Aplicatii Stagiu An III semestru II - 2012

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

www.referat.ro

1. Studiu de caz privind IAS 2. Contabilitatea stocurilor - IAS 2 1.Obiectivul IAS 2 Este stabilirea si tratarea la maxim de acuratete a tuturor stocurilor care sunt active. In acest sens stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre costul istoric si valoarea neta realizabila, problema fundamentala fiind legata de calcularea costului stocurilor, care vor trebui recunoscute ca active si reportate pana cand veniturile aferente sunt recunoscute (conceptul conectarii veniturilor cu cheltuielile). Standardul trateaza toate stocurile care sunt active cum sunt cele detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, cum sunt cele in curs de productie in vederea vanzarii, cum sunt cele sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau cum sunt cele pentru prestarea de servicii. In cazul prestarii de servicii, stocurile includ costul serviciilor pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent (de exemplu, in activitatile in curs de executie desfasurate de auditori, arhitecti si avocati). IAS 2 da indicatii in ceea ce priveste normele de baza cu privire la modul de determinare a costului stocurilor ce urmeza a fi reportat in bilant precum si de recunoastere ulterioara ca o cheltuiala, incluzand orice reducere a valorii contabile la valoarea neta realizabila. Aceasta nu se aplica stocurilor de animale vii, produselor agricole si forestiere, minereurilor in cazul in care acestea sunt evaluate la valoarea neta realizabila (conform practicii in domeniu). Aceasta excludere se aplica numai producatorilor de stocuri, prelucratorii sau alte unitati de procesare sau transformare nefiind exclusi de la prevederile IAS 2. 2. Principiile/ politicile contabile trebuie sa tina cont de faptul ca stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta, in concordanta cu principiul prudentei. Tratamentul contabil tine cont, in primul rand, de faptul ca stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta, in concordanta cu principiul prudentei. Costul bunurilor cuprinde toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul curent: - costuri aferente achizitiei, cum ar fi pretul de achizitie si taxele de import; - costuri aferente prelucrarii, si anume: manopera directa, costuri aferente regiei de productie (regia variabila de productie, regia fixa de productie alocata la capacitatea normala de productie). - alte costuri, cum ar fi de proiectare, de indatorare, etc. Costul serviciilor cuprinde toate costurile direct angajate in prestarea serviciilor, de exemplu: - bunurile consumabile, - manopera si alte costuri de personal, - cheltuieli de regie atribuibile.
1

Pentru masurarea costului stocurilor pot fi utilizate urmatoarele tehnici: - costul actual; - metoda costului standard, care ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei si capacitatii de productie, revizuiri periodice pentru a aproxima costurile actuale. - metoda pretului cu amanuntul care este folosita atunci cand nu se pot utiliza costurile actuale, reduce valoarea vanzarilor cu valoarea marjei brute pentru a calcula costul, procentul mediu este utilizat pentru fiecare grupa omogena de elemente, ia in considerare preturile sub nivelul pietei. Costul actual al stocurilor poate fi calculat utilizand urmatoarele formule de determinare a costului: - identificarea specifica; - costul mediu ponderat; - FIFO; - LIFO. Valoarea stocurilor este, de obicei, diminuata pana la valoarea realizabila neta pe baza urmatoarelor principii: - element cu element; - elementele similare sunt, de regula, grupate; - fiecare serviciu este tratat ca element separat. Urmatoarele elemente trebuie recunoscute in contul de profit si pierdere drept cheltuieli: - costul stocurilor vandute; - diminuarea valorii stocurilor pana la valoarea realizabila neta; - pierderile la nivelul stocurilor; - pierderile neobisnuite; - regiile de productie nealocate. 3.Concordanta cu IAS-urile trebuie concretizata prin intelegerea definitiilor pe care le da acest standard in ceea ce priveste stocurile. Stocul este definit a fi reprezentat de toate activele obtinute in scopul revanzarii pentru desfasurarea normala a activitatii, inclusiv terenuri si mijloace fixe. Un activi achizitionat in alte scopuri decat vanzarea in desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc in baza unei decizii ulterioare de vanzare a acestuia. Stocul furnizorilor de servicii include costul atras de serviciile oferite dar pentru care au fost recunoscute veniturile aferente, chiar daca acestea se impune sa fie la un nivel minimal in conformitate cu IAS 18 - Venituri, ce prevede ca veniturile obtinute din servicii sa fie recunoscute pe baza metodei gradului de finalizare. Valoarea realizabila neta este definita ca fiind pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii. Costurile de vanzare trebuie sa includa toate costurile directe identificabile, cum ar fi cele de transport, comisioanele agentilor de vanzari, etc. Astfel costurile pot fi calculate in mod explicit sau pot fi estimate ca procent al pretului de vanzare ce se considera a rezonabil prin prisma experientei anterioare. Costurile de finalizare si de vanzare nu trebuie ajustate pentru a obtine profit prin actiunea de finalizare si vanzare. Evaluarea stocurilor se face (in unele tari) la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea de piata unde valoarea de piata este definita ca valoarea cea mai mica dintre costul de inlocuire si valoarea realizabila neta (in nici un caz mai mica decat valoarea realizabila neta diminuata cu o marja normala a profitului). 4. Studiu de caz:
2

IAS 2 stipuleaza ca stocurile sa fie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta, evitand complicatiile ce pot apare in aplicarea principiului celei mai mici valori dintre cea a costului si a valorii de piata. Conform acestui principiu costul de inlocuire constituie, de obicei, evaluarea valorii de piata, cu exceptia cazului in care valoarea realizabila neta este mai mica, caz in care aceasta devine valoarea de piata. Dar, in cazul in care costul de inlocuire este mai scazut, stocurile nu trebuie evaluate la o valoare mai mica decat valoarea realizabila neta, redusa cu marja normala de profit. Costul stocului cuprinde costul tuturor materialelor care intra direct in procesul de productie al acestuia precum si costurile de transformare a acelor materiale in produsul ce urmeaza a fi vandut. Costurile materiale directe cuprind, in plus fata de costul de cumparare, toate costurile necesare aducerii acestora in conditia si amplasarea lor curenta, inclusiv costurile de transport, taxe vamale de import, costuri de asigurare, depozitare si manipulare, reducerile facute pentru discount-urile comerciale (toate discount-urile de care a beneficiat intreprinderea ca urmare a platii imediate a facturilor pentru stocuri trebuie considerate ca "alte elemente similare" si deduse din costurile stocului, sau sunt reflectate ca venit financiar, in cazul in care sunt nesemnificative), rabaturile precum si alte elemente similare. Diferentele rezultate din schimbul valutar pot fi incluse, in anumite conditii destul de rar indeplinite, in costul de achizitionare a stocului (IAS 21 - Efectele modificarilor cursurilor de schimb valutar). Aceleasi principii generale care se aplica in cazul achizitiilor se aplica si in cazul determinarii costurilor cu personalul (salarii si alte costuri asimilate) angajate direct in procesul de productie. Salariile personalului de control si auxiliar sunt de obicei denumite cheltuieli cu munca indirecta si incluse in regie. Regia de productie reprezenta acele costuri de prelucrare ce nu pot fi asociate in mod direct cu unitatile de produs (aceasta inseamna toate costurile pe care le implica aducerea stocului la conditia si amplasamentul curent, cu exceptia costurilor materiale directe si a cheltuielilor cu munca directa). Regia de productie include cheltuieli cu munca indirecta (cum ar fi salariile personalului de supraveghere a procesului de productie si personalul administrativ al fabricii), materiale indirecte (consumabile si alte elemente ce nu sunt de regula considerate in mod individual), amortizarea corespunzatoare procesuluii de prelucrare si spatiilor aferente, cheltuieli de intretinere, pentru lumina si energie, incalzire, anumite impozite (dar nu impozit pe venit), precum si toate celelalte costuri pe care le implica functionarea afacerii. Tehnologia procesului de productie este de regula inclusa in regie dar, de obicei, aici nu este inclusa tehnologia unui proces experimental. Regia de productie nu trebuie sa includa cheltuielile de vanzare si in general nu include cheltuielile generale si administrative. Cu toate acestea, anumite intreprinderi pot clasifica drept cheltuieli generale si administrative costuri ce apar, in mod direct sau indirect, in procesul de aducere a unui articol la conditia si amplasarea curenta. Astfel de costuri se pot aloca stocului, indiferent de moduld e clasificare de catre intreprindere. Unele exemple pot include salariile si beneficiile aferente personalului administrativ al fabricii, taxe locale, servicii de paza pentru anumite amplasamente si operatiuni. In plus, antreprenorii pot include cheltuielile administrative si generale in costurile contractuale, cu conditia ca aceste cheltuieli sa fie trecute in mod specific in sarcina clientului conform condtiilor contractuale (IAS 19 - Contracte de constructii). Costurile care nu apar in realitate, dar care pot fi atribuite in scopuri manageriale (cum ar fi dobanda atribuita capitalului si amortizarea atribuita) nu trebuie incluse in costul stocului. Costurile de regie trebuie alocate pe stocuri. Metodele costului direct, ce trateaza cheltuielile de regie ca un cost aferent perioadei, nu sunt permise. Alocarea regiei fixe trebuie sa se faca pe baza capacitatii normale (Capacitatea normala reprezinta productia prognozata a fi realizata in medie pe parcursul a cateva perioade de timp in anumite conditii preconizate, care nu inseamna neaparat capacitatea totala de productie a unei facilitati, sau eventual ceva apropiat de capacitatea totala, capacitatea normala fiind in general mai mica decat capacitatea totala). In standard nu se specifica
3

numarul perioadelor de timp ce urmeaza a fi luate in considerare, aceasta reprezentand o problema de rationament ce trebuie sa ia in considerare natura intreprinderii, precum si factori cum ar fi efectele ciclice, ciclul de viata al produsului, precum si acuratetea prognozelor. Capacitatea normala trebuie sa fie realista, fara a se constitui intr-un reper care trebuie atins. Costurile cu regia variabila de productie sunt alocate pe fiecare unitate de produs pe baza productiei reale. Costurile cu regia nealocata sunt trecute pe cheltuieli in perioada de exercitiu in care apar. Produsele care sunt obtinute simultan (obtinerea unui produs care are ca efect obtinerea altui produs/ produse cuplate/ produse comune) pot fi identificate pentru fiecare produs in acelasi mod ca si costuri ale produselor obtinute separat. Costurile inainte de punctul respectiv (denumite costuri cuplate/ comune) trebuie alocate fiecarui produs printr-o metoda rezonabila (de exemplu, pe baza valorii relative a vanzarii produselor la separare). Esenta metodei "valorii relative a vanzarilor" consta in faptul ca toate produsele cuplate rezultate in cadrul aceluiasi proces apar ca fiind in mod egal profitabile. Ipoteza profitabilitatii egale a produselor cuplate este, cel putin, la fel de justificata ca oricare dintre infinitele presupuneri posibile ce implica profitabilitati relative variabile, in mod special atunci cand factorii de poroductie nu pot fi modificati prin schimbarile aduse procesului de productie. Prin urmare, o metode de alocare a costurilor compuse nu trebuie utilizata atunci cadn aceasta tinde sa arate un produs ca fiind in mod semnificativ mai profitabil decat altele, daca nu exista o justificare obiectiva pentru a proceda astfel. Produsele secundare reprezinta produse cuplate cu valoare relativa nesemnificativa. Considerarea acestora ca produse cuplate nu este eficienta, fiind rezonabila si aplicabila in acest caz, asa numita metoda a produselor secundare. In acest fond, produsele secundare reprezinta costuri alocate la o valoare echivalenta cu valoarea neta a vanzarilor prin deducerea valorii nete a vanzarilor acestora din totalul costurilor de productie. Costul net de productie este alocat produsului ramas sau produselor ramase. IAS 2 prevede ca unele cantitati neobisnuite de materiale pierdute in procesul de productie (rebuturi), forta de munca sau alte costuri de productie trebuie inregistrate pe cheltuieli la momentul aparitiei, si nu incluse in costul stocului. In plus, trebuie sa se tina cont de faptul ca valorile normale de rebuturi sau pierderi sunt incluse in mod corespunzator in stoc ca parte a costului de obtinere a unitatilor de produs ce urmeaza a fi generate. Tot el permite capitalizarea cheltuielilor de depozitare numai in cazul in care depozitarea este necesara in procesul de productie anterior unei viitoare faze de productie. In cazul in care o intreprindere opteaza pentru capitalizarea costurilor aferente imprumuturilor, trebuie facuta referire la IAS 23 - Costurile indatorarii, prentru a determina masura in care este corespunzatoare includerea costurilor indatorarii in costul stocurilor. IAS 18 solicita ca veniturile rezultate din serviciile prestate sa fie recunoscute in mod obisnuit utilizand metoda gradului de finalizare. Conform acestei metode (prezentata in IAS 11 Contracte de constructii) veniturile sunt recunoscute in cursul unei perioade in masura in care serviciile sunt prestate. Corespunzator, costurile aferente acestor servicii sunt inregistrate pe cheltuieli in perioada respectiva. Ca o consecinta, bilantul furnizorilor de servicii reflecta, in general, valori relativ mici aferente stocurilor. Costul stocurilor unui furnizor de setrvicii consta in acele costuri aparute in urma furnizarii serviciului dar pentru care veniturile au fost deocamdata recunoscute. Principalele costuri ce apar constau, in mod obisnuit, in costuri privind manopera si din alte costuri legate de personalul direct angajat in furnizatea serviciului, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea. In plus, toate costurile indirecte asociate furnizarii serviciului, cum ar fi costurile privind cladirile, transportul, pregatirea profesionala, aprovizionari, etc. trebuie de asemenea alocate stocurilor aferente serviciului. Costurile cu manopera si costurile asociate aferente vanzarilor si personalului general administrativ nu trebuie incluse in stoc, insa trebuie recunoscute ca si cheltuiala in perioada in care
4

au fost efectuate. Ca tehnici de masurare a costurilor exista mai multe metode. Metoda cu amanuntul (folosita in comertul cu amanuntul) constituie o metoda acceptabila de masurare a costului si este prevazuta de IAS 2 dar care nu trateaza in profunzime multitudinea problemelor pe care le implica aplicarea acestei metode. Se fac unel precizari cu privire la tratamentul contabil al sacderilor de pret si indica faptul ca acestea trebuie incluse in profitul brut (adica "deasupra liniei"), pe cand tratamentul contabil predominant in practica este de a le exclude (adica "sub linie"). Tratamentul "sub linie" (care este mai conservator) are ca rezultat scaderea valorii contabile a stocului sub cost, suficient ca sa asigure ca un profit brut normal este reportat la ultima vanzare si ca, se ajunge la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea de piata intr-o singura etapa. Pe de alta parte, abordarea IAS 2 are in vedere intentia de a aproxima costul (si nu valoarea cea mai mica dintre cea a costului si valoarea realizabila net Ca formule de determinare a costului, IAS 2 solicita utilizarea unei identificari specifice pentru alocarea costurilor pe stocuri a elementelor ce nu sunt in mod obisnuit fungibile, si a bunurilor si serviciilor produse si separate pentru anumite proiecte. Pentru productia pe baza de comanda sau contract, unitatile sau loturile de stoc sunt adesea identificabile si specifice. Costurile sunt alocabile pe anumite activitati si loturi iar cea mai corespunzatoare metoda de corelare a costurilor cu veniturile rezulta din identificarea costurilor asociate in mod specific cu fiecare activitate sau lot, atat pentru aprtea din stoc cat si pentru cea vanduta. Cu toate acestea utilizarea metodei identificarii specifice, in aceasta circumstanta, nu este ceruta de standardele nationale din unele tari, atunci cand o alta metoda este considerata a fi mai corespunzatoare. IAS 2 nu permite o astfel de alegere si solicita utilizarea metodei identificarii specifice in conditiile descrise. Pentru toate tipurile de stoc (cu exceptia celor prevazute de IAS 2) tratamentul de baza il constituie metode mediei ponderate sau FIFO, iar metoda LIFO constituie tratamentul alternativ permis. In cadrul fiecarei formule dintre cele trei acceptabile, in aplicarea practica a acestora exista numeroase alternative. De exemplu, cresterile in metoda LIFO pot fi costuri alocate in baza costurilor de la inceputul anului, sfarsitul anului sau costurile medii. Standardul descrie metodele de aplicare numai la modul foarte general si orice metoda utilizata in mod curent este aparent acceptabila. Dar indiferent de metoda de aplicare utilizata, aceasta trebuie utilizata intr-o maniera consegventa. In IAS 2 nu exista nici o prevedere cu privire la faptul daca o intreprindere trebuie sa foloseasca o singura formula de determinare a costurilor pentru toate stocurile care le detine in reteua sa de distributie, nationala sau internationala sau poate utiliza metode diferite pentru stocuri diferite. Se confirma ca fiecare intreprindere poate utiliza metode costului mediu ponderat, FIFO si LIFO pentru alocarea costurilor pe diferite clase de stocuri care prezinta caracteristici diferite in ceea ce piveste natura si modul de utilizare al acestora. De exemplu, metoda LIFO poate fi folosita pentru anumite tipuri de stocuri sau linii de productie, FIFO si metoda costului mediu ponderat pentru altele. Metoda utilizata pentru o anumita clasa de stoc trebuie folosita in mod consecvent pentru clasa respectiva pentru activitatile in reteua internationala si de la o perioada la alta. In plus se solicita ca aceeai formula de determinare a costului sa fie utilizata pentru toate stocurile cu caracteristici similare in ceea ce priveste natura si modul de utilizare al acestora. Metoda LIFO poate fi considerata pentru utilizare in perioadele de crestere a preturilor pentru ca reduce efectele profiturilor ce rezulta din corelarea costurilor din perioadele anterioare cu preturile actuale de vanzare. Utilizarea metodei LIFO in astfel de conditii poate avea ca rezultat o corelare mai semnificativa a costurilor curente cu veniturile curente in contul de profit si pierdere. Totusi, stocurile sunt raportate la costurile perioadei anterioare, ce ar putea fi mai putin relevante pentru perioada curenta, distortionand prin urmare rezultatele financiare. Metoda LIFO poate distorsiona rezultatele din activitatea de exploatare intr-o perioada in care nivelul stocurilor scade sub nivelul existent la inceputul perioadei, avand, prin urmare, ca rezultat includerea
5

costurilor vechiului stoc (din perioada anterioara) in costul vanzarilor. In aceste conditii, daca efectul este semnificativ, trebuie facuta o prezentare corespunzatoare a informatiilor in situatiile financiare. Metoda LIFO necesita in general calcule complexe si in practica exista diferite metode de aplicare a formulei de calcul LIFO. In anumite cazuri, formula metodei LIFO poate prezenta probleme serioase in procesul de aplicare, de exemplu atunci cand sunt introduse materiale noi pentru inlocuirea altor materiale din produs, sau cand au loc lichidari de stoc substantiale ca rezultat al vanzarii unei sucursale sau filiale. Datorita complexitatii metodei LIFO nu este fezabil, in general, sa se efectueze calculele pe perioade interimare in decursul unui an de raportare financiara a intreprinderii. Situatiile financiare pentru astfel de perioade interimare au la baza, de regula, estimari pentru determinarea valorii stocurilor prin metoda LIFO. Reducerea valorilor conatabile la valoarea realizabila neta poate fi necesara datorita scaderii preturilor de vazanre, sau datorita cresterii costurilor de finalizare sau costurilor directe de vanzare. In plus, este posibil ca unele produse sa se fi deteliorat sau altele sa fi fost detinute in cantitati ce nu se preconizeaza a fi vandute intr-o perioada de timp rezonabila. In aceste conditii, valoarea contabila a stocurilor trebuie scazuta sub nivelul costului la valoarea ce se preconizeaza a fi recuperata din vanzarea acestora. Dar, scaderea valorii contabile ia in considerare costurile estimate de finalizare si vanzare, dar nu trebuie sa includa un profit brut aferent acestor costuri. Scaderea valorii contabile la valoarea realizabila neta trebuie determinata element cu element, cu exceptia cazurilor in care realitatea nu permite evaluarea fiecarui element, iar elementele stocului sunt similare sau complementare. Elementele sunt similare sau complementare atunci cand provin din aceeasi linie de produs, au scopuri sau utilizari finale si sunt produse si vandute pe piata in aceeasi zona geografica. Aceasta pare sa prezinte un grad standard mult mai strict pentru gruparea stocurilor decat cel aplicat in unele tari unde gruparea stocului din acest punct de vedere reprezinta o practica uzuala. Valoarea realizabila neta trebuie determinata avand la baza conditiile existente la data incheierii bilantului. Aceasta evaluare, totusi, necesita exercitarea rationamentului profesional. Prin urmare trebuie avute in vedere toate informatiile disponibile, inclusiv modificarile ulterioare ale preturilor de vanzare sau costurilor. De exemplu, o crestere ulterioara a pretului va demonstra probabil ca o scadere a pretului ce a avut loc anterior datei bilantului a fost temporara si ca nu este necesara nici o reducere a valorii contabile a stocului (sau este necesara o reducere mai mica). O scadere ulterioara a pretului poate indica o problema ce a existat la data bilantului, cum ar fi o reducere a pretului de vanzare al unui produs competitiv. In consecinta, modificarile ulterioare in preturile de vanzare sau costuri trebuie analizate pentru a se determina daca acestea reprezinta punctul culminant al unor conditii prezente la data bilantului sau pot fi atribuite unor evenimente ce apar in perioadele ulterioare. In mod evident, cu cat momentul aparitiei acestor modificari este mai indepartat de data bilantului cu cat este mai putin probabil sa fie atribuit unui eveniment ulterior. IAS 2 solicita ca o reducere a valorii contabile la valoarea realizabila neta luata intr-o perioada anterioare sa fie stornata atunci cand conditiile ce au constituit motivul reducerii valorii contabile au incetat sa existe. In cazul marfurilor sau altor produse finite, ori servicii ce sunt subiect al unor frecvente fluctuatii de piata, aceasta practica ar putea avea ca rezultat oscilatii dramatice ale rezultatelor activitatii de exploatare numai din castigurile si pierderile nerealizate. Tot IAS 2 solicita prezentarea de informatii privind reducerile valorii contabile semnificative ce au fost stornate in perioada de exercitiu si conditiile aferente acestora. Prezentarea informatiilor solicitata de IAS 2 are mai multe cerinte: - de a nu considera ca o cerinta uzuala in ceea ce priveste prezentarea informatiilor evidentierea separata a informatiilor privind valoarea de inregistrare a stocului ce a fost redusa la valoarea realizabila neta. Totusi se considera ca este important pentru valoarea prognozata a situatiilor financiare ca utilizatorii sa cunoasca valoarea stocurilor unei intreprinderi, a caror valoare contabila
6

a fost redusa. - prezentarea informatiilor solicitata este utila in efectuarea comparatiilor datorita caracterului special al metodei LIFO. Totusi, aceasta necesita calcularea valorii stocului la data bilantului utilizand fie metoda mediei ponderate, metoda FIFO sau metoda costurilor curente. Din punct de vedere practic, informatiile necesare pentru aceasta calculatie sunt de regula disponibile, iar in cele mai multe din cazuri, diferentele intre aceste trei metode sunt nesemnificative. - formatele alternative permise pentru prezentarea informatiilor referitoare la costurile aferente veniturilor raportate pentru perioada de exercitiu sunt consecvente cu diverse formate ale contului de profit si pierderi, ce sunt permise in multe tari si aprobate de Comunitatea Europeana. - IAS 2 solicita prezentarea informatiilor privind valoarea de inregistrare a stocurilor, clasificate intr-o maniera corespunzatoare tipului de intreprindere. Cele mai uzuale clasificari sunt aprovizionarile, materii prime, productia in curs de executie si productia finita. Totusi, acste clasificari nu sunt potrivite pentru toate intreprinderile si trebuie utilizate numai in mod corespunzator. Odata facuta alegerea, clasificarea trebuie aplicata in mod consecvent. Cu alte cuvinte, costul istoric trebuie sa includa o alocare sistematica a costurilor generale de productie care se refera la aducerea stocurilor in pozitia si amplasarea lor curenta. Alocarea costurilor generale fixe se face in baza capacitatii normale a spatiilor de productie. Deci, situatiile financiare trebuie sa prezinte urmatoarele informatii: - politicile contabile, inclusiv formulele utilizate pentru determinarea costului; - valoarea contabila totala a stocurilor si valoarea contabila a fiecarei categorii de stocuri; - valoarea stocurilor inregistrate la valoarea realizabila neta; - valoarea oricaror diminuari si stornari ale diminuarii valorii stocurilor; - circumstantele/ evenimentele care au condus la stornarea diminuarii valorii stocurilor; - stocurile gajate in contul datoriilor; - valoarea contabila a diminuarii valorii pana la valoarea realizabila neta daca aceasta este semnificativa ca marime, incidenta sau natura; - costurile stocurilor recunoscute drept cheltuiala sau costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitatile curente, clasificate dupa natura lor si considerate cheltuiala; - in cazul utilizarii metodei LIFO, se evidentiaza diferenta dintre valoarea bilantiera a stocurilor si: fie valoarea cea mai mica dintre costul calculat conform FIFO sau costul mediu ponderat si valoarea realizabila neta, fie valoarea cea mai mica dintre costul curent la data bilantului si valoarea realizabila neta. 2. Studiu de caz privind IAS 12. Evoluia strii de echilibru financiar al ntreprinderii. Rentabilitate. Studiu de caz: Bilanurile contabile ale ntreprinderii pe ultimii trei ani se prezint astfel: N-2 Imobilizri necorporale (brevete) Imobilizri corporale 300.000 900.000 N-1 300.000 600.000 N 300.000 480.000
7

