ORGANIZAREA SI

REGLEMENTAREA PROFESIEI
CONTABILE LA NIVEL NATIONAL

Prof. Coordonator: Conf. Univ. Dr. Zăpodeanu Daniela - Mărioara

Masterand: Ardelean Lucian - Denis

2023
ORADEA
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................................2
Profesia contabilă : concept, activitati componente...................................................................3
Organizarea profesiei contabile in Romania..............................................................................4
1. Tinerea contabilitatii.......................................................................................................4
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare...........................................4
3. Audit statutar...................................................................................................................5
4. Alte lucrări de audit financiar - contabil sau control intern –.......................................5
6. Servicii de management financiar-contabil.....................................................................5
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor......................................5
8. Evaluari de intreprinderi.................................................................................................5
9. Alte servicii contabile si paracontabile...........................................................................5
Clasificarea profesionistilor contabili........................................................................................8
Profesonistul contabil.............................................................................................................8
Clasificare servicii profesionale.............................................................................................8
Definire activitate audit in general ; elemente fundamentale.................................................9
Definire audit financiar; elemente fundamentale.................................................................10
Definire audit statutar ; elemente fundamentale..................................................................10
Relatia intre auditul statutar si audit financiar.....................................................................10
Distinctiile funadamentale intre audit intern si audit statutar..............................................11
Controlul intern si obiectivele de baza.................................................................................12
Necesitatea reglementarii profesiei contabile..........................................................................13
Bibliografie..............................................................................................................................14
 Introducere

Organizarea și reglementarea profesiei contabile în România se bazează pe un cadru

legislativ complex, atât la nivel național, cât și european. În România, profesia contabilă este
reglementată de următoarele legi și reglementări:

1. Legea contabilității nr. 82/1991 - aceasta reglementează aspectele privind organizarea

contabilității și elaborarea și prezentarea situațiilor financiare ale entităților
economice.
2. Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 - aceasta stabilește condițiile pentru organizarea și
exercitarea profesiei de expert contabil și contabil autorizat.
3. Legea nr. 163/2018 privind profesia de expert contabil și contabil autorizat - aceasta
reglementează profesia de expert contabil și contabil autorizat, precum și activitățile
care pot fi desfășurate de aceștia.
4. Directivele europene 2006/43/CE și 2014/56/UE - acestea se referă la auditul
situațiilor financiare și reglementează activitățile și responsabilitățile auditorilor.

În ceea ce privește organizarea profesiei contabile, aceasta este guvernată de

următoarele instituții:
 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) - este
organizația profesională care reprezintă și apără interesele contabililor și experților
contabili din România.
 Uniunea Națională a Societăților de Expertiză Contabilă și de Audit din România
(UNSCEAR) - este organizația profesională care reprezintă și apără interesele
societăților de expertiză contabilă și de audit din România.
 Ministerul Finanțelor Publice (MFP) - este instituția guvernamentală responsabilă cu
elaborarea și implementarea politicilor fiscale și contabile, precum și cu
supravegherea și reglementarea profesiei contabile.

Pentru a practica profesia contabilă în România, este necesar să obții o calificare

recunoscută. Aceasta poate fi obținută prin studiul la o facultate de profil sau prin absolvirea
unui curs de specializare în contabilitate și prin obținerea certificării de la CECCAR.
De asemenea, contabilii și experții contabili trebuie să respecte regulile și standardele
contabile și fiscale, precum și codul etic al profesiei. În cazul încălcării acestora, pot fi
sancționați de către CECCAR sau MFP, în funcție de gravitatea faptei comise.
„Freedman (2004), citându-l pe Hoogendoorn (1996), atrage atenția asupra faptului că
în Europa țările au avut tendința de a se împărți între cele în care există dependență, fie că
regulile contabile le respectă pe cele fiscale, fie că fiscalitatea respectă contabilitatea, și cele
în care există independență, contabilitatea și impozitarea dispunând de reguli diferite.”1

