Analiza practicilor de audit intern și a comitetului de audit în contextul

guvernanței corporative la societăți listate la Bursa de Valori București - BVB

Moldovan Alexandra, Pop Andrada Diana

Universitatea Babeş – Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

"In God we trust! Everyone else we audit! "1

Abstract
În cadrul acestei lucrări, subiectul pe care l-am dezbătut este referitor la existența practicilor și comitetelor de
audit în contextul guvernanței corporative. Am cosiderat important dezbaterea acestui subiect deoarece am dorit să
evidențiem modul în care companiile listate pe Bursa de Valori București s-au gestionat în contextul noilor tendințe
ale globalizării și în contextul guvernanței corporative, care a apătut în România relativ târziu, în anii 2000, a cest
concept însă s-a schimbat în ultimii ani, responsabiliatea și transparența devenind factori cheie nu doar pentru
acționari, ci și pentru creditori, investitori, furnizori, etc. Astfel prin partea partică am dorit să analizăm gradul de
dezvolgtare al guvernanței corporative în România. Concluzia la care am ajuns este că entitățile cu o cultură
organizațională internațională (acționari străini) acordă o mare importanță guvernanței corporative, pe când
dintre cele cu capital romanesc puțin peste 50% aplică coldul de guvernanță corporativă.

Cuvinte cheie:
Guvernanţă corporativă, control intern, audit intern, comitet de audit, departament de audit intern, principiile
guvernanţei corporative, transparenţă.

Introducere
Recentele scandaluri financiare care au demonstrat că riscul de fraudă contabilă poate fi confuz
în orice tipologie de sistem economic ne-au determinat să dezbatem această temă. În acest caz,
transparența informațională care este un element indispensabil competitivității pe piață, este o
funcție importantă în sistemele de gurvenanță corporativă și mai ales în cele de audit. Astfel ca
urmare a lipsei transparenței informațiilor problema guvernanței trebuie privită ca un suport
contra presiunilor ce induc la fraude.
Am ales să studiem în paralel aceste două teme datorită legăturii care ar trebui să existe între
departamentul de audit și comitetul de audit, mai exact șeful Departamentului de audit intern ar
trebui să fie subordonat Comitetului de audit, de asemenea rezultatele și constatările auditului
intern pot fi raportate cu regularitate Comitetului de audit.
Rolul auditului intern este esențial în prevenirea fraudelor contabile, având în vedere că orice tip
de guvernanţă, indiferent de modul în care este configurată şi de piaţa de referinţă în care se
găseşte, pentru a putea fi considerată eficientă trebuie să prevadă mecanisme oportune de
control, care să intervină în situaţii critice şi să protejeze interesul tuturor categoriilor de
utilizatori. Rolul auditului intern al companiei, având în vedere şi influenţele asupra controlului
de gestiune, asumă o importanţă de prim-plan în sfera guvernanţei corporative.2

1
Backzo, 2007 : 787
2
I. Bostan, V. Grosu –„Rolul auditului intern în optimizarea guvernanței corporatiste la nivelul grupurilor de
întreprinderi”, Economie teoretică și aplicată, Vol. XVIII, nr.2, 2010, p.64
Economia României se află în curs de structurare economică şi financiară, fapt ce ne conduce la
concluzia că economia acesteia este una emergentă, motiv pentru care în studiul nostru ne-am
propus să analizăm existența departamentului și a comitetului de audit în contextul guvernanței
corporative în societățile cotate în categoria I și II pe Bursa de Valori București.