Stocuri Creane Disponibiliti Capital social Rezerve Obligaii nefinanciare Obligaii financiare

1.500.000 1.800.000 150.000 450.000 90.000 2.220.000 1.890.000

1.680.000 1.680.000 120.000 450.000 60.000 2.250.000 1.620.000

1.800.000 1.860.000 180.000 450.000 60.000 2.700.000 1.410.000

Se cere: a. S analizai n dinamic principalele funcii ale ntreprinderii i evoluia strii de echilibru financiar al ntreprinderii. (4 p.) b. S analizai evoluia pragului de rentabilitate al ntreprinderii tiind c rata de remunerare a activelor n pia s-a meninut la 12%, iar rata de capitalizare a firmei a fost de 15%. (4 p.) c. Ce valoare ar fi avut bilanul total din anul n, la finele anilor n-6 i n+4, (2 p.) A.Pentru analiza n dinamic a funciilor ntreprinderii este necesar realizarea bilanului funcional. Analiza funciei de investiii: se face prin raportarea imobilizrilor / total active x 100 n-2 n-1 n 900.000 /2.130.000*100 = 42,25% 600.000 /1.830.000*100 = 32,79% 480.000 /1.620.000*100 = 29,63%

----au sczut investiiile. Analiza funciei de exploatare: se face prin raportarea activelor circulante totale obligaiile nefin. total activ n-2 1.080.000 /2.130.000*100 = 50,70% n-1 1.110.000 /1.830.000*100 = 60,66% n 960.000 /1.620.000*100 = 59,26% Se observ canalizarea eforturilor ntreprinderii spre producie. Analiza funciei de trezorerie: 100 funcie de investiii funcia de exploatare n-2 n-1 n 100-42,25-50,7 = 7,05% 100-32,79-60,66 = 6,55% 100-29,63-59,26 = 11,11%

Lichiditile fluctueaz ca urmare a creterii / descreterii interesului fa de funciile de investiii i exploatare. Analiza funciei de finanare. Pentru analiza funciei de finanare, relevant este calcularea capacitii de ndatorare i a levierului financiar. Capacitatea de ndatorare = capitaluri proprii / capital permanent n-2 240.000 /2.130.000 = 0,1126
8

n-1 n

210.000 / 1.830.000 = 0,1147 210.000 / 1.620.000 = 0,129

Se observ o cretere a capacitii de ndatorare i dac va depi pragul de 0,5 va exprima alte posibiliti de ndatorare. Levierul financiar este un indicator de risc financiar = Datorii totale / capitaluri proprii. Avnd n vedere c cerina este analiza funciilor ntreprinderii, n calculul levierului nu lum obligaiile nefinanciare. n-2 n-1 n 1.890.000 /240.000 = 7,88 1.620.000 /210.000 = 7,71 1.410.000 / 210.000 = 6,71

Se observ c a crescut puterea de acoperire a datoriilor din capitalurile proprii. Inversul levierului este rata autonomiei financiare = capitaluri proprii / datorii totale, care dac este > 1 arat capacitatea de acoperire a datoriilor din capitalurile proprii. n-2 n-1 n 1/7,88 = 0.1269 < 1 1/7.71 = 0.1297 < 1 1/6.71 = 0.1490 < 1

Dei coeficientul ratei autonomiei financiare a crescut n timp, n nici o perioad nu se pot acoperi datoriile din capitalurile proprii. Pragul de rentabilitate = activ net corectat * i , i= rata de remunerare a activelor Activ net corectat = capital propriu N-2 Activ net corectat Prag de reantabilitate 240.000 28.800 N-1 210.000 25.200 N 210.000 25.200

ANC = Capitaluri proprii = Total active Datorii = 210.000 Pentru determinarea valorii bilantului din anul n corespunzator anului n-6 se foloseste tehnica capitalizarii: x(1+i)n = y , unde y = ANContabil = 210000, i = 15%, n=6 rezulta X= 90.789 x=210.000/(1+0,15)=90.789 Pentru determinarea valorii bilantului din anul n corespunzator anului n+4 folosim tehnica actualizarii: x = y / (1+i)n, unde x = ANContabil = 210000, i = 15%, n=4 rezulta y= 367.291 y= 210.000(1+0,15)=367291

3. Studiu de caz privind IAS 14. Raportarea pe segmente 1.Obiective si arie de aplicabilitate Principalul obiectiv al Standardului International de Contabilitate (IAS 14- Raportarea pe segmente) este de a stabili principiile de raportare financiara pe segmente informatiile cu privire la diferite tipuri de produse si servicii pe care o entitate le produce si la zonele geografice diferite in care isi desfasoara activitatea pentru a ajuta utilizatorii situatiilor financiare: - sa inteleaga mai bine rezultatele anterioare ale entitatii; - sa evalueze mai bine riscurile si beneficiile entitatii; - sa emita opinii mai bine fundamentate despre entitatea luata ca intreg. Acest Standard va fi aplicat in seturi complete de situatii financiare publicate care corespund Standardelor Internationale de Contabilitate. Un set complet de situatii financiare cuprinde bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia privind modificarea capitalurilor proprii, note cuprinzand un rezultat al politicilor contabiles emnificative si alte note explicative. Standardul International de Contabilitate IAS 14- Raportarea pe segmente se aplica tuturor entitatilor ale caror titluri de capitaluri proprii sau de datorie sunt tranzactionate pe o piata publica a valorilor imobiliare si celor care se afla in curs de a emite astfel de instrumente. Daca o entitate ale carei titluri nu sunt tranzactionate public intocmeste situatii financiare care corespund Standardelor Internationale de Contabilitate si doreste sa prezinte in mod voluntar informatiile financiare pe segmente trebuie sa o faca in totala concordanta cu acest Standard. O entitate mama prezinta informatii pe segmente numai pe baza situatiilor financiare consolodate. Daca o filiala a entitatii mama este ea insasi o entitate ale carei titluri de valori sunt tranzactionate pe o piata publica, atunci ea va prezenta informatii pe segmente in propriul ei raport financiar. 2. Definitii Un segment raportabil este un segment de activitate sau un segment geografic unde se aplica simultan urmatoarele conditii: - majoritatea (mai mult de 50%) din veniturile sale din vanzari sunt castigate extern. - veniturile sale din vanzari catre clientii externi si din tranzactii cu alte segmente, rezultatul segmentului (profit sau pierdere) sau activele sale reprezinta 10% sau mai mult din valoarea totala corespunzatoare tuturor segmentelor. Segmentul de activitate este o componenta distincta a unei entitati ce este angajata in furnizarea de bunuri si servicii care sunt subiectul riscurilor si beneficiilor diferite de cele ale altor segmente de activitate. Factorii ce trebuie luati in considerare la identificarea segmentelor de activitate sunt: - natura bunurilor si serviciilor; - natura proceselor de productie; - tipul sau clasa de clienti pentru bunuri si servicii; - metodele utilizate pentru distribuirea bunurilor sau furnizarea serviciilor. Segmentul geografic este o componenta distincta a unei entitati care este angajata in furnizarea de bunuri si servicii in cadrul unui mediu economic specific si care este subiectul riscurilor si beneficiilor diferite de cele ale componentelor care opereaza in alte medii economice. Factorii ce ar trebui luati in considerare la identificarea segmentelor geografice sunt: - similitudinea conditiilor economice si politice;
10

- relatiile dintre diferitele zone geografice; - apropierea operatiunilor; - reglementari privind controlul schimbului valutar; - riscurile valutare aferente. Venitul pe segment este venitul raportat in cadrul contului de profit si pierdere, care este direct atribuibil unui segment si partea relevanta a venitului unei entitati care poate fi alocata unui segment pe o baza rezonabila. Aceasta include vanzari catre clientii externi si venituri din tranzactii cu alte segmente din cadrul aceleiasi entitati. Acest venit nu include: - elemente extraordinare; - venituri din dobanzi sau dividende in afara cazului in care activitatile segmentului au in primul rand o natura financiara; - castiguri din vanzari ale investitiilor sau castiguri din stingerea datoriilor, in afara cazului in care activitatile segmentului au in primul rand o natura financiara. Cheltuielile pe segment rezulta din activitatile de exploatare ale unui segment, care sunt direct atribuibile segmentului si din partea relevanta a unei cheltuieli ce poate fi alocata segmentului pe o baza rezonabila. Acestea includ cheltuielile ce privesc vanzarile catre clientii externi si cheltuielile ce privesc tranzactiile cu alte segmente ale aceleiasi entitati. Cheltuielile pe segment nu includ: - elementele extraordinare; - dobanda, inclusiv dobanda generata de avansuri sau imprumuturi de la alte segmente, in afara cazului in care activitatile segmentului au in primul rand o natura financiara; - pierderi din vanzari ale investitiilor sau pierderi din stingerea datoriilor, in afara cazului in careactivitatile segmentului au in primul rand o natura financiara; - cheltuieli cu impozitul pe profit; - si cheltuieli generale, cum ar fi cele referitoare la sediul central al entitatii, cheltuieli care se refera la entitate ca intreg, mai degraba decat la segmente individuale. Rezultatele pe segment sunt veniturile pe segment minus cheltuielile pe segment. Rezultatul pe segment este determinat inainte de a se face orice ajustari pentru interesele minoritare. Activele pe segment sunt acele active de exploatare care sunt utilizate de un segment in activitatile sale de exploatare si care sunt direct atribuibile segmentului, sau care pot fi alocate segmentului pe o baza rezonabila. Activele pe segment nu includ: - investitiile contabilizate conform metodei punerii in echivalenta, daca profitul sau pierderea acestora este inclusa in veniturile segmentului; - partea unui asociat in participatie din activele de exploatare ale unei societati controlate in comun, contabilizata prin metoda de consolidare proportionala. Datoriile pe segment sunt acele datorii de exploatare care rezulta din activitatile de exploatare ale unui segment si care sunt direct atribuibile segmentului, sau care pot fi alocate segmentului pe o baza rezonabila. Datoriile pe segment nu includ: - datorii purtatoare de dob anda, daca rezultatele segmentului includ cheltuiala cu dobanda; - partea unui asociat in participatie din datoriile unei entitati controlate in comun, contabilizata prin metoda de consolidare proportionala. Datoriile pe segment nu includ datoriile din impozitul pe profit.
11

Activitatile de exploatare sunt reprezentate de principalele activitati producatoare de venituri ale unei entitati si de alte activitati care nu sunt clasificate ca activitati de investitii sau de finantare. 3. Prezentarea informatiilor Prin fiecare segment primar, trebuie prezentate urmatoarele informatii: - venitul pe segment, facandu-se distinctia intre vanzarile catre clientii externi si veniturile din alte segmente; - rezultatul pe segment; - valoarea contabila a activelor pe segment; - costul imobilizarilor corporale si necorporale achizitionate; - alte cheltuieli care nu au natura de numerar, - partea din profitul sau pierderea net(a) a unei investitii, contabilizata in conformitate cu metoda punerii in echivalenta; - o reconciliere intre informatiile despre segmentele raportabile si situatiile financiare consolidate, in ceea ce priveste, veniturile, rezultatul, activele si datoriile pe segment. Pentru fiecare segment secundar, trebuie prezentate urmatoarele informatii: - veniturile din vanzarile catre clientii externi; - valoarea contabila a activelor pe segment, - costul imobilizarilor corporale si necorporale achizitionate. Alte prezentari de informatii cerute: - venitul oricarui segment pentru care venitul extern al segmentului este 10% sau mai mult din venitul entitatii, dar care nu este segment raportabil datorita faptului ca majoritatea venitului sau este generat din transferuri interne; - baza de evaluare a transferurilor prin pret intre segmente; - modificarile politicilor contabile pe segment; - tipurile de produse si servicii din fiecare segment de activitate; - alcatuirea fiecarui segment geografic. 4. Exemple: Raportarea pe segmente Holier Inc. Este o entitate diversificata, care opereaza in cinci segmente de activitate si patru segmente geografice. Urmatoarele informatii financiare se refera la exercitiul financiar cu inchidere la 31 decembrie 2009. Date pe segme nte de activit ate (in mii USD) Venitu ri total din vanzar

Be re

Bauturi nealcool oce

Hote luri

Vanzar e cu amanu ntul 3.815

Amba laje

Tot al

2.2 49

1.244

4.89 4

7.552

19.7 54

12

i - catre clienti externi - catre alte segme nte Rezult atul pe segme nt Active

80 9 14 40 63 1 4.9 77

543 701

4.02 9 865

3.021 794

5.211 2.341

13.6 13 6.14 1 2.32 3 23.0 55

(131)

714

(401)

1.510

3.475

5.25 3

1.072

8.258

Date pe segmente geografice (in mii USD) Finlanda Venituri total din vanzari - catre clienti externi - catre alte segmente Rezultatul pe segment Active 7.111 6.841 270 1.536 9.231 Franta 1.371 1.000 371 (478) 5.001 Marea Britanie 3.451 2.164 1.287 394 3667 Australia 7.821 3.608 4.213 771 5.136 Total 19.754 13.613 6.141 2.323 23.035

Explicatie: Primul pas in identificarea segmentelor de activitate si geografice raportabile ale entitatii este identificarea acelora care castiga majoritatea veniturilor din vanzarile catre clientii externi. Segmente De activitate: Bere Bauturi nealcoolice Hoteluri Vanzari cu amanuntul Ambalaje Geografice: Finlanda Franta Marea Britanie % din vanzarile la extern 809/2.249 = 36% 543/1.241 = 44% 4.049/4.894 = 82% 3.021/3.815 = 79% 5.211/7.552 = 69% 6.841/7.111 = 96% 1.000/1.371 = 73% 2.164/3.451 = 63% Se califica Nu Nu Da Da Da Da Da Da
13

Australia

3.608/7.821 = 46%

Nu

Segmentele raportabile conform IAS 14-raportarea pe segmente, sunt cele care au indeplinit prima conditie si anume: majoritatea (mai mult de 50%) din veniturile sale din vanzari sunt castigate la extern. In cazul entitatilor Hollier Inc. Segmentele raportabile sunt: - Segmentele de activitate: Hoteluri (82%), Vanzari cu amanuntul (79%) si Ambalaje (69%); - Segmentele geografice: Finlanda (96%), Franta (73%), Marea Britanie (63%). Pasul al doilea in identificarea segmentelor de activitate si geografice raportabile este garantarea ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vanzari, fie din rezultatul pe segment sau din active sunt indeplinite de acele segmente care s-au calificat la primul pas. Pragurile sunt calculatr dupa cum urmeaza: - venituri din vanzari atat pentru segmentele de activitate cat si pentru segmentele geografice = 10% * 19.754 = 1.975 mii UDS; - rezultattul pe segment - pentru segmentele de activitate = 10% din maximul dintre (631+714+1.510) sau (131+401) = 286 mii USD - pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre (1.536+494+771) sau (478) = 280 mii USD - active atat pentru segmentele de activitate cat si pentru segmentele geografice = 10% *23.035 = 2.304 mii USD Segmente De activitate: Hoteluri Vanzari cu amanuntul Ambalaje Geografice: Finlanda Franta Marea Britanie Praguri care sunt atinse Vanzari, rezultat, active Vanzari, rezultat Vanzari, rezultat, active Vanzari, rezultat, active Rezultat, active Vanzari, rezultat, active Se califica Da Da Da Da Da Da

Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au indeplinit prima conditie, pentru a fi raportabile trebuie sa indeplineasca simultan o alta conditie, respectiv, veniturile sale din vanzari sau rezultatul segmentului sau activele sale sa reprezinte 10% sau mai mult din valoarea totala corespunzatoare tuturor segmentelor. In cazul entitatii Hollier Inc. Segmentele raportabile de activitate si geografice identificate la primul pas raman raportabile deoarece fiecare dintre acestea au cel putin un element (venit din vanzari, rezultat pe segment sau active) care atinge pragul de 10%.
14

Pasul al treilea in identificarea segmentelor de activitate si geografice raportabile ale entitatii consta in verificarea daca veniturile externe totale, atribuibile segmentelor raportabile, censtituie cel putin 75% din venitul total consolidat al entitatii. Venit total din vanzari externe = 13.613 mii USD - venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este: 4.029+3.021+5.211 = 12.261 mii USD si reprezinta 90% din venitul total din vanzari externe; - venitul extern al segmentelor geografice raportabile este: 6.841+1.000+2.164 = 10.005 mii USD si reprezinta 73,5% din venitul total din vanzari externe si deci mai putin de 75%. Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, daca venitul total extern al segmentelor raportabile constituie mai putin de 75% din venitul total consolidat al entitatii, trebuie identificate segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca ele nu ating pragurile, pana cand cel putin 75% din totalul consolidat al entitatii este inclus pe segmente raportabile. In cazul entitatii Hollier Inc. trebuie acum identificate segmente geografice suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, in baza acestei cerinte, se califica si ea ca segment geografic raportabil. Segmente raportabile ale entitatii Hollier Inc. sunt urmatoarele: Segmente de activitate: Hoteluri, Vanzari cu amanuntul si Ambalaje; Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie si Australia.

4. Studiu de caz privind IAS 16. 1. Obiectul standardului Acest Standard are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil pentru imobilizari corporale iar, in cadrul acestuia, identificarea momentului d erecunoastere a acestor active, a valorii lor contabile si a amortizarii aferente constituie problemele centrale ale Standardului. Standardul prevede recunoasterea unei imobilizari corporale ca active, in primul rand, atunci cand satisface definitia si criteriile de recunoastere pentru un active, in general, asa cum sunt ele definite in Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare. Imobilizarile constituie la majoritatea intreprinderilor, cea mai mare parte a activelor, cu deosebire la intreprinderile industriale, iar modul de contabilizare a acestora influenteaza rezultatele financiare declarate. 2.Determinarea costului unei imobilizari corporale La 30 iunie 2002, societatea a achizitionat un echipament de productie pentru 250 mil. lei, realizandu-se urmatoarele cheltuieli suplimentare: transport 18 mil. lei; instalare 24,5 mil. lei; cheltuieli generale indirecte 3 mil. lei. Punerea in functiune a durat 3 luni si s-au facut cheltuieli cu punerea in functiune de de 21 mil. lei. In primele 5 luni cantitatile de produse realizate cu acest echipament au condus la o pierdere operationala de 15 mil.lei. Durata de viata utila a echipamentului este de 10 ani, iar valoarea reziduala este de 18 mil. lei. Cheltuielile de dezafectare sunt estimate la 12,5 mil.lei.
15

La 31 decembrie 2002, conducerea intreprinderii ia decizia de a contabiliza echipamentul la valoarea sa justa, in viitor, pentru a mentine capitalul intreprinderii. 1. 2. 3. 4. Se cere: Care valoarea ce va fi contabilizata drept cost al acestui echipament? Care sunt cheltuielile anuale care vor fi cuprinse in situatiile financiare, reprezentand consumarea avantajelor economice viitoare ale acestui active? Contabilizarea la valoarea justa permite mentinerea capitalului? Cum se determina valoarea justa? Rezolvare: 1. Costul ce va contabilizat pentru acest activ si va reprezenta valoarea de inregistrare este de 313,5 mil. lei. - pret cumparare 250,0 mil. lei - cheltuieli de livrare 18,0 mil. lei - cheltuieli de instalare 24,5 mil. lei - cheltuieli de punere in functiune 21,0 mil. lei Total cost 313,5 mil. lei

2. Cheltuielile anuale cu acest echipament se determina astfel: - Cost - Valoare reziduala - Cheltuieli dezafectare Valoare amortiabila 313,5 mil. lei (18,0) mil lei 12,5 mil.lei 308,0 mil. lei

Cheltuiala anuala ce va fi inregistrata in situatiile financiare este de 30,8 mil. lei (308,0:10); in anul 2002, insa, in situatiile financiare se va regasi o cheltuiala corespunzatoare perioadei de numai 3 luni, respectiv 7,7 mil. lei (metoda liniara de amortizare). 3. Tratamentul contabil sugerat de conducerea intreprinderii nu va fi suficient pentru mentinerea capitalului, pentru motivele urmatoare: - nimic nu se intrevede pentru mentinerea costurilor actuale ale stocurilor, lucrarilor in curs si celorlalte active nemonetare; - nimic nu se intrevede pentru costurile de detinere a activelor monetare; - nimic nu se intrevede in legatura cu nivelul amortismentelor. 4. Valoarea justa a terenurilor si constructiilor este, in general, valoarea de piata pentru o utilizare curenta, ceea ce presupune utilizarea continua a activului intr-o operatiune identica sau similara. Valoarea justa se determina dupa o estimare realizata in general de catre evaluatorii profesionisti. Valoarea justa aechipamentelor este, in general, valoarea de piata a acestora, determinata printr-o expertiza. Cand valoarea de piata ne este determinabila, datorita naturii particulare a activului si frecventei reduse a vanzarilor, cu exceptia situatiei cand activul este in lichidare, el se evalueaza la costulde inlocuire net.
16

Valoarea justa a imobilizarilor corporale este, in general, bazata pe o utilizare reala; pentru activul a carei utilizare viitoare va fi schimbata, valoarea justa se va determina pe acelasi principiu, aplicat pentru active similare, utilizate in acelasi scop. 5. Studiu de caz privind IAS 17. 1. Obiectivul standardului Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari i locatori, politicilecontabile corespunztoare i elementele ce trebuie evideniate cu privire la leasingulfinanciar i operaional. 2. Leasing-ul Aprut ca o noutate n economia noastr de tranziie, metoda Leasing i areorigini mai vechi n relaiile economice dintre oameni, manifestndu-se, la nceput, ca oform simpl de nchiriere pe termen mediu sau chiar lung, a unor anumite bunuri ce puteau fi exploatate sub aceast form, contra unei anumite pli convenite de pri. Originea etimologic i-o regsete n englezescul lease, care, sub aspecteconomic poate mbrca mai multe sensuri, printre care:- contract de nchiriere;- contract de arend;- contract de concesiune etc. Lesing-ul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbulunei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun (imobilizare corporala sau teren) pentru o perioada convenita de timp. Alte aranjamente care sunt in esenta asemanatoarecu leasingul, cum ar fi contractele de angajament cumparare, carterele maritime si asa ma departe sunt considerate a fi leasing-uri in contextul Standardului. 3. Studiu de caz : Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. JeanionIntertrans S.R.L.dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoareleinformatii : - costul de achiziie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de10.000 EUR*4,20lei/ = 42.000lei; - durata de utilizare a bunului = 7 ani; - durata contractului de leasing = 3ani (12 trimestre); - valoarea rezidual estimat = 1.200 ; - valoarea unei rate far TVA = 920 ; - dabnda folosit pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ; - cursurile de schimb:- la facturarea primei rate 1 = 4,25 lei ; - la vnzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 = 4,50 lei;
17

- valoarea recuperat de locatar este de 9158 ; - in urma repartizrii ratelor pe trimestru rezult:- dobnda total =1882, din care in primul trimestru = 275; - diferena de rat = 645 . Locator (societatea X): 1. Achiziia mijlocului de transport: % = 404 49.980 2133 42.000 4426 7.980 2. Predarea n leasing a bunului 2678 = 2133 42.000 Predarea in leasing a bunului se face la cost de achizitie 3. nregistrarea n afara bilanuluia ratelor 8038 = 46.368 Contul 8308, in partida simpla, se debiteaza ; 4. Facturarea primei rate de leasing 4111 = % 4.430,84 2678 2.709 766 1.155 765 46 4427 520,84

3.864 = 8038 Observatie !!! Intrucat durata contractului este de 3 ani si se precizeaza ca rambursareaare loc in 12 trimestre. Dupa primul trimestru am inregistrat operatiunile, mai ramane saefectuam aceleasi inregistrari dupa alte 11 trimestre. 5. Vnzarea bunului la valoarea rezidual 461 = % 6.426 2678 3.536,4 7583 1.863,6 4472 1.026 Observatie !!! Suma ce apare pentru contul 2678 se calculeaza astfel:
18

