UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA MASTER ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

CONF. UNIV. DR. ANIȘOARA BĂBĂLĂU

ABSOLVENT,

SENDRE ANA-MARIA

2023
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA MASTER ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

ANALIZA RAPORTULUI
PUBLIC
AL AUTORITĂȚII DE AUDIT
PENTRU ANUL 2020

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

CONF. UNIV. DR. ANIȘOARA BĂBĂLĂU

ABSOLVENT,

SENDRE ANA-MARIA

2023
 Cuprins

Introducere………………………………………………

Capitolul I - Cadrul general al auditului public intern……

1.1 Definiția, rolul și obiectivele auditului public intern……….

1.2 Aspecte legale și organizatorice privind auditul public intern…..
1.3 Domeniul de aplicare și caracteristicile auditului public intern….

Capitolul II – Raportul public al Autorității de Audit pe anul 2020

2.1 Definiția, rolul și obiectivele Autorității de Audit

2.2 Acțiuni de audit vizând programele și fondurile aferente perioadei de

programare 2014-2020

2.2.1 Auditul de sistem

2.2.2 Auditul de operatiuni

2.2.3Auditul conturilor

2.2.4 Auditul de follow-up

2.2.5 Rapoartele anuale de control și opiniile de audit

2.3 auditul suplimentar la solicitarea Comisiei Europene

2.4 Considerații generale si concluzii

Capitolul III – Studiu de caz - Desfășurarea unei misiuni de audit în cadrul
Primăriei Voineasa, județul Olt…………….

3.1 Prezentare Instituție și pregătirea misiunii de audit……………….

3.1.1 Inițierea auditului…………….

3.1.2 Colectarea și prelucrarea informațiilor………

3.1.3 Deschiderea intervenției la fața locului………………..

3.2 Raportul de audit

3.3 Concluzii…………………………………….

Capitolul IV – Concluzii, opinii critice și contribuții personale

Bibliografie
 Introducere

Într-o economie globală şi bazată pe cunoştinţe, în care informaţia

reprezintă al doilea factor important după resursele umane, auditul şi controlul
sistemelor informaţionale devine din ce în ce mai important, ca urmare a
impactului competitiv pe care îl are tehnologia informaţiei asupra mediului de
afaceri. Mediul economic și tehnologia se află în continuă schimbare; ceea ce a
fost valabil ”ieri”, poate fi depăşit ”mâine”. În consecinţă, menţinerea
echilibrului necesită permanente acţiuni corective.
Auditorul viitorului se va confrunta şi în multe cazuri deja se confruntă,
cu competiţia agenţilor fiscali, a consultanţilor de afaceri, a contabililor
necalificaţi, a analiştilor financiari şi a diverşilor alţi consultanţi. De aceea
auditorii trebuie să se axeze pe punctele lor tari tradiţionale, precum
independenţa şi grija pentru interesul public, prin migrarea către activităţi cu o
valoare adăugată înaltă, urmărind să-şi dezvolte cunoştinţele printr-o
perfecţionare continuă. Orice profesie, şi cea de auditor, are drept caracteristică
fundamentală acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public. Interesul
public reprezintă binele comunităţii de indivizi şi instituţii pe care o deserveşte
un auditor profesionist.
Funcţia de auditor intern are o apariţie relativ recentă în viaţa unei
întreprinderi sau instituţii. Apariţia auditorilor interni a fost generată de criza
economică din anul 1929 din S.U.A., care în perioada crizei au căpătat
cunoştinţe necesare, şi au fost folosiţi şi în continuare. Deşi ei au lărgit puţin
câte puţin domeniul de aplicare, funcţia de audit intern este încă la primii ei paşi,
astfel că începând cu anii ’80 originalitatea şi particularităţile auditului intern se
conturează cu adevărat.
Se poate spune că: “Auditorul intern nu este cineva care face lucrurile, ci este
cineva care priveşte cum sunt făcute aceste lucruri”.

Capitolul I – Cadrul general al auditului public intern

1.1 Definiția, rolul și obiectivele auditului public intern

Potrivit legislaţiei actuale privind auditul public intern, activitatea de audit

intern se definește ca fiind „activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care
dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi
cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea
publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică,
care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare”1.
Această definiţie stabileşte câteva trăsături caracteristice auditului public
intern, care se pot enunţa astfel:
a) Auditul public intern este o activitate desfăşurată în cadrul entităţilor
publice2. Fiind o activitate desfăşurată la nivelul sectorului administraţie publică,
aceasta este reglementată pe baza legilor şi normelor elaborate de Ministerul
Finanţelor Publice. Normele elaborate au caracter general, fiecare sector de
activitate având obligaţia să-şi elaboreze norme proprii în funcţie de specificul
activităţii.
b) Auditul public intern este o activitate independentă. Activitatea de audit
1
art. 1 şi 2. Din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern,cu modificările și completările
ulterioare
2
Entităţile publice cuprind autorităţile publice, instituţiile publice, companiile/societăţile naţionale,
regiile autonome, societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar
majoritar.
trebuie să fie independentă, iar auditorii interni trebuie să fie obiectivi în
realizarea sarcinilor lor. Aceste trăsături reies din standardele elaborate de I.I.A.(
Institutul Auditorilor Interni) şi se referă la independenţa organizaţională
(auditorul intern raportează la cel mai înalt nivel de conducere al entităţii).
Această activitate este asigurată de persoane care au calitatea de angajaţi ai
instituţiei la care efectuează auditul, însă pentru a li se asigura independenţa,
aceştia sunt organizaţi la nivelul unui serviciu funcţional aflat în subordinea
directă a conducătorului instituţiei publice, iar angajarea sau destituirea acestor
persoane se face numai cu acordul şefului compartimentului de audit de la
instituţia superioară sau aflată în coordonare.
c) Auditul public intern este o activitate obiectivă. Obiectivitatea acestei
activităţi decurge din faptul că auditorul este o persoană cu un înalt grad de
pregătire profesională şi calitatea de auditor îi conferă un grad sporit de
independenţă faţă de conducerea instituţiei. În sprijinul obiectivităţii activităţii
vine şi Norma de audit nr.1120- „Obiectivitatea individuală”, care arată că
„auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială lipsită de prejudecăţi şi să
evite conflictele de interese”3.
Obiectivitatea unui auditor este considerată a fi afectată atunci când acesta
realizează o misiune de asigurare pentru o activitate pentru care a fost
responsabil în cursul anului precedent.
d) Auditul public intern dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna
administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice. Această trăsătură decurge din
faptul că auditorii interni dau dovadă de obiectivitate profesională, colectând,
evaluând şi comunicând informaţii legate de activitatea sau procesul examinat.
Activitatea de audit intern are ca scop principal informarea managerului în
vederea administrării mai eficiente a activităţii entităţii. Auditorul are un rol de
consiliere, acesta informând responsabilii departamentelor şi conducătorul

3
Norme profesionale ale auditului intern, Ministerul Finanţelor Publice şi Institut de l’Audit Interne
(IFACI)
unităţii de deficienţele constatate în diversele activităţi auditate în scopul
corectării acestor deficienţe. Deci auditorul intern are rolul de a consilia, a asista
sau a recomanda şi în nici un caz de a folosi măsuri coercitive în vederea
remedierii deficienţelor. Nu trebuie să confundăm auditul public intern, care este
o funcţie a conducerii, cu sistemul de control intern, care este un proces prin
care conducerea controlează cum se îndeplinesc obiectivele stabilite.
Auditul public intern este o funcţie a conducerii la nivelurile unde este
organizat, iar sistemul de control intern este un proces prin care conducerea
instituţiei publice respective controlează modul cum se îndeplinesc obiectivele
stabilite. Sistemul de control intern constituie obiectiv de analiză şi evaluare
pentru auditul public intern la toate nivelurile.
Obiectivele serviciului de audit public intern, aşa cum sunt reglementate în
lege4sunt:a) asigurarea obiectivă şi consilierea destinate să îmbunătăţească
sistemele şi activităţile entităţii publice;b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor
entităţii publice printr-o abordare sistematică şi metodică prin care se evaluează
şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea
riscului, a controlului şi a proceselor administrării.
Printr-o abordare mai largă, obiectivele serviciului de audit public intern se
pot definii astfel:
- ajută entitate publică prin opiniile şi recomandările auditorilor interni;
- asigură o mai bună gestionare a riscurilor;
- asigură o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului;
- asigură o mai bună monitorizare a conformităţii activităţii entităţii publice cu
regulile şi procedurile existente;
- asigură o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabil şi corect;
- îmbunătăţesc calitatea managementului, a controlului şi auditului intern;
- îmbunătăţesc eficienţa şi eficacitate operaţiunilor.
Pentru realizarea obiectivelor trebuie să se asigure un echilibru între sarcini,
4
art. 3din Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare,.
competenţe, responsabilităţi şi să se definească proceduri.
Procedurile reprezintă paşii ce trebuie urmaţi şi cuprind algoritmul pentru
realizarea sarcinilor, exercitarea competenţelor, existenţa activităţilor de control
în punctele cheie şi angajarea responsabilităţilor.
Pe baza procedurilor, se monitorizează existenţa şi funcţionalitatea controlului
intern, ceea ce ne va da posibilitatea să constatăm dacă: este integrat în sistemul
de management al fiecărei componente structurale a entităţii publice; intră în
grija personalului de la toate nivelurile; oferă o asigurare rezonabilă atingerii
obiectivelor, începând cu cele individuale şi terminând cu cele generale.
În practică, există două categorii de proceduri:
- procedurile generale date de cadrul normativ, respectiv de legi, norme
metodologice, precizări/instrucţiuni, elaborate de entitatea publică, în vederea
organizării aplicării unor reglementări de rang superior, aprobate de
conducătorul entităţii publice sau chiar de guvern;
- proceduri specifice pentru fiecare activitate a entităţii publice sub forma
metodologilor de lucru, care trebuie să fie:
a) scrise şi formalizate pe suport de hârtie şi/sau electronic, care să conţină pe
fluxurilor operaţiilor, activităţi de control, responsabilităţi, modele de documente
cu exemplificări, respectiv formalizate, cunoştinţele individuale şi colective care
trebuie stocate şi puse în ordinea care să corespundă scopurilor entităţii publice
şi aprobate de management;
b) simple şi specifice, pentru ca executanţii să le poată utiliza, cu respectarea
cadrului normativ, pentru fiecare domeniu al entităţii publice;
c) completate şi actualizate în mod permanent, în funcţie de evoluţia
reglementărilor şi practicii în materie;
d) aduse la cunoştinţa executanţilor pentru a fi discutate, însuşite şi aplicabile
în mod uniform.
Potrivit organigramei Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
aprobată prin Hotărârea Guvernului5, Direcţia Audit Public Intern a fost
concepută ca o structură distinctă şi independentă subordonată nemijlocit
ministrului, ceea ce corespunde prevederilor legii6..
Auditul public intern nu este responsabil de nici o activitate sau procedură
care va face ulterior obiectul de activitate al auditului public intern. În acelaşi
timp, membrii direcţiei de audit public intern nu contribuie sub nici o formă la
elaborarea unui act normativ, operaţiuni sau proceduri care ulterior vor fi
auditate, nu se implică în nici o activitate internă a vreunei instituţii publice
subordonate Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Pentru acţiunile
lor întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora,
auditorii publici interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie. Acestea
reprezintă condiţii minime pentru asigurarea independenţei auditului public
intern.
Obiectivele misiunii de audit public intern sunt:
- asigurarea conformităţii procedurilor şi operaţiunilor cu normele juridice –
auditul de regularitate;
- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmărite şi examinarea impactului
efectiv – auditul de performanţă;
Obiectivul general al unui audit este acela de a furniza asigurarea că
procedurile examinate sunt complete şi întocmite cu acurateţe, iar operaţiile s-au
efectuat în conformitate cu legile şi reglementările relevante în vigoare.
Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 faze:
- detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la
realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului);
- definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le
îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor
aferente (ce trebuie evitat);
5
prin anexă la H.G. nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor.
6
art.10, alin.1 Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările
ulterioare,.
 - determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să
atingă obiectivul şi să
În definirea tipurilor de audit public intern se arată:
a) auditul de sistem reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de
conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează
economic, eficace şi eficient pentru identificarea deficienţelor şi formularea de
recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei examinează dacă criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru
evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele
c) auditul de regularitate reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul
respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care
le sunt aplicabile.
Standardele INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de
Audit) stabilesc că auditul performanţei este:

a) auditul economicităţii activităţilor administrative în raport cu principiile

şi practicile unui management performant;

