lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

Analiza performanţelor firmei (Academia de Studii Economice din București)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

Analiza fluxurilor de trezorerie

1. Locul si rolul fluxurilor de trezorerie in analiza activitatii financiare a firmei;

2. Metode de calcul pentru fluxurile de trezorerie; particularitati si relevanta in
analiza financiara;
3. Rate financiare utilizate în analiza fluxurilor de trezorerie

1. Locul si rolul fluxurilor de trezorerie in analiza activitatii financiare a

firmei

Caracterizarea starii de performanta a unei firme nu se rezuma doar la aprecierea

capacitatii acesteia de a vinde, de a produce valoare, de a realiza profit. O analiza concludenta
presupune si urmarirea masurii in care firma degaja numerar si echivalente de numerar, a
modalitatii de utilizare a acestora dar si a dimensiunii inregistrate comparativ cu nevoile de
finantare. Toate aceste informatii, necesare in procesul decizional privind investitiile viitoare,
indiferent daca privesc activitatea curenta sau investitiile pe termen mediu si lung, sunt
oferite prin situatia fluxurilor de trezorerie – componenta a situatiilor financiare anuale.
Conform IAS 71, informatiile oferite prin situatia fluxurilor de trezorerie, corelate cu celelalte
informatii oferite de celelalte componente ale situatiilor financiare anuale, permit o mai buna
evaluare a evolutiei capitalurilor proprii, a lichiditatii si solvabilitatii firmei, a capacitatii
firmei de a genera disponibilitati. In plus, informatiile oferite prin situatia fluxurilor de
trezorerie, prin eliminarea tratamentelor contabile diferite, asigura o mai buna comparabilitate
a rezultatelor intre firme, chiar daca acestea actioneaza in segmente diferite de piata. Nu
trebuie neglijat faptul ca situatia fluxurilor de trezorerie se afla la baza diferitelor metode de
evaluare a firmelor in cadrul tranzactiilor de vanzare.
Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar.2 Situaţia fluxurilor de trezorerie prezinta intrările si ieşirile de numerar şi
echivalente de numerar din cursul perioadei, grupate pe trei activităţi, respectiv activitatea de
exploatare, de investiţii şi de finanţare. Aceasta grupare asigura accesul utilizatorilor la
informatii relevante cu privire la pozitia financiara a firmei, valoarea numerarului si a
echivalentelor de numerar, precum si la legatura existenta intre cele trei tipuri de activitati in
ceea ce priveste degajarea si utilizarea de numerar.
Activitatea de exploatare este activitatea principala generatoare de numerar si
echivalente de numerar a firmei, este activitatea producătoare de venituri. Fluxurile de
numerar generate de activitatea de exploatare sunt esentiale in aprecierea capacitatii firmei de
a-si acoperi datoriile, de a asigura stabilitatea financiara si continuitatea in timp. Ele sunt
degajate in primul rand activitățile generatoare de venituri in firma, fiind asociate in principal
tranzactiilor de baza ce concura la formarea rezultatului din exploatare (excluzand in parte
tranzactiile care formeaza <rezultatulul din alte activitati de exploatare>). Standardele

1
Standarde Internationale de Contabilitate 2001, IAS 7-Situatiile fluxurilor de numerar, pag 145
Ordinul nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile
2

financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat in MO cu numărul 963 din data
de 30 decembrie 2014

Iulia David Sobolevschi – Suport de curs an 2017 CIG

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

Internationale de Contabilitate3 identifica urmatoarele fluxuri de trezorerie din activitatea de