10000 - 9158 = 842 842 * 4,20 lei /= 3536,4 Acestea sunt toate inregistrarile care se fac in contabilitatea locatorului. Contabilitatea locatarului 1.Primirea bunului n leasing: 2133 = 167 42.000 2.nregistrarea ratelor de pltit : 8036 = 46.368 3.nregistrarea amortizrii lunare: 6811 = 2813 500,15 Ca = 100/7=14,29% ; Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ; Al = 6001,80/12 = 500,15 4.Primirea facturii pentru rata de leasing: %= 401 4.430,84 167 2.709 666 1.155 665 46 4426 520,84 3.864 = 8036 5.Primirea facturii pentru valoarea rezidual : % = 404 6.426 167 3.536,4 2133 1.863,6 4426 1.026 6. Studiu de caz privind IAS 20. Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala 1. Arie de aplicabilitate Acest standard se aplica in contabilitatea si prezentarea subventiilor guvernamentale, precum si in prezentarea altor forme de asistenta guvernamentala. Acest standar nu opereaza cu: - problemele speciale ce apar in contabilitatea subventiilor guvernamentale in situatiile financiare ce reflecta efectele modificarii preturilor sau in informatiile suplimentare de natura similara; - asistenta guvernamentala care este acordata unei intreprinderi sub forma de beneficiice sunt disponibile in determinarea profitului impozabil sau care sunt determinate ori limitate pe baza datoriei privind impozitul pe profit (cum ar fi perioadele de scutire de la plata impozitului pe
19

profit, creditele fiscale pentru investitii, reducerile de valoare privind amortizarea accelerata si ratele reduse ale impozitului pe profit); participarea guvernamentala la conducerea unei intreprinderi; subventiile guvernamentale acoperite de IAS 41, Agricultura;

2. Definitii Urmatorii termeni se utilizeaza in acest Standard cu intelesul specificat mai jos: - Guvernul se refera la guvernul propriu-zis, la agentiile guvernamentale si la alte institutii similare, locale, nationale sau internationale; - Asistenta guvernamentala reprezinta actiunile intreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii economice specifice unei intreprinderi sau unei categorii de intreprinderi care indeplinesc anumite criterii. In intelesul acestui Standard, asistenta guvernamentala nu include doar beneficii oferite indirect, prin actiunile guvernului, care influenteaza conditiile economice generale, cum ar fi provizioane pentru infrastructuri in zonele de dezvoltare sau impunerea unor constrangeri comerciale intreprinderilor concurente; - Subventiile guvernamentale reprezinta asistenta acordata de guvern sub forma unor transferuri de resurse catre o intreprindere in schimbul respectarii, in trecut sau in viitor, a anumitor conditii referitoare la activitatea de exploatare a acestei intreprinderi. Subventiile exclud acele forme de asistenta guvernamentala carora nu li se poate atribui, in mod rezonabil, o anumita valoare, precum si acele tranzactii cu guvernul care se pot distinge de operatiunile comerciale normaleale intreprinderii; - Subventiile aferente activelor reprezinta subventii guvernamentale pentru acordarea carora principala conditie este ca intreprinderea beneficiara sa cumpere, sa conrtruiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. De asemenea, pot exista si conditii secundare care restrictioneaza tipul sau amplasarea activelor sau perioadele in care acestea urmeaza a fi achizitionate sau detinute; - Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile guvernamentale diferite de cele pentru active; - Imprumuturile nerambursabile sunt imprumuturi al caror creditor se angajeaza sa disperseze debitorul de rambursarea acestora, daca se indeplinesc anumite conditii prestabilite; - Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ poate fi tranzactionat de bunavoie, intre parti aflate in cunostiinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat in mod obiectiv. 3. Studiu de caz O societate primeste o subventie pentrufinantarea a 60% din valoarea unui echipament de productie. Conditia primirii subventiei este utilizarea echipamentului in productia pe toata durata economica utila de viata. Costul de achizitie al echipamentului de productie este 500.000.000 lei. Conform politicilor contabile privind amortizarea imobilizarilor corporale, societatea stabileste ca in primul an utilizarea echipamentului reflecta recuperarea unei valori de 80.000.000 lei din costul de achizitie. Venitul aferent subventiei primite, corespunzator cheltuielilor aferente primului an de utilizare, se va aloca sistematic, astfel: Venitul aferent subventiei = 60% * costurile vizate a fi compensate = 60% * 80.000.000 lei = 48.000.000 lei. Asadar, primirea unei subventii de 60% din valoarea activului finantat implica recunoasterea unui venit egal cu 60% din costul aferent utilizarii activului. Pentru un activ imobilizat amortizabil
20

costul aferent utilizarii lui este egal cu valorea amortizarii sale. De aceea, la un cost cu amortizarea de 80.000.000 lei recunoscut in primul an de utilizare a imobilizarii, venitul din subventia primita este de 60%, adica 48.000.000 lei. Subventiile legate de activele neamortizabile pot solicita, de asemenea, indeplinirea unor anumite obligatii si atuncise vor recunoaste ca venituri de-a lungul perioadelor care confirma costul realizarii respectivelor obligatii. De exemplu, o subventie pentru agricultura poate fi conditionata de construirea unei cladiri pe terenul respectiv si poate fi recunoscuta ca venit de-a lungul perioadei de existenta a cladirii. 4. Concluzii Veniturile obtinute din primirea unei subventii pot sa aiba o valoare diferita de costurile ce vor fi acoperite de subventia respectiva. Aceasta situatie se intalneste mai ales atunci cand subventia are la baza obiective non-financiare. Veniturile aferente subventiei nuvor fi recunoscute in momentul intrarii disponibilului banesc, ci pe masura costurilor efectuate de firma pentru indeplinirea conditiilor de primire a subventiei. O posibilitate este ca firma sa-si estimeze cheltuielile totale necesare pentru indeplinirea conditiilor impuse pentru primirea subventiei si sa inregistreze anual venituri din subventii proportional cu cheltuielile efectuate in anul respectiv in totalul cheltuielilor estimate. 7. Studiu de caz privind IAS 21. Efectele variatiilor cursurilor monedelor straine 1. Aria de aplicabilitate Politicile si optiunile contabile referitoare la efectele variatiilor cursurilor monedelor straine fac obiectul normei IAS 21 Efectele variatiilor cursurilor monedelor straine. Ea trebuie sa fie aplicata: pentru contabilizarea tranzactiilor in monede straine si pentru conversiunea situatiilor financiare ale activitatilor in strainatate, care sunt cuprinse in situatiile financiare ale intreprinderii, prin integrare globala, integrare proportionala sau punere in echivalenta. Norma IAS 21 nu se aplica pentru urmatoarele probleme: stabilirea monedei in care o intreprindere isi prezinta situatiile financiare. De regula, moneda de raportare este moneda oficiala din tara in care se afla sediul societatii. Totusi, unele intreprinderi domiciliate intr-o anumita tara utilizeaza ca moneda de raportare moneda altei tari. In cazul in care intrprinderea utilizeaza o moneda diferita de moneda tarii in care ea isi are domiciliul, norma impune indicarea motivelor pentru care ea utilizeaza aceasta moneda, ca si mentionarea motivului ce explica orice schimbare a monedei de prezentare; contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscului de curs valutar. Norma nu prevede reguli privind contabilizarea acoperiri impotriva riscurilor pentru elementele monetare, cu exceptia clasificarii diferentelor de curs valutar aferente unei datorii in valuta contabilizate ca o acoperire impotriva riscurilor unei investitii nete intr-o entitate externa. Alte aspecte ale contabilitatii de acoperire fac obiectul Normei IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare; retratarea situatiilor financiare din moneda de raportare in alta moneda ca urmare a conventiei stabilite cu alti utilizatori, considerata conversie conventionala. De regula conversiile conventionale se realizeaza prin aplicarea unui singur curs de schimb valutar la toate valorile ce se
21

gasesc in situatiile financiare. Acelasi curs de schimb se utilizeaza si pentru situatiile financiare ale perioadelor precedente, deoarece modificarile cursului de schimb pe parcursul anilor au fost luate deja in considerare in momentul intocmirii situatiilor financiare de baza, Procedand astfel, se pastreaza atat corelatiile dintre valorile incluse in situatiile financiare ale exercitiului curent, cat si corelatiile dintre valorile aferente tuturor perioadelor prezentate in situatiile financiare; prezentarea intr-un tablou al fluxurilor de trezorerie a fluxurilor monetare care provin din tranzactiile in monede straine sau a conversiunii fluxurilor de trezorerie a unei activitati in strainatate. Aceasta problema face obiectul Normei IAS 7 Tabloul fluxurilor de rtrezorerie. 2. Studiu de caz Se presupune ca prin conversia unei entitati externe A s-a obtinut un castig din conversie raportat in capitalurile proprii de 100.000.000 lei. Daca societatea mama cu sediul in Romania ar fi incheiat o tranzactie deacoperire erfect eficienta (care ar fi implicat, sa spunem, o serie de contracte forward), s-ar fi obtinut o pierdere de 100.000.000 lei care, potrivit IAS 21, ar fi fost raportata in capitalurile proprii si ar fi compensat castigul din conversie. Avand in vedere metodologia de conversie prevazuta de IAS 21 pentru o entitate externa, acoperirea exacta a investitiei nete este foarte dificila, deoarece castigul din conversie este determinat atat de variatia cursurilor de schimb, cat si de emisiunea de actiuni de catre filiala ( care au avut loc la momente diferite in timp), ca si de variatia rezultatului reportat ( determinata de operatiile din anii trecuti, ceea ce inseamna o varietate de cursuri de schimb). Ca problema practica, acoperirea investitiei nete intr-o entitate externa nu poate avea decat avantaje economice limitate. De obicei, o astfel de acoperire este facuta pentru a evita impactul variatiilor cursului de schimb asupra pozitiei financiare a societatii mama, ceea ce poate fi important pentru management, dar rar are consecinteeconomice benefice pe termen lung.

8. Studiu de caz privind IAS 23. Costurile indatorarii 1. Obiectiv Obiectivul acestui Standard este acela de a prescrie tratamentul contabil al costurilor indatorarii. Standardul de fata cere, in general, evidentierea imediata a costurilor indatorarii ca si cheltuieli. Totusi, Standardul permite, ca tratament contabil alternativ, capitalizarea costurilor indatorarii care sunt atribuibile in mod direct achizitionarii, construirii sau producerii unui activ calificabil. 2. Arie de aplcabilitate Acest Standard trebuie aplicat in contabilizarea costurilor indatorarii. Acest Standard inlocuieste IAS 23, Capitalizarea costurilor indatorarii, aprobat in 1983. Acest Standard nu trateaza costul actual sau imputat al capitalurilor proprii, incluzand capitalul preferential neclasificat ca o datorie. 3. Definitii Urmatorii termeni sunt folositi in acest Standard cu intelesul specificat: - Costurile indatorarii cuprind dobanzile si alte costuri suportate de o intreprindere in legatura cu imprumutul de fonduri.
22

Un activ calificabil este un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare. Costurile indatorarii pot include: - dobanzile corespunzatoare descoperirilor de cont si imprumuturilor pe termen scurt si lung; - amortizarea reducerilor sau primelor aferente imprumuturilor; - amortizarea cheltuielilor complementare realizaten in scopul obtinerii imprumuturilor; - cheltuielile de finantare aferente contractelor de leasing financiar recunoscute in conformitate cu IAS 17, LEASING si - diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor in valuta, in masura in care acestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobanda. 4. Studiu de caz Prezentarea modului de calcul al primei de rambursare si al primei de emisiune O entitate initiaza demersurile pentru o emisiune de obligatiuni care prezinta urmatoarele caracteristici: - numar obligatiuni 10.000 - valoare nominala pe titlu (VN) 50 Euro - rata dobanzii 10 % - valoarea de emisiune (VE) 49 Euro - valoarea de rambursare (VR) 52 Euro - scadenta ianuarie 2008 Rezolvare: Prima de emisiune (PE)= VN VE PE = 50 49 = 1 Euro / obligatiune PE totala = 10.000 Euro Prima de rambursare = (PR) = VR VN PR = 52 50 = 2 Euro/obligatiune PR totala = 20.000 Euro O alta componenta a costurilor indatorarii este reprezentata de o parte din locatiile financiare, asimilate dabanzilor, in cazul contractelor de leasing financiar, recunoscute in conformitate cu IAS 17, LEASING (finance charges in respect of finance leases recognised in accordance with IAS 17)

9. Studiu de caz privind IAS 27. Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor in filiale 1. Arie de aplicabilitate Acest Standard trebuie aplicat la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare consolidate pentru un grup de intreprinderi aflate sub controlul unei societati-mama. Acest Standard trebuie aplicat, de asemenea, la contabilizarea investitiilor in filiale in situatiile financiare separate ale unei societati-mama.
23

Situatiile financiare consolidate sunt cuprinse in termenul situatii financiare termen inclus in Prefata la Standardele Internationale de Contabilitate. Prin urmare, situatiile financiare consolidate sunt intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate. Acest Standard nu trateaza: - metodele utilizate in contabilitatea combinarilor de intreprinderi si efectele acestora asupra consolidarii, inclusiv fondul comercial care rezulta din combinarile de intreprinderi; - contabilitatea investitiilor in intreprinderi asociate; - contabilitatea investitiilor in asocierile in participati. 2. Definitii Urmatorii termeni sunt folositi in acest Standard cu sensurile specificate in continuare: - Controlul (pentru scopul acestui Standard) este autoritatea de a conduce politicile financiare si operationale ale unei intreprinderi, cu scopul de a obtine beneficii din activitatea sa; - Filiala este o intreprindere care este controlata de o alta intreprindere (cunoscuta ca societatemama); - Societatea-mama este o intreprindere care are una sau mai multe filiale; - Grupul este reprezentat de o societate-mama impreuna cu toate filiale ei; - Situatiile financiare consolidate sunt situatiile financiare ale ale unui grup, prezentate ca si in cazul unei intreprinderi unice; - Interesul minoritar este acea parte a rezultatului net al activitatii si a activului net al unei filiale atribuibila participatiilor care sunt detinute, direct sau indirect, prin filiale, de societatea-mama. 3. Studiu de caz Calculati procentajul de control, procentajul de interes si precizati metoda de consolidare aplicata pentru societatile care fac parte dingrupul M, care are urmatoarea organigrama: Rezolvare:

24

SM

Societatea A B C D E

Relaia SM n A SM n B SM n C SM n D SM n A n E SM n E Total SM n B n F SM n C n F Total

Procentaj control 55 % 80 % 35 % 15 % 45 % 20 % 65 % 70 % 30 % 100 %

Metod consolidare Integrare global Integrare global Integrare proporional Punere n echivalen Integrare global

Procentaj interes 55 % 80 % 35 % 15 % 55 % x 45 % = 24,75 % 20 % 44,75 % 80 % x 70 % = 56 % 35 % x 30 % = 10,5 % 66,5 %

Integrare global

10. Studiu de caz privind IAS 28.

25

Contabilitatea investitiilor in intreprinderile asociate 1. Arie de aplicabilitate Acest Standard trebuie aplicat in contabilizarea de catre investitor a investitiilor in intreprinderi asociate. Prezentul Standard inlocuieste IAS 3, Situatii financiare consolidate, in masura in care standardul respectiv trateaza contabilitatea investitiilor in intreprinderi asociate. 2. Definitii Urmatorii termeni sunt folositi in acest Standard cu intelesul specificat in continuare: - Intreprindere asociata este o intreprindere in care investitorul are influenta semnificativa si care nu este nici filiala a acestuia, nici asociere in participatie; - Influenta semnificativa este autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politica financiara si operationala a intreprinderii asociate, dar nu si de a controla aceste politici; - Controlul (pentru scopul acestui Standard) este autoritatea de a conduce politicile financiare si operationale ale unei intreprinderi pentru a obtine beneficii din activitatea ei; - Filiala este o intreprindere care este controlata de o alta intreprindere (cunoscuta ca societatemama); - Metoda punerii in echivalenta este o metoda de contabilitate prin care investitia este initial inregistrata la cost si ajustata ulterior tinand seama de schimbarile post-achizitie referitoare la partea ce apartine investitorului din activele nete aleintreprinderii in care s-a investit. Contul de profit si pierdere reflecta partea investitorului din rezultatele activitatii intreprinderii in care a investit; - Metoda cost este o metoda de contabilitate prin care investitia este inregistrata la cost. Contul de profit si pierdere reflecta venitul din investitie doar in masura in care investitorului ii sunt repartizate parti din profiturile nete ale intreprinderii in care a investit, ce apar ulterior datei de achizitie. 3. Studiu de caz Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.01.N) la costul de 40.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel: Elemente Capital social Rezultat Rezolvare: Capitaluri proprii SA Capital social Rezultat Total 52.000 lei Titluri puse n echivalen Total 100.000 30.000 130.000 = Titluri de participare M (40 %) 40.000 12.000 52.000 40.000 lei
26

Valori 100.000 30.000

Cota parte n rezultatul societilor puse n echivalen 11. Studiu de caz privind IAS 31. Raportarea financiara a intereselor in asocierile in participatie

12.000 lei

1. Arie de aplicabilitate Prezentul Standard trebuie aplicat in contabilizarea intereselor in asocierile in participatie si la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor apartinand asocierii in participatie in situatiile financiare ale asociatilor si ale investitorilor, fara atine seama de structurile sau formele sub care se desfasoara activitatile asocierii in participatie. 2. Definitii Urmatorii termeni sunt folositi in acest Standard cu sensurile specificate in continuare: - O asociere in participatie este o intelegere contractuala prin care doua sau mai multe parti intreprind o activitate economica supusa controlului comun; - Controlul este autoritatea de a guverna politicile financiare si de exploatare ale unei activitati economice pentru a obtine beneficii din aceasta; - Controlul comun reprezinta impartirea convenita prin contract a controlului asupra unei activitati economice; - Influenta semnificativa este autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politica financiara si de exploatare ale unei activitati economice, dar nu reprezinta controlul sau controlul comun asupra politicilor respective; - Asociatul unei asocieri in participatie este o parte a unei asocieri in participatie care are controlul comun asupra respectivei asocieri. - Investitorul intr-o asociere in participatie este o parte care nu detine controlul comun asupra acelei asocieri in participatie; - Consolidarea proportionala este o metoda de contabilizare si raportare prin care partea unui asociat din activele, datoriile, veniturile sau cheltuielile unei entitati controlate in comun este combinata, element cu element, cu elementele similare din situatiile financiare ale asociatului ori raportate ca elemente-randuri separate in situatiile financiare ale asociatului; - Metoda punerii in echivalenta este o metoda de contabilitate si raportare prin care o participatie intro entitate controlata in comun este inregistrata initial la cost si ajustata ulterior in functie de schimbarile ulterioare achizitiei ale partii asociatului din activele nete ale entitatii controlate in comun. Contul de profit si pierdere reflecta partea unui asociat din rezultatele din exploatare ale entitatii controlate in comun. 3. Studiu de caz: Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Stocuri la 01.01.N Datorii din exploatare la 31.12.N Venituri din subventii pentru investitii Cheltuieli cu dobanzile 120.000 lei 400.000 lei 800.000 lei 40.000 lei 100.000 lei
27

Rezultat inainte de impozitare Venituri in avans la 31.12.N Creante din exploatare la 01.01.N Venituri din cesiunea activelor imobilizate Venituri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Datorii din exploatare la 01.01.N Stocuri la 31.12.N Venituri in avans la 01.01.N

1.900.000 lei 300.000 (din care 200.000 subventii pentru investitii) lei 200.000 lei 150.000 lei 175.000 lei 580.000 lei 450.000 lei 600.000 (din care 180.000 subventii pentru investitii) lei 600.000 lei 500.000 lei 100.000 lei

Creante din exploatare la 31.12.N Cheltuieli cu impozitul pe profit Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt Informatii suplimentare: 1. In cursul exercitiului N s-au vandut imobilizari al caror cost de achizitie a fost de 200.000 u.m., iar amortizarea cumulata, de 100.000 u.m.; 2. datoria privind impozitul pe profit a fost la inceputul anului de 350.000 u.m., iar la sfarsitul anului, 250.000 u.m.; 3. dobanzile platite sunt considerate flux aferent activitatii de finantare. Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta. Rezolvare: Rezultat naintea impozitrii Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenii pentru investiii Cheltuieli cu dobnzile Rezultatul din cesiunea imobilizrilor Rezultat din exploatare naintea deducerii variaiei necesarului de fond de rulment din exploatare Creterea stocurilor Creterea datoriilor din exploatare Impozit pe profit pltit 1.900.000 lei 120.000 lei 40.000 lei 100.000 lei 50.000 lei 2.030.000 lei 50.000 lei 220.000 lei 600.000 lei (350,000 +500.000250.000) 400.000 lei 320.000 lei 880.000 lei

+ + = + -

Creterea creanelor din exploatare Scderea veniturilor n avans Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare

12. Studiu de caz privind IAS 33.

28

Studiu de caz: REZULTATUL PE ACIUNE Capitalul social subscris si varsat integral al Angli Inc. A ramas neschimbat la urmatoarele valori de la data nmatricularii pna la sfrsitul exercitiului financiar ncheiat la 31 martie 2004: 1.200.000 actiuni ordinare fara valoare nominala. 6% actiuni preferentiale cu participare la profit n valoare de 1 USD fiecare.

Corporatia a functionat n profit pentru mai multi ani. Ca urmare a unei politici a dividendelor foarte conservatoare urmata de conducere de-a lungul anilor trecuti, exista un profit foarte mare acumulat in bilant. La 1 iulie 2004 conducerea a decis sa emita catre toti actionarii ordinari, cte doua actiuni de capitalizare pentru fiecare actiune detinuta anterior. Urmatorul extras a fost luat din Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiul financiar care se ncheie la 31 martie 2005 2005 $ Profit dupa impozitare Interes minoritar Profit net din activitati ordinare Elemente extraordinare Profitul net anual 400.000 (30.000) 370.000 370.000 2004 $ 290.000 (20.000) 270.000 (10.000) 260.000

Urmatoarele dividende au fost platite / declarate la finele perioadei de raportare: 2005 $ Ordinare Preferentiale 165.000 34.500 2004 $ 120.000 30.000

Actionarii care detin actiuni preferentiale cu participare la profit sunt ndreptatiti sa mparta profiturile n acelasi raport n care mpart dividendele, dupa plata dividendelor preferentiale fixate. Actionarii se vor bucura de aceleasi beneficii n timpul lichidarii companiei.