b) auditul eficienţei utilizării resurselor umane, financiare, a altor resurse,

incluzând examinarea sistemelor informaţionale, a modului de măsurare şi
urmărire a indicatorilor de performanţă, precum şi a procedurilor urmate de
entitatea auditată pentru remedierea deficienţelor identificate;
c) auditul eficacităţii performanţei referitoare la îndeplinirea obiectivelor
entităţii auditate şi auditul impactului efectiv al activităţii entităţii în comparaţie
cu impactul planificat al acesteia.
Se consideră că un audit al performanţei este un audit al economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii, o combinaţie a două dintre acestea sau poate fi un audit
complet ce înglobează toate cele trei componente. Auditul performanţei
analizează dacă „banii publici au fost bine cheltuiţi”, examinându-se în principal
măsurile întreprinse de entităţile auditate cu privire la respectarea principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Acest tip de audit solicită adesea
auditorului examinarea rezultatelor din punct de vedere al celor „3E”, folosind
raţionamentul său profesional.
Auditul de regularitate sau de conformitate, constă în examinarea acţiunilor
asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului
public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi
metodologice, conform normelor legale. Auditul de regularitate compară regula
cu realitatea, ceea ce ar trebui să fie cu ceea ce este, pe baza unui sistem de
referinţe. Regularitatea se observă în raport cu regulile interne ale entităţii, iar
conformitatea se stabileşte în raport cu dispoziţiile legale şi reglementate. În
ambele cazuri se compară realitatea cu sistemul de referinţă propus.
Auditul de regularitate parcurge următoarea filieră:
- informarea cu privire la ceea ce ar trebui să fie;
- semnalarea dezechilibrelor, a aplicaţiilor care nu s-au efectuat, a
interpretărilor greşite a dispoziţiilor stabilite;
- analiza cauzelor şi consecinţelor;
- recomandarea a ceea ce trebuie făcut pentru ca pe viitor să fie aplicate
regulile;
- raportarea rezultatelor celui auditat.
Auditul de sistem prezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de
conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează
economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de
recomandări pentru corectarea acestora. Aflat pe treapta superioară a evoluţiei
auditului intern, auditul de sistem reprezintă o confruntare între politicile şi
strategiile entităţii pentru verificarea coerenţei globale a sistemului.
Auditul de sistem fiind un audit care vizează analiza riscurilor prezintă
următoarele caracteristici:
 - este potrivit entităţilor care au atins un nivel foarte matur al gestionării
riscurilor;
- este ceea ce se doreşte şi în România;
- nu este principalul punct de interes al actualei legi a auditului intern;
- preia un risc major deja identificat;
- auditează cât de bine este gestionat acest risc de către organizaţie.

1.2 Aspecte legale și organizatorice privind auditul public intern

Activitatea de audit intern se desfăşoară pe baza unui cadru metodologic

general care a fost elaborat în conformitate cu standardele de audit intern şi buna
practică internaţională recunoscută în domeniu. Acesta cuprinde: normele
aplicabile compartimentului de audit intern şi auditorilor interni (normele de
calificare şi normelor de funcţionare) şi prezintă în detaliu sistemul derulării
misiunilor de audit intern, astfel încât auditorii să aibă la dispoziţie un îndrumar
complet pentru activitatea desfăşurată. Pe baza acestui cadru metodologic
general, entităţile din sistemul public şi-au dezvoltat propriile metodologii de
audit intern după care îşi desfăşoară activitatea, necesitate derivată din caracterul
de independenţă profesională a auditorilor interni în exercitarea funcţiei. De
asemenea, pentru auditarea corespunzătoare a fondurilor europene trebuie
elaborate norme specifice, ca cerinţă a trecerii la utilizarea fondurilor în sistem
descentralizat.
Pregătirea unui plan de sarcini de audit este vitală, ca fază în procesul de
auditare. Auditarea implică colectarea şi analizarea unor informaţii suficiente
spre a se ajunge la concluzii vitale. Resursele disponibile pentru acest proces
sunt totdeauna limitate. Elaborarea planului de auditare este „motorul” necesar
spre a reconcilia activitatea de controale ce trebuie efectuate, cu resursele
disponibile pentru îndeplinirea lor. Un bun plan de audit este unul care,
implementat în mod adecvat, prezintă probabilitatea maximă de îndeplinire a
obiectivului auditării, respectându-se resursele disponibile şi cu o minimă
alocare de resurse pentru acele sarcini din plan care se dovedesc, pe parcurs, ca
fiind necesare.
Un plan de audit trebuie să cuprindă următoarele elemente7:
1. Cadrul legal de efectuare al auditării;
2. Scurtă descriere a activităţii, programului sau a organizaţiei auditate,
incluzând şi rezultatele auditărilor din anii precedenţi, precum şi impactul
acestora;
3. Motivele pentru care se face auditul;
4. Factorii care influenţează procesul de audit, mai ales restricţiile de resurse
materiale;
5. Evaluarea riscurilor;
6. Obiectivele auditului, anvergura sa şi modul abordării (praguri de resurse
alocate, sistemele ce trebuie evaluate şi testate, metodologii planificate spre a se
utiliza, strategii de eşantionare, dimensiunea anticipată a eşantionului);
7. Resurse necesare: auditorii utilizaţi, experţi din exterior, cerinţe privind
deplasările, bugetele alocate;
8. Preţul care va fi cerut pentru efectuarea auditului (dacă este cazul);
9. Responsabilităţi pentru instituţia de audit;
10. Datele pentru efectuarea diferitelor etape ale auditului, incluzând şi data
prevăzută pentru proiectul de raport final;
11. Forma raportului final de control, conţinutul său, şi beneficiarii acestuia;
Pe parcursul fazei de planificare a sarcinilor auditului, auditorul
principal trebuie să se asigure că obţine următoarele rezultate, pe care le
transmite celor în drept să le ştie:
- auditorul principal trebuie să facă cunoscut cadrul legal şi temeiul legal care
stă la baza controlului, şi să transmită modificările legislaţiei în vigoare;
- să obţină cât se poate de multe informaţii spre a înţelege modul de

7
Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern şi Guvernanţă Coorporativă, Editura
Universitară, Bucureşti,2008, pp.128-129
funcţionare a domeniului, organizaţiei sau activităţii care constituie obiectul
auditării;
- să stabilească canalele potrivite de contact, informare şi relaţii cu organizaţia
controlată.
Auditul intern este o activitate planificată. În această etapă auditorii îşi
definesc planul de activitate viitor, atât cel strategic cât şi cel anual, focalizând
domeniile în care se pot manifesta riscuri semnificative care pot limita sau chiar
împiedica entitatea publică să-şi atingă obiectivele programate.
Auditul public intern are următoare organizare:
- Comitetul pentru Auditul Public Intern (CAPI)
- Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)
- compartimentele de audit public intern din entităţile publice8.
Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:
- conducătorul instituţiei publice are obligaţia instituirii cadrului organizatoric
şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern;
- la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice,
auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de
compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice;
- conducătorul entităţii publice subordonate poate stabili şi menţine un
compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice de la
nivelul ierarhic imediat superior, iar dacă acest compartiment nu se înfiinţează,
auditul entităţii respective se efectuează de compartimentul de audit public
intern al entităţii publice de la nivelul ierarhic imediat superior9.
Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directă a
conducerii unităţii. Prin atribuţiile sale, el nu trebuie să fie implicat în elaborarea
procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului

8
art.4 din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare,

9
art.9 din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare
public intern10.
Compartimentul de audit public intern au următoarele atribuţii:
- elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi
desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI sau organului ierarhic superior, în
cazul entităţilor publice subordonate;
- elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
- efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi
eficacitate;
- informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de conducătorul
entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
- raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor
rezultate din activităţile de audit;
- elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
- în cazul identificării unor nereguli sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate11.

1.3 Domeniul de aplicare și caracteristicile auditului public

intern

Domeniile auditate cuprind în mare măsură funcţiile suport (procesul

bugetar, financiar-contabilitate, achiziţii publice, resurse umane, juridic,
informatică) şi mai puţin funcţiile specifice ale entităţilor publice. Auditul public
intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică,
inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi
utilizarea fondurilor publice , precum şi la administrarea patrimoniului public.
Indiferent de tipul de audit pe care-l desfăşoară, auditorii publici trebuie
10
art.10din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare,
11
I.G.Ţara, M.Bucurean, „Auditul public intern”, în revista Controlul economic financiar nr. 6/2004, pp.
28-30.
să reunească în dosarul de lucru documente suficiente şi cu valoare probatorie,
mai ales în ceea ce priveşte baza planificării documentelor auditate, activitatea
desfăşurată şi constatările auditorului12.
Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la trei ani,
având următoarele obiective, fără a se limita la acestea:
- angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii
de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
- plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
- vânzarea, gajarea concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul
privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
- concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unităţilor administrativ-teritoriale;
- constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a
titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
- alocarea creditelor bugetare;
- sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
- sistemul de luare a deciziilor;
- sistemul de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de
sisteme;
- sistemele informatice13.
Planul de audit cuprinde următoarele elemente:
- scopul misiunii de audit;
- obiectivele misiunii de audit;
- identificarea activităţii sau operaţiunii supuse auditului intern;
- identificarea unităţii la care se va desfăşura acţiuni de auditare;

12
M. Ghiţă, E. Vasile, M. Popescu, “ Documenţia auditului”, în revista Control economic financiar nr.
6/2004, pp. 31-32.
13
art.13 şi 14 din Legea nr.672/2002, privind auditul public intern, cu modificările și completările
ulterioare
 - durata acţiunii de auditare;
- perioada supusă auditării;
- numărul de auditori antrenaţi în acţiunea de auditare;
- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de
specialitate;
- numărul de auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile de audit intern
din cadrul structurilor deconcentrate;
La baza activităţii de certificare a situaţilor financiare stau următoarele
principii:
- exhaustivitatea – toate operaţiunile care privesc entitatea publică sunt
înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative;
- realitatea – toate informaţiile prezentate prin conturile anuale trebuie să poată
fi justificate şi certificate;
- corecta înregistrare în contabilitate şi corecta prezentare în conturile anuale a
operaţiunilor.
Raportul privind certificarea situaţiilor financiare se caracterizează prin faptul
că:
- cuprinde o prezentare sintetică a modului de efectuare, a materialelor,
documentelor şi a actelor examinate, a tehnicilor, metodelor şi a procedurilor
utilizate;
- se întocmeşte în trei exemplare: unul însoţeşte situaţiile financiare, al doilea
rămâne la auditor, iar al treilea rămâne la cel auditat.
 Capitolul II – Raportul public al Autorității de
Audit pentru anul 2020

2.1 Definiția, rolul și obiectivele Autorității de Audit

Autoritatea de Audit (AA) din cadrul Curții de Conturi a României

(CCR), este, potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții de Conturi14, republicată, cu completările și modificările ulterioare,
singura autoritate națională competentă să efectueze audit public extern în
conformitate cu legislația europeană și națională asupra modului de
gestionare a fondurilor aferente asistenței financiare acordate României de
către Uniunea Europeană (UE).
Autoritatea de audit are o structură centrală, cu sediul în București, și
opt direcții regionale de audit, câte una în fiecare regiune de dezvoltare a
României, fiind independentă operațional față de celelalte structuri ale CCR.
Autoritatea de audit este responsabilă de auditarea modului în care
fondurile europene nerambursabile acordate României de către UE sunt
utilizate cu respectarea condițiilor pentru care acestea au fost acordate.
Aceste fonduri sunt destinate implementării politicilor europene, concepute
pentru a aduce beneficii cetățenilor, întreprinderilor, fermierilor și administrațiilor
publice din Europa, cum ar fi Politica de Coeziune (PC), Politica Agricolă
Comună (PAC), alte politici stabilite la nivelul Uniunii, al căror scop principal îl
reprezintă:
 reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale dintre nivelurile de
dezvoltare ale diferitelor regiuni;
 consolidarea creșterii, concurenței și ocupării forței de muncă;
 creșterea productivității agricole pentru a garanta siguranța aprovizionării cu