exploatare, cu titlu de exemplu:
a)încasările din vânzari de bunuri, din executari de lucrari şi prestarea de servicii;
b)încasările provenite din chirii, redevenţe si locatii de gestiune, onorarii;
c)plăţile către furnizorii de bunuri şi servicii;
d)plăţile către şi în numele angajaţilor;
e)plăţi de impozite diverse si impozit pe profit, cu excepţia cazului în care pot fi asociate în
mod specific activităţilor de investiţii şi de finanţare.
Activitatea de investiţii este caracterizata in principal prin tot ceea ce reprezinta
achiziţia şi vanzarea/cedarea de active imobilizate. Prezentarea separata a fluxurilor de
trezorerie specifice activitatii de investitii confera posibilitatea analizei politicii firmei de a
asigura continuitatea activitatii, de a folosi resursele financiare degajate din activitatea de
exploatare si/sau financiara in scopul realizarii de profituri viitoare. Se poate analiza si
masura in care numerarul degajat din vanzari de active imobilizate acopera nevoia de
numerar rezultata din noi achizitii, noi investitii efectuate in perioada curenta. Regasim in
Standardele Internationale de Contabilitate4 urmatoarele exemple de fluxuri de trezorerie
provenite din activităţi de investiţii:
a)plăţi pentru achizitia de imobilizări corporale, necorporale şi financiare, inclusive pentru
cheltuieli de dezvoltare sau construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;
b)încasările din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi financiare;
c)plăţi pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi
de interese în asocierile în participaţie;
d)încasări din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi
din vânzarea de interese în asocierile în participaţie;
e)împrumuturi acordate altor entitati;
f)încasările din rambursarea împrumuturilor acordate altor părţi;
g)platile/incasarile aferente contractelor futures, forward, de optiuni si de swap, cu exceptia
cazului in care sunt clasificate drept operatiuni de finantare.
Activitatea de finanţare cuprinde acele activităţi care au ca efect modificarea
dimensiunii şi structurii capitalurilor proprii dar şi a împrumuturilor bancare sau a
imprumuturilor privind contractele de leasing. Informatiile privind intrarile si iesirile de
numerar din activitatea de finantare sunt de interes pentru asociati/actionari sau entitati
bancare in analiza capacitatii si politicii firmei de distribuire de dividende sau de restituire a
imprumuturilor acordate. Ca exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de
finanţare, Ordinul 1802/2014 mentioneaza:
a)încasările din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii;
b)plăţile efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acţiunile entităţii;
c)încasările provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, împrumuturilor, efectelor
comerciale, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
d)rambursările ale creditelor bancare împrumutate;
e)plăţile efectuate pentru contractele de leasing financiar in derulare.
Informatiile rezultate din analiza fluxurilor de trezorerie permit o mai buna corelare a
numerarului si a echivalentelor de numerar degajate din activitatea firmei cu rezultatul
exercitiului, evaluarea capacităţii firmei de a-şi îndeplini obligaţiile de plata dar si o buna
estimare a fluxurilor de trezorerie ce vor rezulta din activităţile viitoare.

3
Standarde Internationale de Contabilitate 2001, IAS 7-Situatiile fluxurilor de numerar, pag 148
4
Standarde Internationale de Contabilitate 2001, IAS 7-Situatiile fluxurilor de numerar, pag 149
2

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

1. Metode de calcul pentru fluxurile de trezorerie; particularitati si relevanta in

analiza financiara;

Analiza fluxurilor de trezorerie se afla sub incidenta metodei folosite in calculul acestora.
Standardele Internationale de Contabilitate delimiteaza doua metode de determinare a
fluxurilor de trezorerie:
a. Metoda directă, bazata pe utilizarea încasărilor și plăților generate de cele trei tipuri
de activitati identificate;
b. Metoda indirectă, bazata pe corectarea rezultatului net cu elementele cu caracter
nemoneta, iar apoi cu variatiile elementelor patrimoniale, corespunzatoare activitatilor
identificate.
Se recomandă, pentru estimarea viitoarelor fluxuri de trezorerie, folosirea de către
entități a metodei directe deoarece se furnizează informații suplimentare necesare in
estimarea fluxurilor de disponibilitati viitoare, informatii ce nu sunt oferite prin metoda
indirecta. Cu toate acestea, in activitatea practica, uzual este folosita metoda indirecta datorita
modalitatii facile de calcul. Informațiile necesare pentru construcția tabloului de fluxuri de
numerar prin metoda directă se regăsesc în contabilitatea primară, în baza documentelor
financiare precum extrasele de conturi bancare și registrele de casă. În general, diferitele
încasări și plăți reprezintă rulajele creditoare, respective debitoare ale conturilor de
disponibilitati bancare si numerar. In cazul in care nu este posibila identificarea incasarilor si
platilor in baza inregistrarilor contabile ale firmei, se poate face apel si la alte surse de
determinare a valorilor încasărilor și plăților, cum sunt Bilanțul, Contul de profit și pierdere
(componente ale Situatiilor financiare anuale) și balanța de verificare contabila. In baza
informatiilor preluate din documentele mai sus mentionate, se fac o serie de ajustari in scopul
reconstituirii operatiunilor de incasari si plati, cum ar fi:
 pentru stabilirea incasările de la clienți: cifra de afaceri realizată se va corecta
cu variația soldului de creanțe comerciale aferente exercițiului financiar;
 pentru stabilirea plăților în favoarea furnizorilor: se însumează cheltuielile cu
materii prime și materiale consumabile (ct. 601+602-7412) cu cheltuielile
materiale ( conturile 603+604+606+608), cheltuielile privind energia și apa
(ct. 605-7413), cheltuieli privind marfurile (ct 607) și cu cheltuielile privind
prestațiile externe (suma conturilor de la 611 inclusiv până la 614+suma
conturilor de la 621 inclusiv până la 628 inclusiv –ct7416). Din suma tuturor
acestor cheltuieli se va scădea variația datoriilor comerciale (ct. 401+403) și se
va aduna variația soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile
și mărfuri;
 pentru stabilirea plăților în favoarea angajaților: suma cheltuielilor cu
personalul se ajusteaza cu variația soldurilor conturilor bilanțiere
corespunzătoare;
 pentru identificarea plăților privind impozitul pe profit (doar în cazul în care
nu se poate separa pe celelalte două activități: de investiții sau de finanțare):
cheltuielile privind impozitul pe profit(ct 691-791) se ajusteaza cu variatia
soldului contului de datorii corespunzator.

Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare se pot prezenta cu ajutorul metodei

directe astfel:

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

(+) Încasările de la clienti

(+) Încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane şi alte venituri
(-) Plăți în favoarea furnizorilor
(-) Plăți în faoarea și în numele personalului
(-) Dobânzi plătite
(-) Plăți TVA
(+) Alte încasări generate de exploatare
(-) Alte plăți generate de exploatare
(-) Plăți privind impozitul asupra beneficiilor
= Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare
Fluxul de numerar din activitatea de investiții, corespunzator metodei directe, poate fi
prezentat dupa cum urmeaza:
(+)Încasări din vânzarea activelor pe termen lung și investiții financiare
(-)Plăți pentru achiziționarea de active pe temen lung
Flux de numerar din activitatea de investiții
Încasările din vânzarea imobilizărilor se stabilesc avand in vedere veniturile realizate,
corectate cu variatia conturilor de datorii. Plățile pentru achiziționarea de active pe termen
lung se obtin prin ajustarea creșterilor de active imobilizate( informație regăsita în notele
explicative ale situatiilor financiare) cu variația datoriilor firmei către furnizorii de
imobilizări.
Fluxul de numerar din activitatea de finanțare, prin aplicarea metodei directe, se poate
sintetiza astfel:
(+) Trageri de împrumuturi pe termen scurt (incl. dobânzi)
(-) Rambursări de împrumuturi pe termen scurt
(±) Diferențe favorabile de curs valutar
(+) Surse primite ca surse de finanțare de la acționari
(-) Rambursări de împrumuturi pe termen lung, inclusiv dobânda
(±) Încasări/plati dividende
(-) Plăți către acționari (dividende, răscumpărare de acțiuni)
(-) Plăți acțiuni proprii
Flux de numerar din activitatea de finanțare

Prin metoda indirectă, in identificarea fluxurilor de trezorerie, punctul de plecare il

constituie rezultatul brut al firmei. Asupra rezultatului brut, in scopul delimitarii fluxurilor de
trezorerie, se iau în considerare:
- valorile veniturilor și cheltuielilor din Contul de profit și pierdere dar și din notele
explicative (componente ale Situatiilor financiare anuale);
- soldurile inițiale și finale ale următoarelor elemente bilantiere: creanțe, stocuri,
datorii, cheltuielile și veniturile în avans, datoriile de leasing sau credite financiare
Așadar, prin metoda indirecta nu se oferă informații privind incasarile si platile
inregistrate în cursul anului, ci se recurge la delimitarea fluxurilor de trezorerie in functie de
valorile inregistrate la sfarsitul perioadei analizate.

În cazul metodei indirecte, o prezentare a fluxurilor de trezorerie din exploatare, în

acord cu standardul IAS 7, poate fi identificata dupa cum urmeaza:

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

(±) Rezultat brut

(+) Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele
(-)Venituri din provizioane
(±) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor
(±) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament
(+) Cheltuielile cu dobânzile
(-) Venituri din dobânzi și dividende
(-) Subvenții pentru investiții virate la venituri
(+) Cheltuieli cu diferente de curs valutar
(-) Venituri din diferente de curs valutar
(±) Variația stocurilor
(±) Variația conturilor client și a altor creanțe de exploatare
(±) Variația cheltuielilor în avans
(±) Variația conturilor de furnizori și a altor datorii din exploatare
(±) Variația veniturilor în avans din exploatare
(-)Dobânzi plătite
(-)Plăți privind impozitul asupra beneficiilor
=Flux net de numerar din exploatare
Unde:
 variația reprezintă: diferenta dintre valoarea elementelor bilantiere la sfarsitul
perioadei si inceputul perioadei;
 rezultatul din cesiune reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuielile aferente.
Tot prin metoda indirecta, fluxul de numerar din activitatea de investiții se poate delimita
astfel:
(+) Venituri din cedarea de active
(-) Achiziționare de active
Flux de numerar din activitatea de investiții

iar fluxul de numerar din activitatea de finantare:

(+) Dividende incasate
(+) Cheltuieli cu diferente de curs valutar
(-) Venituri din diferente de curs valutar
(-) Dividende plătite
(±) Restituire/utilizare leasing
(±) Restituire/Utilizare credit bancar
Flux de numerar din activitatea de finanțare

Ca o sinteza, avantajele si dezavantajele oferite de cele doua metode de calcul al

fluxurilor de trezorerie sunt:
 Metoda directă:
 Nu prezintă în corelație rezultatul exercițiului cu fluxul de trezorerie;
 Nu este vizibila modificarea activelor curente;
 Necesită utilizarea a mai multor informații, preluate din mult mai
multe surse;
 Necesită o buna pregatire a analistului pentru o corecta interpretare a
rezultatelor.

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

 Metoda indirectă:
 Nu prezinta incasarile si platile effectuate in cursul anului;
 Este mai greu de înțeles pentru un investitor, mult mai usor de inteles
si interpretat de catre analist sau persoanele cu specializare in domeniul financiar-
contabil;
 Nu poate elimina în totalitate efectele contabilității de angajamente;
 Nu prezintă exact intrările și ieșirile de numerar, bazându-se pe
ajustări;
 Separarea dintre activități nu este totdeauna foarte precisă.
Pe baza fluxurilor de trezorerie se poate calcula un sistem de rate prin intermediul
caruia se pot furniza informatii necesare in aprecierea riscului financiar al firmei, in
caracteriza starea de lichiditate si solvabilitate. În literatura şi practica naţională şi
internaţională se recomandă utilizarea următoarelor rate financiare relevante:
a) Rata fluxului de numerar din exploatare – arată raportul dintre fluxul net de
trezorerie din exploatare și cifra de afaceri netă5.
𝑪𝑭𝒆𝒙𝒑𝒍𝒐𝒂𝒕𝒂𝒓𝒆
𝑹𝒇𝒏𝒆 =
𝑪𝑨 𝒏𝒆𝒕ă
Rata fluxului de numerar din exploatare măsoară capacitatea vânzărilor de a genera
numerar, sau ponderea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare in total cifra de
afaceri neta. Indiscutabil, conditia de baza in analiza acestei rate o constituie valoarea
pozitiva a fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare. Cu cat valoarea ratei fluxului
de numerar din exploatare este mai mare, cu atat gradul de risc financiar este mai mic.
b) Rata de acoperire a datoriilor financiare totale – rata ce arata capacitatea
firmei de a-si acoperi datoriile financiare (pe termen scurt si lung) prin fluxul de
trezorerie din activitatea de exploatare. O valoare scazuta a ratei de acoperire a
datoriilor totale atrage atentia asupra solvabilitatii firmei, asupra capacitatii firmei
de a-si achita datoriile la termenele scadente. Formula de calcul a ratei de
acoperire a datoriilor financiare totale este6
𝑪𝑭 𝒆𝒙𝒑𝒍𝒐𝒂𝒕𝒂𝒓𝒆
𝑹𝑨𝑫𝑭𝑻 = ,
𝑫𝑭𝑻
Unde: DFT = credite bancare pe termen scurt, mediu si lung, precum si orice finantari de
la institutii de leasing sau de la alte entitati financiare nebancare asemenea.
Rata de acoperire a datoriilor financiare totale este folosită adesea de instituțiile financiar-
bancare în analiza riscului firmelor, fiind o rata ce permite comparabilitatea datelor pentru
firmele din același sector de activitate.
c) Rata de acoperire a datoriilor financiare curente, prin care se doreste a se
evidentia masura in care firma este capabila sa-si acopere datoriile financiare
curente din fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, ulterior platii
dividendelor:
𝐂𝐅𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐚𝐭𝐚𝐫𝐞 − 𝐃𝐢𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐭𝐢𝐭𝐞
𝐑 𝐀𝐃𝐅𝐂 = ,
𝐃𝐅𝐂

G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) - Analiză economico-financiară, Ediţia a doua revizuită şi