Metodologia cercetării:
Obiectivul principal al acestei lucrări este determinarea măsurii în care practicile de audit intern
şi ale comitetului de audit pentru societăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti se încadrează în
contextul guvernanţei corporative.
Prin urmare, pentru atingerea acestui deziderat, ne-am bazat pe o abordare de la general la
particular, angrenându-ne într-un proces de analiză a literaturii ştiinţifice de specialitate din aria
noastră de interes şi continuând cu partea practică.
Astfel în prima parte va predomina perspectiva teoretică realizată prin cercetare calitativă, şi care
cuprinde definirea diferitelor concepte, cum ar fi: controlul intern, auditul intern, guvernanţa
corporativă, comitetul de audit, guvernanţă corporativă eficientă.
A doua parte a lucrării este reprezentată de partea practică, care a fost realizată prin cercetare
cantitativă. În această parte ne-am propus să analizăm existenţa departamentului şi a comitetului
de audit în contextul guvernanţei corporative în societățile cotate în categoria I și II pe Bursa de
Valori București. Eșantionul inițial luat în considerare este de 40 de societăți, care ulterior se
reduce cu numărul societăților care nu au implementat un astfel de departament/comitet de audit,
sau nu au prezentat informații pe site-ul web al acesora, considerându-le irelevante, fapt ce a
reieşit din aplicarea unui chestionar tipizat, pentru completarea căruia, care am analizat
Declarația "Aplici sau Explici" precum şi Regulamentul de Guvernanţă Corporativă completate
de către cele 40 entitățile din categoria I şi II BVB. Am ales să studiem doar societăţile cotate la
categoria I şi II, deoarece am considerat că este mai probabil ca aceste companii să fi adoptat şi
să se fi conformat, în mod voluntar, prevederilor codului de guvernanţă al Bursei de Valori
Bucureşti.
Ultima parte cuprinde concluziile proprii şi limitele cercetării.

Delimitări conceptuale ale practicilor de audit intern și ale practicilor comitetului de audit
în contextul guvernanței corporative

Conform definiţiei COSO, controlul intern “este un proces implementat de consiliul de

administraţie , management şi alţi membrii ai personalului, proiectat astfel încât să furnizeze o
asigurare rezonabilă privind atingerea următoarelor obiective: eficienţa şi eficacitatea
operaţiunilor, fiabilitatea informaţiilor financiare şi asigurarea conformităţii cu regulile şi legile
în vigoare”3

Controlul intern este reprezentat de totalitatea măsurilor şi structurilor organizatorice, precum şi

de ansamblul politicilor şi procedurilor de monitorizare, de supraveghere şi de evaluare luate de
cei din guvernanţă, de conducere executivă şi de întregul personal în vederea:4

3
COSO - Internal control – Integrated framework , Committee of Sponsoring Organizations of the Treadway Commission, New
York, Vol. 1-4, Coopers and Lybrand, September 1992
4
I. Oprean – Control și audit intern , supor de curs pentru masterat, Cluj Napoca, 2010, p.8
  stăpânirii şi gestionării riscurilor sau a ameninţărilor la care este supusă entitatea şi
compartimentele sale, riscuri care ar putea împiedica atingerea obiectivelor (asigurarea
eficacităţii activităţii);
 desfăşurării ordonate şi eficiente a afacerilor şi protejării activelor prin prevenirea sau
detectarea şi eliminarea operaţiunilor nelegale, neeconomicoase sau neeficiente;
 asigurării unui sistem de informare corespunzător;
 respectării normelor legale, deciziilor conducerii şi a procedurilor de lucru stabilite.

Potrivit celor de mai sus, controlul intern al unei entități este sub controlul comitetului de audit 5,
acesta regăsindu-se la toate nivelurile ierarhice, acesta furnizează informații personalului de
conducere, cu privire la situația reală a entității, modificările intervenite în mediul intern și
extern al acesteia.