14
Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,cu modificarile și
completarile ulterioare
 hrană la prețuri rezo- nabile pentru consumatori și stabilizarea piețelor, precum
și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultorii UE.
Conform datelor de la 31.12.2020, pentru cadrul bugetar 2014-2020,
România are la dispoziție 43,6 miliarde euro alocate din bugetul UE, fonduri
destinate în principal dezvoltării economice, creării de noi locuri de muncă și
asigurării unor condiții mai bune de viață, inclusiv pentru populația din mediul
rural, asigurării securității alimentare, prevenirii dezastrelor și susținerii reacției
la acestea, atenuării efectelor climatice în special prin măsuri de adaptare bazate
pe o utilizare mai eficientă a resurselor și pe eliminarea treptată a subvențiilor
dău- nătoare mediului, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și
cu obiectivele specifice politicilor derulate la nivelul UE.
Autoritatea de audit îndeplinește rolul de auditor extern pentru fondurile
europene nerambursabile alocate României și își desfășoară activitatea potrivit
standardelor internaționale de audit, în baza atribuțiilor și competențelor stabilite
prin prevederile regulamentelor europene și ale Legii nr. 94/1992 privind
organizarea și funcționarea
Curții de Conturi, republicată, exercitarea acestora fiind în acord cu
prevederile constituționale ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană.
Prin intermediul misiunilor de audit desfășurate anual, autoritatea de audit
urmărește, în principal:
1. evaluarea bunei funcționări a SMC instituite la nivel național pentru gestionarea
asistenței financiare nerambursabile UE (auditul de sistem);
2. verificarea pe bază de eșantion reprezentativ a legalității și regularității
cheltuielilor declarate CE (auditul de operațiuni);
evaluarea integralității acurateței și realității informațiilor prezentate în
conturile prezentate anual CE (auditul conturilor). Pentru fondurile destinate
agriculturii, autoritatea de audit îndeplinește rolul de organism de certificare.
Concluziile verificărilor efectuate sunt reflectate în conținutul opiniei de
audit emise anual în baza rezultatelor tuturor activităților de audit și a evaluării
caracterului generalizat al erorii, prin compararea acestuia cu pragul de
semnificație stabilit în planificarea auditului, al cărui nivel acceptat de către CE
prin regulamentele europene este de 2% din valoarea cheltuielilor declarate.
Dincolo de acest prag, rata de eroare este considerată semnificativă.
Opinia de audit emisă de autoritatea de audit reprezintă o asigurare
rezonabilă comunicată CE cu privire la funcționarea SMC, legalitatea și
regularitatea operațiunilor, precum și cu privire la integralitatea, acuratețea și
veridicitatea informațiilor prezentate în conturi.
Prin activitatea sa, autoritatea de audit contribuie la creșterea eficienței
sistemelor de control intern ale entităților auditate în protejarea intereselor
financiare ale UE și ale statelor membre, la îmbunătățirea cadrului procedural și
la întărirea disciplinei financiare la nivelul entităților implicate în gestionarea și
implementarea fondurilor europene, fiind un canal direct de comunicare între
instituțiile naționale și cele europene, rapoartele sale de audit fiind destinate atât
autorităților naționale auditate, cât și CE.
Constatările autorității de audit nu reprezintă doar un mijloc prin care sunt
prezentate deficiențele rezultate în urma verifi- cărilor de audit, deficiențe care
impun măsuri de remediere punctuale, ci și un instrument de ghidare/ orientare
și prevenție cuprinzător, obiectiv și necesar entităților auditate în a lua măsurile
adecvate pentru a evita în viitor recurența unor deficiențe de natura celor
menționate în conținutul rapoartelor de audit.
De asemenea, prin rapoartele pe care le elaborează, autoritatea de audit
contribuie, în egală măsură, la îmbunătățirea perfor- manței generale a sistemului
național de management și control al fondurilor europene nerambursabile de care
beneficiază România de la UE și la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile
publice.
 2.2 Acțiuni de audit vizând programele și fondurile aferente
perioadei de programare 2014-2020

În cursul perioadei de raportare a prezentului raport public au fost întocmite

70 de rapoarte de audit, din care 69 de rapoarte sunt aferente perioadei 2014-2020,
iar un raport vizează perioada de programare 2007-2013.
Activitatea specifică de audit derulată de AUTORITATEA DE AUDIT a
cuprins:
 pentru perioada de programare 2014-2020 – elaborarea unui număr de 53 de
rapoarte de audit și 16 rapoarte anuale de control însoțite de opiniile de audit
pentru anul contabil 2020;
 pentru perioada de programare 2007-2013 – un raport de audit elaborat în urma
derulării unei misiuni suplimentare de audit la solicitarea CE, în vederea
închiderii Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
(PODCA).
În cadrul acțiunilor de audit efectuate pentru perioada de referință a
raportului public au fost supuse verifi- cărilor 563 de entități (publice și
private) și au fost auditate peste 1.107 cereri de rambursare/plată din
fondurile europene solicitate la decontare de beneficiarii de fonduri. Valoarea
totală a cheltuielilor auditate a fost de 4.807.922 mii lei, ceea ce reprezintă 16,73
% din totalul cheltuielilor declarate CE în anul contabil 2020, respectiv suma de
28.741.206 mii lei.
În urma verificării cheltuielilor declarate pentru cele două perioade de
programare au fost identificate nereguli cu impact financiar în eșantionul auditat
în sumă totală de 73.080 mii lei, din care nereguli ca urmare a nerespectării unor
cerințe de eligibilitate în sumă de 18.032 mii lei și corecții financiare aplicate la
valoarea contractelor pentru abateri de la normele privind achizițiile, în sumă de
 55.048 mii lei15.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții de Conturi, autoritatea de audit din cadrul CCR a fost
stabilită ca autoritate responsabilă cu auditarea fondurilor UE de care beneficiază
România.
În ceea ce privește FESI, anul contabil stabilit prin regulamentele europene
începe la data de 1 iulie anul anterior de raportare (anul „n-1”) și se încheie la
data de 30 iunie în anul de raportare (anul „n”), statul membru având obligația de
a transmite, până la data de 15 februarie (anul „n+1”), „Pachetul de asigurare”
care cuprinde:
 Declarația de gestiune și Rezumatul anual furnizate de către AM;
 conturile anuale furnizate de AC;
 raportul anual de control și opinia de audit furnizate de către autoritatea de audit.
Astfel, în perioada de referință analizată (anul contabil 2020:
1.07.2019-30.06.2020), pentru FESI, autoritatea de audit a întocmit un număr
de 23 de rapoarte de audit și 6 rapoarte anuale de control, astfel:
□ 5 rapoarte de audit de sistem (POR, POC, POIM, POCA, POAT), dintre care
pentru 3 programe (POR, POC și POAT) a fost stabilit și obiectiv de follow-up;
□ 6 rapoarte de audit de operațiuni (POR, POC, POIM, POCU, POCA și
POAT), dintre care pentru 4 programe (POR, POC, POIM și POAT) s-a
prevăzut și obiectiv distinct de follow-up; 6 rapoarte privind auditul conturilor
(POR, POC, POIM, POCU, POCA și POAT), dintre care, pentru 4 programe
(POR, POC, POCU și POAT) a fost prevăzut și obiectiv de follow-up;
□ 6 rapoarte de audit de follow-up (câte 2 rapoarte la POIM, POCU și POCA);
□ 6 rapoarte anuale de control (POR, POC, POIM, POCU, POCA și POAT).
În cursul anului 2021, ca urmare a verificărilor sale, Autoritatea de Audit
a identificat în cazul programelor cu finanțare din FESI 5 proiecte, în cadrul
cărora au fost sesizate indicii de fraudă (1 proiect în cadrul POC, 1 proiect în
15
https://www.curteadeconturi.ro/
cadrul POIM și 3 proiecte în cadrul POCU), aceste sesizări fiind transmise
autorităților responsabile pentru analiză și continuarea investigațiilor.

2.2.1Auditul de sistem

În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr.
1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în perioada de raportare
au fost realizate 5 misiuni de audit de sistem la nivelul urmă toarelor programe
finanțate din FESI, din cadrul PC: POR, POIM, POC, POCU și POAT.
Obiectivul general al auditului de sistem îl constituie obținerea unei
asigurări rezonabile că SMC-urile insti- tuite la nivelul programelor operaționale
pentru perioada de programare 2014-2020 funcționează eficace pentru a preveni
erorile și neregulile și că, în cazul apariției acestora, sistemul este capabil să
asigure detec- tarea și corectarea lor.

2.2.2 Auditul de operațiuni

În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr.
1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului16, auditul de operațiuni a
avut ca obiectiv obținerea unei asigurări rezonabile privind corectitudinea,
legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în aplicațiile de plată transmise
Comisiei în anul contabil 2020.
În perioada care face obiectul analizei prezentului raport au fost realizate
6 misiuni de audit de operațiuni, fiind auditate cheltuieli certificate și declarate
CE în sumă de 4.028.547 mii lei, reprezentând 31,67% din totalul cheltuielilor
declarate CE, în valoare de 12.719.243 mii lei.
2.2.2.1Programul Operațional Regional (POR)
În cadrul acțiunilor de audit au fost cuprinse în verificări cheltuielile
declarate în anul contabil 2019-2020, în sumă de 4.657.834 mii lei. Eșantionul

16
art. 127 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
total a fost format din 101 cereri de rambursare în valoare de 496.792 mii lei,
ceea ce reprezintă aproximativ 10,67% din totalul cheltuielilor declarate.
În urma verificărilor efectuate s-au constatat deficiențe cu impact
financiar în sumă de 19.758 mii lei, din care suma de 12.779 mii lei reprezintă
corecții financiare pe procedurile de achiziție și suma de 6.979 mii lei reprezintă
cheltuieli efectuate cu nerespectarea regulilor de eligibilitate ale cheltuielilor.

2.2.2.2Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

În cadrul acțiunilor de audit au fost cuprinse în verificări cheltuielile

declarate în anul contabil 2020, în sumă de 3.770.549 mii lei. Eșantionul total
auditat a cuprins un număr de 107 cereri de rambursare în sumă de
2.715.110 mii lei, ceea ce reprezintă 72,01 % din totalul cheltuielilor
declarate.
În urma verificărilor efectuate s-au constatat deficiențe cu impact financiar în
sumă de 20.512 mii lei, din care suma de 20.463 mii lei reprezintă corecții
financiare datorate încălcării normelor în materie de achiziții, iar suma de 49 mii
lei reprezintă cheltuieli efectuate fără respectarea normelor de eligibilitate a
cheltuielilor.
2.2.2.3 Programul Operațional Competitivitate (POC)
În cadrul acțiunilor de audit de operațiuni au fost verificate, pe bază de
eșantion statistic reprezentativ, cheltuielile declarate în anul contabil 2020, în
sumă de 816.921 mii lei. Eșantionul a fost format din 46 de cereri de rambursare
în valoare de 360.204 mii lei, ceea ce a reprezentat 44,09% din totalul cheltuielilor
declarate.
În urma verificărilor efectuate s-au constatat deficiențe cu impact
financiar în sumă de 11.414 mii lei, din care 11.267 mii lei reprezintă corecții
financiare aplicate pentru încălcarea regulilor privind achizițiile și 147 mii lei
reprezintă cheltuieli efectuate fără respectarea regulilor de eligibilitate a
cheltuielilor.
 2.2.2.4Programul Operațional Capital Uman (POCU)

În cadrul misiunilor de audit de operațiuni au fost verificate, pe bază de

eșantion statistic reprezentativ, cheltuielile declarate în anul contabil 2019-2020,
în sumă de 2.808.823 mii lei. Eșantionul total auditat a cuprins un număr de 81
de cereri de rambursare în sumă de 215.818 mii lei, ceea ce reprezintă 7,68% din
totalul cheltuielilor declarate.
În urma verificărilor efectuate au fost constatate nereguli cu un impact
financiar în sumă totală de 4.462 mii lei, din care 55 mii lei reprezintă corecții
financiare aplicate ca urmare a încălcării normelor în materie de achiziții și
4.407 mii lei reprezintă cheltuieli neeligibile.
Ca obiectiv suplimentar, în cadrul auditului de operațiuni s-a urmărit și
identificarea acelor aspecte ale sistemului de management și control, al căror
conținut/a cărei aplicare poate constitui o sarcină administrativă redundantă, fără
valoare adăugată sau ineficace, ori care ar genera un cost excesiv în raport cu
beneficiile obținute.

2.2.2.5Programul Operațional Capacitatea Administrativă

(POCA)

În cadrul misiunii de audit de operațiuni au fost cuprinse în verificări

cheltuielile declarate în anul contabil 2020, în sumă de 318.680 mii lei.
Eșantionul total auditat a cuprins un număr de 31 de cereri de rambursare în
sumă de 76.063 mii lei, ceea ce reprezintă 23,87% din totalul cheltuielilor
declarate.
În urma verificărilor efectuate s-au constatat deficiențe cu impact
financiar în sumă de 230 mii lei, reprezentând nereguli privind încălcarea
normelor în materie de achiziții, în sumă de 229 mii lei, și cheltuieli neeligibile
în sumă de 1 mii lei.
Ca obiectiv suplimentar s-a urmărit identificarea acelor aspecte ale
sistemului de management și control, al căror conținut/a cărei aplicare poate
constitui o sarcină administrativă redundantă, fără valoare adăugată sau
ineficace, ori care ar putea genera un cost excesiv în raport cu beneficiile
obținute.
2.2.2.6 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
În cadrul acțiunilor de audit au fost cuprinse în verificări cheltuielile
declarate în anul contabil 2020, în sumă de 346.436 mii lei. Eșantionul total
auditat a cuprins un număr de 33 de cereri de rambursare în sumă de
164.560 mii lei, ceea ce reprezintă 47,50 % din totalul cheltuielilor
declarate.
În urma verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit de operațiuni
nu au fost identificate nereguli cu impact financiar major.

