile unei organizatii. Ajuta o organizatie sa-si ndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica, disciplinata n vederea evaluarii si mbunatatirii eficientei proceselor de management al riscurilor, control si guvernanta". (Institutul Auditorilor Interni, iunie 1999 - Sursa: IIA Standards 2004) Serviciile de asigurare reprezinta o examinare obiectiva a documentelor justificative (dovezilor de audit) n scopul obtinerii unei evaluari independente cu privire la procesele de management al riscurilor, control sau guvernanta pentru organizatie. Ele pot avea n vedere aspecte financiare, de performanta, de respectare a normelor (conformitatea), sistemul de securitate si principiul atentiei cuvenite n audit." Serviciile de asigurare presupun evaluarea obiectiva de catre auditorul intern a documentelor justificative (dovezilor de audit), n scopul obtinerii unei opinii sau a unor concluzii independente cu privire la un proces, sistem sau alt subiect. Natura si aria misiunii de asigurare sunt stabilite de auditorul intern. n general, n serviciile de asigurare sunt implicate 3 parti: 1. persoana sau grupul direct implicate n procesul, sistemul sau subiectul respectiv (proprietarul procesului); 2. persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern); 3. persoana sau grupul care foloseste evaluarea (utilizatorul).
5

Consultanta, potrivit glosarului IIA, reprezinta activitatile de ndrumare si, nrudite cu aceasta, de deservire a clientului, a caror natura si arie sunt convenite cu clientul si care au ca scop adaugarea de valoare si mbunatatirea proceselor de guvernanta, management al riscurilor si control din organizatie, fara ca auditorul intern sa-si asume responsabilitati de conducere. Exemplele includ consiliere, consultanta, facilitare, proiectare procese si training. Serviciile de consultanta (potrivit standardelor IIA) au natura consultativa si sunt prestate n general la cererea unui client care angajeaza misiunea. Natura si aria misiunii de consultanta sunt convenite cu clientul. Serviciile de consultanta implica n general 2 parti: 1. persoana care ofera consultanta (auditorul intern); 2. persoana sau grupul care cere si primeste consultanta (clientul care angajeaza misiunea). n prestarea serviciilor de consultanta auditorul intern trebuie sa pastreze obiectivitatea si nu si va asuma responsabilitati de conducere. Activitati participative de audit intern prestate pentru conducerea de nivel mediu sau superior care depasesc serviciile conventionale de asigurare si consultanta, dar sunt limitate de parametrii stabiliti si sunt prestate doar cu posibilitatile, cunostintele, experienta si autoritatea necesare pentru sarcina. Activitatile de consultanta pot fi: a. proactive: oferite ca parte din gama de servicii de audit; b. reactive: prestate la cerere, fara nsa a compromite independenta si obiectivitatea auditului. CAPITOLUL II AUDITUL PUBLIC INTERN Potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare, auditul public intern este activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionnd activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica sa-si ndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, ce evalueaza si mbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.

n Romnia, Curtea de Conturi este definita ca "Institutia suprema de control financiar extern asupra modului de formare, de administrare si ntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public (art. 1. din Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi nr. 94/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 77/2002). Prin aceasta se reuseste delimitarea de auditul financiar pe care l realizeaza Camera Auditorilor din Romnia, care si desfasoara activitatea n conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 75/01.06.1999, cu modificarile si completarile ulterioare. n concordanta cu prevederile legii, Curtea de Conturi a Romniei are urmatoarele atributii: a. analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii - art. 16 (3);

b. urmareste calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului, unitatilor teritoriale administrative sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii n sarcina acestora art. 27 (1-d); c. urmareste economicitatea, eficienta si eficacitatea achizitiilor publice - art. 27 (1-e). Totodata, n definirea tipurilor de audit public intern se arata ca: a. auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora; b. auditul performantei examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele; c. auditul de regularitate reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile. Obiectivul general al unui audit financiar este acela de a furniza asigurarea ca situatiile financiare examinate sunt complete si ntocmite cu acuratete, iar operatiile economice s-au efectuat n conformitate cu legile si reglementarile relevante n vigoare
7

AUDITUL PERFORMANTEI Standardele internationale INTOSAI definesc auditul performantei ca "un audit al economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resursele n scopul ndeplinirii responsabilitatilor sale". Standardele INTOSAI stabilesc ca auditul performantei este: a. Auditul economicitatii activitatilor administrative n raport cu principiile si practicile unui management performant; b. Auditul eficientei utilizarii resurselor umane, financiare, a altor resurse, incluznd examinarea sistemelor informationale, a modului de masurare si urmarire a indicatorilor de performanta, precum si a procedurilor urmate de entitatea auditata pentru remedierea deficientelor identificate; c. Auditul eficacitatii performantei referitoare la ndeplinirea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului efectiv al activitatii entitatii n comparatie cu impactul planificat al acesteia.

n practica, pot exista situatii cnd auditul financiar poate include elemente de auditare a performantei unor actiuni si programe sau chiar a ntregii activitati a institutiei publice. n asemenea cazuri clasificarea auditului va depinde de scopul principal al acestuia. Un audit al performantei poate fi un audit al economicitatii, eficientei si eficacitatii, o combinatie a doua dintre acestea sau poate fi un audit complet ce nglobeaza toate cele trei componente. Auditul performantei analizeaza daca "banii publici au fost bine cheltuiti", examinndu-se n principal masurile ntreprinse de entitatile auditate cu privire la respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii, cunoscute fiind ca cei "trei E", de asemenea, auditul performantei poate implica examinarea directa a performantei realizate. Acest tip de audit solicita adesea auditorului examinarea rezultatelor din punctul de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii, folosind rationamentul sau profesional. Masurarea performantei rezultatelor n raport cu obiectivele propuse n concordanta cu cei "3 E" (economicitate, eficienta, eficacitate)constituie o necesitate pentru managerii de la toate nivelele. Conform legii, ministerele si unitatile subordonate au n responsabilitatea lor organizarea si monitorizarea modului de functionare a sistemului de control intern. Pornind de la aceasta, o sarcina importanta a auditorilor performantei este aceea de a verifica daca a existat o preocupare constanta n aceasta directie. Indiferent ce tip de
8