1
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/rolul-profesiei-contabile-si-al-contabilitatii-in-cresterea-gradului-de-
conformare-fiscala-si-reducerea-evaziunii-fiscale-a2771/
 Profesia contabilă : concept, activitati componente

"Contabilitatea este o necesitate economică și socială, aceasta oferind o imagine clară

asupra situației financiare a întreprinderilor și asupra situației economice a țării."2

Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat
membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de
profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile
componente ale profesiei contabile, inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si au
sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are diferite
denumiri, dar cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de "expert contabil" (mai
frecvent in tarile latino-continentale), "chartered accountant" ( in zona anglo-saxona),
"contabil public autorizat" CPA in Statele Unite etc.3
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, respectiv fata de toate partile interesate in activitatile
desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori-creditori, banci, buget, investitori,
stat si organismele sale, salariati, public etc.
Daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client
determinat si care este, in general, consumatorul final al serviciului respectiv, profesionistul
contabil , fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii se
adreseaza unui numar mai mare de utilizatori (consumatori) ale caror interese pot diferi de
cele ale contactorului dar care trebuie aparate.
Regulile contabile ca si profesionistii contabili sunt indispensabile bunului mers al
economiei. Avem in vedere masurarea activitatilor economice, intocmirea bugetelor ,
impartirea roadelor activitatilor economice intre proprietari si angajati, intre munca si capital.
Rolul social al profesionistului contabil e dovedit de ponderea insemnata pe care o
are in activitatile salariale si de stabilire a veniturilor tuturor membrilor societatii , precum si
prin calitatea serviciilor prestate, care poate avea un impact asupra vietii cetatenilor unei tari.
Toti profesionsitii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta
misiune trebuie indeplinita indiferent de locul in care isi desfasoara activitatea : in institutii,
in afaceri, in educatie sau in practica libera.

2
Constantin Savu, "Contabilitatea și bilanțul contabil" (Editura CECCAR, 2004), p. 5.
3
https://www.academia.edu/20043839/Oragnizarea_profesiei_contabile_in_romania_25
 Toate evenimentele din viata unei intreprinderi trec prin mana profesionsitului
contabil , ei sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale , ei lucreaza in firme
mari , mijlocii, mici sau ca practicienti individuali , in intreprinderi comerciale, industrie ,
ong, in sector public si alte institutii si se vede ca prin calitatea prestatiilor acestora efectele
se rasfrang asupra vietii sociale4
Situatiile financiare constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi iar
profesionsitul contabil este artizanul acestei intreprinderi.

Doctrina si deontologia profesională este structurata pe trei capitole importante :

1. Tezele fundamentale ale profesiei contabile;

2. Etica in profesia contabila; (Principiile fundamentale)

3. Organizarea si exercitarea profesiei contabile in Romania - og 65/94 ; ROF CECCAR

– republicat in august 2008.

Organizarea profesiei contabile in Romania

"Profesia contabilă este una dintre cele mai importante profesii ale economiei moderne,
având un rol crucial în asigurarea transparenței și integrității informațiilor financiare."5
Profesia contabila este un intreg format din mai multe activitati. Principalele activitati care
formeaza profesia contabila sunt:
1. Tinerea contabilitatii
Conceptia franceza spune ca aceasta activitate, in lumea civilizata e considerata pe cale de
disparitie. Menirea contabilului este de a apara in primul rand economia. Acesta e vinovat
atunci cand ramane inchistat, cand nu mai poate judeca. Paradoxul apare in Romania desi atat
contabilii cat si auditorii sunt platiti de intreprindere, beneficiarii serviciilor lor sunt altii
decat intreprinderea. Riscul enorm deriva din aceasta idee intrucat si contabilii si auditorii
trebuie sa faca corp comun si sa apere intreprinderea.
O caracteristica a contabililor este aceea ca isi asigura raspunderea pentru satisfacerea
interesului public, interesele beneficiarilor , a consumatorilor finali.
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare.
Utilizatorii finali sunt interesati de cum sunt elaborate si prezentate situatiile financiare . Cum
se prezinta, cum arata situatiile financiare a intreprinderii depinde de gandirea contabilului ,
de capacitatea de recunoastere a tranzactiilor si mai ales de modul cum ies in afara
intreprinderii aceste situatii financiare.