2.2.3Auditul conturilor

Cele 6 misiuni de audit al conturilor efectuate de către AUTORITATEA

DE AUDIT la nivelul programelor operaționale finanțate din FESI au vizat
conturile aferente anului contabil 2020 și s-au desfășurat în baza prevederilor
art. 137 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului17, ale art. 29 din Regulamentul delegat (UE) nr.
480/2014 al Comisiei18 și ale art. 63 alin. (5), (6) și (7) din Regulamentul (UE)
nr. 1046/2018 al Parlamentului European și al Consiliului19. Verificările
autorității de audit au avut la bază, în primă fază, o versiune inițială a
conturilor, pusă la dispoziție de către AC, împreună cu Rezumatul anual și
Declarația anuală de gestiune, întocmite de către AM.
Pe parcursul misiunii de audit al conturilor la nivelul programelor

17
art. 137 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

18
art. 29 din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei

19
art. 63 alin. (5), (6) și (7) din Regulamentul (UE) nr. 1046/2018 al Parlamentului European și al
Consiliului
 operaționale POR, POIM, POCU, POC și POCA, verificările efectuate au
evidențiat anumite deficiențe, dintre care exemplificăm:
În cazul POR
 încadrarea în mod eronat ca „sume retrase temporar” de către AC a
sumelor aferente constatărilor din rapoartele finale ale autoritatea de
audit, cu excepția Raportului consolidat de audit de operațiuni. Astfel,
suma de 6.962 mii lei a fost încadrată ca „sumă retrasă temporar din
sursă autoritatea de audit”;
 identificarea unor diferențe între înregistrările din Registrul debitorilor și sumele
înscrise în conturi – Apendicele 8. Suma de 5.085 mii lei, reprezentând
constatări AC, se regăsește ca ajustări excluse din Apendicele 8 și nu se
regăsește în Registrul debitorilor;
 suma de 6.529 mii lei, aferentă celor 14 contracte de achiziție aflate în
investigare la DLAF, a fost înscrisă în conturi ca sumă afectată de nereguli, fiind
necesară înregistrarea acestora ca sume sus- pendate temporar;
 Rezumatul anual nu prezintă informații privind rezultatele reverificărilor,
respectiv cuantumul și măsurile adoptate pentru procedurile de achiziții
reverificate de AM POR. Ca urmare a verificării Declarației de gestiune a
rezultat că aceasta conține un număr de opt aserțiuni complete și corect
prezentate, cu excepția sumei de 30.366 mii lei, care este înregistrată ca sumă
retrasă temporar. Autoritatea de audit a recomandat înregistrarea acestora ca
retrageri definitive.
În cazul POIM
 reflectarea necorespunzătoare a unor nereguli cu impact financiar în sumă totală
de 30.327 mii lei. În varianta finală a conturilor s-au reflectat corect suma de
10.618 mii lei, conform prevederilor art. 137 alin.(1) și suma de 19.709 mii lei,
conform prevederilor art. 137 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;
 neregulile identificate de către CE, Curtea Europeană de Conturi (ECA),
autoritatea de audit și AC, referitoare la includerea unor standarde în
 specificațiile tehnice din cadrul caietelor de sarcini, fără a fi însoțite de
mențiunea „sau echivalent”, au fost evidențiate inițial în proiectul conturilor
anuale, în categoria retragerilor temporare (conform prevederilor art. 137 alin. (2)
din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013), până la primirea unei poziții finale privind
tratarea acestora din partea CE. În urma transmiterii poziției CE, autoritatea de
audit a reanalizat deficiențele constatate în auditurile de operațiuni pentru
exercițiul contabil 2020, în conformitate cu poziția finală a CE, sumele fiind
înregistrate corespunzător în varianta finală a conturilor pentru FC și FEDR.
În cazul POCU
 nu au fost evidențiate deducerile din cheltuielile declarate în conturi pentru toate
proiectele auditate în cadrul auditului de operațiuni, respectiv pentru acele proiecte
pentru care la data transmiterii proiectului conturilor anuale nu erau încă întocmite
de către AM suspiciuni de neregulă pentru erorile constatate.
 înregistrarea în mod incorect în conturile anuale a sumei de 1.844 mii lei ca
retragere temporară în baza art. 137 alin. (2) din Reg. (UE) nr. 1303/2013, în loc
de retragere definitivă, aceasta sumă fiind rezultatul verificărilor din cadrul
auditului de operațiuni;
 înregistrarea incorectă în conturile anuale ca retragere temporară în baza art. 137
alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în loc de retragere definitivă, a
sumei de 813 mii lei, reprezentând impactul erorilor detectate în auditul de
sistem.
În cazul POCA
 din analiza registrului neregulilor de la nivelul AM POCA s-a constatat că,
ulterior transmiterii versiunii intermediare a conturilor, au fost întocmite de către
AM un număr de patru suspiciuni de neregulă care nu erau reflectate în conturi,
impunându-se reflectarea corespunzătoare a acestora în varianta finală a
conturilor anuale ale programului;
 s-a constatat necesitatea concilierii informațiilor cuprinse în versiunea finală a
conturilor cu cele din versiunea finală a Rezumatului anual elaborat de AM în
ceea ce privește ajustările operate în conturi ca urmare a erorilor identificate în
cadrul auditurilor sau a verificărilor de management.
Principalele recomandări în ceea ce privește deficiențele constatate în
auditul conturilor se referă la:
revizuirea conturilor și corectarea lor prin încadrarea corectă a sumelor în
conturile anului contabil 2020 – apendice 1 și 8 (POR, POC, POIM, POCU,
POCA),
concilierea informațiilor cuprinse în versiunea finală revizuită a conturilor
cu cele din versiunea finală a Rezumatului anual elaborat de AM în ceea
ce privește ajustările operate în conturi ca urmare a erorilor identificate în
cadrul verificărilor de management sau după transmiterea aplicației de
plată intermediară finală, în cadrul auditurilor (POCA, POCU)

2.2.4. Auditul de follow-up

În cursul perioadei de raportare au fost realizate 6 misiuni distincte de

audit de follow-up (câte 2 misiuni pentru POIM, POCU și POCA), privind
urmărirea modului de implementare de către entitățile auditate a recomandărilor
formulate de autoritatea de audit în cadrul misiunilor de audit anterioare. Pentru
restul programelor operaționale, urmărirea modului de implementare a
recomandărilor formulate anterior a fost cuprinsă ca obiectiv specific în cadrul
misiunilor de sistem și de operațiuni derulate pentru auditarea anului contabil
2020.
În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr.
1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, la nivelul autoritatea de
audit au fost încheiate 6 rapoarte anuale de control, care au fost transmise CE
împreună cu opiniile de audit, care se referă la activitatea de audit desfășurată
pentru anul contabil 2020.
În perioada de raportare, autoritatea de audit a finalizat un raport de audit
la solicitarea Comisiei Europene pentru fondurile nerambursabile alocate
României în perioada de programare 2007-2013 la nivelul Programului
Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) – având ca obiectiv
verificarea aplicației finale de plată revizuite.
2.3 Auditul suplimentar la solicitarea Comisiei Europene
Obiectivul acestei misiuni suplimentare a fost obținerea unei asigurări
rezonabile că Aplicația finală nr. 57 din 23.03.2017, revizuită și transmisă CE la
data de 23.01.2019, este corectă, iar tranzacțiile care stau la baza acesteia sunt
corecte, legale și regulamentare. Aplicația de plată revizuită la data de 23.01.2019
a inclus cheltuieli afectate de proceduri administrative sau judiciare fără efect
suspensiv, pentru care au fost finalizate investigațiile.
În cadrul acțiunii de audit au fost verificate 2 cereri de rambursare în
valoare de 1.207 mii lei, ceea ce reprezintă 100% din cheltuielile declarate în
anul contabil 2017, în sumă totală de 1.207 mii lei.
În urma verificărilor efectuate au fost identificate deficiențe cu impact
financiar în sumă de 73 mii lei, din care 52 mii lei reprezintă corecții financiare
aplicate ca urmare a abaterilor de la procedurile de achiziție și 21 mii lei,
cheltuieli neeligibile.
Au fost constatate deficiențe în ceea ce privește efectuarea de cheltuieli
neeligibile și aplicarea prevederilor legislației aplicabile în domeniul achizițiilor
publice, dintre care exemplificăm:
nerespectarea de către autoritatea contractantă a prevederilor legale în
domeniul achizițiilor publice prin nerespectarea principiului tratamentului egal
și al transparenței în cazul atribuirii prin cerere de ofertă pe loturi a unor
contracte de servicii de consultanță în management, pentru care au fost stabilite
corecții financiare în valoare totală de 32 mii lei;
 efectuarea unor cheltuieli neeligibile, reprezentând contravaloarea
serviciilor de formare și a cheltu- ielilor de deplasare efectuate cu
nerespectarea prevederilor contractului de finanțare sau a cerințelor
privind asigurarea unei piste de audit corespunzătoare, impactul financiar
în cheltuielile declarate fiind de 21 mii lei.
Pentru deficiențele identificate în urma verificărilor de audit, autoritatea
de audit a recomandat AM PODCA și ACP corectarea cheltuielilor declarate
CE, precum și luarea măsurilor privind stabilirea și recuperarea debitelor în
confor- mitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 și ale HG nr. 875/2011, cu
modificările și completările ulterioare.
În ceea ce privește obiectivul secundar al misiunii, privind actualizarea
informațiilor referitoare la rezultatul litigiilor aflate în curs de soluționare pe
rolul instanțelor judecătorești la data emiterii Raportului final de con- trol
revizuit din 2019, litigii aferente unui număr de 21 de proiecte cuprinse în
Anexa VII la versiunea revizuită a Raportului final de implementare transmis
CE în 2018, s-a constatat faptul că:
în cazul a 15 proiecte, pentru care cheltuielile incluse în Anexa VII sunt în
sumă totală de 3.952 mii lei, au fost emise hotărâri judecătorești definitive în
favoarea AM. Dintre acestea, pentru cheltuieli în sumă de 3.949 mii lei nu mai
este necesară menținerea unui angajament deschis din partea CE, având în vedere
că acestea sunt cheltuieli neeligibile stabilite de AM, care au fost confirmate şi de
instanțele de judecată;
în cazul a 2 proiecte, pentru care cheltuielile incluse în Anexa VII sunt în
sumă totală de 291 mii lei, au fost emise hotărâri judecătorești definitive în
favoarea beneficiarului, fiind obținută o asigurare că sumele în- scrise în Anexa
VII sunt justificate şi corespund celor cuprinse în hotărârile judecătorești definitive
emise de instanțe, iar decizia finală a instanței a fost emisă pe motive de fond, nu
de formă.
În cadrul acțiunii de audit au fost verificate măsurile luate de către entitățile
 auditate pentru implementarea celor cinci recomandări formulate ca urmare a
misiunilor de audit precedente, rămase deschise prin Raportul final de con- trol
revizuit în 2019. În urma evaluării de audit, toate cele cinci recomandări au fost
apreciate ca fiind implementate.
Ca urmare a verificărilor efectuate în cadrul acțiunii de audit, rata de
eroare recalculată, aferentă cheltuielilor declarate CE de AM PODCA în
perioada 2015-2017, este de 1,83%.