audit abordeaza, reprezentantii Curtii de Conturi au permanent n atentie sistemul de control intern al entitatii auditate, inclusiv auditul public intern, ca parte integranta a acestui sistem. Pe de alta parte, auditul intern are ca scop principal evaluarea sistemului de control intern caruia, printr-o abordare metodica si sistematica, ncearca sa-i afle punctele slabe si sa ajute managementul n gasirea celor mai adecvate cai de mbunatatire a acestuia, fapt ce-i va permite sa obtina un grad de asigurare sporit cu privire la realizarea obiectivelor organizatiei. Daca din punctul de vedere al specialistilor n domeniul auditului putem admite ca, la o analiza temeinica se pot identifica anumite posibilitati de delimitare a celor doua abordari ale auditului performantei, din puctul de vedere al entitatilor auditate confuzia este mare si datorita faptului ca att auditul public intern ct si auditul public extern este privit ca un audit extern organizatiei respective. Acest aspect este posibil datorita modului de organizare a auditului public intern si anume la cel mai nalt nivel, conferindu-i-se, astfel, independenta functionala, ceruta de lege, fata de structurile auditate. Curtea de Conturi este institutia suprema care exercita control financiar ex-post asupra modului de formare, administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului si sectorului public, precum si asupra gestionarii patrimoniului public si privat al statului si asupra administrarii unitatilor teritoriale. De asemenea, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii acesteia. Din aceasta perspectiva, abordarea se aseamana foarte mult cu cea a auditului public intern. Deosebirile ncep sa apara cnd se vorbeste de functiile auditului exercitat de Curtea de Conturi. Astfel, principala responsabilitate a acesteia este sa verifice: conturile generale anuale de executie a bugetului de stat; contul anual de executie al bugetului asigurarilor de stat; contul anual de executie al bugetelor locale; contul anual de executie al fondurilor speciale; conturile fondurilor de trezorerie; raportul anual privind datoria publica a statului si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de alte persoane juridice.
9

CAPITOLUL III AUDITUL DE SISTEM Abordarile auditului difera n functie de anumiti factori, cu ar fi: 1. Maturitatea gestionarii riscurilor n organizatii; 2. Natura ariei examinate; 3. Experienta, competenta si disponibilitatea resurselor de audit; 4. Nevoile conducerii la vrf. 3.1. Abordarea auditului Asa cum se precizeaza si n subcapitolul rezervat Guvernantei corporative, auditul de sistem porneste de la ideea ca fiecare organizatie poate fi perceputa ca un singur sistem, care lucreaza pentru atingerea obiectivelor, iar fiecare parte componenta a acesteia va putea fi privita ca un subsistem, care contribuie la rndul sau la realizarea ntregului. Este deosebit de interesant modul de abordare a organizatiilor de catre expertii n audit intern ai Uniunii Europene, n sensul ca managerii trebuie sa aiba permanent n atentie o secventa logica, reprezentata prin: 1. OBIECTIVE 2. RISCURI ASOCIATE 3. CONTROALE INTERNE 4. ASIGURARE Astfel, fiecare organizatie, inclusiv cele din sectorul public, este nfiintata pentru aducerea la ndeplinire a unor obiective bine definite. Obiectivele, att cele generale ct si cele specifice (de linie), pot fi atinse ntr-o anumita masura, n functie de maturitatea gestionarii riscurilor asociate acestora. Cu alte cuvinte, pentru fiecare obiectiv trebuie identificate toate fenomenele care ar putea conduce la nerealizarea acestuia n conditii de eficienta, economicitate, eficacitate si echitate sociala. Odata identificate riscurile potentiale urmeaza ca managementul (att cel de top ct si cel de linie) sa dispuna masuri de implementare ale tuturor formelor de control intern adecvate pentru a mpiedica materializarea riscurilor asociate.
10

Toate aceste actiuni trebuie ntreprinse de manageri n procesul de gestionare a riscurilor, n scopul obtinerii unei asigurari rezonabile, cu privire la modul de atingere a obiectivelor stabilite la fiecare nivel al organizatiei. Rolul auditului public intern este acela care rezulta chiar din definitia consfintita de actele normative incidente, si anume de a efectua o evaluare independenta, printr-o abordare sistematica si metodica, asupra primelor trei componente ale secventei logice prezentate, n scopul oferirii de asigurari si consiliere cu privire la sistemul de control intern atasat obiectivelor organizatiei. Auditul intern are responsabilitatea de a furniza asigurarea privind organizatia n ansamblu (ntreaga sfera de activitate a auditului intern). Acest lucru poate fi realizat n practica derulnd o singura misiune de audit de mare amploare, dar numai la organizatii cu un domeniu restrns de activitate, si prin alocarea unor resurse considerabile din partea responsabililor auditului public intern. n practica, misiunile de audit public intern abordeaza organizatiile secvential, prin planificarea acestora pe baza analizei riscurilor asociate principalelor activitati ce se desfasoara n organizatiile din sfera lor de responsabilitate. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu analiznd elementele componente (subsistemele) n cadrul unor misiuni specifice. Acestea sunt derulate pe o perioada, care n prezent este limitata la 3 ani (Legea nr. 6727/2002, privind auditul public intern), iar rezultatele obtinute sunt coroborate astfel nct sa se contureze asigurarea ce poate fi data la nivel de ansamblu. Un subsistem poate fi definit ca un ansamblu de elemente, activitati, resurse etc., ce conlucreaza ntr-un mod prestabilit, pe baza unor proceduri si procese definite, la atingerea obiectivelor sau rezultatelor propuse. n opinia specialistilor, un audit de sistem complet va aborda att elemente specifice regularitatii, conformitatii activitatilor cu actele normative care le reglementeaza, cu standardele sau bunele practici n domeniile analizate, ct si elemente ce tin de performanta, deoarece nu se poate vorbi de sisteme performante n conditiile n care exista iregularitati, neconformitati, prejudicieri ale patrimoniului. Un audit de sistem complet si corect abordat ar trebui sa aiba n vedere sistemele n ansamblul lor si n final sa poata concluziona n ce masura institutia centrala, la nivelul careia este organizat auditul, si realizeaza obiectivele care-i revin din planul de guvernare. CAPITOLUL VI PLANIFICAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN STUDIU DE CAZ
11

4.1. Planificarea auditului public intern Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan general de audit prin care sa se descrie sfera de cuprindere si desfasurarea auditului. Aspectele ce trebuie luate n considerare de catre auditor n dezvoltarea unui plan general de audit includ: a) identificarea activitatilor auditabile; b) identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor; c) stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere ale acestora; d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere; e) determinarea punctajului total al riscului; f) clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor; g) ierarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate; h) elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile; i) elaborarea planului de audit intern anual. Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa realizeze o planificare bazata pe riscuri pentru a defini prioritatile activitatii de audit intern n concordanta cu obiectivele entitatii. Programul misiunilor de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare a riscurilor, realizata cel putin o data pe an. La stabilirea acestui proces, auditorul intern trebuie sa ia n calcul punctele de vedere ale managementului si Consiliului organizatiei. Atunci cnd i este propusa o misiune de consultanta, responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie, nainte de a o accepta, sa ia n calcul n ce masura aceasta poate aduce un plus de valoare si mbunatati managementul riscurilor si functionarea entitatii. Misiunile care au fost acceptate trebuie sa fie integrate n planul de audit. Comunicarea si aprobarea Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa comunice managementului si Consiliului planurile privind activitatea de audit intern si resursele necesare, inclusiv modificarile intermediare semnificative, n vederea examinarii si
12