4
https://www.academia.edu/20043839/Oragnizarea_profesiei_contabile_in_romania_25
5
Vasile Dinu, "Contabilitate și audit" (Editura Universitară, 2008), p. 7.
3. Audit statutar
Notiune care trebuie tratată distinct – este singura activitate care e urmarita in plus intrucat
aceasta activitate este ultimul aparator al situatiilor financiare. ( Actuala legislatie cuprinde
foarte multe greseli) .
4. Alte lucrări de audit financiar - contabil sau control intern – care vin in ajutorul
managerului sau diverselor persoane din conducerea intreprinderii. Sisteme de control:
Pentru actionariat - exista cenzorii
Pentru dministratia – exista auditul financiar,
Executivul – are audit intern, control de gestiune sau sisteme multiple de control.
5. Servicii fiscale – consilierea, consultanta si asistenta fiscala;
6. Servicii de management financiar-contabil – presupune in primul rand planificarea
financiar contabila, contabilitatea analitica si contabilitatea de gestiune;
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor;
8. Evaluari de intreprinderi;
9. Alte servicii contabile si paracontabile – in special servicii contabile foarte
diversificate (de exemplu in economia americana secretul dezvoltarii il constituie –
specializarea stricta.)
„Într-o societate bazată pe cunoaștere, contabilitatea este o componentă vitală pentru
luarea deciziilor, evaluarea performanței și îmbunătățirea proceselor de afaceri.”6
Necesitatea unor organisme profesional la nivel national rezulta din responsabilitatea
pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public din punct de vedere al trei
domenii: educatia, etica si controlul de calitate.
Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii
contabili si enitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia. Aceasta protectie este
asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie
profesionala eficienta.
Organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti
contabili sau printr-o lege care da autoritate activitatilor desfasurate de aceasta si de memrii
sai.
Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.
Persoanele care doresc sa faca parte din organismele profesionale trebuie sa detina calificaile
necesare. Calificarea pregatirii indica faptul ca perosna respectica detine un nivel de educatie
si de pregatire, calificarea pregatirii asigurand accesul la toate sau la o serie larga de activitati
ale profesiei contabile.
6
George Dănescu, "Contabilitate și management financiar-contabil" (Editura Economică, 2003), p. 5.
 Calificarea functionala indica o calificare profesionala care permite persoanei
respective sa exercite numai functia pentru care detine calificarea.
Un organism national al profesiei contabile, pentru a fi recunsocut de autoritatile
publice si de organismele internationale, trebuie:
 sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai
 sa fie un organism necomercial si neguvernamental
 sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si
contabile(etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii)
 sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si a publicului
 membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoarea la cel mai inalt nivel posibil,
activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili
 membrii sai sa fie profesionisti contabili
 sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivelor sale

„Profesia contabilă este una dintre cele mai importante profesii ale societății, deoarece
contribuie la asigurarea integrității și transparenței financiare a întreprinderilor și a sectorului
public.”7

C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de

inalta conduita profesionala si sa se asigure ca cerintele etice sunt respectate, iar
nerespectarea lor va fi investigata, luandu-se masurile care se cuvin. C.E.C.C.A.R. asigura
consultanta si indrumari care sa ajute la rezolvarea conflictelor de etica ale profesionistilor
contabili.
Profesionistii contabili vor respecta cerintele etice care ii privesc, fara sa fie nevoie de
constrangeri sau sanctiuni. In ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri in care astfel de cerinte
sunt ignorate in mod flagrant sau pe care acestia nu le respecta din eroare, omisiune sau din
lipsa de intelegere a lor. Este in interesul profesiei si al tuturor membrilor ca publicul larg sa
aiba incredere ca nerespectarea cerintelor etice ale profesiei va fi investigata si, acolo unde
este cazul, vor fi luate masuri disciplinare

