Universitatea Romano-Americana

Facultatii de Relatii Comerciale si Financiar-Bancare Interne si

Internationale,
Master gestiunea si auditul afacerilor
Anul 1, semestrul 2
CURS:CONTABILITATE CREATIVA

IAS 2 STOCURI.DESCRIERE SI EXEMPLIFICARI.

INCADRAREA IN NOTIUNEA DE CONTABILITATE
CREATIVA

Introducere

Scopul eseului este acela (1) de a prezenta IAS 2 Stocuri, (2) de a semnala acele
prevederi care se aplica si de catre societatile comerciale care nu au obligatia de a aplica
prevederile din acest standard dar aplica alte prevederi legale ( ex. Ordinul 3055/2009) si(3) de
a evidentia faptul ca expresia contabilitate creativa se refera, in opinia mea, la posiblitatea
de a utiliza varianta convenabila dintre variantele permise de lege si utilizarea acestor variante in
scopul de a optimiza rezultatele financiare fara abateri de la reglementarile legale in vigoare.
Trebuie precizat ca termenul creativitate ,in aceasta expunere, in viziunea mea, se
asimileaza cumulat termeni precum pregatire, capacitate de analizasi eficienta, scop.
IAS 2 - Stocuri este tratat luand ca baza, cursul de CONTABILITATE CREATIVA
Lector Ionut Lungu si traducerea autorizata de Banca Mondiala , editia a V-a , editat in Romania
de catre Editura IRECSON, sub denumirea STANDARDE INTERNATIONALE DE
RAPORTARE FINANCIARA-GHID PRACTIC.
Termeni utilizati:
Stocuri - active deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii,
n curs de producie pentru a fi vndute n perioadele urmtoare, folosite pentru producia unor
bunuri sau pentru realizarea unor servicii sub forma de materii prime i materiale consumabile.
Costul stocurilor toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.
Valoarea net realizabil [VRN]- este preul de vnzare estimat , mai putin costurile
estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.
Valoarea justa reprezinta suma la care poate fi tranzactionat un activ sau deconta o
datorie, de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care
pretul este deteminat in mod obiectiv.
FUNGBIL, -, fungibili, -e, adj. (Jur.; despre lucruri) Care poate fi nlocuit cu altul de
acelai fel, de aceeai calitate i aceeai cantitate, n cazul cnd formeaz obiectul unei obligaii.
Din fr. fongible, lat. fungibilis.

2. Obiectiv
Obiectivul consta in descrierea tratamentului contabil al stocurilor. Acest standard trateaza
calcularea costului stocurilor, tipul de metoda de inventarie re a stocurilor adoptate si alocarea costurior,
recunoasterea stocurilor drept active si cheltuieli si orice diminuari ale stocurilor pana la valoarea
rezlizabila neta. De asemenea, Standardul ofer indicaii referitoare la procedeele practice de determinare
a costului stocurilor.

3. Aria de aplicabilitate
Standardul trateaza toate stocurile de active care sunt: detinute pentru a fi vandute pe
parcursul desfasurarii normale a activitatii; n curs de producie n vederea vnzrii;sub form de
materii prime, materiale i alte consumabile care urmeaz s fie folosite n procesul de
producie : pentru prestarea de servicii. Trebuie facuta mentiunea ca in cazul prestatorului de
servicii, stocurile include costul serviciilor pentru care nu s-a recunoscut inca venitul aferent
activitati in curs de desfasurare).
Elementele de stocuri pe care acest standard nu le trateaza sunt stocurile de produse
agrigole, forestiere, minereuri si productie agricola, dar numai atunci cand sunt evaluate la
valoarea realizabila neta si in baza unor practice specific, sectoriale.
Alte stocuri ca de exemplu cele de plante, animale si productia agricola recoltata sunt
tratate de Ias 41, stocurile de constructii sunt tratate de IAS 11, iar instrumentele financiare de
catre IAS 39.
Concluzia care se desprinde din analiza ariei de aplicabilitate este aceea ca problema
stocurilor este suficient de importanta si are un grad de complexitate suficient de ridicat ca sa
necesite este tratarea separate in cel putin trei capitole (IAS-uri), aceasta deoarece in anumite
domenii evaluarea stocurilor necesita norme si practice speciale aferente domeniului respectiv.
IAS 2 furnizeaza reglementarile generale acestea constituind o baza de aprofundare si pentru
celelalte cazuri.