29

Rezultatul pe actiune (prevazut de IAS 33) si dividendele pe actiune (reglementate de IAS 1) ce urmeaza a fi prezentate n situatiile financiare ale grupului pentru exercitiul financiar care se inchee la 31 martie 2005, este calculat dupa cum urmeaza: REZULTATUL PE ACIUNE: Cstigurile atribuibile (Calculul b) mpartit la media ponderata de actiuni (Calculul) Actiuni ordinare 320.000 3.600.000 =0,089$ Actiuni preferentiale cu participare la profit 50.000 300.000 =0,167$ DIVIDENDE PE ACIUNE Dividende mpartite la nimarul real de actiuni emise Actiuni ordinare 2005 2004 40.000 300.000 =0,133$ 220.000 3.600.000 =0,061$ 2005 2004

(20x4 ajustat pentru elementul de capitalizare n scopul compatibilitatii) 165.000 3.600.000 =0,046$ Actiuni preferentiale cu participare la profit 34.500 300.000 =0,115$ CALCULE a. Procentul de profit atribuibil claselor de actiuni 2005 $ 2004 $
30

120.000 3.600.000 =0,033$ 30.000 300.000 =0,10 $

Total dividend preferential Cota fixa (6%x3000.000 USD)

34.500 (18.000) 16.500

30.000 (18.000) 12.000 120.000

Dividende platite actionarilor ordinari

165.000

Prin urmare: Actionarii care detin actiuni preferentiale cu participare la profit mpart profitul n proportie de 1:10 cu actionarii ordinari dupa plata din profit a dividendelor preferentiale fixe. b. Rezultatul pe clasa de actiuni 2005 $ Profitul net al perioadei Dividende preferentiale fixe 370.000 (18.000) 352.000 Atributul actionarilor ordinari 10/11 Atributul actionarilor preferentiali 1/11 Dividende fixe 320.000 2.000 18.000 50.000 c. Numarul - medie ponderata - de actiuni ordinare emise 2005 $ Sold , 01.04.2003 Element de capitalizare 1.200.000 2.400.000 3.600.000 2004 $ 1.200.000 2.400.000 3.600.000 2004 $ 260.000 (18.000) 242.000 220.000 22.000 18.000 40.000

13. Studiu de caz privind IAS 36. Deprecierea activelor 1. Obiectiv Obiectivul acestui Standard este de a prescrie procedurile pe care o intreprindere le aplica pentru a se asigura ca activele ei nu sunt inregistrate la o valoare mai mare decat valoarea lor recuperabila. Un activ este inregistrat la o valoare mai mare decat valoarea recuperabila daca valoarea sa contabila
31

depaseste valoare recuperabila din folosirea sau vanzarea activului. Daca existe o astfel de situatie, activul este descris ca depreciat si Standardul impune intreprinderii sa recunoasca o pierdere din depreciere. Standardul specifica, de asemenea, can o intreprindere trebuie sa reia o pierdere din depreciere si recomanda prezentarea anumitor informatii referitoare la activele depreciate. 2. Definitii: Urmatorii termeni sunt folositi in acest Standard, avand sensurile specificate: Valoarea recuperabila este maximul dintre pretul net de vanzare al unui activ si valoarea lui de utilizare. Valoarea de utilizare este valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ sidin cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila. Pretul net de vanxare este valoarea ce se poate obtine din vanzarea unui activ de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Costurile cedarii sunt costurile suplimentare atribuibile direct cedarii unui activ, excluzand costurile de finantare si cheltuielile cu impozitul pe profit. O pierdere din depreciere este valoarea cu care valoarea contabila a unui activ depaseste valoarea sa recuperabila. Valoarea contabila este valoarea la care un activ este recunoscut in bilant dupa scaderea oricarei amortizari cumulate si, in plus, a oricaror pierderi cumulate din depreciere. Amortizarea este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viata utila. Valoarea amortizabila este costul unui activ sau orice alta valoare substituita acestuia in situatiile financiare, mai putin valoarea reziduala. Durata de viata este: - fie perioada de timp de-a lungul careia un activ se asteapta a fi utilizat de catre intreprindere, fie - numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare ce se asteapta a fi obtinute de catre intreprindere din utilizarea activului. O unitate generatoare de numerar este cel mai mic grup identificabil de active care genereaza intrari de numerardin utilizarea continua, intrari care sunt in mare masura independente de inrarile de numerar generate de alte active sau grupuri de active. Activele corporatiilor sunt acele active, altele decat fondul comercial, care contribuie la fluxurile viitoare de numerar atat pentru unitatea generatoare de numerar pe baza revizuirii, cat si pentru alte unitati generatoare de numerar. 3.Studiu de caz: O intreprindere are o benzinarie prin care distribuie atat benzina, cat si diverse produse. Cum se va estima valoarea recuperabila? Rezolvare: In aceasta situatie, magazinul de desfacere a diferitelor produse comercializate de intreprindere este considerat un activ individual distinct fata de pompele de distributie a benzinei. Aceasta deoarece fluxurile de numerar pot fi estimate si trebuie estimate distinct pentru cele doua untati de gestiune. Chiar daca exixta salariati angajati de benzinarie, care deservesc atat magazinul, cat si pompele, cele doua sunt active distincte. Mai mult, deoarece pompele luate individual nu pot fi privite ca active individuale pentru ca nu se poate estima fluxul de numerar generat de fiecare pompa (masinile se alimenteaza de la pompa libera), pompele formeaza o unitate generatoare de numerar. In estimarea fluxurilor de numerar pentru fiecare activ (unitate generatoare de numerar) in parte, trebuie sa alocam ocota din cheltuielile generale si comune ale benzinariei.
32

14. Studiu de caz privind IAS 37. Un provizion reprezint, n general, o sum recunoscut n contabilitate pentru cheltuieli viitoare care vor fi angajate n mod sigur sau probabil, dar pentru care exist o incertitudine privind suma care va fi pltit i/sau momentul plii. Cheltuielile viitoare trebuie s rezulte din tranzacii i evenimente anterioare. IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente1 definete un provizion ca fiind o datorie cu exigibilitate sau valoare incert. Pornind de la definiia provizionului pot fi fcute cteva consideraii, dup cum urmeaz: Provizioanele reprezint o sub-clas de datorii. Datoriile sunt definite n Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare ca fiind obligaii curente ale unei entitii, rezultate din evenimente anterioare, a cror stingere se ateapt s determine o ieire de resurse concretizate n beneficii economice ale entitii. Prin urmare, este clar c doar intenia fr obligaie este insuficient pentru a justifica constituirea unui provizion. Un eveniment care oblig este un eveniment care genereaz o obligaie legal sau implicit, astfel nct entitatea nu are alt alternativ realist dect s onoreze obligaia respectiv. O obligaie implicit este obligaia care rezult din aciunile unei entiti n cazul n care: a) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a firmei sau dintr-o declaraie suficient de specific, entitatea a indicat partenerilor si c i asum anumite responsabiliti; i b) ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea c i va onora acele responsabiliti. Incertitudinea este o caracteristic cheie a unui provizion. IAS 37 identific patru tipuri de datorii: a) datorii din credite comerciale; Datorii ce constituie obligaii de plat a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la/sau prestate de furnizori i care au fost facturate sau a cror plat a fost convenit n mod oficial cu furnizorii. Acestea prezint, n general, un risc redus de incertitudine. b) angajamente; Obligaiile de plat pentru bunuri i servicii care au fost primite de la furnizori sau prestate de acetia, dar care nu au fost nc pltite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plii lor cu furnizorul. Dei uneori este necesar o estimare a valorii sau exigibilitii acestor datorii, elementul de incertitudine este n general mult mai redus dect n cazul provizioanelor. Angajamentele sunt adesea raportate ca parte a datoriilor din credite comerciale sau de alt natur, iar provizioanele sunt raportate separat. c) provizioane; Sunt datorii, deoarece ele constituie obligaii curente i este probabil c vor fi necesare ieiri de resurse care s ncorporeze beneficiile economice pentru stingerea obligaiilor. d) datorii contingente care nu sunt recunoscute ca i datorii, deoarece sunt fie: obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac entitatea are o obligaie curent care poate genera o reducere de resurse care ncorporeaz beneficii economice (de exemplu, un proces nesoluionat); sau obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere ale IAS 37, deoarece fie: - nu este probabil s fie necesar o reducere a resurselor entitii care ncorporeaz beneficii economice pentru stingerea obligaiei; fie
33

- nu poate fi realizat o estimare suficient de credibil a valorii obligaiei. n unele ri, termenul provizion este utilizat, de asemenea, n contextul unor elemente precum amortizarea, deprecierea activelor i creanelor ndoielnice etc. i nu sunt incluse n definiiile de mai sus deoarece acestea constituie ajustri ale valorii contabile a activelor i nu sunt datorii. Aceasta nu nseamn c acele elemente nu pot s apar n contabilitate, ci doar c acestea nu sunt acoperite de IAS 37 care trateaz provizioanele ce reprezint datorii. Provizioanele pot fi constituite pentru o varietate de elemente, inclusiv: costuri de restructurare, garanii, costuri legate de mediu, renovri/recondiionri importante, costuri de scoatere din uz, procese juridice mpotriva companiei, impozite amnate, pierderi din contracte. Exist unele caracteristici ale provizioanelor care dau natere unor probleme din punct de vedere al recunoaterii acestora n contabilitate. Incertitudinea este o astfel de caracteristic a provizioanelor i, prin urmare, este necesar ca aici s intervin raionamentul profesional pentru a se decide dac este necesar sau nu s se constituie un provizion. Studiu de caz: O societate productoare de calculatoare, ofer garanii cumprtorilor produselor sale. Termenii contractului prevd c productorul i ia obligaia de a rezolva, prin reparaie sau nlocuire, orice defecte de producie care apar n 2 ani de la data vnzrii. Avnd n vedere experienele din trecut, este probabil c vor exista anumite cereri de respectare a contractului de garanie. Se va recunoate un provizion n contabilitate pentru acest tip de garanii? Pentru a rspunde la acest ntrebare trebuie verificate cerinele cerute de IAS 37 pentru recunoaterea unui provizion n contabilitate, astfel: a) Exist o obligaie prezent ca rezultat al unui eveniment din trecut? Evenimentul care oblig este vnzarea produsului cu garanie, care d natere unei obligaii lega-le. b) Este probabil c va exista o ieire de resurse care nseamn beneficii economice folosite n decontare? Este probabil pentru garanii privite ca un ntreg. Concluzia: Se recunoate un provizion pentru cea mai bun estimare a costurilor respectrii garaniei pentru produsele vndute nainte de data bilanului. Evaluarea provizioanelor este, de asemenea, dificil, deoarece costurile pot s nu fie angajate dect peste muli ani (de exemplu, scoaterea din uz se face la sfritul duratei de via a unui activ), iar sumele pot fi neateptate (de exemplu, daunele asupra mediului nconjurtor pot fi greu de evaluat) i de valori substaniale. De aceea, multe elemente ale situaiilor financiare nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implic raionamente bazate pe cele mai recente informaii credibile avute la dispoziie. Utilizarea unor estimri rezonabile reprezint o parte esenial a ntocmirii situaiilor financiare. n timp ce recunoaterea i evaluarea reprezint probleme importante, nregistrrile contabile propriu-zise pentru constituirea i utilizarea unui provizion sunt liniare. 15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii TVA.
34

Capitolul IX din Codul Fiscal, Titlul VI, prevede operatiunile scutite de Taxa pe Valoarea Adaugata ART. 141 alin. (1) Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa: a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati; b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari; c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie; d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens; e) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana; f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate; g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate pe langa institutiile publice si entitatile autorizate prevazute la lit. f), in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform lit. f); h) meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar, preuniversitar si universitar; i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social, inclusiv cele livrate de caminele de batrani; i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;
35

l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor; n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale; o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala; p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora; q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale. r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice in scopul activitatilor prevazute la lit. a), f), i) si j). (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara: 1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda; 2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul; 3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor; 4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele si monedele utilizate ca mijloc legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, si anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate in mod normal ca mijloc legal de plata sau monede de interes numismatic; 5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea in siguranta, cu actiuni, parti sociale iin societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate si alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor; 6. administrarea de fonduri speciale de investitii; b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni;
36

c) pariuri, loterii i alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati; d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare; e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: 1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; 3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile; 4. inchirierea seifurilor; f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. in sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: 1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare; 2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant; 3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii; 4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. b) si art. 145^1. (3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme. Studiu de caz: Prin ce difera insa situatia in care o societate achizitioneaza in anul 2008 o cladire de la o persoana fizica, iar societatea doreste in prezent sa vanda cladirea in cauza. In acest caz, va fi intocmita factura de vanzare a cladirii cu TVA sau nu? Raspuns: Referitor la regimul TVA pentru bunuri imobile (cladiri si terenuri) sunt aplicabile prevederile art. 141 alin. 2 lit. f din Codul fiscal, care prevede urmatoarele: "(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:...
37

f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: 1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare; 2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant; 3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii; 4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;" Normele de aplicare ale acestui articol prevad: "37. (1) in aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci cand constructia si terenul pe care este edificata formeaza un singur corp funciar, identificat printr-un singur numar cadastral: a) terenul pe care s-a edificat constructia urmeaza regimul constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei asa cum rezulta din raportul de expertiza; b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza; c) daca terenul si constructia au valori egale, asa cum rezulta din raportul de expertiza, regimul corpului funciar va fi stabilit in functie de bunul imobil cu suprafata cea mai mare. Se va avea in vedere suprafata construita desfasurata a constructiei. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care se livreaza un teren pe care se afla o constructie a carei demolare a inceput inainte de livrare si a fost asumata de vanzator. Asemenea operatiuni de livrare si de demolare formeaza o operatiune unica in ceea ce priveste TVA, avand in ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea constructiei existente si a terenului pe care se afla aceasta, indiferent de stadiul lucrarilor de demolare a constructiei in momentul livrarii efective a terenului. in acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV. (3) Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei constructii sau a unei parti din constructie care nu a suferit transformari de natura celor mentionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a constructiei sau a unei parti din constructie. in cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia constructia sau partea din constructie este inregistrata in evidentele contabile drept activ corporal fix. (4) Data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor mentionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. in cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective. (5) O constructie care nu a fost ocupata in sensul prevazut la alin. (2) va fi considerata o constructie noua pana la data primei ocupari, chiar daca livrarea intervine inainte de aceasta data. (6) in aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism."
38

In consecinta, sunt identificate mai multe aspecte: - daca imobiliul si terenul nu formeaza un singur corp funciar unic: Imobilul detinut de societate din 2008 - se poate vinde in regim de scutire de TVA fara drept de deducere- aplicandu-se regula de baza, factura fiind intocmita fara TVA cu mentiunea "scutit fara drept de deducere". Daca terenul este un teren construibil - asa cum rezulta din Certificatul de urbanism, atunci pentru teren se aplica TVA de 24%. In aceste caz, vanzarea de cladire este scutita de TVA, iar terenul este taxabil cu 24%. Daca terenul nu este un teren construibil - asa cum rezulta din Certificatul de urbanism, atunci si terenul intra sub incidenta scutirii, factura fiind intocmita fara TVA cu mentiunea "scutit fara drept de deducere". - daca imobiliul si terenul formeaza un singur corp funciar unic, identificat printr-un singur numar cadastral, atunci se procedeaza la reevaluarea imobilului (cladire + teren) si se va lua regimul de TVA al imobilului care are valoarea cea mai mare pentru intreg corpul funciar, astfel: - daca cladirea are valoare mai mare, aceasta avand regimul de scutire - si terenul se va vinde sub regim de scutire, iar intreg imobilul va fi vanduta fara TVA cu mentiunea scutit fara drept de deducere. - daca terenul are valoare mai mare, aceasta avand regimul de taxare, fiind construibil - si cladirea se va vinde sub regim de taxare, iar intreg imobilul (cladire si teren) va fi vandut cu TVA de 24%. In cazul in care, in urma evaluarii rezulta valori egale pentru cladire si teren, regimul de TVA care se va aplica va fi cel al imobilului care are suprafata cea mai mare, mergand pe acelasi rationament. Asadar, in cazul in care societatea este inregistrata in scopuri de TVA, trebuie sa factureze cu TVA vanzarea cladirii daca acest lucru se impune, conform prevederilor mai sus mentionate, chiar daca la achizitie nu a dedus TVA, avand in vedere ca a fost cumparata de la o persoana fizica. 16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii intracomunitare. Regimul TVA al achizitiilor intracomunitare de autoturisme 1. Autoturisme noi Regimul de TVA al achizitiei intracomunitare de autoturisme este dependent de calificarea acestor bunuri ca autoturisme noi, conform art. 1251 alin. (3) din Cod fiscal. Astfel sunt considerate autoturismele a caror livrare s-a facut in maximum 6 luni de la intrarea in functiune sau au fost efectuate deplasari totale de maximum 6.000 km. In cazul in care autoturismele achizitionate de societatea din Romania sunt considerate noi, in sensul prevederilor sus-mentionate din Codul fiscal, regula aplicabila este ca totdeauna o astfel de achizitie va fi impozabila in Romania prin taxare inversa, in conformitate cu prevederile art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal care precizeaza expres ca sunt operatiuni impozabile operatiunile efectuate cu plata pentru care locul este considerat a fi in Romania, astfel ca la lit. b) este precizat: achizitiile intracomunitare de mijloace de transport noi, efectuate de orice persoana.
39

Mai mult, art. 127 alin. (7) din Codul fiscal considera persoana impozabila si pe acele persoane care efectueaza ocazional o livrare intracomunitara de mijloace de transport noi, precizarea fiind in ton cu dispozitiile comunitare din Directiva nr. 91/680/CEE. In concluzie, in situatia in care o societate din Romania realizeaza achizitii intracomunitare de autoturisme noi, asa cum acestea sunt definite de Codul fiscal, aceste operatiuni vor fi intotdeauna, din punctul de vedere al TVA, impozabile in Romania, indiferent de calitatea vanzatorului, urmand a fi declarate corespunzator in decontul de TVA (declaratia 300) si in declaratia recapitulativa (formularul 390 Vies). Contabil, inregistrarea achizitiei se va realiza astfel: 2144 = 404 4426 = 4427 2. Autoturisme second-hand 2.1. Vanzatorul este persoana impozabila. In situatia in care vanzatorul din comunitate este o persoana impozabila (inregistrata in scopuri de TVA), societatea va efectua o achizitie intracomunitara careia ii vor fi aplicabile masurile de simplificare adica societatea va efectua taxarea inversa. Una din conditiile necesare aplicarii masurilor de simplificare (facturarea livrarii fara TVA si taxarea inversa a operatiunii la destinatie) consta in furnizarea de catre cumparator, furnizorului a unui cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, subsecvent, furnizorul facand dovada ca bunurile au parasit teritoriul statului membru din care se face livrarea. Sintetizand, in situatia in care vanzatorul din comunitate este o persoana inregistrata in scopuri de TVA si sunt indeplinite cele doua conditii privind codul de TVA al societatii cumparatoare din Romania, respectiv cea legata de dovada transportului bunurilor, vor fi aplicabile masurile de simplificare, respectiv societatea cumparatoare va primi o factura fara TVA pe baza careia va face taxarea inversa. Si in acest caz, fiind vorba despre o achizitie intracomunitara, din punct de vedere documentar aceasta va trebui raportata in Decontul de TVA si in Declaratia recapitulativa la rubrica de Achizitii. Contabil, inregistrarea achizitiei se va realiza astfel: 2133 = 404 4426 = 4427 In lipsa imposibilitatii aplicarii taxarii inverse, TVA din factura emisa de vanzator poate fi rambursat din statul membru al furnizorului utilizand procedura descrisa in art. 1472 alin. (1) lit. a) a Codului fiscal, conforma la nivel comunitar cu dispozitiile Directivei a VIII-a (Directiva 79/1072/CEE). In ceea ce priveste raportarea documentara a tranzactiei in aceasta situatie, in Declaratia recapitulative achizitia nu va trebui raportata intrucat in cuprinsul O.M.F.P. nr. 537/2007 obligatia declarative apare doar pentru livrari scutite de TVA, facturarea cu TVA calificand operatiunea ca fiind una interna, pe teritoriul statului membru unde are loc. Contabil, inregistrarea achizitiei se va realiza astfel: 2133 = 404 Nota contabila se va realiza la valoarea nominala a facturii (inclusive TVA). 2.2 Vanzatorul este o persoana neimpozabila, sau o persoana care aplica regimul special de taxare al bunurilor second-hand.
40

In cazul in care autoturismele achizitionate din comunitate nu sunt noi, in sensul prevederilor din Codul fiscal aratate anterior, iar vanzatorul nu este o persoana impozabila (persoana fizica sau o persoana juridical neinregistrata in scopuri de TVA) sau este o persoana impozabila ce aplica regimul special de taxare pentru bunurile second-hand, persoana impozabila revanzatoare, cumparatorul din Romania, are doua posibilitati de a trata problema din punctul de vedere al TVA: In mod sintetic, precizam ca in aceasta situatie TVA va fi aplicata de catre societate pentru marja profitului realizat, definita in Codul fiscal, la art. 1522 alin. (1) lit. g) ca fiind diferenta intre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare, in care: pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la comparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret; pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare. Din punct de vedere tehnic, precizam ca in conformitate cu prevederile art. 1522 Cod fiscal si cu cele ale punctului 64 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (H.G. nr. 44/2004), la aplicarea acestui regim special de TVA, societatea va avea urmatoarele obligatii: va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special; va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special; va tine un registru comparativ care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata; va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special; va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficiat de nicio scutire sau rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizitia intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: 1. numarul de ordine si data emiterii facturii; 2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor; 3. numele si adresa partilor; 4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare; 5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite; 6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie (daca este cazul); 7. mentiunea TVA inclusa si nedeductibila mentiune care va inlocui suma taxei pe valoarea adaugata. Din analiza prevederilor legale sus-mentionate, aplicarea acestui regim special de TVA pentru bunurile second-hand nu este foarte avantajoasa pentru desfasurarea activitatii societatii intrucat: implica generarea si mentinerea unui numar mare de formulare/documente speciale, pe langa cele existente; in cazul in care clientii societatii sunt persoane inregistrate in scopuri de TVA, acestia nu-si vor putea deduce taxa pe valoarea adaugata achitata.
41

Din punct de vedere documentar, in declaratia recapitulative achizitia nu va fi raportata din acelasi motiv cu cel prezentat la punctul anterior, fiind raportata doar in decontul de TVA. Contabil, inregistrarea achizitiei se va realiza astfel: 371 = 401 (TVA inclusa) 17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari intracomunitare. O societate achizitioneaza produse agricole de la o firma din Romania si le vinde mai departe catre o societate din alta tara, fara a efectua nicio modificare asupra acestor produse. In ce masura poate fi aceasta operatiune scutita de TVA, in cazul in care se vor indeplini cele doua conditii referitoare la dovada aferenta transportului si a codului de TVA? In ce fel s-ar schimba aceasta posibilitate daca firma ar decide sa schimbe produsele pe care le vand cu certificatul emis de firma producatoare (furnizorul initial) si sa le trimita catre societatea din cealalta tara in ambalaj propriu? Raspuns: Disparitia operatiunilor de export intre statele membre comunitare nu a dus la disparitia regimului fiscal aferent acestor operatiuni, care, in noua conjuctura, sunt considerate livrari intracomunitare. Conditia anterioara, ca operatiunile de export sa fie validate de catre autoritatea vamala prin liberul de vama pe declaratia de export, a fost inlocuita cu dovezi documentare pe care furnizorul trebuie sale prezinte organelor fiscale in timpul controlului, cu privire la rambursarile de TVA (verificarea deconturilor de TVA cu optiune de rambursare). Regula generala Art.129 alin.(9) din Codul fiscal defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal: art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Trebuie precizat ca pentru livrarea acestor produse, va fi intocmita factura fara TVA, cu mentiunea Neimpozabil in Romania, in cazul in care societatea straina va comunica un cod valabil de TVA dintr-un stat membru, (nu din Romania), deoarece livrarea intracomunitara de bunuri este scutita de TVA daca clientul comunica un cod valabil de TVA dintr-un alt stat membru, conform art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. Inainte de efectuarea livrarii intracomunitare, societatea din Romania va trebui sa se inregistreze in Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) conform art. 158^2 din Codul fiscal. Conform art. 158 ^1 alin. (4) din Codul fiscal , se depune la organul fiscal teritorial prin registratura sau prin posta cu confirmare de primire o cerere de inregistrare in ROI - formularul (095) a carui
42

model si continut este aprobat prin OANAF 2101/2010, cu modificarile ulterioare, impreuna cu certificatul cazerului judiciar al fiecarui asociat sau in cazul societatilor comerciale pe actiuni cu certificatul de cazier judiciar al adminstratorilor. Certificatele de cazier judiciar trebuie eliberate de autoritatile competente din Romania. Termenul legal de solutionare al cererii de inregistrare in ROI este de 10 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii, fiind stabilit la art. 158 ^1 din Codul fiscal. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala, in cazul in care efectueaza o livrare intracomunitara/ o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, sunt obligate sa depuna Declaratia de mentiuni 092 privind schimbarea perioadei fiscale potrivit OPANAF 1165/2009. In baza datei exigibilitatii TVA declarate prin formularul 092, organul fiscal competent schimba vectorul fiscal din trimestru calendaristic in luna calendaristica incepand cu unul din urmatoarele termene: - cu data de 1 a primei luni din trimestru, daca exigibilitatea taxei intervine in aceasta prima luna a trimestrului respectiv; - cu data de 1 a celei de a treia luni din trimestru, daca exigibilitatea taxei intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Avand in vedere faptul ca bunurile sunt livrate pe teritoriul unui stat tert, operatiunea este cu certitudine un export reglementat prin art. 143 alin. (1) lit. a) sau b) din Codul fiscal . Pentru societatea din Romania, operatiunea este scutita cu drept de deducere TVA si se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 13 denumit "Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere, altele decat cele de la rd. 1 - 3, si operatiuni supuse masurilor de simplificare" din cadrul sectiunii "LIVRARI DE BUNURI/PRESTARI DE SERVICII IN INTERIORUL TARII SI EXPORTURI". Din punct de vedere declarativ, societatea trebuie sa depuna decontul de TVA (300) lunar, pana pe data de 25.a lunii urmatoare si pana pe data de 15 a lunii urmatoare livrarii intracomunitare societatea are obligatia depunerii declaratiei recapitulative privind achizitiile si livrarile intracomunitare 390, conform art. 156^4 din Codul fiscal . Incadrarea la operatiuni scutite cu drept de deducere se considera corecta daca firma din Romania poate justifica realizarea acesteia in baza urmatoarelor documente reglementate prin art. 2 din OMFP 2222/2006 privind aprobarea Instructiunilor de aplicare a scutirii de TVA pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare cu ultima modificare efectuata prin OMFP 2230/2011 : a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, sau daca transportul bunurilor nu presupune o tranzactie, documentele solicitate de autoritatea vamala pentru intocmirea declaratiei vamale de export; b) unul dintre urmatoarele documente: 1. certificarea incheierii operatiunii de export de biroul vamal de export sau, dupa caz, notificarea de export certificate de biroul vamal de export, in cazul declaratiei vamale de export pe cale electronica; Sau 2. exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaratie de export pe suport hartie, certificate pe verso de biroul vamal de iesire;
43

c) documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de catre furnizor ori in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau contractul, documentele de asigurare. 18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri. O persoana juridica, furnizor de servicii de transport, realizeaza urmatoarele transporturi: 1.Transport tara non-ue -> ro (deci import) a) client pers impozabila RO b) client pers neimpozabila (PF) c) client persoana NON UE 2.Transport tara ro -> non ue (deci export) a) client pers impozabila RO b) client pers neimpozabila (PF) c) client persoana NON UE 3.Transport RO-ue (deci LIC) a) client pers impozabila RO b) client pers neimpozabila (PF) c) client persoana NON UE d) client cod TVA din alt stat membru 4.Transport ue-RO (deci AIC) a) client pers impozabila RO b) client pers neimpozabila (PF) c) client persoana NON UE d) client cod TVA din alt stat membru Cum trebuie emisa factura in fiecare din cazurile de mai sus (cu sau fara TVA). Raspuns: In primul rand, pentru a putea raspunde intrebarilor de mai sus trebuie sa consideram urmatoarele definitii prezentate in Codul Fiscal la art. 127 si 133 alin.(1), referitoare la persoana impozabila si persoana neimpozabila din punct de vedere al TVA, si sa distingem diferenta intre persoana fizica si persoana neimpozabila, intrucat si persoanele fizice pot fi persoane impozabile si inregistrate in scopuri de TVA. O persoana neimpozabila nu inseamna neaparat o persoana fizica. Astfel: Art. 127 Persoane impozabile i activitatea economic (1) Este considerat persoan impozabil orice persoan care desfoar, de o manier independent i indiferent de loc, activiti economice de natura celor prevzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activiti. Art. 133 Locul prestrii de servicii (1) n vederea aplicrii regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: a) o persoan impozabil care desfoar i activiti sau operaiuni care nu sunt considerate impozabile n conformitate cu art. 126 alin. (1) (4) este considerat persoan impozabil pentru toate serviciile care i-au fost prestate;
44

b) o persoan juridic neimpozabil care este nregistrat n scopuri de TVA este considerat persoan impozabil Totodata, din intrebarile de mai sus reiese ca va referiti la serviciile de transport de bunuri, asadar in raspunsul formulat nu am luat in considerare cazurile de servicii de transport persoane. In ceea ce priveste intrebarea 1, transportul aferent unui import de bunuri (o achizitie dintr-un stat non-UE in Romania): In cazul in care vorbim de un import de bunuri, cf. art. 143 alin. (1) lit. d), serviciile de transport direct legate de importul de bunuri, sunt scutite de taxa daca valoarea acestora este cuprinsa in baza de impozitare a bunurilor importate: Art. 143 Scutiri pentru exporturi sau alte operaiuni similare, pentru livrri intracomunitare i pentru transportul internaional i intracomunitar (1) Sunt scutite de tax d) prestrile de servicii, inclusiv transportul i serviciile accesorii transportului, altele dect cele prevzute la art. 141, dac acestea sunt direct legate de importul de bunuri i valoarea acestora este inclus n baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139 Astfel, cf. art. 139 Cod Fiscal, in baza impozabila la import se includ si cheltuielile cu transportul pana la primul loc de destinatie al bunurilor in Romania. Primul loc de destinatie este definit mai jos iar daca din acest loc bunurile sunt transportate mai departe pe teritoriul Romaniei, atunci contravaloarea transportului aditional reprezinta operatiune taxabila si se va aplica TVA. Intrucat ambele parti ale tranzactiei, atat prestatorul cat si beneficiarul, sunt persoane stabilite in Romania, se va aplica TVA 24% pe factura respectiva. Surse citate Cod Fiscal: Art. 139 Baza de impozitare pentru import (2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele i cheltuielile de ambalare, transport i asigurare, care intervin pn la primul loc de destinaie a bunurilor n Romnia, n msura n care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse n baza de impozitare stabilit conform alin. (1). Primul loc de destinaie a bunurilor l reprezint destinaia indicat n documentul de transport sau n orice alt document nsoitor al bunurilor, cnd acestea intr n Romnia, sau, n absena unor astfel de documente, primul loc de descrcare a bunurilor n Romnia. 1. 1.1. Asadar in cazul a) si b), intrebarea 1, factura se va emite fara TVA, operatiunea fiind scutita, dar doar pentru valoarea transportului pana la primul loc de destinatie. Daca locul final de destinatie difera de primul atunci transportul intre cele doua locuri se va factura cu TVA. 1.2. In cazul c), intrebarea 1, intrucat beneficiarul bunurilor este o persoana stabilita in afara UE, se aplica prevederile din normele de aplicare a Codului Fiscal: (8) Serviciile prevzute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabilii n Romnia ctre beneficiari persoane impozabile care sunt stabilii n afara Comunitii, sau, dup caz, sunt prestate de prestatori stabilii n afara Comunitii ctre beneficiari persoane impozabile care sunt stabilii pe teritoriul Romniei, urmeaz aceleai reguli ca i serviciile intracomunitare n ceea ce privete determinarea locului prestrii i celelalte obligaii impuse de prezentul titlu, dar nu implic obligaii referitoare la declararea n declaraia recapitulativ conform prevederilor art. 1564 din Codul fiscal, indiferent dac sunt taxabile sau dac beneficiaz de scutire de tax i nici obligaii referitoare la nregistrarea n scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevzute la art. 153 i 1531 din Codul fiscal Astfel, daca beneficiarul este persoana impozabila, atunci locul prestarii este locul unde acesta este stabilit, respectiv in afara Comunitatii, si operatiunea este neimpozabila in Romania iar factura se va emite fara TVA, asta in cazul in care nu se aplica exceptia de la alin. (7). Daca beneficiarul
45

este persoana neimpozabila, se aplica exceptiile prevazute la lit. b) alin (5) art. 133 din Codul Fiscal si locul prestarii serviciului de transport este locul unde are loc transportul, asta in cazul in care nu se aplica exceptia de la acelasi alin. litera c). Pentru a stabili care alineat sau litera se aplica ne trebuie mai multe detalii despre transport. In principiu, daca nu se aplica cele doua exceptii nici aceasta operatiune nu este impozabila in Romania si factura se va emite fara TVA. 2. 2.1. In cazul intrebarii nr. 2, daca beneficiarul este persoana impozabila si prestatorul are aceasta dovada operatiunea este neimpozabila conform art. 133 alin. (2), daca este persoana neimpozabila sau nu se poate face doavada de persoana impozabila se aplica scutirea de la 143. Serviciile de transport sunt direct legate de un export de bunuri, se aplica prevederile art. 143 alin. (1) lit. (c). Astfel operatiunea este scutita si nu se aplica TVA. Factura se va emite fara TVA cu mentiunea scutit cf. art. conditionat de prezentarea documentelor justificative aferente scutirii. Surse citate: Art. 143 Scutiri pentru exporturi sau alte operaiuni similare, pentru livrri intracomunitare i pentru transportul internaional i intracomunitar (1) Sunt scutite de tax: c) prestrile de servicii, inclusiv transportul i serviciile accesorii transportului, altele dect cele prevzute la art. 141, legate direct de exportul de bunuri 3. 3.1. In cazul intrebarilor 3 si 4 vorbim de transport intracomunitar. Astfel, daca beneficiarul serviciilor de transport este persoana impozabila atunci, cf. art. 133, alin. (2), Cod Fiscal, locul prestarii este locul unde acesta isi are stabilit sediul. Astfel, daca beneficiarul este persoana impozabila din UE dar in alt stat decat Romania, locul prestarii este in acel celalalt stat iar factura va fi emisa fara TVA operatiunea nefiind impozabila in Romania. Daca beneficiarul este stabilit in Romania atunci locul prestarii este in Romania iar factura se va emite cu TVA 24%. Iar daca beneficiarul este stabilit in afara UE de asemenea operatiunea este neimpozabila in Romania si factura se va emite fara TVA. Surse citate:Art. 133 Locul prestrii de servicii (2) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan impozabil care acioneaz ca atare este locul unde respectiva persoan care primete serviciile i are stabilit sediul activitii sale economice. Dac serviciile sunt furnizate ctre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat n alt loc dect cel n care persoana i are sediul activitii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fix al persoanei care primete serviciile. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabil care primete aceste servicii i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. Daca beneficiarul serviciilor de transport este persoana neimpozabila atunci, cf. art. 133, alin. (3), Cod Fiscal, locul prestarii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit, daca nu se aplica exceptiile de la alin. (4)-(7) inclusiv, acelasi articol. Astfel, indiferent unde este stabilit beneficiarul, daca acesta este o persoana neimpozabila locul prestarii serviciilor de transport este considerat a fi locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri cf. exceptiei prevazute la art. 133, alin.(5), lit. c). Astfel daca locul de plecare este Romania factura se va emite cu TVA 24%, iar daca locul de plecare este in alt stat atunci operatiunea este neimpozabila in Romania ci impozabila in acel stat unde exista locul de plecare al bunurilor, iar persoana obligata la plata taxei cf. art. 150 Cod Fiscal este prestatorul care va fi nevoit sa se inregistreze in scopuri de TVA in statul de plecare al bunurilor unde va datora si TVA-ul, iar factura se va emite cu procentul si codul de TVA-ul din statul respectiv. Surse citate: Art. 133 Locul prestrii de servicii
46

(3) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil este locul unde prestatorul i are stabilit sediul activitii sale economice. Dac serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat n alt loc dect locul n care persoana impozabil i-a stabilit sediul activitii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fix. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. (5) Prin excepie de la prevederile alin. (3), locul urmtoarelor servicii este considerat a fi: c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se nelege orice transport de bunuri ale crui loc de plecare i loc de sosire sunt situate pe teritoriile a dou state membre diferite. Loc de plecare nseamn locul unde ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanele parcurse pentru a ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde se ncheie efectiv transportul de bunuri;

19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de bunuri. Transportul intracomunitar de bunuri este reglementat de art. 133, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si pct. 15 din normele date in aplicarea acestui articol, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit acestui articol, prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui: 1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau 2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri. De asemenea, potrivit aceluiasi articol, locul taxarii cu TVA in cazul prestarilor de servicii constand in transport intracomunitar de bunuri este locul de plecare a transportului intracomunitar de bunuri. Singura exceptie de la aceasta regula, prevazuta la art. 133 alin. (2) lit. c) teza 2, este in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, caz in care se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA. CAZ 1 O societate de transport A, persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania, presteaza servicii de transport intracomunitar la comanda unei firme B producatoare de bunuri, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania. Transportul bunurilor se efectueaza din Romania intr-un stat membru al Uniunii Europene. Solutie: Se aplica prevederile art. 133, alin. (2), lit. c) din Codul fiscal. In aceasta situatie, locul de plecare a transportului fiind in Romania, iar locul de sosire in alt stat membru, locul taxarii cu TVA a transportului intracomunitar este in Romania. Persoana obligata la plata TVA este transportatorul A, conform art. 150, alin.(1), lit. (a), acesta avand obligatia sa emita societatii B
47

factura cu TVA. Nu exista scutire in acest caz, intrucat ar trebui ca societatea de transport A sa primeasca de la clientul sau B un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului (respectiv altul decat din Romania). Obs. Aceeasi solutie se aplica si in cazul in care prestarea serviciului de transport ar fi fost efectuata de societatea A pentru o casa de expeditii, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania. CAZ 2 O societate de transport A, persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania, presteaza servicii de transport intracomunitar la comanda unei societati B (de ex. o casa de expeditii), persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si stabilita intr-un stat membru al Uniunii Europene. Transportul bunurilor se efectueaza din Romania intr-un stat membru al Uniunii Europene. Clientul B comunica transportatorului A codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din statul membru de sosire a bunurilor. Solutie: Se aplica prevederile art. 133, alin. (2), lit. c) din Codul fiscal, locul taxarii cu TVA fiind locul de plecare a transportului intracomunitar de bunuri, respectiv Romania. In situatia in care societatea B furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 133, alin. (2), lit. c), teza a doua, transportatorul neavand obligatia sa factureze cu TVA. Facem precizarea ca transportatorul trebuie sa verifice valabilitatea codului de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de casa de expeditii B, utilizand una din modalitatile prevazute de O.M.F.P. nr. 1706/2006, publicat in M.O. nr. 894/02.11.2006. CAZ 3 O societate de transport A, persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania, presteaza servicii de transport intracomunitar la comanda unei societati B (de ex. o casa de expeditii), persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania. Transportul bunurilor se efectueaza de la o societate, persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si stabilita intr-un stat membru al Uniunii Europene, in Romania. Clientul B comunica transportatorului A codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, statul membru de sosire a bunurilor, cod atribuit de alt stat membru decat cel de plecare a transportului. Solutie: Potrivit pct. 15 (1) din normele date in aplicarea art. 133, alin. (2), lit. c), locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri este locul de unde incepe transportul bunurilor, fara a se tine cont de distanta parcursa pana la locul in care se afla bunurile. Deoarece locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri se situeaza intr-un stat membru al Uniunii Europene, iar locul de sosire este situat in Romania, locul taxarii este in statul membru de plecare a transportului. Exceptia de la aceasta regula intervine in conditiile in care
48

clientul B comunica transportatorului A codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania, cod atribuit de un alt stat membru (Romania) decat cel de plecare a transportului, caz in care locul taxarii se muta in Romania, iar transportatorul va factura clientului cu TVA. In cazul in care clientul nu comunica acest cod, locul taxarii este in statul membru de plecare a transportului, transportatorul avand obligatia inregistrare in statul membru de plecare a transportului intracomunitar, pentru plata taxei pe valoarea adaugata. CAZ 4 O societate de transport A, persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA si stabilita in Romania, presteaza servicii de transport intracomunitar la comanda unei societati B (de ex. o casa de expeditii), persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si stabilita intr-un stat membru al Uniunii Europene. Transportul bunurilor se efectueaza din acel stat membru al Uniunii Europene in Romania. Clientul B comunica transportatorului A codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din statul membru de plecare a bunurilor. Solutie: Intrucat locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri se situeaza intr-un stat membru al Uniunii Europene, iar locul de sosire este situat in Romania, locul taxarii cu TVA este in statul membru de plecare a acestui transport. Deoarece clientul B furnizeaza codul de inregistrare in scop de TVA atribuit de statul membru de unde pleaca transportul de bunuri, nu se poate aplica exceptia de la regula, locul taxarii fiind in statul membru de plecare a bunurilor. Persoana obligata la plata TVA este clientul B, prin taxare inversa. 20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de turism. Emiterea facturilor si regimul TVA in cazul unei societati prestatatoare de servicii in turism din punct de vedere al eliberarii facturilor atat pentru turism extern, cat si pentru turism intern. Vor exista precizari suplimentare pe facturi? In plus, care va fi baza de impozitare a TVA pentru aceste facturi? Raspuns: In primul rand, agentia de turism este definita ca fiind orice persoana care in nume propriu sau in calitate de agent, intermediaza, ofera informatii sau se angajeaza sa furnizeze persoanelor care calatoresc individual sau in grup, servicii de calatorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeti, camine, locuinte de vacanta si alte spatii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate si alte servicii turistice. Serviciile de calatorie cuprind elemente diverse, printre care: - cazarea la hotel, case de oaspeti, camine, locuinte de vacanta si alte spatii destinate cazarii; - transportul aerian, terestru sau maritim; - transfer la si de la aeroport; - excursii organizate; - servicii de divertisment; - servicii de catering; - inchirieri auto; - diverse alte servicii turistice. Aceste servicii pot fi furnizate de agentiile de turism fie in nume propriu, fie in calitate de agent. Serviciul unic este format din pachetul de bunuri si prestari de servicii oferit in beneficiul direct al
49

calatorului de catre agentia de turism care actioneaza in nume propriu. De serviciul unic pot beneficia atat turistii, cat si diverse alte persoane care calatoresc in afara localitatii lor de resedinta, altfel spus calatorul poate fi: o persoana impozabila, o persoana juridica neimpozabila sau orice alta persoana neimpozabila. Referitor la TVA, o agentie de turism poate utiliza doua regimuri de taxare a serviciilor prestate: a) regimul normal (acest regim impune aplicarea cotei TVA utilizate de furnizorul de servicii la refacturarea fiecarui element al serviciului unic la care s-a adaugat si marja profitului agentiei de turism); b) regimul special (acest regim impune aplicarea cotei standard TVA doar la marja de profit a agentiei de turism. In situatia in care agentia de turism este stabilita sau are un sediu fix in Romania, se considera ca serviciul unic oferit calatorului are locul prestarii in Romania, caz in care operatiunea se taxeaza in Romania cu cota standard TVA de 24%). Pentru aceasta regula generala avem si o exceptie conform careia serviciul unic prestate agentia de turism nu este impozabil in situatia in care pachetul de bunuri si prestari de servicii este oferit calatorului in afara Comunitatii. Acest serviciu efectuat de agentia de turism se considera o intermediere pentru care nu se mai poate aplica regimul special, ci regimul normal de taxare prin considerarea operatiunii ca fiind neimpozabila in Romania. Daca pachetul de bunuri si prestari de servicii este oferit aceluiasi calator atat in afara Comunitatii, cat si in interiorul acesteia, se supune taxarii doar marja profitului aferent serviciului unic oferit pe teritoriul unui stat tert. Orice agentie de turism poate opta fie pentru aplicarea regimului normal, fie pentru aplicarea regimului special de taxare. Regimul de deducere se aplica in functie de destinatia bunurilor livrate de furnizori si a serviciilor prestate de prestatori. Astfel, agentia de turism nu are dreptul sa deduca TVA inscrisa in facturile emise de furnizori pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate direct catre turist si oferite de agentie sub forma unui serviciu unic. Acest fapt este reglementat la alin. (6) din cadrul art. 1521. Fara sa contravina prevederilor art. 145 alin. (2), agentia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii in beneficiul direct al calatorului si utilizate de agentia de turism pentru furnizarea serviciului unic. In schimb, agentia de turism are dreptul sa deduca TVA inscrisa in facturile furnizorilor emise pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate pentru desfasurarea activitatii sale generale. Deoarece pentru serviciul unic se aplica regimul special, agentiile de turism nu au dreptul sa inscrie in mod distinct, in factura emisa catre calator, nici marja profitului realizat, dar nici suma TVA aferenta acestei marje. Aceasta este o obligatie reglementata la alin. (9) din cadrul art. 1521 Agentiile de turism nu au dreptul sa inscrie taxa in mod distinct in facturi sau in alte documente legale care se transmit calatorului, pentru serviciile unice carora li se aplica regimul special, in acest caz inscriindu-se distinct in documente mentiunea "TVA inclusa". Factura se emite la valoarea integrala a serviciului unic, inclusiv taxa aferenta marjei profitului si poarta obligatoriu mentiunea "TVA inclusa". Pe factura emisa se inscrie de asemenea mentiunea "regim special conform articolului 1521 din Codul fiscal" sau "regim special conform art. 306 din Directiva 112". Baza de impozitare a TVA si valoarea taxei colectate se stabileste pe baza de calcule efectuate separat pentru fiecare serviciu unic prestat catre fiecare client. Datele preluate din jurnalul de vanzari sunt evidentiate ca atare in decontul de TVA la randul 7. In modelul orientativ de jurnal pentru vanzari prezentat in O.M.E.F. nr. 1.372 din 6 mai 2008 privind
50

organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exista coloana 11 in care se poate inscrie valoarea totala a facturilor emise prin aplicarea regimului special in care este inclusa si valoarea TVA. Aceasta coloana poate fi completata numai daca programul informatic al agentiei permite preluarea in jurnalul de vanzari a facturii emise la valoarea totala formata din valoarea facturilor primite de la furnizori, marja profitului agentiei de turism si TVA colectata aferenta marjei. Totusi, de baza pentru raportarea TVA colectate prin decontul de TVA ramane jurnalul de vanzari intocmit separat doar pentru aplicarea regimului special. In concluzie, pentru facturile emise de agentiile de turism care aplica regimul special, sunt necesare doua jurnale de vanzari: - un jurnal destinat evidentierii facturilor emise in regim special din care se preiau doar baza de impozitare si TVA colectata; - un jurnal destinat evidentierii tuturor facturilor emise de agentia de turism care aplica atat regimul special, cat si regimul normal de taxare. In acest jurnal, facturile emise in regim special se inscriu la valoarea totala. Pentru TVA inclusa in factura emisa prin aplicarea regimului special, calatorul persoana impozabila in scopuri de TVA nu isi poate exercita dreptul de deducere a TVA deoarece suma taxei nu este inscrisa pe factura in mod distinct de catre agentia de turism. Mentiunea inscrisa pe factura "TVA inclusa" nu indreptateste calatorul sa isi exercite dreptul de deducere TVA prin aplicarea cotei recalculate de 24/124 asupra totalului sumei facturate de catre agentia de turism. Asadar, agentia de tursim va factura cu TVA sau fara TVA , sau in regim special - in functie de natura serviciilor oferite. 21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri second-hand; opera de arta si antichitati. O persoana juridica platitoare de TVA vinde pe teritoriul Uniunii Europene autoturisme secondhand. Chiar daca acest subiect priveste o situatie concreta a vanzarii de bunuri second-hand, unele dintre aceste notiuni au caracter general si pot fi aplicate in mai multe cazuri similare. Vor fi astfel oferite, in continuare, informatii referitoare la tratamentul care se va aplica in cazul acestor bunuri, precum si la declaratiile care vor trebui intocmite. Raspuns: Din punct de vedere al TVA, livrarile de autoturisme second-hand catre persoane impozabile din Comunitate sunt impozabile in Romania. Societatea poate aplica regimul normal de taxare sau regimul special pentru bunuri second-hand reglementat la art. 152^2 din Codul fiscal: I.Potrivit art. 126. alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , din punct de vedere al TVA sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
51

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2). Astfel cum prevede art. 132 alin. (1) lit. a) in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert se considera a fi locul livrarii de bunuri locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul. In situatia in care se aplica regimul normal de taxare, pentru aceste livrari de autoturisme societatea poate aplica scutirea de TVA prevazuta la art. 143 alin. (2) din Codul fiscal , potrivit caruia: "Sunt, de asemenea, scutite de taxa urmatoarele: a) livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru, cu exceptia: 1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, altele decat livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi; 3. livrarilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform prevederilor art. 152^2;" Instructiunile de aplicare a scutirii de TVA pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 1441 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin OMEF 2421/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc ca scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct. 1 si 2 ale aceleiasi litere a), se justifica pe baza urmatoarelor documente: a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; si, dupa caz, c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare. Asadar, daca sunt indeplinite aceste conditii societatea poate aplica scutirea de TVA prevazuta la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal . Dovada ca mijlocul de transport este expediat din Romania in alt stat membru se poate face cu documentul de transport sau cu documentul care atesta inmatricularea acestuia in statul membru. Daca bunurile sunt livrate pe teritoriul unui stat tert, operatiunea este cu certitudine un export reglementat prin art. 143 alin. (1) lit. a) sau b) din Codul fiscal. Pentru societatea din Romania, operatiunea este scutita cu drept de deducere TVA si se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 13 denumit "Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere, altele decat cele de la rd. 1 - 3, si operatiuni supuse masurilor de simplificare" din cadrul sectiunii "LIVRARI DE BUNURI/PRESTARI DE SERVICII IN INTERIORUL TARII SI EXPORTURI". Din punct de vedere declarativ, societatea trebuie sa depuna decontul de TVA (300) lunar, pana pe data de 25.a lunii urmatoare si pana pe data de 15 a lunii urmatoare livrarii intracomunitare societatea are obligatia depunerii declaratiei recapitulative privind achizitiile si livrarile intracomunitare 390, conform art. 156^4 din Codul fiscal . Pentru livrari
52

intracomunitare trebuie sa va inregistrati in Registrul operatorilor intracomunitari inainte de efectuarea livrarii conform art. 158^2 din Codul fiscal, daca nu sunteti inregistrat deja. Inregistrari contabile: 1. Societatea aplica scutirea de TVA, justificata cu documentele mai sus mentionate: 4111 = 707 "Clienti" "Venituri din vanzarea marfurilor" 2. Societatea nu aplica scutirea de TVA. In aceasta situatie, in conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal baza de impozitare a TVA este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta din partea cumparatorului. 4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata"

II. Din punct de vedere al TVA regimul special pentru bunurile second-hand este reglementat de art. 152^2 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si Normele metodologice date in aplicarea acestuia. Potrivit acestora, persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, altele decat operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori: a) o persoana neimpozabila; b) o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g); c) o intreprindere mica, in masura in care achizitia respectiva se refera la bunuri de capital; d) o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa taxei in regim special. In acest sens, persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul desfasurarii activitatii economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare. Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme. Regimul special nu se aplica pentru: a) livrarile efectuate de o persoana impozabila revanzatoare pentru bunurile achizitionate in interiorul Comunitatii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin. (1) lit. a) si e)-g) si art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumparare, la achizitia intracomunitara sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei; b) livrarea intracomunitara de catre o persoana impozabila revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b).
53