7
Laura Giurca Vasilescu, "Contabilitatea și auditul în contextul globalizării" (Editura Universității din
București, 2012), p. 7.
 Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la
cerintele etice. Nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la
acestea pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare.
Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor
misiunilor profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonorata.
Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de
conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie
respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune.
Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei
nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului, trebuie insa
intotdeauna respectat.8
Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa indeplineasca
cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de performanta si
sa raspunda cerintelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea
a patru cerinte de baza:
- Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in
informatie si in sistemele de informatii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti
interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in
domeniul contabil.
- Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile
obtinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul
cel mai ridicat de performanta.
- Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se
poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care
guverneaza prestarea acestor servicii.

8
https://www.academia.edu/35986130/Doctrinaacces1_
 Clasificarea profesionistilor contabili

Profesonistul contabil – este persoana care are acces la toate aceste activitati
componente ale profesiei contabile potrivit praticilor europene fiind expertul contabil.
"Rolul contabilului este acela de a furniza informații relevante și fiabile despre situația
financiară și performanța întreprinderii, astfel încât decidenții să poată lua decizii corecte și
informate." 9
Expertul contabil regasit sub diferite denumiri : expert contabil, chartered accountant,
CPA (contabil public autorizat-americani) este considerat a fi specialistul cu cea mai inalta
pregatire in domeniul contabilitatii in tara sa de origine. Sfera de activitate a profesionistului
acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si
achizitiilor , auditul elementelor nemonetare, lichidari, insovabilitate, expertiza judiciara,
consultanta, consiliere, reprezentare fiscala , consiliere in investitii , etc.
Profesionistii contabili se impart in functie de :
 statut juridic : dependenti – cu statut de angajati independenti / liber-profesionisti
contabili – furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile
 dpdv al modului de organizare a activitatii liber profesionsitilor , acestia pot sa isi
desfasorare activitatea:

- individual;
- in forme asociative potrivit legislatiei.
Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot
limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili.
Activitatea cea mai urmarita in prezent in mod special este activitatea de audit
statutar, auditorul statutar fiind considerat ultimul aparator in drumul informatiilor continute
de situatiile financiare spre consumatorii finali (utilizatori finali). Dintre toate activitatile ,
auditul statutar este in mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei
entitati supuse unui astfel de control.
Clasificare servicii profesionale
Serviciile profesionale se pot organiza fie in compartimente proprii ale intreprinderii
cu exceptia audiului statutar, fie prin externalizarea la specialisti care functioneaza
independent , specializati in furnizarea acestor servicii pe piata.
Serviciile furnizate pe piata pot fi :
 Servicii furnizate exclusiv de profesionsitii contabili :

- Contabilitatea
- Audit intern
- Audit statutar

9
Dan Popescu, "Contabilitatea financiară a întreprinderii" (Editura Economică, 2011), p. 6.
- Servicii de control intern
- Activitate management financiar contabil, etc
 Servicii partajate cu alte profesii , cu alti specialisti:

- Evaluarea activelor si intreprinderilor (parjate cu juristi, ingineri)