4. Concepte cheie utilizate de IAS 2

Stocurile trebuiesc evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila
neta.
Atunci cand stocurile sunt vandute valoarea contabila trebuie recunoscuta la cheltuieli in
perioada in care este recunoscut si venitul aferent.
Valoarea oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate
pierderile stocurilor trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea
sau pierderea.
Concluzia, este aceea ca prin acest standard se elimina posibilitatea interpretarilor asupra
momentului in care se recunosc cheltuielile cu stocurile, valoarea de evaluare a stocurilor si
costul stocurilor. Daca recunoasterea cheltuielior cu stocurile era relativ corect interpretata de

catre decidentii si practicienii din domeniu contabilitatii, problema evaluarii la valoarea cea mai
mica dintre cost si valoarea realizabila neta si problema costului stocurilor este inca insuficient
cunoscuta. Intalnim inca destul de des situatii in care nu se realizeaza evaluarea stocurilor in
vederea obtinerii unei imagini fidele cu ocazia intocmirii raportarilor financiare si inca sunt
destule situatii in care o serie de cheltuieli cum ar fi transportul pe parcurs intern, cheltuieli de
munipulare si alte cheltuieli aferente stocurilor prin care acestea sunt aduse in forma si in locul
in care se gasesc in prezent sunt ignorate si sunt recunoscute ca si cheltuilei in perioada in care
au fost efectuate in loc sa fie considerate ca si parte compenenta a costului stocurilor.

5. Metode si Tehnici de evaluare. Prezentare teoretica, exemplificare, concluzii.

5.1. - Metoda costului standard.
Ia in considerare nivelurile normale ale costurilor materialelor si consumabilelor,
manoperei si capacitatii de productie. In acelasi timp, pe langa utilizarea marimilor prestabilite,
se organizeaza urmarirea operativa a cheltuielilor ocazionate urmarindu-se stabilirea abaterilor si
corectarea acestora precum si imbunatatirea bazei de calcul aferent acestei metode. In acest fel se
ajunge la o revizuire periodica, pentru a se asigura corespondenta cu costurile reale. Prin
adugarea sau, dup caz, scderea, din costul standard a abaterilor preluate din contabilitatea de
gestiune se va putea determina costul efectiv
dupa formula
Cue = [Cts +/- A]/Q
n care:
Cue reprezint costul unitar efectiv;
Cts costul total standard;
A abaterile;
Q cantitatea de productie obt.

5.2. - Metoda pretului cu amanuntul

Este utilizat pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase i cu micare
rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod. Astfel,
costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din preul de vnzare
al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea marjei brute. Pentru
determinarea costului nu se pornete de la preul de pia, ci de la cost, adugndu-se cele dou
elemente care determin, mpreun costul.

Formula de calcul a preului cu amnuntul este:

Costul de achiziie (sau de producie)
+ Adaosul comercial
+ TVA neexigibil
= Pre de vanzare cu amnuntul

5.3. - Costul mediu ponderat.

Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial
(Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus
cantitatile intrate(qi):
CMP

Si + Vi
qs + qi

actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut
prin urmatoarea formula de mai sus; exemplificarea formulei este data in tabelul de mai
jos.
5.4. - FIFO - [first in, first out primul intrat, primul iesit].
Potrivit metodei primul intrat -primul ieit (FIFO), bunurile ieite din gestiune
se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al primei intrri (lot). Pe msura
epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de
producie al lotului urmtor, n ordine cronologic. Avantajul const n ieirea bunurilor
n ordinea achiziiei lor i prezentarea n bilan a stocurilor rmase cu costurile cele mai
recente, respectiv la costurile actuale. Ca o caracteristic specific doar acestei metode,
ea genereaz aceleai rezultate n oricare dintre sistemele de inventariere permanent
sau intermitent.

5.5. - Identificarea specifica a costurilor.

Presupune atribuirea costurilor specific elementelor identificabile ale stocurilor. Acest
tratament contabil poate fi folosit pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi
distincte, indiferent dac au fost cumprate sau produse. Utilizat pentru cantitile mici
de stocuri cu valoare mare i rotaie mic. Conform IAS 2, identificarea specific trebuie
folosit pentru a stabili costul bunurilor care nu se pot schimba n mod normal, i al
stocurilor i serviciilor produse i separate pe proiecte specifice. Pentru stocurile care
5

ndeplinesc oricare dintre aceste criterii, metoda identificrii specifice este singura
indicate.

EXEMPLU PRIVIND COMPARAIA NTRE PRINCIPALELOR METODE ALTERNATIVE

DE EVALUARE A STOCURILOR
Vnzri n luna august 100.000 u m.
Situaia stocurilor de mrfuri n timpul lunii:

Stoc iniial de mrfuri

Achiziii la data de
05.08
Achiziii la data de
11.08
Achiziii la data de
23.08
Achiziii la data de
28.08
Total disponibil pentru
vanzare
Vnzri n luna august
Stoc de mrfuri la
31.08

Cantitate
(buc)

Pre
(u m)