Conceptul de guvernanță corporativă este tot mai dezbătut pe plan național și internațional
datorită crizei financiare actuale, dar și datorită prăbușirii gigantului energetic Enron fiind
considerat unul dintre simbolurile fraudei corporatiste. Odată cu prăbușirea gigantului Enron,
preocuparea pentru guvernanța corporativă a devenit tot mai mare, deoarece nu se mai avea
incredere in manageri, consiliul de administrație, și astfel s-a dorit ajungerea la o „transparență”.
Prin guvernanța corporativă se urmarește creșterea performaței companiei și armonizarea
diferitelor grupuri de interese. După marile scandari care au zguduit companii precum
WorldCom sau Enron guvernele și autoritățile de control și-au canalizat atenția pe stabilirea unui
sistem mai eficient de guvernare a companiilor. Astfel potrivit A. Morariu guvernanţa
corporativă “cuprinde instituțiile publice și private ale unei țări atât formale cât și informale, care
guvernează împreună relațiile dintre oamenii care administrează corporațiile și toți cei care
investesc resurse în corporațiile din țara respectivă.”6
Principiile guvernanței corporative enunțate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OECD) sunt:
(1) Drepturile acționarilor – trebuie să protejeze drepturile acționarilor;
(2) Tratamentul echitabil al acționarilor – trebuie sa asigure tratamentului echitabil al tuturor
acționarilor, inclusiv al celor minoritari și/sau străini;
(3) Rolul terților cu interese în societate (stakeholders) - trebuie să recunoască drepturile
tuturor celor ce au interese legitime în societate şi să încurajeze cooperarea activă dintre
companie şi aceste persoane şi grupuri în crearea de valoare, locuri de muncă şi
întreprinderi viabile şi competitive;
(4) Informare și transparență - trebuie să garanteze că toate informaţiile relevante referitoare
la entitate sunt făcute publice la timp şi cu acurateţe, inclusiv datele privind situaţia
financiară, performanţa , structura proprietăţii şi conducerea societăţii;
(5) Responsabilitățile consiliului de administrație - trebuie să asigure orientarea strategică a
societăţii, monitorizarea efectivă a managementului de către consiliul de administraţie şi
răspunderea consiliului faţă de societate şi acţionari. 
Funcționarea eficace a procesului de guvernanță corporativă atribuie auditorilor – externi și
interni – roluri esențiale în ceea ce privește transparența raportărilor financiare, respectiv
monitorizarea controalelor interne, menite să amelioreze riscurile asumate de organizație în
derularea afacerii. 7
5
J. Krishnan – Audit Committe financial expertise and Internal Control: An Empirical analysis, The Accounting Review, vol 80,
nr. 2, 2005, p. 651
6
A. Morariu - Audit intern şi guvernanţă corporativă, http://ro.scribd.com/doc/192507740/56051200-Audit-Intern-Si-
Guvernanta-Corporativa , accesat în 18.03.2014, ora 01:18 , slide 48
7
Dobroţeanu C.L et all - Independenţa auditorilor în contextul guvernanţei corporative, Audit Financiar, nr.3, 2010,
p. 19
Auditul intern asistă o organizație în îndeplinirea obiectivelor sale prin implementarea unei
abordări sistematice în evaluare și îmbunătățirea eficacității managementului riscului a
controlului și a proceselor de guvernanță. În consecință, numai după studierea domeniului
guvernanței corporative, managementului riscurilor și sistemului de control intern putem aborda
la adevărata valoare auditul intern și rolul acestuia în cadrul organizației.8

Auditul intern susține conceptul de guvernanță corporativă, jucând un rol important în asistarea
reorganizării sistemului de control intern și consilierea managementului general. În practică,
orice organizație își dorește implementarea următoarelor idealuri: guvernanță corporativă;
administrarea riscurilor și sistemul de control intern, iar auditul intern reprezintă acea
componentă-cheie a monitorizării acestora.
Astfel că auditul intern oferă servicii de consiliere independente şi obiective pentru a ajuta
managementul de nivel mediu al entităţii să îmbunătăţească managementul riscurilor, controlul şi
guvernanţa. Entităţile folosesc auditul intern pentru evaluarea politicilor şi procedurilor utilizate
pentru îndeplinirea obiectivelor, prin valorificarea recomandărilor auditorilor. Auditul intern a
devenit o parte a managementului riscului, în apropierea celor care se ocupă cu monitorizarea
activităţilor.9
În ceea ce privește comitetul de audit, acesta, nu numai că joacă un rol important de monitorizare
pentru a asigura calitatea raportării financiare și a responsabilității corporative 10 , dar, de
asemenea, servește ca un important mecanism de guvernanță , pentru că riscul potențial de litigii
cu care se confruntă membrii comitetului de audit, aigură că acești membrii ai comitetului de
audit își îndeplinesc responsabilitățile în mod eficient . Ne așteptăm astfel ca firmele cu
comitetele de audit de înaltă calitate, să fie mai puțin susceptibile în a avea deficiențe de control
intern decât firmele cu comitetele de audit de calitate inferioară.
Studii internaționale
Un studiu asemănător a fost realizat de Y. Zhang, J. Zhou, N. Zhou în 2007 în Jurnal of
Accounting and Public Policy, care în lucrarea lor au investigat relația dintre calitatea
comitetului de audit, independența auditorului, precum și deficiențele de control intern, după
intrarea în vigoare a Actului Sarbanes-Oxley. Au început cu un esantion de firme cu deficiențe
de control intern și, în funcție de industrie, dimensiunea, și de performanță, dacă se potrivesc
aceste firme la un eșantion de firme de control fără deficiențe de control intern. Rezultatul
acestora a fost că există o relație între calitate comitet de audit, independența auditorului, și
deficiențe de control intern. Ele sunt, mult mai susceptibile de a fi identificate cu o slăbiciune de
control intern, în cazul în care auditorii lor sunt mai independenti. În plus, firmele cu schimbările
recente de auditori sunt mult mai predispune în a avea deficiențe de control intern.
Un alt studiu care ne-a determinat să dezbatem această temă a fost studiul empiric al lui
Jayanthi Krishnan din lucrarea Audit Committee Quality and Internal Control din 2005. Acesta a
studiat relația dintre calitatea comitetului de audit si a controlului intern în contextul guvernanței
corporative. Pentru realizarea acestui studiu, J. Krishnan a apelat la un model de regresie în care
variabila dependentă a fost calitatea controlului intern, iar variabila independendă a fost calitatea
comitetului de audit. Utilizând disclosure index și sistemul binar, acesta a alocat valoare 1
pentru entitățile care prezentau probleme în controlul intern, și valoarea 0 pentru entitățile care
nu prezentau probleme în controlul intern. Rezultatele studiului indică faptul că, comitetele de