- Serviciile fiscale si consultanta fiscala – care se refera la “transfrontalier” partajate cu
avocatii
- Servicii juridice – partajate cu juristi sau avocati.
- Resurse umane si administrative – intocmire state de plata, proceduri control intern,
relatii cu institutii de securitate sociala , asistenta in litigii legate de resurse umane, etc
In functie de criteriul dependentei , profesionsitii contabili sunt de 2 categorii:
a) angajati sau liber profesionsit contabil angajat
b) liber profesionisti – sau profesionsit contabil in practica libera , care la randul lor isi
desfasoara activitatea fie individual , fie in a\forma asociativa iar legea romana prevede in
acest moment doar societati comerciale sau cabinete (societati profesionale) .
Definire activitate audit in general ; elemente fundamentale
Definitie generala : Prin AUDIT, se intelege examinarea profesionala a unei
informatii efectuata de un specialist competent si independent in scopul emiterii unei opinii
motivate prin raportarea la un criteriu de calitate, adica la un standard sau o norma.10
(Definiti si identificati componentele fundamentale – atentie) Daca una din
componente lipseste, atunci activitatea nu se mai numeste audit.
Examinarea trebuie sa fie profesionala.
Obiect audit: il constituie orice informatie care poate face obiectul unui audit.
Etimologic, audire = a asculta.
Auditul nu presupune forta, trebuie sa stii sa asculti, sa stii sa cedezi.
Auditul pentru orice domeniu, trebuie sa detina competentele necesare , trebuie sa fie
independent.
Scopul intalnirii – este opinia motivata . Opinia trebuie motivata intrucat
intreprinderea se poate intoarce impotriva auditorului.
Fundamental intr-o intreprindere este riscul de faliment.
Motivarea trebuie sa fie sustinuta financiar.( exemplu polita de asigurare profesionala
contra riscurilor).
Raportul de calitate trebuie indicat prin norme sau standarde profesionale.
Standardul/norma constituie referinta intr-o misiune de audit, fata de lege care are
caracter imperativ , de reglementare, de impunere.
10
https://www.academia.edu/35986130/Doctrinaacces1_
 Standardul – trebuie sa fie neutru de orice parte cointeresata
- emis de organismul profesional
- are caracter de recomandare.
Definire audit financiar; elemente fundamentale

- Este un audit in general , cu precizarea ca obiectul examinarii il constituie una sau mai
multe informatii financiar contabile, iar persoana competenta si independenta trebuie sa fie
neaparat profesionist contabil.11
- Auditul financiar reprezinta orice interventie cu caracter de control , analiza, studiu
sau cercetare in contabilitatea unei entitati.
- Auditul financiar e orice studiu, analiza, cercetare.
- Singurul tip de audit reglementat este auditul statutar – cel care ii intereseaza pe toti
beneficiarii.

Definire audit statutar ; elemente fundamentale

Reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si

independent asupra situatiilor finnciare in ansamblul lor, in scopul emiterii unei opinii
motivate in legatura cu imaginea fidela , clara si competenta a pozitiei, situatiei si
performantelor financiare ale entitatii prin raportarea lor la standardele nationale sau
internationale de audit. In prezent avem reglementat auditul statutar prin OG90/2008 care
precizeaza modificari clare ale legislatiei interne din domeniul auditului financiar.
Obiectul examinarii : situatiile financiare in ansamblul lor (toate componentele
bilantului in functie de referentul lor).
Obiectul opiniei este strict limitat la : imaginea fidela, pozitia financiara , situatia si
performanta financiara a intreprinderii. Exclusiv numai la acest lucru se refera.
Criteriu de calitate: nu este orice standard, ci numai standardele nationale si
internationale de audit, si nu legea . In functie de ce prevede standardul , nu in functie de
aplicarea unei legi : exemplu in materie de audit standardele sunt ISA.

Relatia intre auditul statutar si audit financiar

Intre auditul statutar si auditul financiar este diferenta de la parte la intreg, adica orice
audit statutar este un audit financiar NU SI INVERS.
In materia de specialitate auditul statutar este regasit sub trei denumiri cu acelasi
inteles si aceeasi semnificatie :
11
https://www.academia.edu/35986130/Doctrinaacces1_
- audit statutar (la fel ca denumirea din materia de specialitate engleza) reglementat prin
Directiva a 8-a la nivel european, prin legile nationale si statutele intreprinderii.
- audit legal si control legal (echivalentul de la scoala latino-continentala, sau
denumirea din sistemul francez)
Toate sunt caracterizate prin caracterul legal , independenta absoluta a specialistului care
il realizeaza si autonomia organismului din care face parte specialistul ( auditorul) respectiv.