Total

1.000
1.000
3.000
2.000
3.000

10
11
12
13
14

10.000
11.000
36.000
26.000
42.000

10.000

125.000

5.600
4.400

5.3. Metoda costului mediu ponderat (calculat la sfritul lunii)

Se determin costul mediu ponderat (CMP) pe baza formulei:
CMP = Cost total al bunurilor disponibile pentru vanzare / Cantitatea total disponibil
pentru vanzare
CMP = 125.000 / 10.000 = 12,5 u m / buc
Costul bunurilor vndute (5.600 buc * 12,5 u m / buc)
70.000
Vnzri
100.000
Rezultat (profit) din vanzare
30.000
Stoc de mrfuri la 31.08 (4.400 buc* 12,5 u m / buc
55.000

5.4. Metoda primul intrat primul ieit (FIFO)

Stoc iniial de mrfuri

Achiziii la data de
05.08
Achiziii la data de
11.08
Achiziii la data de
23.08
Total disponibil pentru
vanzare
Vnzri n luna august
Stoc de mrfuri la
31.08, format din:
Achiziii la data de
23.08
Achiziii la data de
28.08

Cantitate
(buc)

Pre
(u m)

Total Total

1.000
1.000
3.000
600

10
11
12
13

10.000
11.000
36.000
7.800

5.600

64.800

5.600
4.400

100.000
60.200

1.400
3.000

13
14

18.200
42.000

Profitul din vanzare = 100.000 u m - 64.800 u m. = 35.200 u m

5.5. Metoda identificrii specific
Pe baza observrii directe a micrii stocurilor, apreciem c stocul de la 31.08
este format din:
Situaia stocurilor de mrfuri n timpul lunii:

Stoc iniial de mrfuri

Achiziii la data de
11.08
Achiziii la data de
28.08
Stoc de mrfuri la
31.08

Cantitate
(buc)

Pre
(u m)

Total

1.000
2.000
1.400

10
12
14

10.000
24.000
19.600

4.400

53.600

Costul bunurilor vndute n timpul lunii august = Intrrile totale - Stocul

final de mrfuri = 125.000 u m - 53.600 u m = 71.400 u m.
Rezultat (profit) din vanzare = 100.000 u m - 71.400 u m. = 28.600 u m

Metoda ultimul intrat primul ieit (LIFO)

Stoc iniial de mrfuri

Achiziii la data de
05.08
Achiziii la data de
11.08
Achiziii la data de
23.08
Total disponibil pentru
vanzare
Vnzri n luna august
Stoc de mrfuri la
31.08, din:
Stoc iniial de mrfuri
Achiziii la data de
05.08
Achiziii la data de
11.08

Cantitate
(buc)

Pre
(u m)

3.000
2.000
600

14
13
12

Total Total

5.600

64.800

5.600
4.400

100.000
49.800

1.000
1.000
2.400

10
11
12

10.000
11.000
28.800

Profitul din vanzare = 100.000 u m - 75.200 u m. = 24.800 u m

Vnzri
Costul bunurilor vndute
Stoc iniial
Cumprri
Costul
bunurilor
disponibile
pentru vnzare
Stoc final
Costul bunurilor vndute
Marja brut din vnzri

Metoda
Metoda CMP
identificrii
specifice
100.000
100.000

FIFO

LIFO

100.000

100.000

10.000
115.000

10.000
115.000

10.000
115.000

10.000
115.000

125.000
53.600

125.000
55.000

125.000
60.200

125.000
49.800

71.400
28.600

70.000
30.000

64.800
35.200

75.200
24.800

Concluzie: Din calculele efectuate se observ c n condiii de cretere a preurilor, n cazul

metodei LIFO marja are valoarea cea mai mic, cea mai mare valoare fiind obinut prin metoda