aprobarii acestora. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa semnaleze, de asemenea, impactul oricarei limitari a resurselor. Gestionarea resurselor Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa se asigure ca resursele alocate acestei activitati sunt adecvate, suficiente si alocate efectiv n vederea realizarii planului de audit aprobat. Politici si proceduri Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca politicile si procedurile care sa dirijeze activitatea de audit intern. Coordonarea Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa comunice celorlalti prestatori interni si externi de servicii de asigurare si de consiliere informatiile necesare si sa si coordoneze activitatile cu acestia, astfel nct sa asigure o acoperire adecvata a activitatilor si sa minimizeze suprapunerile. Rapoarte transmise managementului si Consiliului Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa raporteze periodic managementului si Consiliului cu privire la scopul, autoritatea, responsabilitatea si functionarea activitatii de audit intern, n raport cu planul stabilit. Aceste rapoarte trebuie sa includa, de asemenea, aspecte legate de expunerile la riscurile semnificative si de controlul acestora, aspectele legate de guvernanta corporativa, precum si alte aspecte necesare conducerii executive si Consiliului, sau solicitate de acestea. Planificarea misiunii Auditorii interni trebuie sa elaboreze si sa nregistreze un plan pentru fiecare misiune, plan care sa includa aria de aplicabilitate, obiectivele, calendarul si alocarea resurselor. Consideratii referitoare la planificare La planificarea misiunii, auditorii interni trebuie sa ia n considerare: obiectivele activitatii care este revizuita si mijloacele prin care activitatea si controleaza desfasurarea; riscurile semnificative legate de activitate, obiectivele sale, resursele utilizate, precum si operatiile si mijloacele prin care impactul potential al riscului este mentinut la un nivel acceptabil;
13

adecvarea si eficacitatea sistemelor de management si control al riscurilor activitatii, cu referire la un cadru sau model relevant de control; oportunitatile de mbunatatire semnificativa a sistemelor de management si control al riscurilor activitatii. La planificarea unei misiuni pentru partile din afara organizatiei, auditorii interni trebuie sa stabileasca o ntelegere scrisa cu acestia n legatura cu obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilitatile fiecarei parti si alte asteptari ale clientului, inclusiv n ce priveste restrictiile cu privire la comunicarea rezultatelor misiunii si accesul la dosarul misiunii. Auditorii interni trebuie sa stabileasca cu clientul misiunii de consultanta o ntelegere cu privire la obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilitatile fiecarei parti si alte asteptari ale clientului. Pentru misiunile semnificative, acest acord trebuie sa fie documentat. Obiectivele misiunii Obiectivele trebuie sa fie stabilite pentru fiecare misiune n parte. Auditorii interni trebuie sa realizeze o evaluare preliminara a riscurilor relevante pentru activitatea revizuita. Obiectivele misiunii trebuie sa reflecte rezultatele acestei evaluari. La elaborarea obiectivelor misiunii, auditorul intern trebuie sa tina cont de probabilitatea existentei erorilor, neregularitatilor, a cazurilor de neconformitate, precum si a altor expuneri semnificative. Obiectivele unei misiuni de consultanta trebuie sa abordeze procesele care privesc riscurile, controlul si guvernanta organizatiei n limita convenita cu clientul. Resurse alocate misiunii Auditorii interni trebuie sa stabileasca resursele adecvate atingerii obiectivelor misiunii. Selectarea personalului din cadrul departamentului de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare a naturii si complexitatii fiecarei misiuni, a constrngerilor de timp si a resurselor disponibile. Programul de lucru al misiunii Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de lucru care sa permita ndeplinirea obiectivelor misiunii. Acest program de lucru trebuie sa fie ndosariat. Prin programul de lucru trebuie sa se stabileasca procedurile ce urmeaza a fi aplicate pentru a identifica, analiza, evalua si nregistra informatiile pe durata misiunii.
14

Programul de lucru trebuie sa fie aprobat nainte de implementarea sa si orice ajustari trebuie sa fie aprobate cu promptitudine. Programul de lucru al unei misiuni de consultanta poate varia din punct de vedere al formei si al continutului, n functie de natura misiunii. Realizarea misiunii Auditorii interni trebuie sa identifice, analizeze, evalueze si sa documenteze informatii suficiente pentru atingerea obiectivelor misiunii. Identificarea informatiilor Auditorii interni trebuie sa identifice informatii suficiente, fiabile, relevante si utile pentru atingerea obiectivelor misiunii. Analiza si evaluarea Auditorii interni trebuie sa-si bazeze concluziile si rezultatele misiunii lor pe analize si evaluari corespunzatoare. Documentarea informatiilor Auditorii interni trebuie sa documenteze informatiile relevante n vederea justificarii concluziilor si rezultatelor misiunii. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa controleze accesul la dosarele misiunii. Acesta trebuie sa obtina acordul conducerii superioare executive si/sau consultanta juridica, daca este cazul, nainte de a transmite aceste dosare unor terti. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind pastrarea dosarelor misiunii. Aceste reguli trebuie sa fie n conformitate cu regulamentele organizatiei, precum si cu alte cerinte legale sau reglementari adecvate. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind att custodia si pastrarea dosarelor misiunii, ct si transmiterea lor catre terti interni sau externi. Aceste reguli trebuie sa fie n conformitate cu regulamentele entitatii, precum si cu alte cerinte legale sau reglementari adecvate. Calitatea comunicarii Comunicarea trebuie sa fie corecta, obiectiva, clara, concisa, constructiva, completa si realizata n timp util. Erori si omisiuni
15

Daca o comunicare finala contine o eroare sau o omisiune semnificativa, conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa comunice informatiile corectate tuturor partilor care au primit versiunea initiala. Comunicarea neconformitatii cu Standardele Atunci cnd nerespectarea Standardelor are un impact asupra unei anumite misiuni, comunicarea rezultatelor trebuie sa cuprinda: Standardul(ele) care nu a(u) fost respectat(e) n totalitate; Motivul sau motivele neconformitatii; si Efectul neconformitatii asupra misiunii.