8
A. Shleifer, R. Vishny – A Survey of Corporate Governance, Journal of Finance, nr. 52, 1997, p.737
9
Drd. G.F. Ungureanu – Audit intern în guvernanța corporativă, Romanian Statistical Review nr.3, 2010, p.6
10
Joseph V. Carcello and Terry L. Neal – Audit Committee Composition and Auditor Reporting, The Accounting Review, Vol.
75, no. 4, 2000, p 458
audit independente și comitetele de audit cu expertiza financiar sunt semnificativ mai putin
susceptibile de a fi asociate cu incidența problemelor de control intern

Studiu de caz - Analiza practicilor de audit intern și analiza practicilor comitetului de audit
în contextul guvernanței corporative la societăți listate la Bursa de Valori București – BVB
Societățile analizate sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 1

Eșantion societăți BVB

Nr Companie Simbol Categorie Oraș

Crt
1 ALRO SA ALR I Slatina
2 ANTIBIOTICE SA ATB I Iași
3 BANCA COMERCIALĂ CARPATICA SA BCC I Sibiu
4 BANCA TRANSILVANIA SA TLV I Cluj Napoca
5 BIOFARM SA BIO I București
6 BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE SA BRD I București
7 C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA TEL I București
8 CONCEFA SA SIBIU COFI I Sibiu
9 OLTCHIM SA RM. VÂLCEA OLT I Rm. Vâlcea
10 OMV PETROM SA SNP I București
11 PREFAB SA BUCUREȘTI PREH I București
12 S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA TGN I Mediaș
13 S.S.I.F. BROKER SA BRK I Cluj Napoca
14 SC FONDUL PROPRIETATEA SA – BUCUREȘTI FP I București
15 SIF BANAT CRIȘANA SA SIF1 I Arad
16 SIF MOLDOVA SA SIF 2 I Bacău
17 SIF MUNTENIA SA SIF 4 I București
18 SIF OLTENIA SA SIF5 I Craiova
19 SIF TRANSILVANIA SA SIF3 I Brașov
20 ELECTROMAGNETICA SA BUCUREȘTI ELMA I București
21 IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR SA IMP I Voluntari
22 OIL TERMINAL SA OIL I Constanța
23 AEROSTAR SA ARS II Bacău
24 CALIPSO SA ORADEA CAOR II Oradea
25 COMPA SA CMP II Sibiu
26 CONDMAG SA COMI II Brașov
27 CONTED SA CNTE II Dorohoi
28 COS TÂRGOVIȘTE SA COS II Târgoviște
29 DAFORA SA DAFR II Mediaș
30 FARMACEUTICA REMEDIA SA RMAH II Deva
31 MECANICA CEAHLĂU MECF II Piatra Neamț
32 PETROL EXPORTIMPORT SA PEI II București
33 PRODPLAST SA PPL II București
34 ROMCARBON SA BUZĂU ROCE II Buzău
35 ȘANTIERUL NAVAL ORȘOVA SA SNO II Orșova
36 TERAPLAST SA TRP II Bistrița
37 TITAN SA MPN II Pantelimon
38 TURISM,HOTELURI,RESTAURANTE, MAREA EFO II Mangalia
NEAGRĂ SA
39 VRANCART SA VNC II Adjud
40 ZENTIVA SA SCD II București
 Sursa: Proiecția autorilor