2.4 Considerații generale și concluzii

În cadrul perioadei de raportare a prezentului raport public, autoritatea de

audit a realizat verificări asupra cheltuielilor efectuate din fonduri europene
nerambursabile aferente perioadei de programare 2014-2020 și pentru un singur
program aferent perioadei 2007-2013.
Conform prevederilor cadrului de reglementare al Uniunii în ceea ce
privește managementul partajat al fon- durilor alocate statelor membre din
bugetul UE, acestea au obligația de a furniza anual serviciilor CE asigurări în
legătură cu modul de utilizare a acestor fonduri. Aceste asigurări anuale îmbracă
forma unor documente sintetice elaborate și asumate de către autoritățile
statelor membre, grupate generic sub denumirea de„pachete de asigurare”. Data
stabilită de CE pentru a primi aceste „pachete de asigurare” este de 15 februarie a
anului următor celui în care au fost declarate cheltuieli CE, acest termen putând
fi extins în anumite condiții numai cu aprobarea CE.
Pachetele de asigurare conțin, de regulă, informații cu privire la:
 Conturile Programului/Fondului – respectiv acele situații în care sunt
înregistrate cheltuielile efectuate la nivel de program/fond, plățile efectuate către
beneficiarii de fonduri, sumele retrase de la rambursa- rea CE de către SM, alte
informații tehnice cum ar fi: informații cu privire la sumele reprezentând
avansuri din ajutoare de stat, instrumente financiare, sancțiuni administrative,
 plăți directe;
 Declarația de gestiune a conducerii autorității naționale responsabile cu
implementarea programului, prin care se confirmă funcționarea SMC, progresul în
atingerea indicatorilor de program, tratamentul corespun- zător al neregulilor
identificate și al suspiciunilor de fraudă, rezumatul controalelor și auditurile
efectuate la nivel de program, împreună cu măsurile corective luate în vederea
eliminării deficiențelor;
 Opinia auditorului și sinteza constatărilor de audit stabilite în urma misiunilor
efectuate de autoritatea de audit pe parcursul întregului an contabil.
Pentru respectarea termenului de 15 februarie stabilit de Regulamentul
(UE) nr. 1046/2018 al Parlamentului European și al Consiliului este necesară o
bună conlucrare a tuturor autorităților naționale care răspund de implementarea
programelor și a celor care efectuează auditul acestor programe/fonduri, întrucât
responsabilitățile de elaborare revin tuturor.
Pentru toate programele aferente perioadei 2014-2020 auditate, RAC-urile
și opiniile de audit au fost trans- mise până la data de 15.02.2021, cu excepția
POC, POIM, POR, RO-BG, PO BMN și POAD, pentru care aceste documente
au fost transmise cu acordul CE și în conformitate cu prevederile
Regulamentului Dispozițiilor Comune al Parlamentului European și al
Consiliului nr. 1303/2013 (RDC), până în data de 1.03.2021.
Din cele 13 misiuni de audit derulate de autoritatea de audit, având ca
obiectiv evaluarea modului de funcționare a SMC, a reieșit faptul că există în
continuare anumite deficiențe în ceea ce privește eficacitatea controalelor
instituite de către autoritățile responsabile, fiind necesare în continuare măsuri
corective și îmbunătățiri la nivelul anu- mitor zone ale SMC pentru a fi asigurat
un grad ridicat de performanță în utilizarea fondurilor și eficacitate ridicată în
detectarea abaterilor de la normele de utilizare a cheltuielilor.
Ca urmare a misiunilor de audit în care au fost verificate cheltuielile
declarate CE în anul contabil 2020, au fost detectate sume plătite fără
 respectarea normelor de eligibilitate și corecții aplicate pentru încălcarea
normelor în materie de achiziții în valoare totală de 73.007 mii lei. Această sumă
este cu aproximativ 43,55% mai mică față de cea detectată în urma auditării
cheltuielilor aferente anului contabil 2019.
În cazul programelor cu finanțare din FESI, pentru cheltuielile declarate
în anul contabil 2020, în urma misiunilor de audit a fost identificat un număr
total de 222 de erori, pentru care impactul financiar a fost de 16.004.896 euro.
Ca și în anii contabili anteriori, și în anul de raportare 2020, cele mai
frecvente nereguli au fost detectate în domeniul achizițiilor publice, respectiv
113 cazuri (dintre care unul fără impact financiar), ceea ce reprezintă 50,9% din
totalul de 222 de erori detectate. De asemenea, deficiențele în zona achizițiilor
au și cel mai mare impact financiar în totalul sumelor declarate CE în anul
contabil 2020, suma acestora fiind de 10.644.933 euro, ceea ce reprezintă
66,51% din totalul erorilor identificate.
Cele mai frecvente deficiențe cu impact financiar, întâlnite pe zona de
achiziții publice, au fost:
 utilizarea de criterii de excludere, selecție, atribuire sau condiții de executare a
contractelor care restricționează accesul operatorilor economici la procedura de
achiziții (60 de cazuri) sau care sunt discriminatorii pe baza preferințelor
nejustificate la nivel național, regional sau local (20 de cazuri);
 lipsa publicării anunțului de participare sau adjudecarea directă nejustificată (și
anume, procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare) (7 cazuri);
 neprelungirea termenelor pentru primirea ofertelor sau nepublicarea prelungirii
termenelor de primire a ofertelor, ori nepublicarea în anunțul de participare a
criteriilor de selecție și/sau de atribuire (4 cazuri);
 modificarea criteriilor de selecție (sau a specificațiilor tehnice) după deschiderea
ofertelor sau aplica- rea incorectă a acestora (6 cazuri);
 evaluarea ofertelor prin utilizarea unor criterii de atribuire diferite de cele
 menționate în anunțul de participare sau în caietul de sarcini (3 cazuri);
 negocierea în timpul procedurii de atribuire, inclusiv modificarea ofertei
câștigătoare în timpul evaluării (2 cazuri);
 divizarea artificială a contractelor de achiziții publice de lucrări/servicii/bunuri
(2 cazuri);
 definirea insuficientă sau imprecisă a obiectului contractului (2 cazuri);
 modificări ale elementelor contractuale prevăzute în anunțul de participare sau în
caietul de sarcini (2 cazuri);
 pistă de audit insuficientă pentru atribuirea contractului (1 caz).
Pe zona achizițiilor au fost detectate și 3 cazuri la nivelul POC, care se
referă la nereguli în cazul procedurilor de achiziție derulate de beneficiari
privați. Deficiențele constatate se referă la nerespectarea principiului
transparenței prin neincluderea în conținutul specificațiilor tehnice a tuturor
elementelor care să permită formularea unei oferte corespunzătoare,
nepublicarea unor clarificări, aplicarea unor tratamente neegale între ofertanți,
obligarea ofertanților să depună oferte pentru toate loturile.
În ceea ce privește nerespectarea cadrului de reglementare a cheltuielilor a fost
identificat un număr total de 109 erori, dintre care 92 sunt cu impact financiar în
sumă totală de 5.359.963 euro. Principalele deficiențe cu impact financiar au
fost identificate în zona ajutorului de stat (3 cazuri – 140.671 euro), a proiectelor
neeligibile – neatingerea obiectivelor propuse prin proiect (3 cazuri – 92.202
euro), a erorilor de contabilitate și de calcul la nivel de proiect (3 cazuri cu
impact de 1.646 euro), a lipsei documentelor justificative (2 cazuri
– 2.987 euro), iar 81 de cazuri au fost încadrate în categoria „alte
cheltuieli neeligibile”. În categoria „altor cheltuieli neeligibile” s-au evidențiat
nereguli cu privire la cheltuieli cu salarii calculate eronat, cheltuieli de deplasare
autorizate la plată unor persoane fără drept de decontare sau decontate în plus,
cheltuieli ne- eligibile datorate calculului eronat al costurilor indirecte, cheltuieli
cu utilitățile rezultate din calculul eronat al chiriei, decontarea nejustificată a
unor servicii de asistență de specialitate în sprijinul autorității contractante, în
condițiile în care activitatea nu a fost realizată, a unor echipamente IT (cartela
pentru procesor) achiziționate la un preț mai mare, corespunzător unui alt tip de
produs sau valabil pentru echipamente cu specificații tehnice inferioare celor
prevăzute în proiectul aprobat pentru finanțare, un caz de dublă finanțare și un
caz de TVA neeligibil.
Prin verificările realizate la nivelul tuturor programelor a fost obținută o
asigurare rezonabilă cu privire la completitudinea, exactitatea și veridicitatea
sumelor declarate în conturile anului contabil 2020, acestea oferind o imagine
reală și fidelă, cu excepția modului în care au fost prezentate în conturi sumele
provenind din auditurile autorității de audit, pentru care se observă că nu există o
interpretare conformă cu orientările CE, în sensul că acestea nu sunt prezentate
în conturi ca niște corecții financiare definitive (cum ar trebui), ci ca sume în
curs de evaluare a legalității și regularității.
Cu toate că suntem la finalul perioadei de programare 2014-2020, dintre
programele aferente perioadei 2007-2013 a fost închis doar programul POAT,
celelalte programe fiind încă în analiza serviciilor tehnice ale CE, autoritatea de
audit furnizând, acolo unde a fost cazul, informații CE, menite să contribuie la
finalizarea procesului de închidere a programelor.
Ca și în anii anteriori, și pentru exercițiul financiar 2020, activitatea de
audit a autorității de audit a presupus atât auditarea cheltuielilor aferente
perioadei de programare 2014-2020, cât și o acțiune de audit suplimentară la
nivelul PODCA, care a vizat închiderea perioadei de programare 2007-2013,
unde încă mai există o serie de aspecte (proceduri judiciare pe rol, recomandări
rămase neimplementate sau implementate parțial) care trebuie monitorizate în
continuare. Până la închiderea finală a tuturor programelor aferente perioadei
2007-2013, autoritățile responsabile trebuie să întreprindă acele acțiuni rămase
restante și să aloce în continuare resurse pentru finalizarea tuturor aspectelor
necesare CE pentru închiderea definitivă a acestor programe.
 În ceea ce privește perioada 2014-2020, volumul cheltuielilor declarate
CE în anul contabil 2020 se situează la un nivel aproximativ similar cu cel din
anul contabil anterior. Cu toate acestea, valoarea neregulilor detectate,
comparativ cu anul contabil 2019, a fost cu 43,55% mai mică în anul contabil
2020 (73.007 mii lei) față de cea din anul contabil 2019 (129.324 mii lei).
Măsurile corective luate de autorități până la data-limită de transmitere a
conturilor au permis înregistrarea unui nivel al ratei de eroare reziduale sub
pragul de materialitate de 2%, astfel încât serviciile CE să accepte conturile
anului 2020 pentru toate programele.
Situația fără precedent din anul 2020, generată de criza sanitară
pandemică determinată de virusul SARS- CoV-2, a constituit un factor
provocator în ceea ce privește modul de organizare a activităților în sarcina
autorităților din cadrul SMC, ceea ce a implicat continuarea implementării
proiectelor, decontării cheltuielilor și efectuării auditului acestor cheltuieli cu
respectarea strictă a unor condiții de distanțare socială și de restricționare a
accesului la locul de implementare a proiectelor. Noua conjunctură a impus ca o
necesitate măsuri de extindere a procesului de digitalizare la nivelul întregului
sistem de gestionare a fondurilor europene, utilizarea pe o scară mai largă a
verificărilor (atât de management, cât și de audit) bazate în mare parte pe
examinarea documentelor în format electronic, efectuarea verificărilor la fața
locului doar acolo unde a fost strict necesar, în funcție de analiza de risc a
autorităților responsabile din cadrul SMC.
Pentru a veni în sprijinul statelor membre, CE a dispus adoptarea unei
serii de măsuri menite să ofere suport constând în suplimentarea fondurilor UE
alocate statelor membre pentru combaterea efectelor pandemiei, precum și o
flexibilizare a regulilor de acordare a sprijinului. Astfel, regulamentele europene
au fost modificate în sensul înlesnirii regulilor de cofinanțare (majorarea la
100% a cofinanțării UE pentru cheltuielile aferente anului contabil 1 iulie 2020-
30 iunie 2021), favorizării transferurilor între fonduri, între categoriile de
regiuni, precum și al eliminării obligației de respectare a cerințelor privind
concentrarea tematică. De asemenea, pachetul normativ a conținut o serie de alte
măsuri de reducere a sarcinii administrative sau de exceptare de la anumite
reguli, cum ar fi eligibilitatea cheltuielilor pentru proiecte finalizate, care
favorizează capacitatea de reacție la criză în contextul izbucnirii COVID-19.
Totodată, a fost extinsă posibilitatea de a acorda capital de lucru și din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Cu toate acestea, în conformitate cu indicațiile CE, pentru verificările de
management pe care autoritățile responsabile trebuie să le asigure în baza
regulamentelor și care implică inspecții fizice la locul de imple- mentare a
proiectelor, autoritățile de management trebuie să întreprindă toate demersurile
necesare pentru a se asigura de eligibilitatea cheltuielilor în cauză, iar, acolo
unde nu poate fi obținută o astfel de asigurare, acestea nu trebuie să declare
cheltuielile respective decât atunci când obțin asigurări în privința legalității și
regularității cheltuielilor respective.
Pe lângă resursele globale puse la dispoziția statelor membre prin
intermediul FESI, au fost alocate suplimentar, din bugetul Uniunii, resurse
destinate obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de
muncă, cu scopul de a oferi asistență pentru promovarea reparării daunelor
provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și pentru pregătirea
unei redresări verzi, digitale și a rezilienței economiei.
La acestea se adaugă și sumele suplimentare oferite din bugetul UE
statelor membre prin intermediul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență
(MRR), România urmând să beneficieze de sume consistente prin intermediul
acestui program în perioada 2021-2026, prin Planul Național de Redresare și
Reziliență (PNRR).
Utilizarea de fonduri suplimentare presupune o creștere a sarcinii de
verificare și control pentru autoritățile naționale responsabile cu gestionarea și
controlul asistenței financiare pe care statul membru o are la dispoziție.
 Ținând cont și de faptul că pentru fondurile alocate perioadei 2020-2024
se apropie finalul perioadei de eligibilitate a cheltuielilor (31.12.2023 este data-
limită până la care beneficiarii mai pot depune cereri de rambursare către
autoritățile de management în cazul proiectelor FESI, iar, până la data de
1.07.2024, statul membru mai poate trimite aplicații de plată către CE),
suplimentarea sumelor ce trebuie cheltuite în cadrul aceluiași interval de timp va
crește și mai mult presiunea pe SMC și, totodată, riscul apariției unor nereguli.
Astfel, în anii următori va exista o situație de suprapunere a mai multor
oportunități de finanțare, respectiv continuarea proiectelor din cadrul
programelor aferente perioadei 2014-2020, lansarea noilor oportunități de
finanțare aferente perioadei 2021-2027, precum și a celor din cadrul Planului
Național de Redresare și Reziliență. Având în vedere că, în mare parte,
gestionarea acestor fonduri va fi efectuată cam de aceleași autorități care
gestionează și asistența UE pentru perioada 2014-2020, există un risc
suplimentar ca în ceea ce privește capacitatea administrativă să nu se poată
asigura o eficacitate deplină a anumitor controale, fie atunci când acestea sunt
definite, fie atunci când acestea sunt aplicate, în consecinţă fiind posibilă
apariția riscului ca anumite cheltuieli să fie autorizate și plătite fără respectarea
tuturor normelor aplicabile. Această provocare de a asigura o capacitate
administrativă adecvată se va răsfrânge și la nivelul beneficiarilor de sprijin din
fonduri nerambursabile, pentru că aceștia trebuie să pregătească proiecte mature
și să asigure resursele necesare pentru implementarea lor.
Începutul noii perioade de programare 2021-2027 presupune definitivarea
și aprobarea noilor programe operaționale, a noii arhitecturi instituționale și
elaborarea seturilor de proceduri și norme de lucru pentru operaționalizarea
acestora.
Noua arhitectură a programelor operaționale și a sistemelor de
management și control aferente va conduce la efectuarea din partea autorității de
audit a unor audituri de sistem cu rol preventiv pentru testarea modului de
funcționare a acelor SMC nou create, pentru a se evita riscul declarării unor
cheltuieli care nu respectă normele de eligibilitate, legalitate și regularitate a
cheltuielilor. Crearea a opt programe operaționale prin transformarea actuale- lor
organisme intermediare de la nivelul POR 2014-2020 în autorități de
management reprezintă sisteme de gestiune și control nou create, situație ce
impune derularea de către autoritatea de audit a unor audituri preventive.
Prin urmare, conceperea unor structuri de organizare și funcționare care să
valorifice experiența existentă, buna organizare a activității curente și viitoare în
baza obligațiilor de îndeplinit impuse prin regulamentele europene și legislația
națională, alocarea judicioasă a resurselor disponibile și mai ales creșterea
eficienței și performanței acestora sunt cerințe vitale pentru ca autoritățile din
cadrul SMC să depășească eventualele sincope și să facă față cu succes tuturor
acestor provocări.
În acest sens, este necesar să fie valorificate lecțiile învățate din
perioadele precedente de programare, precum și să se recurgă pe scară largă la
aplicarea măsurilor reale de simplificare oferite de prevederile noilor
regulamente. Implementarea opțiunilor de costuri simplificate (OCS) trebuie
extinsă la nivelul tuturor noilor programe operaționale, întrucât acestea nu
ușurează doar povara administrativă a beneficiarilor de fonduri, ci și pe cea a
autorităților care verifică cheltuielile efectuate în cadrul acestor proiecte. În ceea
ce privește utilizarea opțiunii costurilor simplificate, este necesar a fi subliniat
rolul important al autorității de audit, stipulat explicit de art. 94 din Regulamentul
(UE) nr. 1060/2021 al Parlamentului European și al Consiliului, 20 prin care se
stabilește implicarea autorității de audit în evaluarea ex-ante a metodei utilizate
în calculul OCS, respectiv a metodologiei de calcul al cuantumurilor și al ratelor
propuse, precum și a modalităților de a asigura verificarea, calitatea, colectarea
și stocarea datelor de către autoritatea de management.
Prin urmare, îmbunătățirea performanței SMC se poate asigura prin
20
art. 94 din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021 al Parlamentului European și al Consiliului,
identificarea și punerea în aplicare a acelor măsuri de simplificare care nu pun în
pericol asigurarea legalității și regularității cheltuielilor declarate CE.
Totodată, autoritățile naționale de programe sau fonduri trebuie să
efectueze o analiză atentă a tuturor con- statărilor și recomandărilor formulate de
organismele de audit Autoritatea de audit/CE/ECA, în sensul nu doar al aplicării
unor măsuri corective eficace pe termen lung pentru eliminarea deficiențelor
menționate în cadrul rapoartelor de audit, ci și din perspectiva identificării
cauzelor care au condus la apariția respectivelor deficiențe, pentru stabilirea
măsurilor de intervenție pentru eliminarea acelor cauze și pentru identificarea și
întărirea tuturor acelor controale interne, procese și proceduri care nu asigură un
filtru suficient în prevenirea neregulilor. De asemenea, eforturile ce trebuie
depuse de către autoritățile responsabile de gestionare a asistenței financiare
puse la dispoziție de UE către România pentru asigurarea unui mediu legislativ
stabil și predictibil sunt condiții importante, menite să conducă la diminuarea
abaterilor de la prevederile legislației care guvernează asistența financiară
nerambursabilă acordată de UE României.