FIFO, conform creia costul bunurilor vndute este stabilit pe baza celor mai vechi preuri.
Metodele identificrii specifice i CMP au valori situate ntre cele dou extreme, efectul asupra
venitului net fiind n cazul lor atenuat. Situaia de mai sus se inverseaz pe parcursul unei
perioade de cretere preurilor. FIFO va determina o marj mai mare dect LIFO. Decizia de
alegere a metodei de evaluare capt o importan deosebit n perioadele prelungite de cretere
sau descretere a preurilor. Efectul acestor metode asupra situaiilor financiare este semnificativ.
Fiind acceptate n totalitate pentru situaiilor financiare, fiecare
dintre acestea prezint avantaje i dezavantaje, care mpiedic decizia de a alege care este cea
mai bun metod. n ncercarea de se adopta o metod de evaluare, trebuie avute n vedere
efectele fiecreia asupra raportrilor financiare, impozitului pe profit i deciziilor factorilor de
conducere ai ntreprinderii.
Greutatea identificrii celei mai bune metode se datoreaz n mare msur faptului c stocurile
apar att n bilan, ct i n contul de profit i pierdere. Dac n vederea ntocmirii bilanului
FIFO este preferat, deoarece ofer valoarea curent a stocurilor i implicit o valoare real a
activelor circulante, n contul de profit i pierdere este recomandat metoda LIFO, ca urmare a
corelrii costurilor bunurilor vndute cu veniturile.
Aa cum reiese din cele prezentate anterior, metoda identificrii specifice se bazeaz pe
costul curent, n timp ce celelalte trei au la baz ipoteze privind fluxul costurilor. Termenul de
flux al bunurilor se refer la asocierea costurilor cu circuitul lor estimat (presupus, convenional)
n cadrul operaiunilor
companiei. Fluxul estimat al costului poate s fie identic sau nu cu fluxul real al bunurilor.
Acesta din urm se refer la micarea fizic efectiv a bunurilor n cursul desfurrii
operaiunilor companiei.
n tabelul urmtor vom compara efectele celor patru metode asupra venitului net, dup cum
urmeaz
n condiii de inflaie continu, se obine cea mai mare valoare posibil a venitului net, iar
costul
bunurilor vndute este apropiat de nivelul preului din momentul cumprrii lor. Cu toate
acestea, aceast
metod nu reflect neaprat cele mai reale informaii din punct de vedere al performanei,
deoarece costurile istorice sunt corelate cu veniturile actuale. n funcie de viteza de rotaie a
stocurilor i de ritmul
de cretere a preurilor, efectul asupra veniturilor raportate poate fi semnificativ. De asemenea,
dac
ctigurile ar fi distribuite n totalitate proprietarilor sub form de dividende, ntreprinderea ar
putea
rmne fr resurse suficiente pentru refacerea stocurilor datorit instabilitii preurilor.

6. Costul Stocurilor

Determinarea costului stocurilor presupune cunoasterea si analiza structurii costurilor.

Structura costurilor include:
- Costuri aferente achizitiei, cum at fi pretul de achizitie si taxele de import.
- Costuri aferenrte prelucrarii; manopera directa , regia de productie [ fixa si
variabila], alocate la la capacitatea normal de productie.
- Alte costuri, cum ar fi cele de proiectare si/sau indatorare.
Structura costurior nu include;
- Valori neobisnuit de mari ale ale deseurilor, manoperei si regiilor generale.
- Costurile de depozitare, cu except cazului in care acestea sunt necesarein
procesul de productie [ ex. depozitarea intre faze ale procesului de productie].
- Regiile de administratie
- Costurile de desfacere.

Concluzii
10

IAS 2 Stocuri este baza unuia dintre elementele importante ale contabilitatii de gestiune
si anume gestiunea stocurilor cu tot ce inseamna ea si anume determinarea valorii de intrare in
gestiune, evaluarea si determinarea valorii corecte care va fi trecuta pe cheltuieli si valoare la
iesirea din gestiune.
El pune bazele regulilor generale dupa care operatiunile de mai sus sunt efectuate si
stabileste rocedurile pe baza carora se vor face calculele. In acest fel apare un standard [ asa cum
se si numeste] in baza caruia rezultatele sunt previzibile si pot fi considerate compatibile
indiferent de sistemul national utilizat in acest moment.
Alte standarde, IAS 41- pentru plante, animale si productie agricola recoltata, IAS 11contractile de constructii si IAS 39- instrumentele financiare, detaliaza anumite aspecte
particulare ale stocurilor.
Desi societatile care utilizeaza IAS sunt relative putine in numarul societatilor a
societatilor
Existente in Romania, este de remarcat faptul ca ORDIN nr. 3055 din 29 octombrie 2009
pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene cu anexele,
trateaza problema stocurilor intr-un mod extrem de asemanator cu cel al IAS 2, astfel ca in fapt,
contabilitatea tuturor societatilor comerciale din Romania, are , incepand cu 2010 cel putin,
osibilitatea unor practici comune si in domeniul stocurilor si posibilitatea unor evaluari care sa
duca la rezultate comparabile.
Acesta este , de fapt, si scopul pentru care au aparut si s-au utilizat sistemul standardelor
internationale de raportare financiara.

BIBLIOGRAFIE

11

LUNGU IONUT COSMIN - Contabilitate Creativa note de curs 2010.

HENNIE van GREUNING - Standarde internationale de raportare financiara-Ghid
practic Traducere autorizata de care Banca Mondiala Editura IRECSON, 2010.
CLEOPATRA SENDROIU, AURELIANA GETA ROMAN, CONSTANTIN ROMAN
-Metoda standard-cost n varianta standard-cost unic,directie de perfectionare a
contabilitii de gestiune si a calculatiei costurilor n industria de masini si echipamenteAcademia de Studii Bucuresti.
POPA ADRIANA , PITULICE COSMINA - Modaliti de evaluare la ieire a stocurilor
www.dexonline.ro

- disctionar explicativ al limbii romane varianta on-line.

12