Analiza practicilor de audit intern în contextul guvernanței corporative

Prin această analiză am dorit să evidențiem câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un departament/compartiment de audit intern, independența, rolul și
responsabilitățile acestuia, organizarea lui, publicarea sau nu a raportului de audit intern pe site-
ul web al societății, relația dintre departamentul de audit si comitetul de audit precum și modul
de raportare al rezultatelor. Rezultatele cercetării sunt prezentate în cele ce urmează:
80% 72%
55%
36%
40% 22%
9% 6%
0% Cat I
nu există și nu sunt nu exista dar sunt prezentate este implementat Cat II
prezentate argumente pentru argumente pentru lipsa
lipsa acestuia acestuia

Fig. nr. 1 - Existența departamentului de audit intern

Sursa: Proiecţia autorilor

În ceea ce privește existenţa departamentul de audit, acesta este implementat pentru mai multe
societăți din categoria I decât în cele din categoria II, 36% față de 22%, nu există, dar nici nu se
argumenteaza lipsa departamentului pentru 55% la societățile din categoria I și 72% din
societățile din categoria II, pentru prea puține societăți s-au adus și explicații privind lipsa
departamentului de audit , mai exact 9% din categoria I și 6% din categoria II ( explicaţia –
dispun de audit financiar permanent).
120% 100%
80% 50%
40% 25% 25%
0% 0%
0%
nu este precizata șeful departamentului de audit șeful departamentului de audit Cat I
intern este subordonat intern este subordonat Cat II
directorului executiv sau Comitetului de audit.
directorului financiar

Fig. nr. 2 - Poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei (independența sa)
Sursa: Proiecţia autorilor

Analizând poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei (independența sa), am

constatat că în toate societățile din categoria I șeful departamentului de audit intern este
subordonat directorului executiv sau directorului financiar. În ceea ce privește categoria a II, la
25% dintre societăți șeful departamentului de audit se subordonează comitetului de audit, lucru
care la categoria I nu există, deși ar fi de preferat această situație, 50% se subordonează
directorului executiv sau directorului financiar, iar în 25% din cazuri poziția departamentului de
audit intern în cadrul companiei nu a fost precizată.
În ceea ce priveşte rolul şi responsabilităţile auditului intern am observat faptul că printre
responsabilitățile socităților din categoria I, cele mai mari proporții (75%, 63%, 50% ) le au:
Auditul intern realizează o evaluare a eficienţei cu care se realizează toate operaţiunile din cadrul
entităţii; Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate;
Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformităţii cu un cadru legal
aplicabil,cu normele şi procedurile interne aplicabile entităţii respective; Auditul intern
realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere riscurile actuale şi
riscurile potenţiale identificate. Societățile din categoria II prezintă într-o mare proporție
(75%,50%) următoarele responsabilități: Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra
conformităţii cu un cadru legal aplicabil,cu normele şi procedurile interne aplicabile entităţii
respective; Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiare si de
contabilitate; Auditul intern realizează o evaluare a eficienţei cu care se realizează toate
operaţiunile din cadrul entităţii. O diferență între cele două categorii este reprezentată de
responsabilitatea: ” Auditul intern monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna
cu departamentul de management al riscurilor (dacă există vreunul)”, aceasta regăsindu-se în
38% la societățile din categoria 1, pe când la cele din categoria II este eliminată. În ceea ce
privește responsabilitatea ” Auditul intern monitorizează asigurarea conformităţii entităţii cu
codul de guvernanţă corporativă aplicabil acelei entităţi”, aceasta nu se regăsește la niciuna
dintre categorii.
75% 75%
60%
25%
30% 13% 13%
0% 0% 0%
0%
este organizat integral din este format din specialiști funcția de audit intern nu sunt prezentate Cat I
specialisti din interiorul din interiorul companiei este integral susținută de informații Cat II
companiei dar și din afara companiei specialiști din afara
companiei

Fig. nr. 3 – Organizarea departamentul de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Privind organizarea departamentului de audit intern am întâmpinat dificultăți deoarece pentru

75% din societățile de la ambele categorii nu au fost prezentate informații. Însă am observat că
fucția de audit intern nu este integral susținută de specialiști din afara companiei.