Astfel, daca se aplica regimul special de taxare se va aplica TVA la marja de profit. Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, in care: 1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret; 2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare. Pe factura emisa nu se va inscrie in mod distinct TVA aplicata la marja profitului, aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special. Mentiunea "TVA inclusa si nedeductibila" va inlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte documente emise cumparatorului. Societatea nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile vandute in regim special. Vanzarea autoturismelor se va inregistra prin formula contabila: 4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 - TVA aplicata la marja profitului "TVA colectata"

Societatea nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile achizitionate daca livrarea acestora se taxeaza in regim special. Societatea nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor. In cazul in care aplica regimul special societatea trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii: a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562; b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special. Daca societatea efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de taxa, cat si regimului special, trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii: a) sa tina evidente separate pentru operatiunile supuse fiecarui regim; b) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562. In acest scop: a) baza de impozitare pentru livrarile de bunuri carora li se aplica aceeasi cota de taxa este diferenta dintre totalul marjei de profit realizate de persoana impozabila revanzatoare si valoarea taxei aferente marjei respective; b) totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, va fi egal cu diferenta dintre: 1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal , a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada; si 2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal , a
54

achizitiilor de bunuri prevazute la art. 1522 alin. (2) si (3) din Codul fiscal , efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada; c) totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic va fi egal cu diferenta dintre: 1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal , a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in anul respectiv; si 2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal , a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 1522 alin. (2) si (3) din Codul fiscal , efectuate de persoana impozabila revanzatoare in regim special in anul respectiv, plus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la inceputul anului calendaristic, minus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la sfarsitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv. In cazul in care totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, este negativa, marja se reporteaza pe perioada fiscala urmatoare prin inregistrarea acestei marje negative ca atare in jurnalul special prevazut la alin. (7). In cazul in care totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic este negativa, marja nu poate fi reportata pentru anul calendaristic urmator. Societatea va indeplini urmatoarele obligatii: a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special; b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special; c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata; d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special; e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: 1. numarul de ordine si data emiterii facturii; 2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor; 3. numele si adresa partilor; 4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare; 5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite; 6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie. 22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA. O companie are in proprietate un spatiu pentru un punct de lucru, in alta localitate decat sediul social. Facturile aferente intretinerii acestui imobil nu au fost inregistrate in contabilitate in 2008, 2009 si nici in 2010. In aceasta perioada, evidenta contabila a fost intocmita in limita documentelor
55

existente, a bilanturilor depuse si a declaratiilor 101 si 394. Societatea a intrat recent in posesia facturilor aferente anilor amintiti. Poate societatea sa considere in 2011 cheltuieli deductibile fiscal acele facturi prin inregistrarea lor in acest moment? Se poate deduce TVA? Raspuns: Potrivit pct. 63din OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene: (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente. (2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. (4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. (6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avnd in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. (7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. (8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative". Avand in vedere prevederile legale de mai sus, societatea poate corecta erorile rezultate din neinregistrarea facturilor aferente anilor precedenti, pe seama rezultatului reportat, prin
56

recalcularea pierderii fiscale si prin intocmirea declaratiilor rectificative privind impozitul pe profit anual (declaratiile 101). Cheltuielile aferente facturilor respective sunt deductibile la calculul profitului impozabil daca sunt efectuate in scopul activitatii firmei, in vederea obtinerii de venituri impozabile (art 21 alin 1 din Codul fiscal). In ceea ce priveste exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, daca sunt respectate conditiile prevazute de art 145-146 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, societatea dumneavoastra poate deduce TVA aferenta facturilor respective in termenul prevazut de art 147 1 din Codul fiscal, adica 3 ani de la data de 1 ianuarie a anului care urmeaza celui in care a luat nastere dreptul de deducere si prin notificare adresata organului fiscal competent, insotita de documente justificative, pentru exercitarea dreptului de deducere dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept a luat nastere, dar nu mai mult de 5 ani consecutivi: (1) Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul sa scada din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioada fiscala, valoarea totala a taxei pentru care, in aceeasi perioada, a luat nastere si poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145 - 147. (2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile si formalitatile de exercitare a dreptului de deducere in perioada fiscala de declarare sau in cazul in care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevazute la art. 146, persoana impozabila isi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale in care sunt indeplinite aceste conditii si formalitati sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, incepand cu data de 1 ianuarie a anului care urmeaza celui in care a luat nastere dreptul de deducere. (3) Prin norme se vor preciza conditiile necesare aplicarii prevederilor alin. (2), pentru situatia in care dreptul de deducere este exercitat dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept ia nastere". Prevederile art. 1471 alin. (2) si (3) din Codul fiscal se aplica de persoanele impozabile si ulterior unui control fiscal, chiar daca taxa inscrisa in facturile pentru achizitii era exigibila in perioada supusa inspectiei fiscale. In aplicarea art. 1471 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandata, insotita de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul ca va exercita dreptul de deducere dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept a luat nastere." (pct 48 din Normele metodologice de aplicare a art 147 1 din Codul fiscal, reglementate de HG 44/2004). 23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.
Contribuabilii inregistrati n scopuri de taxa pe valoarea adaugata pot opta pentru o serie de masuri de simplificare privind plata TVA (taxarea inversa). Masurile se aplica pentru anumite operatiuni pentru care beneficiarii sunt obligati la plata taxei.

Baza legal: art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, pct. 82 din Hotrrea Guvernului Romniei nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor
57

metodologice privind aplicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare. 1. Operaiunile pentru care se aplic taxarea invers sunt: - livrarea de deeuri feroase i neferoase, de rebuturi feroase i neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora; - livrarea de reziduuri i alte materiale reciclabile alctuite din metale feroase i neferoase, aliajele acestora, zgur, cenu i reziduuri industriale ce conin metale sau aliajele lor; - livrarea de deeuri de materiale reciclabile i materiale reciclabile uzate constnd n hrtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticl i sticl; - livrarea materialelor prevzute mai sus dup prelucrarea/transformarea acestora prin operaiuni de curare, polizare, selecie, tiere, fragmentare, presare sau turnare n lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obinerea crora s-au adugat alte elemente de aliere; - livrarea de mas lemnoas i materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 Codul Silvic, cu modificrile i completrile ulterioare; - livrarea de cereale i plante tehnice menionate la art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (CF), cu modificrile i completrile ulterioare, care figureaz n nomenclatura combinat stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifar i statistic i Tariful vamal comun; transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de ser, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser n cadrul Comunitii i de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile n conformitate cu art. 12 din directiv, precum i transferul altor uniti care pot fi utilizate de operatori n conformitate cu aceeai directiv. 2. Procedura de aplicare a msurilor de simplificare Prevederile referitoare la msurile de simplificare se aplic numai pentru livrrile de bunuri/prestrile de servicii n interiorul rii. Pe facturile emise pentru livrrile de bunuri/prestrile de servicii pentru care se aplic msurile de simplificare, furnizorii/prestatorii nu vor nscrie taxa colectat aferent. Atenie! Condiia obligatorie pentru aplicarea taxrii inverse este ca att furnizorul, ct i beneficiarul s fie nregistrai n scopuri de TVA conform art. 153 din CF. Beneficiarii vor determina taxa aferent, care se va evidenia n decontul de TVA att ca tax colectat, ct i ca tax deductibil. Beneficiarii au drept de deducere a taxei n limitele i n condiiile stabilite la art. 145 147 indice 1 din CF. n cazul livrrilor de bunuri pentru care se aplic msurile de simplificare prevzute la art. 160 alin. (2) din CF, inclusiv pentru avansurile ncasate, furnizorii emit facturi fr tax i nscriu n aceste facturi o meniune referitoare la faptul c au aplicat taxarea invers. Taxa se calculeaz de ctre beneficiar i se nscrie n facturi i n jurnalul pentru cumprri, fiind preluat att ca tax colectat, ct i ca tax deductibil n decontul de tax. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va efectua n cursul perioadei fiscale nregistrarea 4.426 = 4.427 cu suma taxei aferente. nregistrarea taxei de ctre cumprtor att ca tax colectat, ct i ca tax deductibil n decontul de tax este denumit autolichidarea TVA. Colectarea TVA la nivelul taxei deductibile este asimilat cu plata taxei ctre furnizor/prestator.
58

Atenie! Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achiziii supuse taxrii inverse, conform art. 160 din CF, vor deduce taxa n decontul de tax n limitele i n condiiile stabilite la art. 145, 145 indice 1, 146, 147 i 147 indice 1 din CF. Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua n calculul prorata, ca operaiuni taxabile, valoarea livrrilor/prestrilor pentru care au aplicat taxarea invers. Studiu de caz: O societate achizitioneaza de la furnizori mai multe seminte de cereale fara TVA. Furnizorii acorda mai multe vouchere (discount-uri comerciale) care vor fi facturate mai departe clientilor societatii, acestia fiind atat persoane fizice, cat si juridice. Va trebui insa stabilit daca pentru persoanele fizice aceste vouchere vor fi facturate cu sau fara TVA. In plus, pentru clientii care vor primi la plata la termen un discount din partea societatii, se va stabili si modalitatea de facturare in ceea ce priveste regimul TVA. Raspuns: De retinut ca achizitia si vanzarea de cereale si plante tehnice pe teritoriul Romaniei este operatiune taxabila pentru care se aplica cota standard TVA de 24%. In relatia dintre doua persoane impozabile, inregistrate in scopuri de TVA, se aplica masurile de simplificare reglementate prin art. 160 alin. 2 lit. c) din Codul fiscal numai daca obiectul achizitiei/livrarii il reprezinta bunurile reglementate in mod expres prin OUG 49/2011 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal si a altor prevederi financiar-fiscale. In cazul de fata, masurile de simplificare se aplica numai daca marfurile respective au urmatoarele coduri cuprinse in nomenclatura combinata stabilita prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun pentru: A) cereale: - porumb cod 1005; B) plante tehnice: - seminte de rapita sau de rapita salbatica cod 1205; - seminte de floarea-soarelui cod 1206 00; Reducerea comerciala acordata la momentul vanzarii nu intra in baza de impozitare a TVA conform prevederilor art. 137 alin. 3 lit. a), desi trebuie evidentiata in mod distinct in factura primita la cumparare sau in factura emisa la vanzare. Practic, in cazul achizitiei de bunuri, baza de impozitare a TVA (de exemplu 11.640 lei) este reprezentata de valoarea neta comerciala a bunurilor determinata prin diferenta aritmetica dintre valoarea bunurilor livrate (de exemplu, 12.000 lei) si reducerea acordata de catre furnizor (360 lei). Acelasi calcul aritmetic se efectueaza si in cazul vanzarilor pentru care se aplica o reducere comerciala. Asa cum se reglementeaza prin OMFP 3055/2009, punctul 51 alin. (3), reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza costul de achizitie al bunurilor prin reducerea acestuia. In mod similar, la vanzare se reduce si valoarea de vanzare a acestora. Deci, reducerea comerciala primita la momentul achizitiei de bunuri nu se inregistreaza in mod distinct nici in contabilitate prin utilizarea contului 609 "Reduceri comerciale primite", dar nici in evidenta (jurnalul pentru cumparari) sau raportarea fiscala (decontul de TVA cod 300). Aduc drept argument textul de lege din OMFP 3055/2009, punctul 51 alin. (4) " Reducerile comerciale primite
59

ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti." Totusi, daca reducerea comerciala la vanzare se acorda pe baza de vouchere, trebuie sa organizati si evidenta contabila a acestora prin utilizarea contului 5328 "Alte valori". In alta ordine de idei, inregistrarea in creditul contului 609 "Reduceri comerciale primite" se efectueaza numai in situatia in care reducerile de pret se acorda ulterior livrarii. In situatia in care se primeste o factura in rosu de la un furnizorul stabilit pe teritoriul Romaniei, se efectueaza urmatoarele inregistrari contabile: - in negru: 401 = 609 "Furnizori" "Reduceri comerciale primite" si concomitent: 401 = 4426 "Furnizori" "TVA deductibila" In acest caz, se considera ca are loc ajustarea bazei de impozitare in baza prevederilor art. 138 denumit "Ajustarea bazei de impozitare" lit. c) conform caruia baza de impozitare se reduce " in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor". In mod similar, acordarea reducerilor comerciale la vanzare nu se evidentiaza in debitul contului 709 "Reduceri comerciale acordate". Inregistrarea prin contul 709 se efectueaza numai daca reducerea se acorda ulterior vanzarii bunurilor prin emiterea unei facturi in rosu. Inregistrarea contabila a facturii emise are loc dupa cum urmeaza: - in negru: 709 = 411 " Reduceri comerciale acordate" "Clienti" si concomitent: 4427 = 411 " TVA deductibila" "Clienti" Aplicarea masurilor de simplificare in tranzactiile efectuate cu persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA pe teritoriul Romaniei este obligatorie. In concluzie, reducerea de pret se poate acorda cumparatorilor la momentul vanzarii bunurilor, indiferent de calitatea acestora: persoana fizica sau persoana juridica.
60

Aceste inregistrari contabile se evidentiaza in mod corespunzator si in jurnalele de TVA, documente de evidenta fiscala care stau la baza raportarilor fiscale prin decontul de TVA cod 300 si prin declaratia cod 394 in cazul furnizorilor stabiliti pe teritoriul Romaniei. Totusi, la primirea, dar si la acordarea reducerilor comerciale inainte sau ulterior achizitiei sau vanzarii, trebuie sa aveti in vedere incadrarea corecta a acestora asa cum sunt reglementate prin OMFP 3055/2009, punctul 51 alin. (5) de la lit. a) la c), acestea fiind clasificate in: lit. a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare; lit. b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; lit. c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate. De asemenea, pentru tranzactiile efectuate, pe langa reducerile comerciale, pot fi acordate si reduceri financiare, reglementate prin OMFP 3055/2009, punctul 51 alin. (6). Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"). Pentru sconturile acordate pe baza contractelor incheiate cu persoanele juridice nu se emite o factura in rosu deoarece nu are loc ajustarea bazei de impozitare a TVA. Reducerile financiare sunt operatiuni de decontare intre parteneri care nu intra in sfera de aplicare a TVA deoarece nu reprezinta livrari de bunuri sau prestari de servicii efectuate cu plata. 24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de TVA. Conform prevederilor Codului Fiscal, este persoana impozabila din punct de vedere al TVA, persoana care desfasoara de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice (respectiv activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole etc.). Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati economice pana la plafonul de 35.000 euro la cursul de la data aderarii la Uniunea Europeana (1 euro = 3,3817 lei) aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152 din CF. Depasirea acestui plafon presupune obligatia inregistrarii acestora ca platitori de TVA la organul fiscal pe teritoriul caruia sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe. Pentru a urmari realizarea plafonului, contribuabilii trebuie sa tina evidenta bunurilor si serviciilor care ar fi taxabile, achizitionate si a celor livrate prin intocmirea Jurnalului pentru cumparari si a Jurnalului pentru vanzari, obligatie prevazuta la pct. 62, alin. 1 din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 44/2003, norma data in aplicarea art. 152 din CF. in termen de 10 zile din luna urmatoare celei in care s-a depasit plafonul, contribuabilul are obligatia de a solicita inregistrarea in scopuri de TVA,
61

prin depunerea formularului 070 "Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere". Ulterior inregistrarii ca platitor de TVA, contribuabilul trebuie sa respecte prevederile Titlului VI - Taxa pe valoarea adaugata - din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile ulterioare. De asemenea, cand intentioneaza sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri inainte de a se fi inregistrat ca platitor de TVA conform art. 153 din CF, iar valoarea achizitiei depaseste 10.000 euro, contribuabilul trebuie sa solicite inregistrarea ca platitor de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153 indice 1 din CF, sa plateasca TVA si sa depuna formularul 301 "Decontul special de TVA". Contribuabilii sunt obligati sa se inregistreze ca platitori de TVA, conform art. 153 indice 1 din CF si in cazul in care presteaza sau achizitioneaza servicii intracomunitare conform art. 133 alin. 2 din CF. 1) Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre: persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni taxabile. titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sauterte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularuluioperatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite conformart.10; persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamalaplicabil acestora; persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil inRomania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediulsau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoareaadaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitori de taxa pe valoareaadaugata la organele fiscale. 2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul saudomiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliatin Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform prevederilor prezentei legi.8 3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi inRomania sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii din strainatatenu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania.Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu, operatiuni la care se aplica cota zero sioperatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de servicii care intra subincidenta ei sunt explicitate in normele de aplicare. Astfel consideram servicii, activitatilecare pot avea ca obiect: lucrarile de constructii montaj transport de persoane si marfuri servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si televiziune inchiriere de bunuri operatiuni de leasing
62

 locatia de gestiune operatiunile de intermediere sau comision reparatiile de orice natura cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, titlurile de participare operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare organizarea de licitatii orice alta munca fizica sau intelectuala. Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt obligati sa calculezetaxa pe valoarea adaugata aferenta valorii serviciului.Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului dreptului de proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice sunt: locuintele, vilele, constructiile comerciale, industriale, agricole, terenurile, bunurile mobile care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau a antrena deteriorarea imobilelor.De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va inregistra in evidenta saT.V.A. colectata ca urmare a livrarii, ca si in cazul transferului dreptului de proprietatecatre o societate comerciala.In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in tara directsau prin intermediari autorizati, de catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra sub incidenta T.V.A. si seviciileefectuate de prestatorii cu sediul sau domociliul in strainatate daca locul prestarii seconsidera a fi in Romania. Rezulta ca operatiunile de mai sus sunt impozabile si atunci cand sunt realizate de persoane fizice neinregistrate ca platitori de T.V.A. Potrivit legislatiei, sunt asimilate livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii,, urmatoarele operatiuni: vanzarea cu plata in rate, inchirierea unor bunuri pe baza de contract, precumsi inchirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietatii asupra beneficiaruluidupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita in contract; preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activelesocietatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cuativitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitiaaltor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii. Se excepteaza de la aceste prevederi bunurile siserviciile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazutede lege; trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, inconditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unor despagubiri; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite.In cazul vanzarii cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata se calculeza lavaloarea bunului in momentul transferului dreptului de proprietate, reprezentand T.V.A. neexigibila, urmand ca pe baza incasarii ratelor, aceasta sa devina T.V.A. colectata (lavanzator) dau deductibila (la cumparator), cu valoarea aferenta ratei.In categoria contribuabiilor taxei pe valoarea adaugata, conform prevederilor legale includem:a)persoanele juridice b)persoanele fizice, asociatiile familiale, precum si asociatiile civile fara personalitate juridica,autorizate, care realizeaza venituri in Romania din activitatidasfasurate pe baza liberei initiativec)alte persoane dacat cele prevazute mai sus,asociatii sau organizatii de orice felcare desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, cultural, politic, sindical, filantropic, religios sau de natura publicad)institutiile publicee)reprezentantelor societatilor
63

comerciale sau ale organizatiilor economice straine, precum si alte organizatii si organisme internationale care functioneaza inRomania.Categoriile de contribuabili prezentate mai sus sunt subiecti ai taxei pe valoareaadaugata in cazul in care desfasoara activitati care intra in sfera de actiune a taxei. Drepturile i obligaiile pltitorilor de TVA Dreptul cel mai important al oricrui pltitor de TVA este dreptul de deducere: orice pltitor poate, n principiu, sa deduc, taxa care greveaz bunurile i serviciile utilizate pentru efectuarea de operaiuni taxabile.Un alt drept al pltitorului este dreptul de a contesta decizia unui organ al MinisteruluiFinanelor n ceea ce privete impozitarea sa.Contribuabili care nregistreaz operaiuni impozabile conform Codului de ProceduraFiscala, au urmtoarele obligaii: - s depun sub semntura organelor autorizate, la organul fiscal competent, odeclaraie de nregistrare fiscal, n termen de 15 zile de la data eliberrii certificatuluide nmatriculare, a autorizaiei de funcionare sau a actului legal, dup caz;- s solicite organului fiscal scoaterea din eviden ca pltitor de tax n caz dencetare a activitii, n termen de 15 zile de la data actului legal n care se consem-neaz situaia respectiv;- s consemneze livrrile de bunuri i /sau prestri de servicii n facturi fiscale sau ndocumente legal aprobate. Pentru livrri de bunuri sau prestri de servicii cu valoareataxei pe valoarea adugat mai mare de 5000 lei, la aceste documente se anexeaz icopia de pe documentul legal care atest calitatea de pltitor de TVA;- s solicite la furnizori sau prestatori facturi fiscale ori documentele legal aprobate pentru toate bunurile i serviciile achiziionate;- importatori sunt obligai s ntocmeasc declaraia vamal de import, direct sau prinreprezentanii autorizai;- s in evidena contabil potrivit legii;- s ntocmeasc i s depun lunar la organul fiscal, pn la data de 25 a luniiurmtoare, decontul de TVA;- s contabilizeze distinct veniturile i cheltuielile determinate de operaiunileasocierilor n participare;s achite TVA, potrivit decontului ntocmit lunar, pn la data de 25 ale luniiurmtoare;- s achite TVA aferent bunurilor din import definitiv, la organul vamal;- s achite taxa datorat bugetului de stat anterior datei depunerii cererii la organulfiscal pentru scoaterea din eviden ca pltitor de TVA, n caz de ncetare a activitii. Nerespectarea acestor obligaii se sancioneaz conform Legii nr.241/2005 pentrucombaterea evaziunii fiscale. Cele mai importante modificri n materie de TVA, dup aderarea Romniei la UE: Incepand cu 1 ianuarie 2007, notiunile de "export" si "import" pe relatia cu statelemembre ale Uniunii Europene au fost eliminate. Cele doua notiuni au fost inlocuite de"livrari intra-comunitare de bunuri" si "achizitii intra-comunitare". Notiunile de "export"si "import" s-au pastrat pentru operatiunile realizate de Romania cu asa-numitele tariterte, respectiv statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.Livrarile intra-comunitare reprezinta operatiunile de export efectuate de firmeledin Romania catre statele membre. Livrarile intra-comunitare sunt scutite de TVA in tarade origine, daca sunt indeplinite anumite conditii: daca bunurile au fost transportate dintr-un stat membru in alt stat membru si daca beneficiarul a transmis un cod valabil de TVA.Achizitiile intracomunitare sunt operatiuni de import efectuate de firmele dinRomania din statele membre, iar locul achizitiilor este statul membru in care se incheietransportul.Pentru achizitiile efectuate de companiile inregistrate in scopuri de TVA nu serealizeaza plata efectiva a taxei, fiind aplicata "taxarea inversa" in tara de destinatie. Incazul achizitiilor, trebuie obtinute codurile de inregistrare ale furnizorilor si verificatavalabilitatea acestora in baza de date VIES pentru evitarea platii TVA.Achizitiile intracomunitare care nu depasesc intr-un an plafonul de 10.000 euro nu se incadreaza la operatiuni impozabile in Romania.
64

Declaratia recapitulativa Livrarile si achizitiile intra-comunitare sunt cuprinse intr-o declaratierecapitulativa care trebuie depusa trimestrial de firmele inregistrate in scopuri de TVA.Modelul si continutul formularului este reglementat de Ordinul Ministrului Finantelor nr.955/2006.Oficialii Ministerului Finantelor au aratat ca este foarte eficient ca firmele sa tinaseparat jurnale de vanzari si cumparari. Studiu de caz: SC X SRL este neplatitoare de TVA la data de 01.03.2012. La data la 30.06.2012 societatea are inregistrate venituri in suma de 65.000 lei, echivalentul a 20.000 eur. In acest caz finantele pot impune din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA, tinand cont ca suntem la jumatatea anului si s-a depasit proportional cifra de afaceri? Raspuns: Ca regula generala, este obligatorie inscrierea in scopuri de TVA pentru realizarea unei cifre de afaceri egale sau mai mari de 35.000 euro al carui echivalent in lei se stabileste la cursul valutar din data aderarii. Aceste aspecte sunt reglementate la articolul 152 din Codul fiscal si punctul 61 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal . In sensul TVA, d.p.d.v. fiscal, cifra de afaceri anuala este constituita din valoarea totala, exclusiv taxa, a urmatoarelor tipuri de livrari de bunuri si prestari de servicii: taxabile;

- scutite cu drept de deducere, cum ar fi, de exemplu operatiuni de export si livrari intracomunitare de bunuri; - neimpozabile, cum ar fi, de exemplu prestarile de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi in afara teritoriului Romaniei in baza prevederilor articolului 133 alineatul 2 din Codul fiscal ; scutite fara drept de deducere reglementate prin art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) si f).