Capitolul III – Studiu de caz “Desfășurarea unei

misiuni de audit în cadrul Primăriei Voineasa, județul Olt
 3.1 Prezentarea Instituției și pregătirea misiunii de audit

Comuna Voineasa este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde

populaţia rurală reunită prin comuniune de interese şi tradiţii. Unitatea
administrativ teritoriala Voineasa este situata in strada petre Pandrea, nr122,
judetul Olt, având codul de identificare fiscala nr.4395078.
Comuna este formata din 5 sate, după cum urmează: Blaj,Voineasa,
Rusaneștii de Sus, Mărgăritești și Racovița. Numărul total de locuitori al
comunei conform recensamântului din 2011 este de 2219.
Conform organigramei aprobată prin HCL nr.57/11.12.2018, în perioada
audiată,UAT a funcționat cu un număr de 16 salariați, din care 2 demnitari, 8
funcționari, 5 contractuali și 1 post vacant.
În perioada audiată,conducerea UAT a fost asigurată de L. A. – primar, P.
B. – viceprimar, M. S. – secretar general
Comuna Voineasa este persoană juridică de drept public, ea are
patrimoniu cât şi capacitate juridică deplină. Primăria Voineasa poate intra
în raporturi juridice cu autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice
române sau străine, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii.
Autorităţile administraţiei publice locale care conduc comuna sunt:
consiliul local ca autoritate deliberativă, format 11 consilieri şi primarul
ca autoritate executivă. Activitatea autorităţii publice locale se întemeiază
pe principiile autonomiei locale, precum şi a consultării cetăţenilor în
probleme de interes deosebit. Primăria Voineasa este unul din centrele de
execuţie bugetară subordonate Consiliul Judeţean Olt. Primăria are unităţi
bugetare în subordinea, fiind ordonator principal pentru şcolile din
comună.
În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr.500/2002,
compartimentul financiar-contabil reprezintă o structură organizatorică în cadrul
 instituţiei publice, în care este organizată execuţia bugetară. Şeful
compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de
conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea
de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor.
Conform legii contabilităţii, contabilitatea se ţine în limba română
şi în monedă naţională.
Inventarierea patrimoniului se efectuează, în conformitate cu Legea
contabilităţii nr.82/1991 şi Ordinul Ministerului Finanţelor Publice
nr.1753/2004, de către comisiile de inventariere numite prin decizie
scrisă, emisă de ordonatorul de credite. Aceste comisii răspund de
efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere potrivit prevederilor legale.
În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg cele 4
faze:
- angajare;
- lichidare;
- ordonanţare;
- plata.
- Contabilitatea analitică a cheltuielilor se realizează pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare.
Principalele cheltuieli ale instituţiei sunt:
- cheltuieli privind stocurile;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
- cheltuieli cu personalul;
- alte cheltuieli operaţionale;
- cheltuieli financiare;
- alte cheltuieli finanţate de la buget prin programe sociale;
- cheltuieli de capital, amortizări;
- donaţii, sponsorizări etc.
- cheltuieli extraordinare.
 Instituţia publică întocmeşte pentru activitatea proprie „Contul de
execuţie bugetară” care are ca indicatori cheltuielile plătite şi veniturile
încasate cuprinse în capitolele şi subcapitolele bugetului aprobat.

3.1.1 Inițierea auditului

Nr. 36/01.03.2020
ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile art. 8, litera c. din Legea nr.

672/2002 privind auditul public intern, a OMFP nr. 38/2003 de aprobare a
normelor metodologice generale privind exercitarea activităţii de audit
intern, cu modificările si completările ulterioare şi a Planului de audit
intern pentru anul 2020, se va efectua misiunea de audit intern privind
Activitatea financiar-contabilă, în perioada 01.03.2020 – 30.06.2020.
Scopul misiunii de audit este de a da asigurări asupra modului de
desfăşurare a activităţii financiar-contabile, în conformitate cu cadrul
legislativ şi normativ, iar obiectivele acestuia au în vedere:

1) Elaborarea situaţiilor financiare anuale

2) Organizarea şi efectuarea arhivării documentelor financiar-contabile
Menţionăm că se va efectua un audit de conformitate al modului de
organizare a sistemului privind activitatea financiar-contabilă.

Auditor intern,

Nr. 73 / 01.03.2020
 NOTIFICAREA
PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Către: Primăria VOINEASA

De la: Consiliul Judeţean OLT
Compartimentul de Audit Public Intern
Referitor: Misiunea de audit intern Activitatea financiar-contabilă
Stimate: domnule L. A., primar
În conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2020, urmează ca în
perioada 05.03.2020 – 30.06.2020 să efectuăm o misiune de audit intern având
ca tema Activitatea financiar-contabilă.
Scopul misiunii de audit intern este acela de a furniza o asigurare
independentă conducerii în ceea ce priveşte funcţionalitatea sistemului de
control intern ataşat activităţii auditate şi formularea de recomandări pentru
îmbunătăţirea acestuia. Perioada supusă evaluării este 01.01.2019– 31.12.2019.
Vă rugăm, de asemenea, să desemnaţi o persoană de contact pentru a ne
ajuta în timpul derulării misiunii de audit intern, urmând a stabili de comun
acord data şedinţei de deschidere, având pe ordinea de zi următoarele:
- prezentarea auditorilor;
- prezentarea şi discutarea obiectivelor misiunii de audit intern;
- discutarea programului intervenţiei la faţa locului;
- stabilirea persoanelor de legătură în cadrul compartimentelor auditate;
Pentru o mai bună documentare a echipei de audit intern referitoare la
activitatea direcţiei, vă rugăm sa ne puneţi la dispoziţie următoarea
documentaţie necesară:
 cadrul legal si de reglementare aplicabil domeniului financiar-contabil;
 organigrama instituţiilor subordonate;
 regulamentul de organizare şi funcţionare;
 fişele posturilor;
 procedurile scrise care descriu activităţile ce se desfăşoară in cadrul direcţiei;
 rapoartele de audit intern anterioare;
 alte rapoarte, note, dosare anterioare care se referă la aceasta temă.
Cu deosebită consideraţie,

Auditor intern,

3.1.2 Colectarea și prelucrarea informațiilor

Misiunea de audit: Activitatea financiar-contabilă

Întocmit: - Data: 03.03.2020

COLECTAREA INFORMATIILOR

DA NU OBSERV
ATII
Identificarea legilor si X -
regulamentelor aplicabile structurii
auditate
Obţinerea organigramei X -
Obţinerea Regulamentului de X -
organizare si funcţionare
Obţinerea fiselor posturilor X -
Obţinerea procedurilor scrise - X Exista doar
si formalizate parţial
Identificarea personalului X -
responsabil
Obţinerea Raportului de - X Anterior nu
audit intern anterior au fost realizate
misiuni de audit
intern
Rapoarte elaborate de alte X -
instituţii

3.1.3 Deschiderea intervenției la fața locului

Minuta şedinţei de deschidere

Misiunea de audit: Activitatea financiar-contabilă

Perioada auditată: 01.01.2019-31.12.2019
Întocmit: - Data: 20.03.2020

În cadrul şedinţei de deschidere s-a procedat la:

- Prezentarea echipei de auditori care urmează să efectueze misiunea
de audit intern;
- Prezentarea şi discutarea obiectivelor generale ale auditului intern,
semnificaţia acestora. În acelaşi timp, a fost cerută părerea auditaţilor cu
privire la aceste obiective, unde s-au făcut remarci că acestea în general
reprezintă zone cu risc, dar s-au făcut şi unele comentarii cu privire la
complexitatea activităţii Direcţiei Buget şi Contabilitate Internă şi
neatractivitatea nivelului salariului pentru atragerea unor specialişti;
- Prezentarea Programului intervenţiei la faţa locului, respectiv modul
de abordare pe teren a obiectivelor auditabile care vor fi testate, după
analiza de risc efectuată.
 - Stabilirea persoanelor pe care auditorii interni le pot contacta în
vederea colectării informaţiilor, efectuării de teste şi asupra modului de
obţinere a interviurilor. De asemenea, a fost stabilit programul întâlnirilor
şi timpul necesar pentru realizarea acestor proceduri;
- Stabilirea condiţiilor minime pe care auditatul trebuie să le asigure în
vederea realizării misiunii de audit (spaţiu de lucru, calculatoare,
posibilitate de editare etc.)
- Convenirea asupra unor aspecte procedurale, respectiv eventualitatea
unor şedinţe intermediare în cursul derulării misiunii de audit, informarea
sistematică asupra constatărilor efectuate ş.a.
- Stabilirea Şedinţei de închidere, inclusiv a participanţilor la aceasta;
- Stabilirea modalităţii de redactare a Raportului de audit intern (când,
cum şi cui va fi distribuit).
- Explicarea modului cum vor fi discutate şi analizate recomandările
formulate, ca urmare a eventualelor disfuncţionalităţi constatate, inclusiv
Planul de acţiune realizat de entitatea auditată şi Calendarul
implementării acestora, cu termene şi persoane responsabile.