Cat I
Cat II
100%

Fig. nr. 4 – Publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual

Sursa: Proiecţia autorilor

Doar 13% din societățile din cat. I, își publică raportului de audit intern în cadrul raportului
anual, iar la cat. II nicio societate nu publică raportul de audit intern în cadrul raportului anual.
O altă problemă am întâmpinat la analiza relației dintre departamentul de audit intern și comitetul de
audit, deoarece în nicio societate, atât din categoria I cât și din categoria 2, nu a fost prezentată detaliat.
75%
80% 50% 50%
40% 25%
0% 0%
0%
nu este detaliat in cadrul sunt raportate cu regularitate doar sunt raportate cu regularitate doar Cat I
raportului anual managementului executiv managementului executiv cât și Cat II
comitetului de audit
 Fig. nr. 5 – Modul de raportare al rezultatelor de audit intern
Sursa: Proiecţia autorilor

Din punct de vedere al modului de raportare al rezultatelor am constatat că jumătate dintre societățile
din categoria I raportează rezultatele de audit intern doar managementului executiv, iar în cazul
celeilalte jumătăți nu este detaliat în cadrul raportului anual. Analizând cea de-a II-a categorie,
75% dintre societăți nu detaliază în cadrul raportului anual modul de raportare al rezultatelor de
audit, iar 25% raportează cu regularitatea doar managementului executiv.
Analiza practicilor comitetului de audit în contextul guvernanței corporative
Prin această analiză am dorit să evidențiem câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un comitet de audit intern, independența și experiența profesională a președintelui,
structura – poziția – independența – responsabilitățile comitetului de audit, experiența
profesională a membrilor și numărul de întâlniri ale comitetului. Rezultatele cercetării sunt
prezentate mai jos:
65% 67%
60%
30% 14% 22% 23%
11%
0%
nu exista nu există, dar responsabilitățile există
Cat I
sale sunt îndeplinite de Consiliul Cat II
de Administrație

Fig. nr. 6 - Existența comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

După cum putem observa, comitetul de audit este implementat într-o proporție de 65% la
societățile din categoria I și 67% la societățile din categoria a II-a, însă la 23% dintre societățile
din categoria I responsabilitățile unui astfel de comitet sunt îndeplinite de către Consiliul de
Administrație, iar pentru societățile din categoria a II-a ,11%, responsabilitățile revin Consiliului
de Administrație.
79%
80%
58%
60%
40% 25%
20% 7% 14% 17%
0% 0% Cat I
0% Cat II
nu se furnizează face parte din nu face parte din este independent și nu
informații managementul executiv managementul executiv face parte din
managementul executiv

Fig. nr. 7 – Independența președintelui comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Privind acest element, am întâmpinat unele dificultăți, deoarece în cazul societăților din ambele
categorii, nu fost fost furnizate informații ( 79% - categoria I, 58% categoria II). Din informațiile
obținute, am constatat că 7% dintre societățile analizate la categoria I specifică faptul că
președintele comitetului de audit nu face parte din managementul executiv, iar din categoria a II-
a, acest fapt a fost specificat în cazult a 25% dintre societăți. Informații privind faptul că
președintele comitetului de audit este independent și nu face parte din managementul executiv a
fost specificat la 14% dintre societățile din categoria I și 17% la societățile din categoria a II-a.
 71% 75%
80%
40% 29% 17%
0% 8%
0%
Cat I
Cat II

Fig. nr. 8 - Experiența profesioanlă a președintelui comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Din nou ca și la elementul precedent, într-o mare proporție, mai exact 71% categoria I și 75%
categoria II nu au fost furnizate informații cu privire la experiența profesională a președintelui
comitetului de audit. În cazul a 29% dintre societățile din categoria I, președintele comitelului de
audit are experiență financiar-contabilă sau de audit, iar pentru categoria a II-a, în doar 17%
dintre societățile analizate am regăsit acest element. O diferență importantă, o costatăm la 8%
dintre societățile din categoria a II-a , la acestea președintele comitetului de audit nu are
experiență financiar-contabilă sau de audit.
80% 67% 71%