Asa cum se reglementeaza la punctul 61, alin.2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor cuprinse la articolul 152 alin.1 din Codul fiscal , la determinarea cifrei de afaceri se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 152 alin.2 din Codul fiscal . Plafonul de scutire nu include urmatoarele elemente: livrarile de active fixe corporale sau necorporale;

- livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi. O persoana impozabila nou-infiintata poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca la momentul inceperii activitatii economice declara o cifra de afaceri anuala estimata, sub plafonul de scutire si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxare. Persoana impozabila nou-infiintata care incepe o activitate economica in decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire de 35.000 euro se determina proportional cu perioada ramasa de la
65

infiintare si pana la sfarsitul anului, fractiunea de luna considerandu-se o luna calendaristica intreaga. Daca in cursul unui an calendaristic, plafonul de 35.000 euro este depasit, persoana impozabila trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in primele 10 zile ale lunii urmatoare depasirii plafonului, prin depunerea declaratiei 010, bifindu-se casuta de mentiuni, urmand a deveni platitor de TVA cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei la organul fiscal. In cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala : a) inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal , acestea pot solicita: inregistrarea din oficiu a acestor persoane in scopuri de taxa, iar prin ordin al presedintelui ANAF se va stabili data de la care persoanele respective vor fi inregistrate in scopuri de taxa; plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal , pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale. b) dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal , organele de control vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal , pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si data la care a fost inregistrata. De asemenea, cand o persoana impozabila neplatitoare de TVA intentioneaza: - sa efectueze achizitii intracomunitare de bunuri inainte de a se fi inregistrat ca platitor de TVA conform art. 153 din Codul fiscal , iar valoarea achizitiei depaseste 10.000 euro, contribuabilul trebuie sa solicite inregistrarea ca platitor de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal , sa plateasca TVA si sa depuna formularul 301 "Decontul special de TVA". - Sa presteze sau sa achizitioneze servicii intracomunitare conform art. 133 alin. 2 din Codul fiscal , contribuabilii sunt obligati sa se inregistreze ca platitori de TVA, conform art. 153^1 din Codul fiscal , sa plateasca TVA si sa depuna formularul 301 "Decontul special de TVA". Inainte de a efectua livrari/achizitii intracomunitare de bunuri, respectiv prestari/achizitii de servicii intracomunitar, contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^ 1 din Codul Fiscal au obligatia sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari. De retinut: In cazul in care societatea dvs. s-a infiintat in anul 2011, plafonul cifrei de afaceri pentru anul 2012 este de 35.000 euro; intrucat estimati ca veti realiza o cifra de afaceri de 20.000 euro la data de 30.06.2012, consider ca nu se va depasi plafonul de scutire. Societatea dvs se va inregistra in scopuri de TVA incepand cu luna imediat urmatoare celei in care se va depasi cifra de afaceri de 35.000 euro. In situatia in care societatea dvs. s-a infiintat la 01 martie 2012, plafonul cifrei de afaceri pentru anul 2012 este 29.166,66 euro. Daca la data de 30.06.2012, veti realiza o cifra de afaceri de 20.000 euro, consider ca nu se va depasi plafonul de scutire pentru anul 2012 la sfaritul lunii iunie. Societatea dvs se va inregistra in scopuri de TVA incepand cu luna imediat urmatoare in care s-a depasit cifra de afaceri de 29.166,66 euro.
66

Modul de calcul al plafonul de scutire Euro :29.166,66 euro (35.000euro:12 luni x 10 Lei: 99.166,66 lei (119.000lei: 12 luni x10 luni= 99.166,66lei).

este urmatorul: luni= 29.166,66euro)

25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3 neplatitori de TVA. 1. ntreprinderi mici: Cifr de afaceri anual < 35.000 EURO Cifra de afaceri = valoare livrri + cutiri cu drept de deducere + unele scutiri fara drept de deducere cu excepia: livrrilor de active fixe; livrrilor intracomunitare de mijloace de transport noi 2. Intreprinderi care fac numai operatiuni scutite fara drept de deducere (ex. Banci) 3. Persoane juridice neimpozabile (ex. Institutii publice, ONG-uri, asociatii). Grupul celor 3 nepltitori are obligaia de a se nregistra n scop de TVAnumai pentru achiziii intracomunitare de bunuri AIC >10.000 euro Codul furnizat acestora poate fi folosit i pentru servicii intracomunitare, dar nu poate fi folosit pe plan local. Studiu de caz: Daca o societate de consultanta, care este neplatitoare de TVA, si in cursul anului 2010 face achizitii intracomunitare de 9.750 euro (servicii prestate de furnizori din Franta), suma fiind sub plafonul de 10.000 euro, societatea mai este obligata sa treaca la platitori de TVA? Raspuns: Pentru achizitia intracomunitara de servicii nu s-a stabilit un plafon asa cum este reglementat pentru achizitiile intracomunitare de bunuri. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri cu o valoare de peste 10.000 euro, chiar daca nu este inregistrata in scopuri de TVA in regim normal (cifra de afaceri de 35.000 euro), firma dvs. trebuie sa achite TVA si sa depuna la organul fiscal decontul special cod 301. Doar in acest caz, firma trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA pentru efectuarea de achizitii intracomunitare de bunuri. Pana la atingerea acestui plafon, firma dvs. nu este obligata sa se inregistreze si sa achite TVA.

67

Pentru aceasta afirmatie este drept argument prevederile art. 126 alin. (4) litera b) prin care se reglementeaza faptul ca nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri a caror valoare totala nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro. Echivalentul in lei este stabilit la cursul valutar din data aderarii, cifra rezultata din calcule fiind rotunjita la 34.000 lei. In plafonul de 10.000 euro nu se cuprinde valoarea achizitiei mijloacelor de transport noi si a produsele accizabile, categorii de bunuri care sunt impozabile, indiferent de plafonul realizat. In situatia in care serviciile prestate de catre partenerul din Franta se incadreaza in categoria serviciilor pentru care se aplica regula generala de taxare de la art. 133 alin. 2, firma dvs. este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA doar pentru achizitia acestor servicii intracomunitare. Inregistrarea se efectueaza in baza formularului cod 091 Concomitent cu inregistrarea in scopuri de TVA, trebuie sa solicitati organului fiscal competent si inscrierera in Registrul operatorilor intracomunitari. Formularul co 091 "Declaratie de inregistrare in scopuri de TVA/Declaratie de mentiuni pentru alte persoane care efectueaza achizitii intracomunitare sau pentru servicii " , cod MFP 14.13.01.10.11/a este reglementat prin OMFP 7/2010 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare de inregistrare in scopuri de TVA publicat in M.Of. nr. 32 din 15 ianuarie 2010. Pentru inregistrare, prestatorul completeaza in declaratia cod 091 datele sale de identificare si ale imputernicitului sau, bifand la sectiunea D "Date privind vectorul fiscal" la punctul 1 "Inregistrare in scopuri de TVA" punctul 3 "Inregistrare pentru primirea de servicii de la un prestator persoana impozabila stabilita in alt stat membru, pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata taxei in Romania conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal". Codul de inregistrare obtinut in urma inregistrarii fiscale trebuie comunicat prestatorului din statul membru care considera serviciul neimpozabil in Franta, dar impozabil in Romania prin aplicarea regimului de taxare inversa pentru impozitarea serviciului. Astfel, in baza codurilor de inregistrare in scopuri de TVA, ambele parti participante la tranzactie sunt obligate sa raporteze operatiunea prin declaratia recapitulativa asa cum se impune prin Directiva nr. 8/2008 a CEE. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA, in calitate de beneficiar al serviciilor intracomunitare, neinregistrata in regim normal de TVA, firma dvs. are urmatoarele obligatii fiscale: 1) sa taxeze serviciul primit in Romania la o baza de impozitare formata din aplicarea cursului valutar in vigoare la data emiterii facturii de catre de la prestatorul stabilit in Franta asupra sumei in valuta inscrisa de catre prestator in factura emisa; 2) sa achite efectiv bugetului de stat suma TVA rezultata din aplicarea cotei de TVA de 24% asupra bazei de impozitare calculate conform punctului 1; 3) sa evidentieze factura primita in jurnalul pentru cumparari intocmit pentru luna taxarii serviciului.
68

Acest document de evidenta fiscala trebuie intocmit de catre beneficiarul din Romania chiar daca nu este inregistrat in regim normal in scopuri de TVA. 4) sa raporteze fiscal operatiunea prin formularul cod (390 VIES) denumit "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare"Raportarea serviciului achizitionat se efectueaza cu simbolul S care reprezinta "achizitii intracomunitare de servicii" prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile din Romania care au obligatia platii taxei in baza art. 150 alin. (2), de la persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate. Pentru aceste servicii, exigibilitatea de taxa intervine la data emiterii facturii de catre firma din Franta in calitate de prestator. 5) sa raporteze serviciul achizitionat din Franta prin decontul de TVA cod 301 "Decont special de TVA". Raportarea se efectueaza in baza informatiilor preluate din jurnalul pentru cumparari. Decontul special se completeaza la sectiunea 4 denumita "Operatiuni prevazute la art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal", datele fiind reportate si la sectiunea 4.1 denumita "Achizitii de servicii intracomunitare, pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal". Toate aceste obligatii de inregistrare, de plata si de raportare a sumei TVA nu trebuie indeplinite de catre un beneficiar din Romania in situatia serviciilor pentru care se aplica exceptiile de la regula generala de taxare. 26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA. Persoana impozabila care nu este platitoare de T.V.A. are urmatoarele obligatii: _ sa nu deduca taxa aferenta achizitiilor de bunuri si servicii; _ sa nu mentioneze taxa colectata pe facturile emise; _ sa mentioneze pe facturile emise regim special de scutire; _ sa tina evidenta: livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care sunt n sfera de aplicare a T.V.A. cu ajutorul jurnalului pentru vnzari; achizitiilor de bunuri si servicii taxabile, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari. Prin O.M.F.P. nr. 2217 din 22 decembrie 2006 privind organizarea evidentei n scopul taxei pe valoarea adaugata (M.Of. nr. 1041 din 28 decembrie 2006), conform art. 156 alin. (1) - (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost prezentate doar modelele orientative ale jurnalelor de vnzari si cumparari pentru firmele nregistrate n scopuri de T.V.A. Aceste modele nu sunt obligatorii, fiecare firma avnd posibilitatea sa adapteze acest model la specificul activitatii desfasurate. Obligatorie este doar evidenta operatiunilor economice pe baza de jurnale de T.V.A. Prin O.M.F.P. nr. 2217 din 22 decembrie 2006 privind organizarea evidentei n scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 alin. (1) - (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (M.Of. nr. 1041 din 28 decembrie 2006) au fost prezentate doar modelele orientative ale jurnalelor de vnzari si cumparari pentru firmele
69

nregistrate n scopuri de T.V.A. Aceste modele nu sunt obligatorii, fiecare firma avnd posibilitatea sa adapteze acest model la specificul activitatii desfasurate. Obligatorie este doar evidenta operatiunilor economice pe baza de jurnale de T.V.A. Pornind de la aceste modele, deoarece asociatia desfasoara operatiuni economice, dar nu este nregistrata ca platitoare de T.V.A., aveti posibilitatea sa ntocmiti astfel de jurnale pe calculator, fie prin eliminarea coloanelor referitoare la T.V.A. din jurnalul pentru vnzari, fie prin completarea coloanelor din jurnalul de cumparari cu T.V.A. nscrisa n facturile furnizorilor . Jurnalul de cumparari completat si cu rubricile de T.V.A. va va fi de folos n situatia n care n cursul anului depasiti plafonul de 35.000 euro pentru regimul special de scutire, caz n care aveti posibilitatea sa va exercitati dreptul de deducere a T.V.A. aferenta bunurilor achizitionate nainte de a fi nregistrat n scopuri de T.V.A. dar existente n patrimoniu la data depasirii regimului special. Dreptul de deducere se va putea exercita si pentru bunurile de capital aflate n folosinta pentru desfasurarea de activitati economice n momentul trecerii la regimul normal de taxa, cu conditia ca perioada de ajustare a deducerii sa nu fie expirata. Aceasta perioada este de 5 de ani pentru diverse bunuri de capital si 20 de ani pentru constructia sau achizitia unui bun imobil sau pentru transformarea/ modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Justificarea deducerii taxei se va face numai pe baza exemplarului original al facturilor de achizitie. Deducerea T.V.A. n perspectiva trecerii la un regim normal de platitor de T.V.A. va trebui comunicata organelor fiscale competente, n termen de trei luni de la data trecerii la regimul normal de taxa, prin depunerea unei liste ntocmita n doua exemplare care sa cuprinda: _ bunurile aflate n stoc; _ serviciile neutilizate; _ bunurilor de capital aflate nca n folosinta n scopul desfasurarii activitatii economice. Lista va face referire la data livrarii bunurilor si prestarii serviciilor, baza de impozitare din factura furnizorului si suma T.V.A. de dedus. Suma T.V.A. evidentiata n lista va fi dedusa numai dupa primirea aprobarii organului fiscal si va fi nscrisa n primul decont de T.V.A. depus dupa aprobare. Actul normativ care reglementeaza exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. pentru bunurile si serviciile achizitionate nainte de nregistrarea n scopuri de T.V.A. conform art. 153, este Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si normele de aplicare ale acesteia aprobate prin H.G. nr. 44/2004. Exercitarea dreptului de deducere n situatia prezentata de dvs. este reglementata prin cap. 10 Regimul deducerilor, art. 145, alin. (4) din lege, prin care se face precizarea ca dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile efectuate nainte de nregistrarea acesteia n scopuri de TVA, conform art. 153 se acorda n conditiile precizate n norme. Precizarile din norme se regasesc la pct. 45, alin. 1 prin care se reglementeaza dreptul de deducere a T.V.A. pentru operatiuni economice. Dreptul de deducere se exercita n cadrul perioadei prevazute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Dreptul de deducere se exercita prin decontul de T.V.A. aferent perioadei fiscale sau n deconturile urmatoare dar, fara a depasi 5 ani consecutivi, ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului care urmeaza celui n care a luat nastere dreptul de deducere. Deducerea se efectueaza numai daca sunt ndeplinite conditiile si formalitatile de
70

exercitare a dreptului de deducere n perioada fiscala de declarare, conditii enumerate la art. 146, alin. 1, de la lit. a la f. De la 1 ianuarie 2011, conform art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, un contribuabil ce in anul precedent a realizat o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire de TVA, poate sa opteze pentru renuntarea la inregistarea in scopuri de TVA. Legea stabileste ca in ultimul decont depus in calitate de platitor de TVA se va efectua ajustarea TVA pentru toate situatiile ce se impun, dupa cum urmeaza : "Persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta in termenul stabilit de prezentul alineat, are obligatia sa depuna decontul de taxa prevazut la art. 156^2 pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa, conform prezentului Titlu. " Astfel, TVA se impune pentru : a) stocul de bunuri si servicii existent la data de 31.01.2011, achizitionate in conditiile art. 145 din Codul fiscal; b) avansurile platite pentru bunuri si servicii, deduse anterior datei de 31.01.2011, pentru care bunurile si serviciile urmau sa fie livrate ulterior, achizitionate in conditiile art. 145 din Codul fiscal; c) bunurile de capital, in conditiile art. 149 din Codul fiscal. In cazul de fata insa, sunt necesare doar acele inregistrari contabile care privesc ajustarea TVA, conform urmatorului model: a) ajustare TVA pentru stocuri si bunuri de capital 635 "Cheltuieli cu TVA pe valoarea adugata" ajustarii. = 4427 " TVA colectat" cu suma aferenta

Societatea va emite autofactura pentru aceasta suma, iar cheltuiala este deductibila in conditiile normelor metodologice pentru art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv este o suma deductila daca aceasta se efectueaza in scopul obtinerii de venituri. b) se considera ca pentru avansuri va fi inscrisa in contabilitate ajustarea dupa cum urmeaza: 409 "Furnizori debitori" = 4426 "TVA deductibil".

Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate ca platitori de T.V.A. nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie T.V.A. pentru livrarile de bunuri si/sau prestari de servicii in documentele emise. T.V.A. inscrisa eronat de furnizorul neplatitor de T.V.A. in documentele emise si incasata ulterior de la cumparator, are obligatia sa vireze integral aceasta suma la bugetul de stat. Cumparatorul nu are drept de deducere a T.V.A. achitate furnizorului, dar poate solicita restituirea acesteia de la bugetul de stat daca justifica cu documente ca T.V.A. a fost platita la bugetul de stat de catre furnizor/prestator.
71

IMPORTANT: De aceasta prevedere nu pot beneficia firmele declarate inactive ale caror certificate de inregistrare fiscala au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente. Veniturile din activitati independente Definirea veniturilor din activitati independente Executarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia n mod obisnuit pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ sau prin asociere de mai multe persoane fara a da nastere unei persoane juridice. Astfel de activitati pot fi desfasurate att de persoanele fizice romne, ct si de persoanele fizice straine, persoane fizice care realizeaza aceste venituri n mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere ncheiat n vederea desfasurarii de activitati n scopul obtinerii de venit , asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei personae juridice. Modul de impunere este individual, indiferent de modul de organizare a activitatii supuse impozitarii. O activitate independenta este definita de 1: a) libera alegere a desfasurarii activitatii, a unui program de lucru si a locului desfasurarii activitatii; b) riscul pe care si-l asuma ntreprinzatorul; c) activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; d) activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de ntreprinzator n conditiile legii. Veniturile din activitati independente cuprind : venituri comerciale; venituri din profesii liberale; venituri din drepturi de proprietate intelectuala; venituri din activitati adiacente. Veniturile comerciale provin din fapte de comert ale contribuabililor , persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica , din prestari de servicii(altele dect cele de natura profesiilor libere) , precum si din practicarea unor meserii. Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt: activitati de productie; activitati de cumparare efectuate n scopul revnzarii ; organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea ; activitati al caror scop este facilitarea ncheierea de tranzactii comerciale printr-un intermediar ,cum ar fi :contract de comision,de mandat,de reprezentare,de azent de asigurare si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial,indiferent de perioada pentru care a fost ncheiat contractul ; vnzarea n regim de consignatie a bunurilor cumparate n scopul revnzarii
72

sau produse pentru a fi comercializate ; transport de bunuri si de persoane; Veniturile din profesii liberale sunt realizate din exercitarea profesiile medicale ,de avocat,notar,auditor financiar, consultant fiscal, traducator, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament n valori imobiliare , arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate n mod individual sau n diverse forme de asociere, n domeniul stiitific,literar , artistic, educativ, si alte asemenea, n conditiile legii . Veniturile din valorificare sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie , mai putin realizarile tehnice , desene si modele,mostre,marci de fabrica si de comert,procedee tehnice , know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si alte asemenea. Veniturile reprezentnd drepturi banestiale autorului unei realizarit tehnice nu sunt considerate din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Veniturile din aceasta natura se supun regulilor de determinar pentru veniturile din activitati independente si n situatia n caredrepturile respective fac obiectul unor contracte de nchiriere, colaborare , cecetare, licenta si altele asemenea , precum si cele transmise prin succesiune, indiferent sub denumirea sub care se acorda, cum ar fi remuneratie secundara, onorariu , redeventa, si alte asemenea. Referitor la veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala,trebuie aratat ca nu sunt venituri impozabile urmatoarele1: veniturile obtinute prin aplicarea efectiva n tara de catre titular sau,dupa caz,decatre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate n Romnia , incluznd fabricarea produsului sau, dupa caz aplicarea procedeului,n primii cinci ani de laprima aplicare, calculati de la data nceperii aplicarii si cuprinsi n perioada de valabilitate a brevetului. venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia. Venitul net din activitati independente- comerciale si profesii libere- poate fi determinat prin doua modalitati1 : A) fie n sistem real,pe baza contabilitatii n partida simpla; B) fie pe baza de norme de venit. a) Studiu de caz cu privire la calcul impozitului pe venituri din profesii liberale : Enunt: O persona fizica ncepe n anul 2005 o activitate de cativitate bazata pe libera initiativa. Estimarea veniturilor si cheltuielilor legate de desfasurarea activitatii pentru anul 2005 este urmatoarea : - venituri din croitorie 450.000.000 lei - cheltuieli materiale 25.000.000 lei - cheltuieli cu personalul angajat 70.000.000 lei - cheltuieli de protocol 8.000.000 lei - cheltuieli cu diferite taxe si impozite 9.000.000 lei - amenzi fiscale 1.000.000 lei Persoana fizica estimeaza ca pentru desfasurarea activitatii se va mprumuta pe 1 aprilie cu suma de 180.000.000 lei de la o banca. Creditul este luat pna la sfrsitul anului, la o rata anuala de 35% ,rambursarea facndu-se lunar n suma egala. Din creditul obtinut
73

va face investitii de 80.000.000 lei amortizabile n 4 ani. Perioada pentru care se calculeaza amortizarea n anul 2005 este de 6 luni. Cerinta: Sa se determine impozitul datorat n cursul anului sub forma de plati anticipate. Pentru a determina impozitul pe care trebuie sa l platesca statului sub forma de plati anticipate, vom determina venitul impozabil. Venitul impozabil = Venituri care se supun impozitarii Cheltuieli deductibile Venituri care se supun impozitarii = 350.000.000 lei Cheltuieli deductibile = cheltuieli materiale + cheltuieli cu personalul angajat+cheltuieli cu dobnzile+ cheltuieli de protocol (o parte) + cheltuieli cu amortizarea + cheltuieli cu diferite taxe si impozite Pentru deteminarea cheltuieli cu dobnzile terbuie determinat cuantumul dobnzii: - luna aprilie: dobnda =(180.000.000*35%)=5.250.000 - luna mai : dobnda =(160.000.000*35%)=4.666.667 - luna iunie: dobnda = (140.000.000*35%)=4.083.333 - luna iulie: dobnda = (120.000.000*35%)= 3.500.000 - luna august : dobnda = (100.000.000*35%)=2.916.667 - luna septembrie : dobnda =(80.000.000*35%)=2.333.333 - luna octombrie: dobnda =(60.000.000*35%)=1.750.000 - luna noiembrie : dobnda =(40.000.000*35%)=1.166.667 - luna decembrie : dobnda =(20.000.000*35%)=583.000 Total dobnda =26.250.000 lei Deoarece mijlocul fix se amortizeaza n 4 ani rezulta o cota de amortizare de 25%.Pentru ca amortizarea pentru anul2005 se calculeaza doar pentru 6 luni ,valoarea amortizariieste din amortizarea anuala : Cheltuieli cu amortizarea = 80.000.000*1/2*25%=10.000.0000 Cheltuieli deductibile mai putin cele de protocol= 25.000.000+ 70.000.000 +9.000.000+ 26.250.000 + 10.000.0000=140.250.000 lei. Limita maxima a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% * (450.000.000 140.250.000) = 6.195.000 lei.