Monitorizarea evolutiei Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem care sa permita monitorizarea actiunilor ntreprinse ca urmare a dispozitiilor managementului n baza rezultatelor comunicate. Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa stabileasca un proces de urmarire a implementarii rezultatelor a care sa permita monitorizarea si garantarea faptului ca masurile luate de conducerea au fost implementate n mod eficient sau ca managementul a acceptat sa-si asume riscul de a nu ntreprinde nici o masura. Activitatea de audit intern trebuie sa monitorizeze implementarea dispozitiilor managementului n baza rezultatelor misiunii de consultanta n limitele n care acestea au fost convenite cu clientul. Solutionarea acceptarii riscurilor de catre management Atunci cnd conducatorul activitatii de audit intern considera ca managementul a acceptat un nivel al riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru entitate, conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa discute acest aspect mpreuna cu conducerea executiva la cel mai nalt nivel. Daca nu pot lua o decizie cu privire la riscul rezidual, conducatorul activitatii de audit intern si conducerea executiva trebuie sa se adreseze Consiliului pentru solutionarea acestei situatii. PLAN DE AUDIT INTERN Scopul: - ntocmirea planului de audit intern n conformitate cu cerintele standardelor de audit intern. Premise: - Planul de audit intern reprezinta cadrul de actiune pentru Departamentul de Audit Intern si se ntocmeste de catre seful acestui departament.
16

Activitati: sef Departament Intern Audit 1. ntocmeste planul anual de audit intern (Anexa 1). 2. ntocmeste referatul cuprinznd criteriile de selectare a misiunilor de audit. 3. Analizeaza si aproba planul anual de audit. 4. Analizeaza si aproba planul anual de audit

Comitetul de Audit Consiliul de Administratie ORDIN DE MISIUNE

Scopul: - Declansarea misiunilor de audit intern n conformitate cu planul de audit aprobat. Premise: - Ordinul de misiune reprezinta mandatul dat de catre Comitetul de Audit Departamentului de Audit Intern pentru demararea misiunilor de audit intern n conformitate cu planul de audit intern aprobat. Ordinul de misiune are rolul de a preciza clar obiectivele misiunii de audit intern. Activitati: Audit 1.ntocmeste ordinul de misiune (Anexa 2) n conformitate cu planul de audit intern. 2. Semneaza ordinul de misiune Comitetul de Audit ntocmit n conformitate cu planul de audit intern aprobat de catre Consiliul de Administratie. 3. Primeste ordinul de misiune semnat Consiliul de Administratie si initiaza procedurile de demarare a misiunii de audit intern sef Departament Intern ORDINUL DE SERVICIU Scopul: - Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditorii interni astfel nct sa se poata demara misiunea de audit intern.

17

Premise: - Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de misiune dat de catre Departamentul de Audit Intern si se ntocmeste de catre seful acestui departament, pe baza planului anual de audit intern si a ordinului de misiune. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. Numeste seful misiunii de audit intern. 2. Repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor n parte. 3. ntocmeste ordinul de serviciu (Anexa 3) pe baza planului de audit intern. 4. Aloca un numar ordinului de serviciu. 5. Asigura copii ale ordinului de serviciu fiecarui membru al misiunii de audit intern 6. Iau la cunostinta ordinul de serviciu si sarcinile repartizate. PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT

Secretariatul

Auditorii interni NOTIFICAREA INTERN

Scopul: - Informarea sefului activitatii ce urmeaza a fi auditata, in baza ordinului de misiune semnat de Comitetul de Audit, cu privire la declansarea misiunii de audit intern. Premise: - Prin aceasta notificare se urmareste sa se asigure desfasurarea n conditii corespunzatoare a misiunii de audit. Activitati: Auditorii 1. Pregatesc notificarea (Anexa 4) catre serviciul / activitatea ce urmeaza a fi auditata n vederea transmiterii acesteia cu 30 zile nainte de declansarea misiunii de audit intern. Audit 2. Verifica notificarea; 3. Semneaza notificarea
18

sef Departament Intern

Auditorii

4. Retin domeniile de interes n vederea includerii n planul de audit al misiunii, studiaza particularitatile activitatii afacerii in contextul general al

COLECTAREA sI PRELUCRAREA INFORMAIILOR Scopul: - Colectarea de informatii privitoare la structura/ activitatea auditata astfel nct auditorul sa se familiarizeze cu domeniul ce urmeaza a fi auditat si identificarea factorilor de reusita a misiunii de audit. Premise: - Colectarea informatiilor n aceasta etapa va permite ulterior divizarea proceselor sau activitatilor auditate n sarcini elementare, identificarea riscurilor proprii fiecarei sarcini si evaluarea lor. Colectarea informatiilor presupune: Identificarea principalelor elemente ale contextului economic n care entitatea / activitatea auditata si desfasoara activitatea; Cunoasterea cadrului legislativ - normativ care reglementeaza activitatea entitatii / activitatii auditate; Identificarea sistemelor de control pentru o evaluare prealabila a punctelor forte si slabe; Retinerea constatarilor semnificative si recomandarilor din dosarul permanent si rapoartele de audit intern precedente, relevante pentru stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern; Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative; Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca probe ale auditului. Activitati: Auditorii 1. Identifica legile, regulamentele si normele
19

aplicabile structurii / activitatii auditate. 2. Apreciaza factorii de reusita a misiunii de audit; 3. Obtin n vederea analizei: organigrama, regulamentele de functionare, fise ale posturilor, proceduri scrise ale structurii / activitatii auditate etc; 4. Identifica responsabilitatilor pe persoane; 5.Studiaza circuitul informatiilor n cadrul structurii auditate; 6. Realizeaza proceduri analitice privind performanta structurii / activitatii auditate n vederea analizei riscurilor si calitatii managementului (daca acesta este unul din obiectivele misiunii); IDENTIFICAREA sI ANALIZA RISCURILOR Scopul: - Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii / activitatii auditate. Evaluarea controlului intern din cadrul structurii / activitatii auditate. Premise: - Aprecierea unui risc se realizeaza n functie de: natura si specificul activitatii / functiei auditate; calitatea controlului intern; gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului; probabilitatea producerii riscului. Riscurile potentiale impun recomandari de audit, aceste riscuri fiind identificate pe baza concluziilor misiunilor de audit anterioare. Activitati: Auditorii 1. Realizeaza, pe baza informatiilor culese, lista activitatilor auditabile;
20

2. Pentru fiecare activitate auditabila se stabilesc sarcini elementare; 3. Identifica riscurile asociate pentru fiecare sarcina elementara; 4. Precizeaza criteriile de evaluare a riscurilor; 5. Evalueaza riscurile identificate; 6. Stabilesc obiectivele de auditat ca urmare a riscurilor identificate. 7. Precizeaza dispozitivele specifice fiecarei sarcini (obiective, mijloace, sistem informational); sef Departament Intern 8. ntocmesc Tabelul Analiza riscurilor Audit 9. Organizeaza o sedinta de analiza a obiectivelor de audit, a riscurilor si criteriilor de evaluare a acestora. Dupa caz, poate dispune reevaluarea obiectivelor si riscurile identificate; 10. Aproba Tabelul Analiza riscurilor. 11. Retin Tabelul Analiza riscurilor n dosarul misiunii de audit intern.