40% 21% 22%

7% 8% 0% 0%
0% Cat I
nu este publicată include 2 membrii și include între 3-5 include mai mult de 5 Cat II
președintele comitetului membrii și președintele membrii și președintele
de audit comitetului de audit comitetului de audit

Fig. nr. 9 – Structura comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Pentru 67% dintre societățile din categoria a II-a am întâmpinat o dificultate deoarece nu a fost
publicată structura comitetului de audit. În ceea ce privește acest element pentru societățile din
categoria I avem următoarea structura: 71% include 2 membrii și președintele comitetului de
audit, 22% include între 3-5 membrii și președintele comitetului de audit, iar mai mult de 5
membrii și președintele comitetului de audit nu se regăsește la nicio societate analizată. Pentru
același element, însă de această dată la societățile din categoria a II-a avem următoarea structură:
21% includ 2 membrii și președintele comitetului de audit, 8% includ 3-5 membrii și
președintele comitetului de audit, iar mai mult de 5 membrii și președintele comitetului de audit
nu se regăsește la nicio societate analizată în această categorie.
86%
80% 42% 58%
40% 7% 7% 0%
0%
Cat I
nu este publicată raportează managementului raportează consiliului de
executiv administrație sau consiliului de
Cat II
supraveghere

Fig nr. 10 - Poziția comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Analizând poziția comitetului de audit în cadrul societăților din categoria I, am ajuns la

următoarele concluzii: în 86% dintre societăți comitetul de audit raportează consiliului de
administrație sau consiliului de supraveghere, în 7% dintre societăți raportează managementului
executiv, iar pentru 7% dintre societăți nu au existat informații. Privind societățile din categoria a
II-a avem următoarele rezultate: remarcăm faptul că în cazul a 42% dintre societăți nu s-au găsit
informații, iar în restul de 58% comitetul de audit raportează consiliului de supraveghere sau
consiliului de administrație.
40% 36%
30% 25% 25%
21% 21% 22%
20% 17% 17%
10% 8% 8%
0% 0% Cat I
0%
criteriile de cel puțin un majoritatea majoritatea toți membrii toți membrii Cat II
independeță nu membru membrilor membrilor neexecutivi independenți
sunt disponibile independent neexecutivi independenți neexecutivi
care nu e neexecutivi
membru
executiv

Fig. nr. 11 - Independența comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Observăm din graficul de mai sus că în cazul a 36% din societățile din categoria I privind
independența comitetului de audit există cel puțin un membru independent care nu este membru
executiv, în 21% dintre societăți toți membrii sunt neexecutivi, în 22% dintre societăți toți
membrii sunt independenți neexecutivi, iar pentru 21% dintre societăți nu am găsit informații.
La societățile din categoria a II-a o observăm că în cazul a 8% dintre societăți cel puțin un
membru este independent, tot în 8% dintre societăți majoritatea membrilor sunt neexecutivi,
pentru 25% majoritatea membrilor sunt independenți neexecutivi, în 17% toți membrii sunt
neexecutivi, iar pentru 17% dintre societății toți membrii sunt independenți neexecutivi și pentru
25% dintre acestea nu am găsit informații cu privire la independența comitetului de audit.
80% 67%
60%
40% 33% 29% 36%
21% 14%
20%
0%0% 0% 0%0% 0%
0%

Cat I
Cat II

Fig nr. 12 - Experiența profesională a membrilor comitetului de audit

Sursa: Proiecţia autorilor

Din graficul de mai sus se observă faptul că penru societățile din categoria a II-a nu am putu
obține informații suficiente în proporție de 67%, iar în 33% dintre societăți, există cel puțin un
membru care are experiență în domeniul financiar contabil sau de audit. Analizând societățile din
categoria I, rezultă faptul că în 21% dintre acestea cel puțin un membru are experiență în
domeniul financiar contabil sau de audit, în 14% cel puțin 2 membrii au experiență, iar în 29%
toți membrii au experiență, iar pentru 36% nu am obținut informații suficiente.
În ceea ce privește responsabilitățile comitetului de audit, ceea ce trebuie remarcat este faptul că:
în societățile din amebele categorii: în cazul inexistenței departamentului de audit intern,
periodic , comitetul de audit nu va analiza oportunitatea înființării unui astfel de departament; nu
revizuiesc declarația de guvernanță corporativă emisă de management.

