Modulul din Planul Naional de Dezvoltare Profesional Continu II.

Auditul statutar i al misiunilor de audit i certificare

SUBIECTUL NR. 80 Cerine 1. Care este relaia dintre controlul intern i auditul intern al unei bnci? a) controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra procedurilor respective; b) ambele se refer la aceeai structur organizatoric a bncii; c) controlul intern se face de personalul bncii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoan fizic sau juridic) 2. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament.pag 7 3. Ce sunt testele de permanen?pag.68 4. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.pag.11 5. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?pag 29 1. Diagnosticul functiei comerciale se afl n relatie de interdependent cu diagnosticul: a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului; b) functiei de exploatare; c) tuturor functiilor ntreprinderii. 2. n ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat?pag 3.doc 3. Conducerea unei ntreprinderi doreste s lege primele acordate agentilor comerciali pentru depsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru ntreprindere. A fost studiat ipoteza urmtoare: cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fat de obiective. Se mai cunosc urmtoarele: marja profitului din exploatare (operational) nainte de impozit: 20% (PO/CA); CMPC: 7%; CA medie realizat de un agent comercial: 10 milioane u.m.; Cota de impozit pe profit 40%. Care este cresterea valorii economice adugate n ipoteza de mai sus?pag 6-grile evaluare 4. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare n ntelesul lor pentru evaluare.PAG.3, 5. Enumerati cteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si rat neutr component a ratei de actualizare.PAG11.EV.82-247 1. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea.

IV. Evaluarea ntreprinderii

X. Organizarea auditului intern i a controlului intern al ntreprinderilor

Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

II. Auditul statutar i al misiunilor de audit i certificare 1. Relaia dintre controlul intern i auditul intern al unei bnci este aceea ca, controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra procedurilor respective. 2.Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament Profesionitii contabili vor respecta cerinele etice care i privesc, fr s fie nevoie de constrngeri sau sanciuni. In ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri n care astfel de cerine sunt ignorate n mod flagrant sau pe care acetia nu le respect din eroare, omisiune sau din lipsa de nelegere a lor. Este n interesul profesiei i al tuturor membrilor ca publicul larg s aib ncredere ca nerespectarea cerinelor etice ale profesiei va fi investigat i, acolo unde este cazul, vor fi luate msuri disciplinare. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile CECCAR. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice, aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduita discreditabil sau dezonorant. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale CECCAR trebuie s ia in consideraie toate plngerile. Investigaiile pot totui s fie introduse din oficiu de CECCAR sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. 3. Ce sunt testele de permanen? Testele de permanen (examinarea funcionrii sistemului) au ca obiect verificarea dac punctele forte sau slabe fac obiectul unei aplicri efective i constante. Aceste teste trebuie s fie suficient de ample pentru a convinge c procedurile controlate sunt aplicate ntr-o manier permanen i fr defeciuni; poate fi avut n vedere, eventual, utilizarea tehnicilor statistice. Sondajele asupra funcionrii sistemelor sunt organizate urmrindu-se cele dou tipuri de controale interne: controale de prevenire i controale de detectare. Controalele de prevenire sunt realizate n timpul derulrii operaiilor nainte de a se trece la faza urmtoare i, de regul, naintea nregistrrii; de cele mai multe ori acestea se materializeaz printr-o viz (de exemplu: verificarea limitei de credit a unui client nainte de a executa acestuia o nou comand, verificarea recepiei i existena comenzii nainte de a da bun de plat o factur a furnizorului etc.).