5

adăugită, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag.399

G.Vâlceanu, V.Robu, N. Georgescu (coordonatori) - Analiză economico-financiară, Ediţia a doua revizuită şi
6

adăugită, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag.399

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

unde: DFC = datorii financiare curente, respective credite financiare pe termen scurt
d) Rata de acoperire a datoriilor curente – rata ce presupune compararea
fluxurilor de trezorerie degajate din activitatea de exploatare cu totalitatea
datoriilor pe termen scurt (datorii curente - DC):
𝑪𝑭𝒆𝒙𝒑𝒍𝒐𝒂𝒕𝒂𝒓𝒆
𝑹𝑨𝑫𝒄𝒓𝒕 =
𝑫𝑪
e) Rata de finanțare a activelor imobilizate – ce arata gradul de acoperire a
achizitiilor nete de active imobilizate de catre fluxurile de trezorerie din activitatea
de exploatare:
𝑪𝑭 𝒆𝒙𝒑𝒍𝒐𝒂𝒕𝒂𝒓𝒆
𝑹𝑭𝑨𝑰𝑴𝒏 =
𝑨𝑵𝑰𝒎
Valoarea achizitiilor nete de active imobilizate (ANIm) se calculeaza ca diferenta
intre valoarea de la sfarsitul anului (𝐴𝐼𝑚1 ) si cea de la inceputul anului (𝐴𝐼𝑚0 ) a activelor
imobilizate din bilantul contabil, la care se adauga valoarea ramasa neamortizata a iesirilor de
active imobilizate in cursul perioadei analizate (𝑉𝑅𝑛𝑚).
𝐴𝑁𝐼𝑚 = 𝐴𝐼𝑚1 − 𝐴𝐼𝑚0 + 𝑉𝑅𝑛𝑚
O valoare ridicata a acestei rate poate insemna fie o valoare mica a achizitiilor de
active, acoperita in totalitate din fluxurile degajate din activitatea de exploatare, fie fluxuri
suficient de mari degajate, capabile sa acopere achizitiile de active. O valoare mica a acestei
rate poate semnifica investitii foarte mari comparativ cu capacitatea firmei de a genera fluxuri
de exploatare (fortarea politicii de investitii), fie o capacitate redusa a firmei atat de a genera
fluxuri de trezorerie cat si de a investi.
f) Rata de acoperire a dobânzii, ce exprimă capacitatea firmei de a acoperii
dobânzile aferente datoriilor financiare din fluxurile de trezorerie din activitatea
de exploatare, reantregite cu impozitul pe profit dar si cu dobanziile platite in
perioada analizata:
𝐶𝐹𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 + 𝐷𝑜𝑏𝑎𝑛𝑧𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑡𝑒 + 𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡 𝑝𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑡
𝑅𝐴𝐷𝑑 =
𝐷𝑜𝑏𝑎𝑛𝑧𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑡𝑒
Întreprinderile cu un grad de îndatorare ridicat înregistrează un nivel scăzut al acestei rate. Un
nivel mai mic decât 1 al ratei de acoperire a dobanzii semnifica un risc financiar ridicat din
perspectiva investitorilor.

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5105917

Analiza fluxurilor de trezorerie

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

la data de 31 decembrie 2016
valori 2015 valori 2016
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

PROFIT BRUT INAINTE DE IMPOZITARE 1,773,256 2,131,161

Ajustari pentru:
Amortizari 562,627 603,344
Afectarea rezultatului reportat
Alte cheltuieli nemonetare 1,408,314 1,783,648
Alte venituri nemonetare (356,372) (1,543,016)
Venituri din dividende
Cheltuieli cu dobanzi 264,120 170,703
Venituri din dobanzi (2,490) (232)
Numerar generat din exploatare inainte de
modificari in capitalul circulant 3,649,455 3,145,608

Variatia stocurilor 1,721,853 -3,250,456

Cresterea clientilor si altor creante (244,829) (1,325,716)
Cresterea furnizorilor si altor datorii -1,592,803 3,043,655
Impozit pe profit platit (167,245) (411,853)
Dobanzi incasate 2,490 232
Dobanzi platite (264,120) (170,703)
Numerar net generat din exploatare 3,104,801 1,030,767

Flux de numerar din activitati de investitii

Achizitionare de active (347,713) (195,687)
Venituri din vinzare de active 11,413
Achizitii imob necorporale
Numerar net din activitati de investitii (347,713) (184,274)

Flux de numerar din activitati de finantare

Dividende incasate 0 0
Imprumut IPFMC -1,509,209
Restituire/Utilizare credit bancar -807,695 -957,376
Numerar net (folosit in) generat de activitati de finantare (2,316,904) (957,376)

Cresterea neta/scaderea disponibilitatilor 440,184 (110,883)

Numerar la inceputul perioadei 243,753 683,937

Numerar la sfarsitul perioadei 683,937 573,054

Desc?rcat de Mirabela-Stefania Si Iosif (stefania.mirabela@yahoo.com)