Auditorii

ELABORAREA PROGRAMULUI MISIUNII DE AUDIT Scopul: - Desfasurarea n bune conditiuni a misiunii de audit intern, cu respectarea tuturor etapelor si procedurilor n vederea acoperirii tuturor obiectivelor auditabile si a riscurilor asociate acestora. Premise: - Programul misiunii de audit este un document de lucru al echipei de audit intern desemnate, ntocmit n baza tematicii detaliate. Pentru fiecare obiectiv sunt precizate activitatile concrete de efectuat ( studii, cuantificari, teste, controale, analize etc ) precum si repartizarea acestor activitati pe membrii echipei de audit intern si perioadele de timp n care respectivele activitati vor fi executate. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. ntocmeste programul misiunii de audit intern;
21

Auditorii

2. Organizeaza o sedinta de analiza a programului misiunii de audit intern cu toti auditorii desemnati; 3. Retin programul de audit n dosarul misiunii. 4. Aplica prevederile programului n efectuarea misiunii de audit intern.

PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT COMPONENTE DE BAZA 1. Definirea obiectivului auditului intern. 2. Colectarea si prelucrarea informatiilor cu privire la activitatea auditata. 3. Evaluarea riscurilor si ierarhizarea acestora. 4. Elaborarea procedurilor de audit. 5. Elaborarea chestionarelor. 6. Completarea chestionarelor. 7. Prelucrarea rezultatelor. 8. Elaborarea foii de identificare si analiza a problemei. 9. Colectarea probelor de audit. 10. Revizuirea documentelor. 11. Elaborarea proiectului de raport de audit intern. 12. Discutarea proiectului de raport de audit intern cu structurile auditate si solutionarea contradictiilor. 13. Finalizarea raportului de audit intern. 14. Prezentarea raportului de audit intern Comitetului de Audit. 15. Urmarirea aplicarii recomandarilor. sEDINA DE DESCHIDERE
22

Scopul : - Prezentarea, ntr-un cadru organizat, a membrilor echipei de audit intern, a scopului misiunii, obiectivelor urmarite si procedurilor de lucru. Premise: - Participantii la sedinta de deschidere sunt membrii echipei de audit si sefii structurii / activitatii auditate. Locul de desfasurare este locul de desfasurare al activitatii auditate. Activitati: 1. prezentarea echipei de audit intern; 2. prezentarea aprofundata a obiectivelor generale ale auditului intern; 3. prezentarea tematicii si obiectivelor misiunii de audit, programului de audit etc; 4. stabilirea persoanelor cu care auditorii trebuie sa lucreze, fie pentru a efectua teste, fie pentru a lua interviuri si a culege informatii precum si stabilirea calendarului ntlnirilor; 5. logistica misiunii; 6. prezentarea procedurilor de audit. COLECTAREA PROBELOR DE AUDIT Scopul: - Asigurarea unei baze documentare relevante si rezonabile pentru formularea constatarilor si concluziilor auditorilor. Premise: - Colectarea informatiilor si probelor de audit n conformitate cu obiectivele fixate. Se produc astfel probele de audit n baza carora auditorii vor formula constatari, concluzii si propuneri pentru nlaturarea deficientelor identificate. Activitati: Auditorii 1. Efectueaza testarile si procedurile stabilite n programul de audit; 2. Apreciaza daca probele obtinute sunt suficiente, relevante, complete; 3. Colecteaza documente care sa serveasca la argumentarea concluziilor finale; 4. ntocmesc foile de lucru si Fisele de
23

seful misiunii de audit

Identificare si Analiza Problemelor FIAP; 5. Analizeaza si aproba testele; 6. Revede si aproba fisele de lucru si Fisele de Identificare si Analiza Problemelor; 7. n functie de constatarile incluse n FIAP poate propune, sefului Departamentului de Audit Intern, extinderea verificarilor si testelor n limita obiectivelor de audit ale misiunii; Audit 8. n cazuri deosebite, dispune extinderea testelor si verificarilor si orice alte masuri pe care le considera necesare

sef Departament Intern

REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU Scopul : - Pregatirea si organizarea documentelor astfel nct acestea sa reprezinte o baza documentara relevanta, riguroasa si solida pentru formarea unei opinii privind obiectivele auditate. Premise: - Auditorii revad documentele de lucru din punct de vedere al continutului si formei, asigurndu-se ca probele de audit cuprinse n dosarul misiunii de audit intern asigura formarea opiniei. Activitati: 1. Revizuirea documentelor din punct de vedere al continutului si formei. 2. Efectueaza modificarile necesare in documentele ntocmite. 3. Intocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru. ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: - Prezentarea cadrului general, obiectivelor, constatarilor, concluziilor si recomandarilor facute de auditorii interni.
24

Premise: - n elaborarea proiectului de raport de audit intern, auditorii utilizeaza probele de audit consemnate n Fisele de identificare si analiza problemelor si in Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor. Activitati: Auditorii 1. Redacteaza proiectul raportului de audit 2. Precizeaza pentru fiecare constatare din proiectul raportului de audit proba de audit care sustine respectiva constatare; 3. Transmite sefului Departamentului de Audit Intern proiectul raportului de audit mpreuna cu probele de audit; Audit 4. Analizeaza proiectul raportului de audit; 5. Stabileste daca exista constatari n proiectul de raport de audit care trebuie sa fie transmise departamentului juridic pentru revizuire din punct de vedere juridic; 6. Efectueaza modificarile propuse de seful Departamentului de Audit Intern; 7. Include proiectul de raport de audit n dosarul misiunii de audit intern. PROIECT RAPORT DE AUDIT INTERN Pagina de titlu si cuprinsul Cuprinde denumirea misiunii de audit intern. Introducere Se precizeaza denumirea misiunii, tipul de audit si baza legala a misiunii (planul anual de audit, solicitari speciale).
25

sef Departament Intern

Auditorii

Se prezinta datele de identificare a misiunii de audit intern (echipa de auditori, structura/activitatea auditata, durata misiunii de audit, perioada auditata, persoanele contactate n timpul misiunii de audit). Se precizeaza activitatea / activitatile auditata(e) si sunt prezentate informatiile sintetice referitoare la aceasta (acestea). Se prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit intern (caracterul misiunii de audit si tehnicile de audit utilizate: sondaj / verificari exhaustive, documentare; proceduri si metode utilizate; documente utilizate n cursul misiunii; materiale ntocmite n cursul misiunii de audit intern). Sunt sintetizate recomandarile misiunilor de audit anterioare, si sunt subliniate acele recomandari care, pna n momentul derularii prezentei misiuni de audit, nu au fost implementate. Precizarea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate n raportul de audit intern coincid cu cele nscrise n programul de audit. Precizarea elementelor metodologice Sunt precizate: metodologia, tehnicile si instrumentele de audit intern folosite n cadrul misiunii de audit intern. Constatarile si recomandarile auditorilor Auditorul trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit intern n ordinea n care sunt nscrise n programul de audit. Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic, clar, cu trimiteri la anexele raportului de audit intern unde se afla probele de audit retinute. Se prezinta distinct constatarile cu caracter pozitiv (n vederea generalizarii) de constatarile preciznd iregularitatile semnalate, pentru care se precizeaza caile de eliminare a deficientelor semnalate. Concluziile auditorilor sunt formulate n baza constatarilor facute si a probelor de audit retinute. Concluziile trebuie sa fie pertinente, obiective si nu trebuie sa fie disproportionate n raport cu constatarile pe care se bazeaza. Constatarile care implica raspundere juridica vor fi redactate cu precizarea explicita a actelor normative ncalcate si sunt consemnate n acte constatative bilaterale anexate raportului de audit intern. Aceste cazuri vor fi comunicate imediat att conducerii cat si celor ce se ocupa cu Guvernanta.
26

TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: - Activitatea / structura auditata sa aiba posibilitatea de a analiza proiectul raportului de audit si de a formula punctul sau de vedere la constatarile si recomandarile echipei de audit. Premise: - Proiectul raportului de audit transmis la activitatea / structura auditata trebuie sa fie complet, bine fundamentat pe baza probelor colectate, cuprinznd toate opiniile si recomandarile echipei de audit. Activitati: sef Departament Audit 1. Transmite proiectul de raport la structura / activitatea auditata. Intern Structura / entitatea 2. Analizeaza proiectul de raport de audit intern; auditata 3. Solicita, daca se considera necesar, o reuniune de conciliere; 4. Transmite contestatia sa la proiectul de raport n termen de 7 zile de la data primirii proiectului de raport de audit. Audit 5. Analizeaza contestatia depusa de structura auditata; 6. Stabilesc daca se justifica convocarea unei reuniuni de conciliere; 7. Precizeaza n raportul de audit aspectele retinute din contestatia entitatii auditate, daca este cazul; 8. Includ n dosarul misiunii de audit contestatia structurii auditate. REUNIUNEA DE CONCILIERE Scopul: - Discutarea contestatiei depuse de conducatorul structurii / activitatii auditate si a constatarilor si propunerilor formulate n proiectul de raport de audit. Stabilirea calendarului de implementare a recomandarilor si a persoanelor responsabile cu implementarea recomandarilor. Premise: - Reuniunea de conciliere este pregatita de auditori, care formuleaza punctele lor de vedere referitoare la contestatia depusa de entitatea auditata.
27

sef Departament Intern

Auditorii

Activitati: Auditorii 1. Pregatesc, n termen de 15 zile de la primirea contestatiei depuse de structura / activitatea auditata, reuniunea de conciliere;

2. Informeaza conducerea structurii / activitatii auditate asupra locului, datei si orei reuniunii de conciliere; Auditorii, seful 3. Analizeaza constatarile, concluziile Departamentului de audit si intern si conducerea structurii / activitatii recomandarile din proiectul de raport de audit n vederea clarificarii auditate punctelor de vedere divergente. Stabilesc calendarul de implementare a recomandarilor 4. ntocmesc o Minuta a reuniunii de Auditorii conciliere MONITORIZAREA MISIUNII Scopul: - Asigurarea faptului ca n misiunea de audit intern au fost atinse, n conditii de calitate, toate obiectivele stabilite. Premise: - seful Departamentului de Audit Intern raspunde de supervizarea misiunii de audit intern. Activitati: Auditorii 1. Prezinta sefului Departamentului de Audit Intern documentele din dosarul misiunii de audit intern. Audit 2. Stabileste masurile necesare pentru ca misiunea de audit sa-si realizeze obiectivele; 3. Verifica executarea riguroasa a programului de audit al misiunii; 4. Verifica existenta si relevanta probelor retinute de auditori;
28

sef Departament Intern

5. Verifica daca raportul de audit intern este clar, riguros, concis, acopera obiectivele de audit stabilite etc; 6. Verifica daca raportul de audit intern a fost elaborat la termenul fixat. DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN Scopul: - Se urmareste trimiterea raportului de audit intern la persoanele cuprinse n lista de difuzare a raportului. Premise: - Raportul de audit intern este trimis conducerii structurii / activitatii auditate, managementului societatii si celor nsarcinati cu Guvernanta. Activitati: 1. Transmit raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea recomandarilor sefului Departamentului de Audit Intern; sef Departament Audit 2. Semneaza Raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea Intern recomandarilor; 3. Transmit raportul de audit intern si Auditorii planul de actiune pentru implementarea recomandarilor structurii / activitatii auditate, managementului si Comitetului de Audit; Conducatorul structurii / 4. Primeste raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea activitatii auditate recomandarilor Auditorii MONITORIZAREA IMPLEMENTRII RECOMANDRILOR Scopul: - Verificarea masurii n care recomandarile auditorilor au fost implementate. Premise: - Urmarirea implementarii recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor ntreprinse de catre conducerea structurii / activitatii auditate pe baza recomandarilor cuprinse n Raportul de audit intern.
29

Activitati: Auditorii 1. ntocmesc Fisa de urmarire a recomandarilor

2. Verifica implementarea recomandarilor la termenele stabilite; Structura / activitatea 3. Transmite auditorilor, la termenele stabilite, o Nota de informare cu privire auditata la stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor; 4. Sintetizeaza notele de informare seful Departamentului de primite si raporteaza periodic celor Audit Intern nsarcinati in Guvernanta stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor interni subliniind cazurile de nerespectare a termenelor de implementare 4.2. STUDIU DE CAZ 4.2.1. Ministerului Economiei si Finantelor Publice
Ministerul Economiei si Finantelor Publice este una dintre cele mai importante institutii guvernamentale din Romnia, exercitnd o influenta determinanta asupra domeniului economic n general, cu orientare speciala asupra aspectelor financiare. Ministerul Economiei si Finantelor Publice raspunde de administrarea generala a finantelor publice, asigurnd utilizarea prghiilor financiare n concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici. Prin redistribuirea veniturilor, Ministerul Economiei si Finantelor Publice asigura desfasurarea activitatilor din domenii de interes public, cum este cel social, cel economic, cel al apararii nationale si ordinii publice. Prin atributiile ncredintate si structura sa, Ministerul Economiei si Finantelor Publice ndeplineste urmatoarele functii:

elaboreaza si implementeaza politica bugetara a guvernului; elaboreaza si implementeaza politica fiscala a guvernului; coreleaza politicile fiscale si bugetare cu celelalte politici economicosociale; administreaza veniturile statului; administreaza datoria publica; exercita controlul financiar public intern;
30

asigura evidenta centralizata a bunurilor ce constituie domeniul public al statului; elaboreaza si supravegheaza cadrul legal n domeniul contabilitatii; reprezinta interesele Romniei n relatiile internationale, n domeniul sau de competenta; asigura un mediu de afaceri concurential si predictibil. Pentru buna desfasurare a activitatilor reclamate de ndeplinirea functiilor sale, Ministerul Economiei si Finantelor Publice deruleaza, pe plan intern, o serie de functiisuport, care includ: Un management al resurselor umane; Un sistem informatic modern; Un sistem de comunicare interna si externa; Reprezentarea intereselor statului n instantele judecatoresti; Asigurarea legaturii cu Parlamentul, sindicatele, patronatul si alti exponenti ai societatii civile. Fiecare functie are sarcini specifice.
n centrala Ministerul Economiei si Finantelor Publice, n cadrul celor 28 de directii specializate, aflate sub coordonarea unor secretari de stat si a unui secretar general, activeaza 1.418 angajati, din care 75% cu studii superioare.