Controalele de detectare sunt, de regul, efectuate asupra unui grup de operaii de aceeai natur, n scopul asigurrii c nu exist anomalii sau pentru descoperirea acestora (de exemplu: confruntrile cu banca, confruntrile balanei sintetice cu cea analitic, compararea inventarului fizic cu cel permanent etc.). 4. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Opinia cu rezerve este formulat atunci cnd auditorul nu este n msur s exprime o opinie fr rezerve, dar incidena dezacordurilor cu conducerea ntreprinderii, a incertitudinilor i a limitelor impuse ntinderii misiunii nu impun o opinie nefavorabil. Auditorul poate constata unele neregulariti contabile pe care conducerea ntreprinderii nu le-a corectat n timpul auditrii, dar aceste neregulariti nu sunt suficient de importante pentru a aprecia c bilanul contabil nu ofer o imagine fidel, clar i complet asupra patrimoniului, rezultatelor i situaiei financiare. Aceste neregulariti contabile constau n: insuficiena provizioanelor; supraevaluarea sau subevaluarea unor posturi bilaniere; nerespectarea independenei exerciiului i a principiului prudenei; aprecierea eronat a riscurilor etc. n raport trebuie motivat opinia cu rezerve, artndu-se natura dezacordului cu conducerea, cauzele care au dus la limitarea ntinderii misiunii (de ce nu s-au folosit anumite tehnici de control), cauzele care duc la anumite incertitudini. Exemplu Dezacordul asupra politicilor contabile prezentare a informaiilor necorespunztoare Opinie cu rezerve Am auditat (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful introductiv de mai sus). Am desfurat auditul n concordan cu (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la sfera angajamentului de audit de mai sus). La 15 ianuarie 200N societatea a emis titluri n valoare de xxx, n scopul de a finana dezvoltarea firmei. Contractul de vnzare restricioneaz plata n numerar a dividendelor viitoare aferente veniturilor dup 1 decembrie 200N. n opinia noastr, prezentarea acestei informaii este cerut de .n opinia noastr, cu excepia omisiunii informaiilor incluse n paragraful precedent, situaiile financiare confer o imagine fidel (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la toate tipurile de opinie). Limitarea sferei opinie cu rezerve Am auditat(restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful introductiv de mai sus). Cu excepia celor discutate n paragrafele ce urmeaz, am desfurat auditul nostru n concordan cu(restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la sfer de mai sus). Nu am urmrit inventarierea faptic a stocurilor fizice, aa cum se prezint la data de 31 decembrie 200N, deoarece aceast dat a fost anterioar perioadei n care noi am fost iniial angajai ca auditori ai societii. Datorit naturii evidenelor societii, nu am fost convini de corectitudinea stocurilor cantitative folosind alte proceduri de audit.n opinia noastr, cu excepia efectelor unor ajustri, care poate s-ar fi constatat necesare dac ne-am fi putut convinge de corectitudinea cantitilor de stocuri fizice, situaiile financiare confer o imagine fidel (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la opinie de mai sus). Dezacordul asupra politicilor contabile Metod contabil necorespunztoare Opinie cu rezerve Am auditat (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful introductiv de mai sus). Am desfurat auditul n concordan cu (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la sfer de mai sus). Conform celor prezentate n nota X la situaiile financiare, n situaiile financiare nu a fost prezentat nici o amortizare practic ce, n opinia noastr, nu este n concordan cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Provizionul pentru anul ncheiat la 31 decembrie 200N trebuie s fie de xxx calculat pe baza metodei liniare de amortizare folosind ratele anuale de 5% pentru cldiri i

20% pentru echipamente. Prin urmare, activele fixe trebuie reduse cu amortizarea cumulat de xxx, iar pierderea anual i deficitul cumulat trebuie s creasc cu xxx i xxx, respectiv. n opinia noastr, cu excepia efectului asupra situaiilor financiare al problemei la care s-a fcut referire n paragrafele anterioare, situaiile financiare confer o imagine real(restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n paragraful referitor la opinie de mai sus). 5. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Denumirea simpl de audit financiar se folosete pentru a desemna numeroasele misiuni: audit financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii audit financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare audit financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale audit financiar asupra situaiei fiscale audit financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent audit financiar asupra uneia sau mai multor seciuni ale contabilitii etc. Orice analiz, verificare i studiu asupra unei seciuni sau pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi clasificat ca audit financiar. Auditul statutar reprezint auditul situaiilor financiare anuale sau al situaiilor financiare anuale consolidate, aa cum este prevzut de legislaia comunitar, transpus n reglementrile naionale. IV. Evaluarea ntreprinderii 1. Diagnosticul functiei comerciale se afl n relatie de interdependent cu diagnosticul tuturor functiilor ntreprinderii. 2. n ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat? Metoda aditiva = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzactionate recent pe piata se face pe baza parametrilor sai principali de functionare. Activ Net Corijat ANC = Active Totale corijate ATC Datorii Totale Corijate DTC Activul net corijat da valoare intreprinderii in abordarea prin metoda pe baza de costuri. 3. Conducerea unei ntreprinderi doreste s lege primele acordate agentilor comerciali pentru depsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru ntreprindere. A fost studiat ipoteza urmtoare: cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fat de obiective. Se mai cunosc urmtoarele: marja profitului din exploatare (operational) nainte de impozit: 20% (PO/CA); CMPC: 7%; CA medie realizat de un agent comercial: 10 milioane u.m.; Cota de impozit pe profit 40%. Care este cresterea valorii economice adugate n ipoteza de mai sus? Se aplic formula de determinare a VEA (valoare economica adaugat)
VEA = PO net CMPC CI = CI ( ROIC CMPC )

n acest caz creterea VEA este legat de o majorare a cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fa de obiective i se poate calcula astfel: POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM VEA = POnet = 5% x 1,2 mil = 60000 UM

4. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare n ntelesul lor pentru evaluare. Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o intreprindere. Actualizarea permite compararea, la data evaluarii, a fluxurilor de venit care vor fi generate in viitor. Actualizarea incasare). = VN = VO X (1+K)n , unde (1+K)n este factorul de actualizare.

calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o

Capitalizarea poate fi definita ca procesul prin care unui influx de venit i se atribuie o valoare de capital; reprezinta suma care ar trebui investita azi pentru a produce in viitor un anumit influx de venit. Determinarea valorii unui capital in functie de venitul pe care il produce. 5. Enumerati cteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si rat neutr component a ratei de actualizare. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat

Organizarea auditului intern i a controlului intern al ntreprinderilor

Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.
Politica de contabilitate

reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este nregistrat n Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare). Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - metoda casrii liniare; - metoda proporional volumului produselor (serviciilor); - metoda soldului degresiv; - metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri i materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.

ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de gestiune principiul permanenei. Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora. Definirea si calitatea informatiei contabile Pt contabilitate prezinta interes deosebit informatiile economice.Din aceasta categorie face parte si informatia contabila. Aceasta este obtinuta prin metode,procedee si instrumente proprii de prelucrare a datelor economice.Este cea mai reala, precisa, completa si operativa informatie reprezentand suportul procesului managerial.Cea mai mare parte a deciziilor care se iau in procesul de conducere au la baza informatiile obtinute din contabilitate.Inseamna ca informatia contabila ocupa un loc important in cadrul sistemului de evidenta economica in general si in cadrul sistemului informational economic in special. Informatia contabila poate fiL curenta ;de reportare ; de dispozitie ; de executie ; interna si externa. Aceasta este produsa de structuri specializate, organizate in cadrul interprinderii ca si compartimente functionale distincte( ctb sau financiar-ctb) sau in afara ei, ca entitatii juridice de sine statatoare, sau persoane fizice autorizate (contabil autorizat, expert contabil) si care au ca obiect de activitate obtinerea acestor informatii contabile. Pentru ca informatia contabila sa fie utila, in cadrul sistemului managerial, trebuie sa indeplineasca 4 caract calitative principale : inteligibilitatea,relevanta,credibilitatea si compatibilitatea. INTELIGIBILITATEA : reprezinta o calitate esentiala in sensul ca informatiile contabile trebuie sa fie usor intelese de catre utilizatori. In acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si activitatilor economice. RELEVANTA : reprezinta capacitatea acestora de a fi utila beneficiarilor in luarea deciziilor. Informatiile contabile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatoriilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare confirmand sau corectand evaluarile anterioare. CREDIBILITATEA: informatia contabila are calitatea de a fi credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta correct ceea ce informatia si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta in mod rezonabil sa reprezinte. Pentru ca informatiile sa reprezinte in mod credibil evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica si nu doar de forma lor juridica. Informatia ctb trebuie sa fie neutra, lipsita de influente sa reprezinte fidel evenimentele.

COMPATIBILITATEA : presupune necesitatea ca utilizatorii sa poata compara informatiile din situatiile financiare ale unei interprinderi in timp pt a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale. Utilizatorii trebuie totodata sa poata compara situatiile financiare ale diverselor interprinderi pt a le evalua pozitia financiara, performantele si modificarea pozitiei financiara . Conformitatea cu Standardele Internationale de Ctb, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de interprindere, ajuta la realizarea compatibilitatii. Producerea si publicarea unor informatii contabile care sa prezinte echilibrat toate calitatile prezentate mai sus, trebuie sa le conduca la obtinerea unor situatii financiare care sa reflecte o imagine fidela a patrimoniului si situatiei financiara a interprinderii. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza conveniilor fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot s nu fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de contabilitate n baza conveniilor care difer de cele prevzute de standardul menionat, atare convenii, mpreun cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n rapoartele financiare. Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare. PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale. Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile Contabile Romneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin OMFP 1752/2005. OMFP 1752/2005 solicita ca situaiile financiare s fie ntocmite n conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata ulterior) si Cerintele de intocmire si prezentare prevazute de OMFP 1752/2005 . Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si intocmeste situatii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de Finante nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situatii financiare sunt intocmite in baza continuitatii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau functie similara si nu sunt prezentate separat.

b) Abaterile de la principiile si politicile contabile, metodele de evaluare si de la alte prevederi din reglementarile contabile: * natura; nu este cazul * motivele; nu este cazul * evaluarea efectului asupra activelor si datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii. c) Valorile prezentate in situatiile financiare sunt comparabile Da. X Nu. * comentarii relevante nu este cazul d) Valoarea reziduala pentru imobilizari stabilita in situatia in care nu se cunoaste pretul de achizitie sau costul de productie al acesteia. nu este cazul e) Suma dobanzilor incluse in costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de fabricatie. nu este cazul f) In cazul reevaluarii imobilizarilor corporale - detaliem: * elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile rezultate in urma reevaluarii; nu este cazul * valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate; nu este cazul * tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare; nu este cazul * modificarile rezervei din reevaluare: nu este cazul * valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; nu este cazul * diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar; nu este cazul * sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, cu prezentarea naturii oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare; nu este cazul * valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. nu este cazul g) Activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal Da. - Nu. X suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate nu este cazul h) Valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor FIFO, CMP sau LIFO, difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului Da. - Nu. X valoarea acestei diferente ca total, pe categorii de active fungibile. nu este cazul Director General, Intocmit,