Distinctiile funadamentale intre audit intern si audit statutar

Evaluarea controlului intern se poate realiza prin existanta, adaptabilitatea si modul de

aplicare a normelor , ceea ce se poate face in orice intreprindere cu costuri reduse.12
Diferentele fundamentale intre AUDIT INTERN si AUDIT STATUTAR sunt:
1. Statutul auditorului:
– auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare
(consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor
interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului:
- Audit statutar – are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la
imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de
aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie - pentru auditul intern un SCOP iar
- pentru auditul statutar un MIJLOC.
4. Domeniul de aplicare:
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile
contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau
nu legatura cu practicile financiare –ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii
gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).

12
https://www.academia.edu/35986130/Doctrinaacces1_
5. Pozitia fata de frauda:
- Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra
situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
- Auditorul intern – desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in
masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul
asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern.
6. Independenta:
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor:
Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice prevăzute la art. 26 alin. (3) sunt supuse
auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice
autorizate, potrivit legii.13
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor ,
potrivit planului de audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie
fara rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt.
incertitudinea stocurilor de ex) .
8. Metodologia:
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB
(Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI
(Institutul International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura
intreprinderii , in folosul conducerii .
Controlul intern si obiectivele de baza

Auditul intern si controlul intern sunt activitati interne importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelor , procedurilor si metodelor
prin care responsabilii unei entitati detin controlul asupra activitatii de care raspund .
Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei, adaptabilitatii si
modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de
control intern al entitatii.
13
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.htm
 Controlul intern este o stare , si nu un compartiment administrativ functional al
intreprinderii si constituie un obiectiv al auditului intern si un mijloc pentru realizarea
obiectivului auditului statutar.

Necesitatea reglementarii profesiei contabile

Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul asupra modului în care se aplică prevederile
prezentei legi.14
Reglementarea unei profesii e impusa de nevoia de standarde profesionale , etice , de educatie
, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii . Necesitatea si natura reglementarii depind
de urmatorii factori :
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economiei si ale societatii;
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia ;
3. Calitatea serviciilor furnizate de membrii profesiei , ce implica :
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice,
- adoptarea de reguli etice
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile precum
investitorii, creditorii
Exemplu: in ultimii ani, esecurile etice din partea anumitor membri ai profesiei , au avut ca
rezultat lipsa de incredere in raportarea financiara , si au impus modificari esentiale ale
reglementarii profesiei (Legea Sarbanes-Oxley din SUA si Legea securitatii financiare in
Franta )
4. Reglementarea poate fi un mijloc eficare de asigurare a calitatii si de abordare a unor
aspecte ale pietei serviciilor contabile datorita:
- Existentei unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste
serviciile respective si furnizorul acestor servicii , profesionist contabil care detine experienta
necesara (a.i. sa nu se agreseze unul pe celalalt ) .
- Exista si terțe părți care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma
furnizarii de servicii contabile ( situatiile financiare ai caror utilizatrori sunt investitorii,
creditorii, etc.)
În era digitală este timpul să ne gândim diferit la modul în care abordăm oportunitățile
și riscurile la care sunt expuse afacerile noastre. Viteza cu care circulă datele în mediul IT din
ziua de azi aduce o serie de avantaje, dar și dezavantaje. Prin urmare, ținând cont de faptul că
multe dintre informații sunt foarte valoroase, este im portant să detectăm și să acționăm
imediat în momentul în care apar nereguli.15
14
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.htm
15
Adrian Groșanu, Melinda-Timea Fülöp, George-Silviu Cordoș, Gabriel Raita, Provocări și tendințe privind
încorporarea Big Data în profesia contabilă: de la abordarea tradițională la viitorul profesionist contabil,
CECCAR Business Review, No 11/2020, pp. 50-58, DOI: http://dx.doi.org/10.37945/cbr.2020.11.06
 În prezent, domeniul contabilității românești se confruntă cu diverse provocări și
oportunități, printre care se numără:
Provocări:
 Schimbările frecvente ale legislației fiscale și contabile, care adesea necesită o
reorganizare rapidă a sistemelor și procedurilor contabile.
 Necesitatea adaptării la noile tehnologii și automatizării proceselor contabile, care pot
afecta modul de lucru al contabililor și cerințele lor de pregătire profesională.
 Creșterea competiției din partea altor profesii similare, cum ar fi consultanții fiscali
sau experții în finanțe, care pot oferi servicii similare contabililor.
 Presiunea pentru îmbunătățirea calității și standardelor de etică profesională, astfel
încât contabilii să rămână încredibili și să mențină încrederea clienților.