64%
58%
60%
42%
40% 36%
Cat I
20% Cat II
0% 0% 0% 0%
0%
nu este publicat mai mic de 2 între 2 și 4 mai mult de 4 ori

Fig nr. 13 - Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an

Sursa: Proiecţia autorilor

Privind numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an am obținut următoarele
rezultate:
 Pentru societățile din categoria I – în 64% dintre acestea se întâlnesc de mai puțin de 2 ori
pe an, iar pentru 36% nu a fost publicat numărul de întâlniri
 Pentru societățile din categoria a II-a – în 58% dintre acestea se întâlnesc între 2 și 4 ori
pe an, iar pentru 42% nu a fost publicat numărul de întâlniri
 Pentru societățile din ambele categorii, comitetul de audit nu se întâlnește de mai mult de
4 ori pe an.

Concluzii
Putem afirma că sistemul de guvernanţă corporativă duce la îmbunătăţirea eficienţei economice a
entităţii, prin extinderea competenţelor auditului intern şi constituirea comitetelor de audit,
organizarea controlului intern, înţelegerea semnifi caţiei transparenţei şi calităţii informaţiilor fi
nanciare, îmbunătăţirea managementului
O bună guvernanţă în cadrul unei entităţii diminuează riscurile, creşte performanţa, deschide
calea către pieţele financiare, creşte abilitatea de marketing pentru bunuri şi servicii,
îmbunătăţeşte managementul, prezintă transparenţă şi responsabilitate socială. Testul efi cienţei
modelului de guvernanţă este măsura în care realizează maximizarea profi tului investitorilor.
În prezent toate organizaţiile şi majoritatea ţărilor sunt preocupate de implementarea principiilor
guvernanţei corporative.
Concluzia la care am ajuns în urma realizării acestui studiu, este faptul că societățile din
categoria I acordă o mai mare atenție funcției de audit intern ca promotor al guvernanței
corporative decât societățile din categoria a II-a. Procentual vorbim de 45% de societăți cu
participație străină la capitalul social, iar 65% sunt doar cu capital românesc. Dintre cele cu
participație străină 88,99% (16 societăți din 18 cu capital strain) aplică codul de guvernanță
corporativă, pe când în cazul celor cu capital romanesc vorbim doar de 52,55% ( 12 societăți din
22 cu capital romanesc) dintre societăți care acordă impotanță guvernanței corporative.
Dovadă fiind cele de mai sus putem afirma că o cultură organizațională internațională ajută la o
mai bună respectare a codului de guvernanță corporativă
Bibliografie
1. Bostan I, Grosu V.–„Rolul auditului intern în optimizarea guvernanței corporatiste la
nivelul grupurilor de întreprinderi”, Economie teoretică și aplicată, Vol. XVIII, nr.2,
2010
2. Carcello Joseph V. and Neal Terry L. – Audit Committee Composition and Auditor
Reporting, The Accounting Review, Vol. 75, no. 4, 2000;
3. COSO - Internal control – Integrated framework , Committee of Sponsoring
Organizations of the Treadway Commission, New York, Vol. 1-4, Coopers and Lybrand,
September 1992;
4. Dobroţeanu C.L et all - Independenţa auditorilor în contextul guvernanţei corporative,
Audit Financiar, nr.3, 2010;
5. Krishnan J. – Audit Committe financial expertise and Internal Control: An Empirical
analysis, The Accounting Review, vol 80, nr. 2, 2005;
6. Morariu A. - Audit intern şi guvernanţă corporativă,
http://ro.scribd.com/doc/192507740/56051200-Audit-Intern-Si-Guvernanta-Corporativa ,
accesat în 18.03.2014, ora 01:18 ;
7. Oprean I.– Control și audit intern , supor de curs pentru masterat, Cluj Napoca, 2010;
8. Ungureanu G.F. – Audit intern în guvernanța corporativă, Romanian Statistical Review
nr.3, 2010;
9. Shleifer A., Vishny R. – A Survey of Corporate Governance, Journal of Finance, nr. 52,
1997
10. www.bvb.ro;
11. www.oecd.org accesat 18,03,2014 ora 12:28;
12. Zhang Y. , Zhou J., Zhou N. - Audit committee quality, auditor independence, and
internal control weaknesses, Jurnal of Accounting and Public Policy ,2007