n teritoriu, organizarea pe Directii Generale ale Finantelor Publice judetene corespunde organizarii administrativ-teritoriale a Romniei. Un numar de 26.295 de angajati, din care 49% cu studii superioare, activeaza n cele 471 de unitati teritoriale alaturi de cei 4.600 angajati ai Directiei Generale a Vamilor. Pe lnga acestia, n subordinea Ministerul Economiei si Finantelor Publice se afla Oficiul Concurentei, cu 400 de angajati. n Romnia, pentru protejarea finantelor publice de influentele rezultate de inflatie, trecerea la privatizare, evolutia cursului valutar, modificarile importante survenite n rolul si structura privatizare, evolutia cursului valutar, modificarile importante survenite n rolul si structura sistemului financiar si bancar, si din necesitatea asigurarii, alocarii fondurilor n conformitate cu destinatiile prevazute de lege, ncepnd cu anul 1993 a fost organizata derularea executiei financiare a sectorului public prin trezoreria statului. Este un sistem nou creat, care reprezinta n fapt o coordonata a
31

reformei sistemului financiar n Romnia si prin care statul si mobilizeaza disponibilitatile de fonduri utilizate direct sau indirect. De asemenea, prin trezoreria finantelor publice se asigura utilizarea resurselor statului cu eficienta sporita de catre institutiile din sectorul public sub controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin lege de catre Parlamentul Romniei, precum si ntarirea raspunderii ordonatorilor de credite n gestiunea banului public. Astfel, s-a realizat organizarea exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor asupra : urmaririi si ndeplinirii obligatiilor cuvenite bugetului de catre agentii economici, persoane fizice sau juridice prin asigurarea evidentei pe platitori; efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale. ORGANIZAREA PUBLICE sI ATRIBUIILE TREZORERIEI FINANELOR

Prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financiare publice. n plus, Trezoreria faciliteaza folosirea de catre Ministerul Finantelor Publice, cu ocazia ntocmirii, aprobarii si executiei bugetului public, a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar si a datoriei publice. Reglementarile legale pe baza carora s-a nfiintat Trezoreria sunt: Legea contabilitatii nr.82/24 decembrie 1991 si Hotarrea Guvernului nr.78/15 februarie 1992. Conform prevederilor acestor acte normative, Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat; constituirea si utilizarea veniturilor proprii ale institutiilor publice, precum si a fondurilor cu destinatie speciala; gestiunea datoriei publice, precum si alte operatii financiare efectuate n contul institutiilor publice, agentilor economici. Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale, n subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, care aplica strategia si programul de guvernare n domeniul finantelor publice. Trezoreria statului este organizata si functioneaza ca directie generala n cadrul Ministerului Finantelor Publice (unitatea de management a trezoreriei statului). Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de ncasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, n conditii de siguranta si n conformitate cu dispozitiile legale. Trezoreria statului este conceputa ca un sistem unitar att la nivel central ,ct si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, n scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public, astfel:
32

la nivel central: Directia generala a Trezoreriei Statului; la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului n cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene; la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii n cadrul Administratiilor Financiare municipale; Trezorerii orasenesti ca servicii n cadrul Administratiilor financiare orasenesti; Trezorerii comunale organizate ca servicii n cadrul Administratiilor financiare comunale Daca la trezoreriile judetene functia de baza o constituie coordonarea, controlul si sintetizarea fluxurilor financiare ale trezoreriilor din teritoriu, trezoreriile din municipii, orase si perceptii sunt unitati direct functionale avnd n principal urmatoarele atributii pe sectoare de activitate: a. Serviciul ( biroul ) ncasare si evidenta veniturilor : verifica documentele de ncasare n numerar si prin virament a veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetelor locale, fondurilor speciale si veniturilor extrabugetare si altor fonduri din pnctul de vedere al legalitatii si ncadrarii corecte; asigura ncadrarea corecta a veniturilor bugetare pe surse si bugete competente n conformitate cu legislatia in viguare; conduce evidenta veniturilor ncasate pe surse, conform subdiviziunilor clasificatiei bugetare aprobate si pe bugete competente, precum si evidenta analitica pe platitori n cazurile stabilite de normele n vigoare; raspunde de pastrarea si evidentierea tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii desfasurate, urmarind circuitul acestora n cadrul legal; verifica si avizeaza prelevarea din venituri bugetare ncasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit, reglementarilor legale; stabileste la finele anului sinteza ncasarii veniturilor pe localitati si, n cadrul acestora, pe bugete competente, cu desfasurarea pe capitole si subcapitole; asigura la finele anului nchiderea conturilor sintetice si analitice de venituri; ndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii desfasurate; urmareste implementarea n operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei de casa la partea de venituri; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazute n normele trezoreriei b. Serviciul (biroul) verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice. exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de ordonatorii de credite, asigurnd n mod deosebit respectarea ncadrarii platilor n limita creditelor bugetare repartizate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum si n limita disponibilitatilor aflate n cont, dupa caz;
33

verifica documentele justificative si deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli si de disponibilitati, aplicnd prevederile din normele metodologice; conduce evidenta analitica a cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului si n cadrul acestora, pe capitole si titluri, precum si a cheltuielilor din fonduri speciale si din venituri extrabugetare pe titulari; verifica documentele privind repartizarea creditelor din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale si asigura evidenta acestora pe subdiviziunile clasificatiei bugetare; verifica documentele privind finantarea investitilor institutiilor publice din fondurile bugetare si extrabugetare, asigurnd evidentierea pe obiective si surse; ntocmeste jurnale zilnice de nregistrare a platilor prin conturile deschise pe seama ministerelor si institutiilor publice, nregistrnd n ordinea cronologica si sistematica operatiile efectuate numai pe baza de documente justificative ( cecuri, ordine de plata, etc ), indicndu-se corect conturile sintetice si analitice; verifica operatiunile nregistrate n conturile de cheltuieli cu creditul conturilor " Casa " si " Cont corespondent al trezoreriei "; transmite, sub semnatura sefului de serviciu, la serviciul administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei statului jurnalele de nregistrare a cheltuielilor si documentele justificative care au stat la baza nregistrarii; conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati deschise pe ministere s institutii publice subordonate si elibereaza extrasele de cont mpreuna cu documentele justificative; conduce evidenta zilnica a platilor n numerar pe simbolurile planului de casa; stabileste plafoane de casa pe institutii si ntocmeste graficul lunar de plati n numerar; ntocmeste periodic si la finele anului sinteza cheltuielilor bugetare si propune masuri pentru realizarea executiei de casa n bune conditii; urmareste executarea creantelor bugetare si a altor creante n conformitate cu legislatia n viguare, prin nfiintarea de popriri asupra disponibilitatilor institutiilor publice si agentilor aconomici aflate n conturi deschise la Trezoreria Ilfov,potrivit titlurilor executorii emise de organele n drept; asigura la finele anului nchiderea operatiunilor n conturile de cheltuieli; verifica si vizeaza bilanturile contabile prezentate de institutiile publice; verifica fisele de calcul a dobnzilor la vedere si depozit, urmarind exactitatea soldurilor zilnice pentru conturile purtatoare de dobnda, precum si respectarea termenelor scadente pentru dobnzile la depozit; urmareste implementarea n operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei de casa la partea de cheltuieli; ndosariaza si arhiveaza documentele care au facut obiectul activitatii serviciului;
34

c.

raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii, urmarind circuitul legal al acestora; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea Directiei Generale, care sunt prevazute n normele trezoreriei. Serviciul (biroul) casierie-tezaur, vnzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie efectueaza operatiunile de ncasari si plati n numerar pe baza documentelor de ncasari si plati verificate de serviciul (compartimentul) ncasarea si evidenta veniturilor sau verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice, dupa caz; verifica, numara si mpacheteaza corespunzator numerarul ncasat, ntocmeste jurnalele caselor de ncasari si de plati si al casei-tezaur; conduce zilnic evidenta intrarilor si iesirilor de numerar, stabileste soldul zilnic, confrunta soldul zilnic din jurnalul de casa cu cel faptic existent n casierie; ridica numerar din contul de disponibil deschis la Banca Nationala n scopul asigurarii necesarului de numerar pentru efectuarea platilor prin casierie; urmareste ncadrarea n plafonul de casa si depune suma ce depaseste plafonul n contul trezoreriei statului deschis la banca comerciala sau la directia judeteana de trezorerie si contabilitate publica, dupa caz; asigura integritatea si securitatea numerarului existent n casierie n timpul zilei operative, depozitarea n conditii de siguranta la finele zilei operative, nchiderea si sigilarea caselor n prezenta directorului adjunct si a detinatorului de chei si predarea sub semnatura n grija celor n drept la finele zilei operative; urmareste circuitul documentelor de ncasari si plati n numerar n scopul asigurarii integritatii acestora; ndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii; ntocmeste periodic situatii privind miscarea numerarului, pe care le transmite n termen; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazute n normele trezoreriei; asigura pastrarea si utilizarea, cu ajutorul evidentei specifice pentru documentele cu regim special, a certificatelor de trezorerie n forma materializata si dematerializata, pe emisiuni distincte si, n cadrul acestora, pe termene, scadente si valori nominale; organizeaza si efectueaza operatiunile de ncasare din vnzarea certificatelor de trezorerie n cadrul termenelor de ncepere si nchidere a emisiunilor; la rascumpararea certificatelor de trezorerie,asigura rambursarea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vndute si prezentate de persoanele fizice,inclusiv a dobnzii aferente perioadei subscrise, ca si a dobnzii la vedere pentru certificatelede trezorerie transformate n certificate de depozit, asigurnd n acest scop numerarul necesar;
35

conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate n certificate de depozit, vndute populatiei, a celor rascumparate, pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire, precum si dobnzilor aferente acestora; urmareste ncadrarea dobnzii acordate din bugetul de stat si din bugetul trezoreriei statului n creditele bugetare deschise si repartizate cu aceasta destinatie; ntocmeste balantele de verificare, precum si situatiile de raportare zilnice si periodice privind vnzarea si rascumpararea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finantelor Publice; urmareste circuitul strict al tuturor documentelor legate de vnzarea si rascumpararea certificatelor de trezorerie; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazute n normele trezoreriei.

d. Serviciul (biroul) contabilitatea trezoreriei statului asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, a veniturilor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea n conturile sintetice si analitice, n ordine cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor de ncasari si plati, pe baza documentelor justificative si a planului de conturi; asigura efectuarea operatiunilor de decontare interna si cele prin directia judeteana de trezorerie si contabilitate publica; pregateste si elibereaza zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri si cheltuieli, precum si pentru conturile de disponibilitati; ntocmeste lucrari privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale si extrabugetare, precum si a contului trezoreriei statului; ntocmeste zilnic si lunar balante de verificare,pe care le analizeaza; nregistreaza dobnzile legale la fonduri speciale si alte disponibilitati purtatoare de dobnda, conform legii; exercita sarcinile specifice legate de operatiunile cu numerar; urmareste implementarea n operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei bugetare de casa; acorda viza de control financiar preventiv pentru operatiunile specifice activitatii de trezorerie; asigura lucrarile de ncheiere a executiei financiare la finele anului, precum si ntocmirea bilantului contabil anual si trimestrial; ndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii; ndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii, care sunt prevazute n normele trezoreriei.
36

e. Compartimentul administrarea conturilor agentilor economici verifica documentele prezentate si deschide pe seama agentilor economici, conturi aplicnd prevederile din normele metodologice; exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de agentii economici asigurnd respectarea ncadrarii platilor n limitele disponibilitatilor aflate n cont; ntocmeste jurnale zilnice de nregistrare a platilor prin conturile deschise, nregistrnd n ordine cronologica si sistematica operatiunile efectuate numai pe baza de documente justificative, indicnd corect conturile sintetice si analitice; verifica operatiunile nregistrate n conturi cu creditul contului "Cont corespondent al trezoreriei", precum si operatiunile privind platile pentru impozite si taxe datorate; transmite, sub semnatura sefului de serviciu, la serviciul administrarea si contabilitatea contului general al trezoreriei statului jurnalele de nregistrare a cheltuielilor si documentele justificative care au stat la baza nregistrarii; urmareste executarea creantelor bugetare n conformitate cu legislatia n viguare, prin nfiintarea de popriri asupra disponibilitatilor agentilor economici aflate n conturi deschise la trezoreria statului, potrivit titlurilor executorii emise de organele n drept; verifica lunar dobnzile calculate si evidentiate n extrasele de cont pentru disponibilitatile aflate n conturile de disponibilitati ale agentilor economici si stabileste masuri de aplicare a modificarilor referitoare la plata dobnzilor reglementate de acte normative; transmite agentilor economici extrasele de cont mpreuna cu documentele justificative; ndosariaza si arhiveaza documentele ce au facut obiectul activitatii serviciului; raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii, urmnd circuitul legal al acestora; ntocmeste periodic situatii n vederea realizarii de raportari sau informari; ndeplineste si alte atributii repartizate de conducerea unitatii.

4.2.2. Studiu de caz Studiul de caz este realizat in cadrul Administratiei Finantelor Publice Tg Mures, Directia de Trezorerie Tg Mures, Serviciul (biroul) casierie-tezaur, vnzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie.

37