Deci cheltuielile de protocol: deductibile = 6.195.000 lei. nedeductibile= 1.805.000 lei Venit impozabil = 450.000.000- (25.000.000+ 70.000.000 +9.000.000+26.250.000 + 6.195.000+10.000.0000)= 303.555.000 lei Impozit anual datorat =4 1.325.000+38%(303.555.000-174.000.000) = 90.555.900 lei b) Studiu de caz privin determinare impozitului pe veniturile din drepturi de propritate intelectuala:
74

O persoana fizica obtine n cursul anului 2004 urmatoarele categorii de venituri: - venituri din drepturi de autor privind operele monimentale 30.000.000 lei - venituri din drepturi de autor privind operele literare 20.000.000 lei - venituri din mostenirea unor drepturi de autor 5.000.000 lei - alte drepturi de autor 2.500.000 lei - comision platit societatilor de gestionare colectiva 300.000 lei Cerinta: Sa se determine impozitul pe veniturile realizate de persoana fizica. Pentru determinatrea venitului net vom realiza urmatorul tabel:

Drepturi de autor Opere monumentale Opere literare Alte drepturi de autor Mostenire drepturi de autor Total

Venit brut 30.000.000 20.000.000 2.500.000 5.000.000

Cheltuieli forfetare 30.000.000*50% =15.000.000 20.000.000*40% =8.000.000 2.500.000*40% =1.000.000 0

CASS 30.000.000*6,5% =1.950.000 20.000.000*6,5% =1.300.000 2.500.000*6,5% =162.500 5.000.000*6,5% =325.000

Venit net 13.050.000 10.700.000 1.337.500 4.675.000 29.762.500

Impozitul pe venit=29.762.500*14%= 4.166.750 le

28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor. Impozitarea veniturilor din cedarea folosinei bunurilor Veniturile din cedarea folosinei bunurilor sunt veniturile n bani i/sau n natur, provenind din cedarea folosinei bunurile mobile i imobile, obinute de ctre proprietari, uzufructar sau alt deintor legal. n aceast categorie se cuprind veniturile obinute din nchirieri i subnchirieri a bunurilor imobile i mobile, precum i veniturile obinute din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal. Veniturile din cedarea folosinei bunurilor se stabilesc pe baza contractului ncheiat ntre pri, n form scris i nregistrat la organul fiscal competent n termen de 15 zile de la data ncheierii acestuia. Obligaia de a nregistra la organul fiscal, n form scris, contractul de cedare a folosinei revine proprietarului, uzufructarului sau deintorului legal. n cazul bunurilor mobile contractul se va nregistra la organul fiscal n a crui raz teritorial se afl domiciliul contribuabilului.
75

Cedarea folosinei bunurilor se poate face pe baza: contractului de nchiriere sau arend; contractului de uzufruct; contractului de comodat.

n cazul contractului de nchiriere, chiriaul poate subnchiria, modifica sau mbunti locuina numai cu acordul prealabil scris i n condiiile stabilite de proprietar, dac acestea nu sunt interzise prin contractul de nchiriere principal. Beneficiarul contractului de subnchiriere nu se poate prevala de nici un drept mpotriva proprietarului i nici mpotriva oricrui titlu de ocupare. i aceste contracte de subnchiriere trebuie nregistrate la organele fiscale teritoriale. Venitul brut reprezint totalitatea sumelor n bani i/sau echivalentul n lei al veniturilor n natur realizate de proprietar, uzufructar sau alt deintor legal. n comparaie cu Ordonana nr.73/1999, legiuitorul se simte obligat s precizeze modul de stabilire a venitului brut anual din cedarea folosinei bunurilor. Acesta se stabilete pe baza chiriei sau a arendei prevzute n contractul ncheiat ntre pri pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plii chiriei sau a arendei. n cazul n care prile nu convin asupra rennoirii contractului de nchiriere, chiriaul e obligat s prseasc locuina la expirarea termenului contractual. Venitul net se majoreaz cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziiilor legale, n sarcina proprietarului, uzufructarului sau a deintorului legal, dac sunt efectuate de cealalt parte contractant. Aceste cheltuieli ce cad n sarcina proprietarului, uzufructarului sau deintorului legal sunt legate de ntreinerea i repararea locuinei nchiriate. Chiriaul va putea efectua aceste lucrri, dac degradarea produs este de natur s afecteze folosina normal a cldirii, locuinei, i numai atunci cnd proprietarul, la sesizarea scris a chiriaului, nu a luat msuri de executare a lucrrii n termen de 30 de zile de la data sesizrii. Chiria practicat pentru locuin va acoperi cheltuielile de administrare, ntreinere i reparaii, impozite pe cldire, teren, precum i recuperarea investiiilor, n funcie de durate stabilite conform prevederilor legale i un profit supus negocierii ntre pri. n situaia n care chiria /arenda reprezint echivalentul n lei a unei valute, venitul brut anual va fi pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei, din ultima zi a fiecrei luni, corespunztor lunilor din perioada de impunere. Venitul net din cedarea folosinei bunurilor se determin prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli reprezentnd cheltuielile aferente veniturilor. Spre deosebire de Ordonana Guvernului nr73/1999, care prevedea o cot de 30% aplicat la venitul brut, prezenta ordonan difereneaz aceste cote astfel: a) b) 50%, aplicat la venitul brut, n cazul construciilor; 30%, aplicat la venitul brut, n celelalte cazuri.

76

Aceast modifcare a fost produs pentru o impozitare ct mai echitabil pentru contribuabili, n funcie de tipul bunului a crui folosin a fost cedat. Obligaiile proprietarului i ale chiriaului, n cazul contractului de locaiune (n linii mari sunt aceleai i n cazul contractelor de arend, uzufruct i comodat) sunt: - ale proprietarului: s predea chiriaului locuina n stare normal de folosin;

s ia msuri pentru repararea i meninerea n stare de siguran, de exploatare i de funcionare a cldirii pe toat durata nchirierii locuinei; s ntrein n bune condiii elementele structurii de rezisten a cldirii, elementele de construcie exterioare cldirii (acoperi, faad, mprejurimi, curile i grdinile, precum i spaiile comune din interiorul cldirii: casa scrii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scri exterioare). s ntrein n bune condiii instalaiile comune proprii cldirii (ascensor, hidrofor, instalaii de alimentare cu ap, canalizare, nclzire central, instalaii de anten colectiv, telefonice, etc.) - ale chiriaului: s efectueze lucrrile de ntreinere, reparaie sau nlocuire a elementelor de construcii i instalaii.

Contribuabilii care obin venituri din cedarea folosinei bunurilor, sunt obligai s organizeze i s conduc evidena contabil n partid simpl, cu respectarea reglementrilor n vigoare, completnd jurnalul de ncasri i pli. Contribuabilii care obin venituri din cedarea folosinei bunurilor, sunt obligai s efectueze pli anticipate cu titlu de impozit, n baza deciziei de impunere emis de organul fiscal competent. Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal, lund ca baz de calcul venitul anual estimat sau venitul din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent. Venitul estimat va reprezenta suma prevzut n contract a fi ncasat n cursul anului fiscal n declarare. Dac n contract este prevzut suma lunar ce urmeaz a fi ncasat conform contractului, se va nmuli aceast sum cu numrul de luni din anul de declarare. n cazul n care, n contract sunt prevzute sume n valut, se va nscrie suma n lei, la cursul de schimb oficial din ziua n care se completeaz declaraia estimativ. Studiu de caz cu privire la impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor Enunt: Conform "Declaratiei privind veniturile estimate din cedarea folosintei bunurilor" se deduce ca doamna Popescu Gabriela nchiriaza un apartament cu 3 camere pe perioada de doi ani, ncepnd de pe data de 31 ianuarie 2004 si pna la data de 31 decembrie 2005. n contract se mentioneaza o chirie de 150/luna, cursul de schimb euro/dolar la acea data fiind de 40 800 lei/. Chiriasul se angajeaza sa plateasca cheltuielile de ntretinere estimate a reveni cte 1.500.000 lei/luna pentru anul 2004 si cte 2.000.000 lei/luna pentru anul 2005.
77

Cerinta: Determinati impozitul anual datorat da contribuabil pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor~ Venit brut= Contravaloarea chiriei + Cheltuieli ce cad n sarcina propritarului daca sunt (1) efectuate de cealalta parte contractanta Contravaloarea chiriei = 150*40 800 lei/.*12= 73.440.000 lei Cheltuieli ce cadn sarcina propritaruluidaca sunt = 1.500.000*12 = 18.000.000 lei efectuate de cealalta parte contractanta Din relatiile (1) , (2), (3)=> Venit brut =73.440.000 + 18.000.000 = 92.440.000 lei Venit net = Venit brut- Cheltuieli deductibile Venit net anual (2004) = 92.440.000 - 50% * 92.440.000 = 46.220.000 lei Venit net anual (2005) = 92.440.000 - 25% * 92.440.000 = 72.330.000 lei Plati anticipate cu titlu de impozit (2004) = 5.184.000 +23%*(46.220.000-28.800.000) = 5.184.000 + 4.006.600 = 5.190.600 lei Plati anticipate cu titlu de impozit (2005) = 4.356.000 +26%*(72.330.000-32.400.000) = 4.356.000 + 10.381.800 = 14.737.800 lei 29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii. Definirea veniturilor din investiii Veniturile din investiii cuprind: dividende; venituri impozabile din dobnzi (dobnzi obinute din obligaiuni; dobnzi obinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit; suma primit sub form de dobnd pentru mprumuturile acordate; alte venituri obinute din titluri de crean); ctiguri din transferul titlurilor de valoare (orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiii sau alt instrument financiar, calificat astfel de ctre Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum i prile sociale); venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i orice alte operaiuni similare; venituri din lichidarea unei persoane juridice. Venituri din investiii neimpozabil Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacionare a aciunilor emise de Fondul Proprietatea de ctre persoanele fizice crora le-au fost emise aceste aciuni, veniturile realizate din deinerea i tranzacionarea titlurilor de stat i/sau a obligaiunilor emise de ctre unitile administrativ-teritoriale. Impozitarea veniturilor din investiii Veniturile sub form de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deinerii de titluri de participare la fondurile nchise de investiii, se impun cu o cot de 16% din suma acestora. Obligaia calculrii i reinerii impozitului pe veniturile sub form de dividende revine persoanelor juridice, odat cu plata dividendelor ctre acionari sau asociai. Termenul de virare a impozitului este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se face plata. n cazul dividendelor distribuite, dar
78

(2) (3) (4)

care nu au fost pltite acionarilor sau asociailor pn la sfritul anului n care s-au aprobat situaiile financiare anuale, impozitul pe dividende se pltete pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmtor. Persoanele juridice au obligaia depunerii la organul fiscal n raza cruia sunt nregistrate formularul 205 Declaraie informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs, pe beneficiari de venit, pn la 30 iunie 2010 pentru impozitul reinut n 2009. Veniturile sub form de dobnzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobndite, contractele civile ncheiate, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub form de dobnzi, impozitul se calculeaz i se reine de ctre pltitorii de astfel de venituri la momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire. n situaia sumelor primite sub form de dobnd pentru mprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaz la momentul plii dobnzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobnzi se face lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare nregistrrii/rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plii dobnzii, pentru venituri de aceast natur, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobndite, contractele civile ncheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a cror scaden este ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobnzi se aplic cota de impozit de la data constituirii. Important! Veniturile neimpozabile generate de raporturi juridice ncheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 rmn neimpozabile pn la data ncetrii acestora. Veniturile sub form de dobnzi pentru depozitele la termen i/sau instrumentele de economisire realizate ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Persoanele juridice au obligaia depunerii la organul fiscal n raza cruia sunt nregistrate formularul 205 Declaraie informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs, pe beneficiari de venit, pn la 30 iunie 2010 pentru impozitul reinut n 2009. n cazul ctigului din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, cota de impunere este de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plat anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii formularului 200 Declaraie privind veniturile realizate - pn la data de 25 mai a anului urmtor obinerii veniturilor. Impozitul anual datorat se stabilete de ctre contribuabil astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioada mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii. Important! n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de
79

persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, au fost venituri neimpozabile. Persoanele fizice care au obinut astfel de venituri n anul 2009 nu au obligaia depunerii formularului 200 Declaraie privind veniturile realizate- pn la data de 15 mai 2010. Persoanele juridice - intermediarii - au obligaia depunerii la organul fiscal n raza cruia sunt nregistrate formularul 205 Declaraie informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs, pe beneficiari de venit - pn la 28 februarie a anului urmtor, reinerii impozitului. Pentru anul 2009, aceste venituri fiind neimpozabile, nu exist obligativitatea depunerii acestui formular. ncepnd cu 1 ianuarie 2010, aceste ctiguri sunt impozabile i se supun regulilor prezentate mai sus. n cazul ctigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare ale societilor nchise, i din transferul prilor sociale, obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului revine dobnditorului. Calculul i reinerea impozitului de ctre dobnditor se efectueaz la momentul ncheierii tranzaciei, pe baza contractului ncheiat ntre pari. Impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului, la fiecare tranzacie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a prilor sociale trebuie nscris n registrul comerului i/sau n registrul asociailor/acionarilor, dup caz, operaiune care nu se poate efectua fr justificarea virrii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pn la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra prilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerului ori n registrul acionarilor, dup caz, indiferent dac plata titlurilor respective se face sau nu ealonat; Pierderile rezultate din tranzaciile cu pri sociale i valori mobiliare, n cazul societilor nchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaz i nu se reporteaz. Persoanele juridice au obligaia depunerii la organul fiscal n raza cruia sunt nregistrate formularul 205 Declaraie informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs, pe beneficiari de venit- pn la 28 februarie a anului urmtor, reinerii impozitului. Ctigul din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i din orice alte operaiuni de acest gen, altele dect cele cu instrumente financiare tranzacionate pe piee autorizate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzacie, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului revine intermediarilor sau altor pltitori de venit, dup caz. Impozitul calculat i reinut, reprezentnd plat anticipat, se vireaz pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal 2009 contribuabilul are obligaia depunerii formularului 200 Declaraie privind veniturile realizate- pn la data de 15 mai 2010. Impozitul anual datorat se stabilete de ctre contribuabil prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual realizat. Persoanele juridice au obligaia depunerii la organul fiscal n raza cruia este nregistrat, formularul 205 Declaraie informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs, pe beneficiari de venit- pn la 28 februarie a anului urmtor, reinerii impozitului. Pierderile rezultate din operaiuni de vnzare/cumprare de valut la termen, pe baz de contract, i orice alte operaiuni de acest gen, altele dect cele cu instrumente financiare tranzacionate pe piee autorizate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, nregistrate n cursul anului fiscal, se compenseaz la sfritul anului fiscal cu ctigurile de aceeai natur realizate n cursul anului respectiv. Dac n urma acestei compensri rezult o pierdere anual, aceasta nu se
80

reporteaz. Venitul impozabil obinut din lichidarea unei persoane juridice de ctre acionari/asociai persoane fizice se impune cu o cot de 16%, impozitul fiind final. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz pn la data depunerii situaiei financiare finale la oficiul registrului comerului, ntocmit de lichidatori. n cazul dizolvrii fr lichidare a unei persoane juridice, obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz pn la data depunerii situaiei financiare finale la oficiul registrului comerului, ntocmit de reprezentantul legal al persoanei juridice. Persoanele juridice au obligaia depunerii la organul fiscal n raza cruia sunt nregistrate formularul 205 Declaraie informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs, pe beneficiari de venit- pn la 30 iunie a anului urmtor, reinerii impozitului. Studiu de caz cu privire la impozitul pe veniturile din investitii Enunt: O persoana fizica realizeaza n cursul anului 2004 venituri si operatiuni generatoarede venituri impozabile a caror impunere este finala dupa cum urmeaza : venituri sub forma de dividende de la o persoana juridica n suma de 50.000.000 lei ,ca urmare a detinerii unor titluri de participare la persoana juridica respectiva ; venituir din dobnzi obtinute pentru depozitele la termen : 10.000.000 lei si pentrudepozitele la vedere :3.310.000 lei ; realizeaza operatiuni de vnzare cumparare a titlurilor de valoare , altele decttitlurile de participare la fondurile deschise de investitii pentru care se cunosc: pretuldevnzare = 68.000.000 lei, pretul de cumparare=50.000.000 lei, comisionul datoratintermediarilor =2.000.000 lei. realizeaza operatiuni de vnzare-cumparare de valuta la termen , pe baza de contract ,realioznd un cstig de 9.200.000 lei. Cerinta: Sa se determine impozitul total pe veniturile din investitii , suportat de persoanafizica , calculat si retinut la sursa de catre platitorii de venituri! Impozitul pe veniturile din investitii = Impozitul pe dividende + Impozitul pe veniturile dindobnzi + Impozitul pe cstigul din transferul titlurilor de valoare + Impozitul pe cstigul dinoperatiuni de vnzare-cumparare de valuta (1) Impozitul pe dividende =5%*50.000.000 = 2.500.000 lei (2)

Impozitul pe veniturile din dobnzi=1%*10.000.000 =100.000 lei (sunt venituri impozabile numai veniturile din dobnzi la depozitele la termen, iar cele la vedere sunt neimpozabile). Cstigul din transferul titlurilor = Pret de - Pret de Comision datorat de valoare vnzare cumparare intermediarilor = 68.000.000 - 50.000.000 2.000.000 = = 16.000 000 lei (3) Impozitul pe cstigul din transferul titlurilor de valoare = 1%*16.000000=160.000 lei (4)
81

Impozitul pe cstigul din operatiuni de vnzare cumparare de valuta =1%*9.200.000= = 92.000 lei Din relatiile (1) ,(2), (3) ,(4), (5) =>

(5)

Impozitul pe veniturile din investitii = = 2.500.000 +100.000 + 160.000 + 92.000 = 2.752.000 lei

30. 1.

Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane juridice.

Izvorul juridic Juridic, dizolvarea societatilor comerciale este reglementata de art.227 237 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Operatiunile de lichidare a societatilor comerciale sunt reglementate de art. 252 270 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 85/05.04.2006 privind Legea insolventei. La dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale cu capital de stat se va tine seama si de precizarile elaborate de APAPS. Incetarea existentei societatilor comerciale ca persoane juridice presupune parcurgerea a doua etape: dizolvarea si lichidarea. 2. Operatiunile care se efectueaza n situatia dizolvarii societatii comerciale cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatii a). Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, nregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii; b). ntocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, n functie de rezultatele inventarierii si evaluarii; c).Stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator; d). Valorificarea elementelor de activ; e).Achitarea datoriilor societatii comerciale catre: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale; salariati; alti terti (furnizori, creditori diversi, etc.) f).Stabilirea rezultatului lichidarii; g).Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende,TVA) h).ntocmirea bilantului de partaj; i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul consta n mpartirea activului net rezultat din lichidare, ntre asociatii/actionarii societatii n functie de prevederile actului constitutiv, hotarrii AGA si cota de participare la capitalul social. Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa ntocmeasca situatiile financiare anuale. 3 Operatiunile care se efectueaza n cazul n care societatea intra n faliment a). sigilarea si conservarea bunurilor care fac parte din averea societatii comerciale; b). inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; c) intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze ; d). vanzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente; e). vanzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalatii) cat mai avantajos si cat mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor;
82

f). depunerea la banca, in contul debitorului, a sumelor realizate din vanzarea bunurilor; g). stabilirea, potrivit legii, a masei pasive; h). trecerea distincta pe documentele fiscale a obligatiilor nascute in timpul procedurii de faliment, fata de cele nascute anterior declararii procedurii de faliment; i). distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege; j). intocmirea si aprobarea raportului final; k).intocmirea situatiilor financiare finale. Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa ntocmeasca situatiile financiare anuale. Studiu de caz: Societatea comerciala "X" prezinta nainte de lichidare urmatoarele elemente patrimoniale: mijloace fixe 100.000 u.m. amortizarea mijloacelor fixe 40.000 u.m. stocuri 50.000 u.m. disponibilitati n conturile bancare 10.000 u.m. capital social 70.000 u.m. rezerve legale consituite 10.000 u.m. datorii comerciale 30.000 u.m. datorii la bugetul de stat 10.000 u.m. Efectuati operatiunile de lichidare prevazute la pct.2 (societatea s-a dizolvat prin lichidarea voluntara, hotarta de asociatii societatii). 2.a). Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, nregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii; presupunem ca n urma inventarierii elementelor de activ si pasiv nu s au constatat diferente; mijloacele fixe au fost evaluate la 65.000 u.m. Operatiuni contabile nregistrarea diferentelor din reevaluare ca diferenta ntre valoarea reevaluata si valoarea neta contabila ( 65.000 u.m. (100.000 u.m. - 40.000 u.m.)) 21x = 105 5.000 u.m. Imobilizari coprorale Rezerve din reevaluare 2.b). ntocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, n functie de rezultatele inventarierii si evaluarii; Element patrimonial Capital social Rezerve legale Rezerve din reevaluare Mijloace fixe Amortizare m.fixe ACTIV PASIV 70.000 10.000 5.000 105.000 ( 40.000)
83

Stocuri Datorii comerciale Datorii catre buget Disponibil n banca TOTAL

50.000 30.000 10.000 10.000 125.000 125.000

2.c).Stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator; AGA a stabilit ca lichidatorul poate ntreprinde toate operatiunile necesare valorificarii activelor, plata datoriilor si mpartirea activului net asociatilor. 2.d). Valorificarea elementelor de activ; 2d1). vnzarea mijloacelor fixe cu suma de 70.000 u.m. 461 = % 83.300 u.m. 7583 70.000 u.m. Debitori diversi Venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital 4427 13.300 u.m. TVA colectata scoaterea din gestiune a mijlocului fix vndut % = 21X 105.000 u.m. Imobilizari corporale 281 40.000 u.m. Am.imob.corporale 6583 65.000 u.m. Ch.cu activele cedate si alte op.de capital ncasarea cv mijl.fix vndut 512 = 461 83.300 u.m. Conturi curente la banci Debitori diversi 2.d2).vnzarea stocurilor la pretul de 60.000 u.m. vnzarea stocurilor 4111 = % 71.400 u.m. Clienti 70x 60.000 u.m. Ven.din vanz.stocurilor 4427 11.400 u.m. descarcarea de gestiune 60x = 3xx 50.000 u.m. Ch.privind stocurile Stocuri ncasarea cv. stocurilor vndute 512 = Conturi curente la banci 4111 Clienti 71.400 u.m.

2.e).Achitarea datoriilor societatii comerciale % 40x Datorii comerciale = 512 40.000 u.m. Conturi curente la banci 30.000 u.m.
84

44x 10.000 u.m. Datorii catre buget f).Stabilirea rezultatului lichidarii Rezultatul lichidarii = Veniturile din valorificarea activelor - Cheltuielile legate de lichidare si plata datoriilor presupunem ca onorariul lichidatorului este de 2.000 u.m. si a fost achitat prin banca(lichidatorul nu este platitor de TVA); nregistrarea cheltuielilor cu onorariul lichidatorului: 622 = 512 2.000 u.m. Ch.cu com.si onorariile Conturi curente la banci stabilirea rezultatului lichidarii : 121 = % 117.000 u.m. 6583 65.000 u.m. 60x 50.000 u.m. 622 2.000 u.m. % = 121 130.000 u.m. 7583 70.000 u.m. 70x 60.000 u.m rezultatul lichidarii = 130.000 - 117.000 = 13.000 u.m. 2.g).Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende,TVA) stabilirea impozitului pe profit aferent rezultatului lichidarii (cota de impozitare = 16 %) 13.000 u.m. x 16 % = 2.080 u.m. nregistrarea impozitului pe profit: 691 = 441 2.080 u.m. Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit stabilirea TVA de plata 4427 = 4423 24.700 u.m. impozitarea rezervei legale (rezerva legala a fost dedusa la calculul impozitului pe profit, ori orice rezerva legala distribuita participantilor, asociatilor trebuie impozitata (art.22, alin 5). din Codul fiscal)); rezerva legala 10.000 u.m. x 16 % = 1.600 u.m. 691 = 441 1.600 u.m. Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit aferent rez.legale impozitarea rezervei din reevaluare(art.22, alin 5) din Codul fiscal) rezerva din reevaluare 5.000 u.m. x 16 % = 800 u.m. 691 = 441 800 u.m. Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit aferent rez.legale achitarea impozitului pe profit calculat si a TVA : impozit pe profit total = 2.080 + 1.600 + 800 = 4.480 u.m. % = 512 29.180 u.m. 441 4.480 u.m. 4423 24.700 u.m. trecerea rezervelor din reevaluare la rezerve
85

105 = 1068 5.000 u.m. Rezerve din reevaluare Alte rezerve Inchiderea contului cheltuieli cu impozitul pe profit 121 = 691 4.480 u.m. Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit 2.h).ntocmirea bilantului de partaj; ACTIV Disponibil 93.520 TOTAL 93.520 la banca PASIV Capital social 70.000

ACTIV

Rezerve (10.000+5.000) 15.000 Profit net 8.520 TOTAL PASIV 93.520

2.i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul consta n mpartirea activului net rezultat din lichidare, ntre asociatii/actionarii societatii n functie de prevederile actului constitutiv, hotarrii AGA si cota de participare la capitalul social. Capitalul propriu = Total activ - Total datorii = 93.520 - 0 = 93.520 u.m. nregistrarea partajului: partajul capitalului social 1012 = 456 70.000 u.m. Capital social Decontari cu asociatii privind capitalul partajul rezervelor 106 = 456 15.000 u.m. Rezerve Decontari cu asociatii privind capitalul partajul profitului net 121 = 456 6.000 u.m. Profit si pierdere Decontari cu asociatii privind capitalul retinerea impozitului pe dividende Asociatii sunt persoane fizice rezidente (cota imp.pe dividende este de 16 %) 456 = 446x 3.763 u.m. Decontari cu asociatii privind Alte impozite ,taxe si varsaminte capitalul asimilate Imp. pe dividende din rezerve 15.000.um x 16% = 2.400 um Imp. PE dividende din profitul net 8.520 um x 16 % = 1.363 um . virarea impozitului pe dividende 446 = 512 3.763 u.m Alte impozite ,taxe si varsaminte Conturi curente la banci asimilate achitarea activului net rezultat n urma lichidarii catre actionari 456 = 512 89.757 u.m.
86

Decontari cu asociatii privind Conturi curente la banci capitalul Observatii : n practica contabila din alte tari este recomandata utilizaea unor conturi particulare n operatiunile de lichidare.Exemplu: ct.128 " Rezultatul lichidarii" ct. 673 " Cheltuieli extraordinare privind lichidarea" ct. 773 " Venituri extraordinare privind lichidarea" unii autori recomanda urmatoarea nregistrare referitoare la impozitarea rezevelor care anterior au fost deduse din profitul impozabil: partajul rezervelor 106 = 456 impozitarea rezervelor 456 = 441

87