Oportunități:
 Utilizarea noilor tehnologii și a automatizării pentru a îmbunătăți eficiența și precizia
proceselor contabile și pentru a oferi noi servicii de consultanță clienților.
 Dezvoltarea de noi servicii și competențe, cum ar fi raportarea sustenabilității, auditul
energetic sau analiza datelor, pentru a răspunde la cerințele în schimbare ale pieței.
 Creșterea internaționalizării și globalizării economiei, care oferă oportunități de
colaborare și extindere a activității contabile în străinătate.
 Nevoia tot mai mare de consultanță în gestionarea riscurilor și a conformității cu
reglementările fiscale și contabile, datorată complexității tot mai mari a mediului de
afaceri.

Concluzii

Organizarea și reglementarea profesiei contabile în România este un proces complex

și important pentru asigurarea transparenței și integrității informațiilor financiare, precum și
pentru promovarea încrederii în sectorul financiar-bancar și în economie în general.
În acest sens, există un cadru legislativ riguros, atât la nivel național, cât și european,
care reglementează activitatea contabililor autorizați și a experților contabili. CECCAR și
CAFR sunt instituțiile responsabile cu organizarea și reglementarea profesiei contabile în
România, prin elaborarea și promovarea standardelor profesionale și de etică, dar și prin
acordarea de licențe și autorizații pentru practicarea acestei profesii.
Pentru a se asigura o practică contabilă adecvată și eficientă, este important ca
membrii acestei profesii să fie bine pregătiți și să respecte în mod riguros regulile și
standardele profesionale și de etică. Aceștia au responsabilitatea de a furniza informații
financiare exacte și veridice, de a promova integritatea și confidențialitatea informațiilor și de
a respecta în mod strict principiile profesionale, precum obiectivitatea și independența.
 În concluzie, organizarea și reglementarea profesiei contabile sunt vitale pentru o
economie sănătoasă și transparentă, iar eforturile de a îmbunătăți aceste aspecte sunt
continue.

Bibliografie

1. Constantin Savu, "Contabilitatea și bilanțul contabil" (Editura CECCAR, 2004), p. 5.

2. Laura Giurca Vasilescu, "Contabilitatea și auditul în contextul globalizării" (Editura
Universității din București, 2012), p. 7.
3. George Dănescu, "Contabilitate și management financiar-contabil" (Editura Economică,
2003), p. 5.
4. Dan Popescu, "Contabilitatea financiară a întreprinderii" (Editura Economică, 2011), p. 6.
5. Vasile Dinu, "Contabilitate și audit" (Editura Universitară, 2008), p. 7.
6. Adrian Groșanu, Melinda-Timea Fülöp, George-Silviu Cordoș, Gabriel Raita, Provocări și
tendințe privind încorporarea Big Data în profesia contabilă: de la abordarea tradițională la
viitorul profesionist contabil, CECCAR Business Review, No 11/2020, pp. 50-58, DOI:
http://dx.doi.org/10.37945/cbr.2020.11.06
7. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.htm
8. https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/rolul-profesiei-contabile-si-al-contabilitatii-in-
cresterea-gradului-de-conformare-fiscala-si-reducerea-evaziunii-fiscale-a2771/
9. https://www.academia.edu/35986130/Doctrinaacces1_
10. https://www.academia.edu/20043839/Oragnizarea_profesiei_contabile_in_romania_25