Auditori interni, Auditaţi,

-

3.2 RAPORTUL DE AUDIT

I. INTRODUCERE

Echipa de auditare a fost constituită din: - A. R.. și M. T.

Misiunea s-a efectuat în baza Ordinului de serviciu nr. 36 din
01.03.2020.
 Cadrul legal al acţiunii de auditare l-a reprezentat:
- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
- OMFP nr. 38/15.01.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
generale de
aplicare a Legii nr. 672/2002.
Durata misiunii de audit: 01.03.2020 – 01.06.2020
Perioada auditată: 01.01.2019 – 31.12.2019
Scopul acţiunii de auditare constă în:
- asigurarea completitudinii şi corectitudinii elaborării situaţiilor financiare
anuale;
- asigurarea corectitudinii organizării activităţii de arhivare a documentelor din
cadrul instituţiei;
- asigurarea respectării reglementărilor contabile în conformitate cu directivele
europene.

Obiectivele acţiunii de auditare au urmărit:

1 Elaborarea situaţiilor financiare anuale;
2 Organizarea şi efectuarea arhivării documentelor financiar-contabile.
Tipul de auditare - audit de conformitate/regularitate.
Tehnicile de audit intern utilizate:
 verificarea se realizează în vederea asigurării validităţii, realităţii şi acurateţei
înregistrărilor în contabilitate a documentelor şi a concordanţei cu legile şi
regulamentele în vigoare, precum şi a eficacităţii controlului intern prin
următoarele tehnici de verificare:
- comparaţia: pentru confirmarea identităţii unor informaţii, după
obţinerea lor din două sau mai multe surse diferite;
- examinarea: pentru detectarea erorilor şi/sau iregularităţilor;
- recalcularea: verificarea algoritmilor de calcul şi a calculelor
matematice;
 - punerea de acord: pentru realizarea procesului de potrivire a doua
categorii diferite de înregistrări;
- confirmarea: pentru solicitarea informaţiilor din mai multe surse
independente cu scopul validării acestora;
- garantarea: pentru verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate pornind
de la examinarea înregistrărilor spre documentele justificative;
- urmărirea: pentru verificarea procedurilor de la documentele
justificative spre articolul înregistrat în vederea stabilirii realităţii înregistrării în
totalitate a tranzacţiilor.
Alte tehnici de audit:
 observarea fizică: în vederea formării unei păreri proprii privind modul de
întocmire şi emitere a documentelor;
 interviul, note de relaţii: se realizează de către auditorii interni prin
intervievarea persoanelor auditate, implicate şi interesate şi informaţiile primite,
care trebuie să fie susţinute de documente. Pentru eventualele explicaţii
suplimentare se solicită note re relaţii scrise.
 analiza: constă în descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate,
identificate, cuantificate şi măsurate distinct.
Instrumentele de audit intern care s-au utilizat:
 Chestionarul de luare la cunoştinţă - CLC: pentru obţinerea unor informaţii
referitoare la contextul socio-economic, organizare internă, funcţionarea
entităţii/structurii auditate;
 Chestionarul de control intern - CCI: orientează auditorii interni în activitatea
de identificare obiectivă a disfuncţiunilor şi cauzelor reale ale acestora;
 Listă de verificare - LV: utilizată pentru stabilirea condiţiilor de regularitate pe
care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de
operaţii ce trebuie parcurse de auditor pentru a analiza activităţile de control
intern încorporate în proceduri, existenţa responsabilităţilor pentru efectuarea
 acestora şi permite stabilirea testelor de conformitate atunci când sunt semnalate
diferite disfuncţionalităţi.
Documentele examinate în cadrul Primăriei Voineasa privind
activitatea financiar-contabilă au vizat documentaţia aferentă perioadei
auditate, respectiv:
- registrele de contabilitate;
- statele de salarii;
- balanţele de verificare întocmite înainte de inventariere;
- balanţele de verificare după inventariere;
- liste de inventar;
- note contabile;
- situaţiile financiare anuale;
Documentele elaborate pe timpul auditării activităţii, în principal
sunt:
- analiza riscurilor;
- tabelele punctelor tari şi slabe;
- tematica în detaliu a misiunii de audit;
- programul de audit intern;
- programul intervenţiei la faţa locului;
- liste de verificare structurate pe obiective;
- foi de lucru pentru stabilirea eşantioanelor;
- chestionare de control intern;
- teste;
- liste de control;
- fişe de identificare şi analiză a principalelor probleme constatate - FIAP-uri;
- formulare de constatare şi raportare a iregularităţilor - FCRI-uri;
- raportul preliminar de audit intern;
- minutele şedinţelor de deschidere, de închidere şi de conciliere;
- raportul final de audit intern;
- planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor;
- fişa de urmărire a implementărilor recomandărilor.
II. CONSTATĂRI SI RECOMANDARI
În acest capitol, prezentam principalele constatări ale auditorului
intern, cauzele, consecinţele şi recomandările formulate, obţinute în urma
testărilor efectuate şi concretizate în FIAP-urile şi FCRI-urile întocmite în
Etapa Intervenţiei la faţa locului, în vederea corectării
disfuncţionalităţilor semnalate sau ale celor care pot să apară în perioada
imediat următoare, urmare a acestor constatări. De asemenea, vom
prezenta şi comenta posibila evoluţie a riscurilor existente şi a
necesităţilor de dezvoltare a sistemelor de management şi control intern al
activităţilor auditate, cu scopul facilitării atingerii obiectivelor prestabilite
de managementul general.
II.1. ELABORAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
II. 1.1. Activitatea premergătoare elaborării situaţiilor financiare
anuale
II.1.1.1 Analiza procedurilor de lucru
Auditorul intern a testat existenţa şi completitudinea procedurilor
de lucru privind organizarea activităţii de elaborarea a situaţiilor
financiare anuale (Interviul nr.1.1.1.), din care a rezultat că pentru
conducerea activităţii de elaborare a situaţiilor financiare anuale există
proceduri de lucru, dar acestea nu sunt scrise şi formalizate.
II. 1.1.2. Activitatea premergătoare elaborării situaţiilor financiare
anuale cu ajutorul
sistemelor informatice de prelucrare automată pe baza elementelor
stabilite în Lista de verificare nr.1 poziţia 1.2 şi anume:
Constatare:
- La instituţia auditată, în cazul activităţii premergătoare elaborării
situaţiilor financiare anuale s-a constatat neînregistrarea în conturi a tuturor
documentelor justificative;
- Auditorul intern a constatat erori ale valorii de inventar a patrimoniului;
- De asemenea, s-a constatat nereguli în preluarea tuturor sumelor din
documentele justificative.
În acest fel nu se respectă prevederile Legii contabilităţii nr.82/1991
republicată şi al OMFP nr. 1850/2004 privind registrele şi formularele
financiar-contabile.
Cauze:
- Lipsa unor proceduri de lucru, scrise şi formalizate.
- Proiectarea şi realizarea aplicaţiei financiar-contabile s-a făcut de
către Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei, care nu are personal cu
pregătire economică, iar între personalul acestei direcţii şi personalul
Direcţiei de Buget şi Contabilitate Internă neexistând relaţii de colaborare,
necesare realizării lucrărilor în condiţii corespunzătoare.
- Neefectuarea controlului ierarhic.
- Inexistenţa unei pregătiri adecvate a persoanelor responsabile cu
completarea Registrului-jurnal.
Consecinţe:
- Denaturarea situaţiilor financiare anuale;
- Denaturarea imaginii fidele cu privire la situaţiile financiare
anuale.
Recomandări:
- Elaborarea procedurilor operaţionale, scrise şi formalizate, privind
activităţile premergătoare elaborării situaţiilor financiare anuale
- Numirea unei persoane responsabile cu elaborarea şi actualizarea
sistematică a procedurilor privind activităţile premergătoare
- Realizarea unor perfecţionări asupra procedurilor de activităţile
premergătoare elaborării situaţiilor financiare anuale;
- Efectuarea unor stagii de pregătire a personalului din cadrul
 compartimentului financiar-contabil în vederea activităţile premergătoare
elaborării situaţiilor financiare anuale;
- Efectuarea unor stagii de pregătire a personalului din cadrul
compartimentului financiar-contabil în vederea activităţile premergătoare
elaborării situaţiilor financiare anuale;
- Analiza necesităţii achiziţionării unui program informatic pentru
activitatea financiar-contabilă.
II. 1.2. Activitatea de stabilire a soldurilor conturilor sintetice şi analitice
II. 1.2.1 Analiza procedurilor de lucru
Auditorul intern a testat existenţa şi completitudinea procedurilor
de lucru privind organizarea activităţii de elaborarea a situaţiilor
financiare anuale (Interviul nr.1.1.1.), din care a rezultat că pentru
conducerea activităţii de elaborare a situaţiilor financiare anuale există
proceduri de lucru, dar acestea nu sunt scrise şi formalizate.
II. 1.3. Activitatea de elaborare a situaţiilor financiare anuale
II. 1.3.1 Analiza procedurilor de lucru
Auditorul intern a testat existenţa şi completitudinea procedurilor
de lucru privind organizarea activităţii de elaborarea a situaţiilor
financiare anuale (Interviul nr.1.1.1.), din care a rezultat că pentru
conducerea activităţii de elaborare a situaţiilor financiare anuale există
proceduri de lucru, dar acestea nu sunt scrise şi formalizate.

II.1.3.2 Analiza activităţii de elaborare a situaţiilor financiare anuale

pentru care s-a elaborat FIAP-ul. nr. 1.4.1.
Constatare:
- Auditorul intern au constatat inexistenţa unei părţi a notei explicative nr 9
Analiza indicatorilor financiari.
- Auditorul intern a constatat nerespectarea modului de întocmire a situaţiilor
financiare, dar s-a constatat şi erori la preluarea sumelor din documentele ce s-
 au întocmit în faza premergătoare întocmirii situaţiilor;
- De asemenea, s-a constatat neconcordanţa între datele specificate în situaţiile
financiare şi activităţile preliminare ca: balanţa conturilor înainte de
inventariere, inventarierea generală a patrimoniului, contabilitatea operaţiilor de
regularizare, determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau
finanţarea pierderilor.
Cauze:
- Inexistenţa procedurilor de întocmire a Situaţiilor financiare
anuale;
- Lipsa controlului ierarhic în Primăria Voineasa;
- Pregătirea neadecvată a personalului angajat la instituţia publică.
Consecinţe:
- Nerespectarea modului de întocmire a Situaţiilor financiare
anuale;
- Erori la preluarea sumelor din documentele ce s-au întocmit în
faza premergătoare întocmirii situaţiilor;
-Neconcordanţa între datele specificate în situaţiile financiare şi
activităţile preliminare acestora.
Recomandări:
- Elaborarea procedurilor scrise şi formalizate privind activitatea de
întocmire a situaţiilor financiare anuale;
- Desemnarea unui responsabil pentru întocmirea şi actualizarea
procedurilor;
- Efectuarea unor stagii de perfecţionare pentru personalul instituţiei
publice în vederea elaborării situaţiilor financiare anuale
- Fixarea unor atribuţii concrete cu procedurile şi fişele de post pentru
personalul implicat în aceste activităţi;
- Achiziţia unui program informatic specializat în vederea activitatea de
întocmire a situaţiilor financiare anuale;
 - Compararea datelor din situaţiilor financiare anuale cu cele din
activităţile premergătoare acestora..

II. 2. ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA ARHIVĂRII

DOCUMENTELOR FINANCIAR-CONTABILE

II. 2.1. Cadrul normativ şi procedural privind arhivarea documentelor

rezultate din activitatea financiar-contabilă
Pentru evaluarea activităţii auditabile, auditorul intern a solicitat realizarea
unui chestionar adresat adresat doamnei G. E., contabil şef din care a rezultat că
există proceduri scrise şi formalizate pentru activitatea auditată, dar s-au depistat
neconcordanţe între prevederile procedurilor şi responsabilităţile stabilite prin
fişa postului pentru personalul desemnat cu stabilirea cadrului normativ şi
procedural privind arhivarea documentelor rezultate din activitatea financiar-
contabilă.
II. 2.2. Sistemul de păstrare al documentelor până la predarea la arhivă
Auditorul intern a testat modul de funcţionare a sistemului de
păstrare al documentelor până la predarea la arhivă (Interviul nr.2.7.1.),
din care a rezultat că persoana care are drept responsabilitate activitatea
de arhivare a documentelor nu are acest lucru precizat în fişa postului.
Fişa postului nu respectă încadrarea persoanei pe un post de conducere,
unde ar trebui să realizeze doar activitatea de verificare.
Pe baza analizei efectuate, dar şi din Nota de relaţii nr. 2.3.1.
obţinută de la persoana responsabilă din cadrul compartimentului de
contabilitate, a rezultat că la nivelul instituţiei există un set de proceduri
care sunt cunoscute de persoanele responsabile cu activitatea financiar-
contabilă şi în care sunt bine precizate toate activităţile ce trebuie realizate
în vederea păstrării documentelor până la predarea la arhivă.
 De asemenea, auditorul intern a constatat că nu există un sistem
informatizat
II. 2.3. Activitatea de arhivare
În baza testărilor realizate s-au constatat unele nereguli care trebuie
evitate pe viitor, pe care le prezentăm în continuare.
II. 2.3.1. Organizarea şi efectuarea arhivării documentelor financiar
contabile pentru care s-a elaborat FIAP-ul. nr. 2.4.1.
Constatare:
- Spaţiul afectat pentru arhivare este necorespunzător nevoilor de arhivare
a documentelor financiar contabile;
- Din analiza respectării modului de păstrare a documentelor financiar
contabile pe suport de hârtie, s-a constatat că documentele sunt deja deteriorate,
deşi au termen de păstrare 50 de ani (Stat de salarii).
Cauze:
- Inexistenţa procedurilor de lucru, scrise şi formalizate;
- Inexistenţa unui personal cu pregătire profesională corespunzătoare.
Consecinţe:
- În situaţia necesităţii de a consulta documentele financiar-contabile
acestea nu pot fi accesate.
- Entitatea se află în imposibilitatea eliberării unor documente privind
Stagiul de cotizare aferent anului 2018 în Sistemul Public de Pensii şi alte
drepturi sociale.
Recomandări:
- Elaborarea şi formalizarea unui sistem de proceduri privind arhivarea
documentelor financiar-contabile;
- Stabilirea unui responsabil cu elaborarea şi actualizarea acestui sistem;
- Realizarea în cadrul entităţii a unui program de pregătire profesională cu
personalul Compartimentului arhiva generală;
 - Verificarea întregii arhive a entităţii, înscopul depistării documentelor
deteriorate şi/sau distruse şi luarea măsurilor necesare pentru reconstituirea
acestora;
- Documentele financiar-contabile deteriorate vor trebui refăcute pentru
eventuale consultări;
- Instruirea personalului din cadrul Compartimentului financiar-contabil
privind activitatea de arhivare.

CONCLUZII

Prezentul proiect de Raport de audit intern a fost întocmit în baza

Tematicii in detaliu a misiunii de audit şi a Programului intervenţiei la faţa
locului, a constatărilor efectuate în etapa de colectării şi prelucrării
informaţiilor şi în timpul intervenţiei la fata locului. Toate constatările efectuate
au la bază probe de audit realizate prin teste, foi de lucru, interviuri, liste de
control, note de relaţii si in urma analizei si interpretării acestora s-au elaborat
FIAP-uri si FCRI-uri care au condus la recomandările şi concluziile cuprinse in
Raportul de audit intern.
Structura auditată are obligaţia să întocmească Programul de acţiune si
Calendarul implementării recomandărilor şi să raporteze periodic echipei de
auditori stadiul implementării acestora.
Echipa de auditori interni, pe baza analizelor şi evaluărilor efectuate
apreciază Activitatea financiar-contabilă, conform grilei prezentate în
continuare.

Nr. Apreciere
Obiectivul
crt. De îmbunătăţit Critic

1. Elaborarea X
situaţiilor financiare
 anuale
2. Activitatea de
X
arhivare

Evaluarea are la bază discuţiile care au avut loc, cu privire la

recomandările auditorului intern, în şedinţele de închidere şi conciliere al
misiunii de audit intern, apreciate de către participanţi, ca fiind realiste şi
posibil de implementat în practică.
De asemenea, considerăm că rezultatele evaluării auditorului intern
privind Activitatea financiar-contabilă se înscriu în parametrii normali
pentru această perioadă de implementare a funcţiei de audit intern în
entităţile publice.
Structura auditată are obligaţia să respecte Programul de acţiune şi
Calendarul de implementare a recomandărilor, cu scopul implementării
recomandărilor la termenele stabilite şi să raporteze echipei de auditori interni,
periodic, stadiul implementării acestora.
Notă:
Precizăm că în practica, Raportul de audit intern este semnat pe
fiecare pagina de echipa de auditori interni, iar pe ultima pagină, atât de
auditorii interni, cât şi de supervizorul misiunii.
CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI
Principalele constatări şi recomandări rezultate din evaluarea auditorilor
interni sunt cele prezentate în continuare:
Constatare 1:
La instituţia auditată, în cazul activităţii premergătoare elaborării
situaţiilor financiare anuale s-a constatat neînregistrarea în conturi a tuturor
documentelor justificative.
Recomandare 1:
 Echipa de auditori consideră necesară implementarea unui sistem de
pregătire profesională a personalului din cadrul compartimentelor financiar-
contabile, astfel încât toate activităţile premergătoare să se realizeze într-un mod
cat mai coerent şi corect, pentru ca elaborarea situaţiilor financiare să se
realizeze în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Constatare 2:
Auditorul intern au constatat inexistenţa unei părţi a notei explicative nr
9 ,,Analiza indicatorilor financiari”.
Recomandare 2:
Desemnarea unui responsabil pentru întocmirea şi actualizarea
procedurilor privind activitatea de elaborare a situaţiilor financiare anuale,
precum şi achiziţia unui program informatic specializat în vederea activitatea de
întocmire a situaţiilor financiare anuale.
Constatare 3:
S-a constatat nereguli în preluarea tuturor sumelor în balanţa de verificare
în vederea elaborării situaţiilor financiare anuale.
Recomandare 3:
Implementarea unui program informatic care să permită urmărirea
şi controlul activităţii de elaborare a situaţiilor precum şi elaborarea
procedurilor operaţionale, scrise şi formalizate, privind activităţile
premergătoare elaborării situaţiilor financiare anuale.
Constatare 4:
Din analiza respectării modului de păstrare a documentelor
financiar contabile pe suport de hârtie, s-a constatat că documentele sunt
deja deteriorate
Recomandare 4:
Verificarea întregii arhive a entităţii, în scopul depistării documentelor
deteriorate şi/sau distruse şi luarea măsurilor necesare pentru reconstituirea
acestora, dar şi documentele financiar-contabile deteriorate vor trebui refăcute
pentru eventuale consultări;
Constatare 5:
Spaţiul afectat pentru arhivare este necorespunzător nevoilor de arhivare a
documentelor financiar contabile.
Recomandare 5:
Echipa de auditori consideră obligatorie asigurarea unui spaţiu
special amenajat pentru a putea realiza arhivarea în cadrul primăriei , în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
CONCLUZII

Evaluarea ACTIVITĂŢII FINANCIAR-CONTABILE din cadrul

Primăriei Voineasa, în baza testelor şi analizelor efectuate, permit
auditorilor interni să emită o asigurare rezonabilă managementului
general privind calitatea sistemului de control intern al activităţii auditate,
nefiind identificate obstacole în funcţionarea acesteia.
Echipa de auditori interni prin analiza activităţilor auditabile şi
evaluările realizate în etapa de intervenţie la faţa locului, a elaborat un
număr de 36 de recomandări, aferente celor 2 obiective ale misiunii de
audit intern.
Considerăm că prioritatea în activitatea de implementare a
recomandărilor o reprezintă elaborarea şi actualizarea sistematică a
procedurilor operaţionale, scrise şi formalizate, pentru întreaga activitate
a primăriei.
 Capitoul IV. Concluzii, opinii critice și contribuții
personale
Lucrarea de fata a urmarit, pe parcursul celor patru capitole, sa
ofere o imagine clara asupra unui proces de audit al informatiei contabile.
Etimologic, termenul "audit" isi are originea in limba latina,
insemnand "a asculta, a audia", dar practica anglo-saxona l-a transformat,
desemnand astazi, intr-un sens larg, o activitate de verificare a unei
informatii, desfasurata de experti independenti, in vederea exprimarii unei
opinii asupra sinceritatii si conformitatii acesteia cu criterii standard de
calitate.
Necesitatea realizarii unui audit financiar, la nivelul unei
organizatii, este accentuata de conflictul de interese, de asimetria
informationala creata intre diversi utilizatori ai informatiilor financiare si,
nu in ultimul rand, de caracterul din ce in ce mai complex al contabilitatii.
Studiul cadrului teoretic si conceptual al unei astfel de misiuni a
constituit premisa abordarii acestei lucrari.
Orice misiune de audit identifica, in general, urmatoarele etape:
acceptarea clientului (misiunii), planificarea, evaluarea controlului intern,
testarea detaliata a conturilor clientului si, in final, intocmirea raportului
de audit. Eficienta unei misiuni de audit este asigurata - in viziunea
Standardelor internationale de audit - de planificarea acesteia. Aceasta
etapa presupune, in linii mari, o cunoastere generala a entitatii de auditat,
 o apreciere a riscurilor existente si o analiza a continuitatii activitatii
acesteia in vederea identificarii conturilor si domeniilor semnificative de
auditat.
Realitatea practica impune abordarea riscului prin prisma a 3
factori: amenintarile privite ca evenimente sau activitati (in general, din
exteriorul sistemului auditat) care pot sa
afecteze vulnerabilitatile existente in orice sistem cauzand
astfel impactul, apreciat a fi o consecinta pe termen scurt, mediu sau lung
suportata de organizatie.

Apariția și dezvoltarea instituțională a Autorității de Audit sunt strâns

legate de procesul de aderare a României la Uniunea Europeană și, ulterior, în
calitatea sa de stat membru al Uniunii.
În contextul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană, începând din anul
2000, România a beneficiat de asistență financiară nerambursabilă prin
intermediul mai multor facilități/programe de finanțare promovate de Comisia
Europeană și destinate țărilor candidate, în special prin măsuri ISPA și
Programul SAPARD.
O cerință esențială formulată de partea finanțatoare pentru a beneficia de
asistența financiară nerambursabilă a fost desemnarea unei structuri de audit cu
o vocație tehnică adecvată, independentă din punct de vedere operațional față de
structurile de implementare a fondurilor/programului, care să certifice faptul că
fondurile alocate au fost utilizate în conformitate cu prevederile acordurilor și
memorandurilor de finanțare încheiate între România și Comisia Europeană.
Viziunea Autorității de Audit este ca aceasta să fie o instituție
independentă și dinamică, recunoscută pentru integritatea și
imparțialitatea sa, respectată pentru profesionalismul și calitatea muncii
realizate, care prin auditurile efectuate contribuie la îmbunătățirea
sistemelor de management și control instituite și la întărirea mediului de
control.
Fondurile europene reprezintă o componentă importantă în
dezvoltarea economică și socială a României, de aceea, prin derularea
unui audit eficient și credibil, ne propunem să asigurăm creșterea
responsabilității gestionării și utilizării asistenței financiare
nerambursabile conform principiului unui management financiar riguros.

Astazi, intr-o era informatizata, in care complexitatea sistemelor de

contabilitate informatizata si volumul tranzactiilor au crescut
semnificativ, este recunoscuta necesitatea unor tehnici de audit asistate de
calculator care sa permita o crestere a eficientei misiunii de audit.
O opinie finala este dificil de avansat, avand in vedere volumul
informatiilor disponibile, deoarece procedurile asistate, trebuie sa fie
completate de proceduri manuale precum: participarea la inventarierea
manuala, discutii cu managementul entitatii, aprecieri ale estimarilor
managementului precum si de alte informatii suplimentare.
 BIBLIOGRAFIE
I.G.Ţara, M.Bucurean, „Auditul public intern”, în revista Controlul
economic financiar nr. 6/2004
M. Ghiţă, E. Vasile, M. Popescu, “ Documenţia auditului”, în revista
Control economic financiar nr. 6/2004.
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern,cu modificările și
completările ulterioare
https://www.curteadeconturi.ro
http://www.primaria-voineasa.ro
Constituția României, republicată
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,
republicată