Sunteți pe pagina 1din 109

Studii de caz An 2 1.

Contabilitate

1.1. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin aporturi in numerar (DS)

Aceasta modalitate de majorare a capitalului social este utilizata de catre intreprinderile care au nevoie de noi infuzii de capital pentru extinderea propriei activitati. Majorarea de capital social se realizeaza prin emiterea de noi actiuni. La acest tip de majorare este important a se retine urmatoarele doua aspecte: a. cine are dreptul sa subscrie noile actiuni; b. care este valoarea care se va lua in calcul pentru atribuirea actiunilor pentru aporturile in numerar.

Noile actiuni care se vor emite in cadrul acestui tip de majorare trebuie subscrise de catre actionarii vechi ai societatii, deoarece prin aceasta majorare se pierde din puterea fiecaruia in cadrul numarului de voturi in Adunarea Generala a Actionarilor. Prin acordarea prioritatii de subscriere de catre vechii actionari a noilor actiuni, se mentin astfel ponderea si numarul de voturi pe care acestia le aveau inainte de majorare.

Prin aceasta politica se mentine structura actionariala si puterea financiara a fiecarui actionar, atat inainte, cat si dupa majorarea capitalului social. In cadrul acestei tranzactii, valoarea matematica contabila a unei actiuni inainte de majorare este mai mare decat valoarea matematica contabila dupa majorare. Pentru a compensa aceasta pierdere de valoare, intreprinderea va emite hartii de valoare sub forma drepturilor de subscriere care se vor distribui gratuit vechilor actionari. Un drept de subscriere se determina ca diferenta intre valoarea contabila veche si valoarea contabila noua a unei actiuni. Numarul de drepturi de subscriere care se vor emite este egal cu numarul de actiuni vechi.

Actiunile noi pentru cresterea de capital n numerar se emit la un pret de vnzare pret de emisie situat de regula ntre valoarea nominala si valoarea contabila a actiunilor.

Valoarea nominala: partea din capitalul social corepunzatoare unei actiuni, calculata ca raport ntre valoarea capitalului social si numarul actiunilor. Valoarea contabila: partea din capitalul propriu corespunzatoare unei actiuni, calculata ca raport ntre valoarea capitalului propriu si numarul actiunilor.

ntotdeauna valoarea contabila a unei actiuni este mai mare dect valoarea nominala, deoarece capitalul propriu este mai mare dect capitalul social.

Situarea pretului de emisie ntre aceste doua valori are 2 motivatii: necesitatea ncasarii de catre ntreprindere cel putin a sumelor care sa acopere dreptul de proprietate conferit cumparatorului. atragerea deponentilor pentru cresterea de capital, utiliznd un pret de vnzare inferior valorii contabile

Diferenta dintre pretul de emisie si valoarea nominala a actiunii poarta denumirea de prima de emisiune, care prezinta urmatoarele particularitati: apartine n mod nediferentiat tuturor actionarilor;

se ncaseaza n ntregime cu ocazia primului varsamnt sau la subscriere. La contabilizarea cresterii de capital prin emisiune de actiuni noi cu aport n numerar avem 2 cazuri: pretul de emisie este egal cu valoarea nominala, caz n caze operatiile contabile sunt similare constituirii capitalului social.

Exemplu: Are loc o crestere de capital prin emisiunea unei actiuni, avnd pretul de emisiune de 1200 lei si valoarea nominala de 1000 de lei, prima de emisiune este 200 de lei. ncasarea se face n doua transe: 50% la subscriere si 50% transa a doua. Transa I: - subscrierea 456 = % 1200

1011 1000 1041 200 - ncasarea a 50% din valoarea nominala + 100% prima de emisiune 5121 = - modificarea formai capitalului 1011 = Transa II - ncasarea ultimilor 50% 5121 = - modificarea formai capitalului 1011 = 1012 500 456 500 1012 500 456 700

Problema principala este cea a protectiei vechilor actionari. Aceasta se realizeaza prin atribuirea acestora unor titluri de valoare drepturi preferentiale de subscriere (DS), care se ataseaza actiunilor. DS-ul exprima pierderea de valoare a unei actiuni, datorata cresterii numarului de actiuni. Pierderea se explica prin faptul ca noile actiuni se emit la un pret inferior valorii contabile a vechilor actiuni. Pentru compensarea acestei piederi vechii actionari primesc pentru fiecare actiune posedata un DS. Astfel ei nu realizeaza nici un cstig, nici o pierdere. Ei beneficiaza totusi de un capital social mai mare, care le poate aduce dividente mai mari n cazul obtinerii de profit. DS= valoarea nominala valoarea contabila Nota: valoarea calculata pentru un DS are un caracter teoretic, deoarece aceste titluri de valoare, fiind negociabile, sunt tranzactionate la bursa de marfuri, astfel nct nivelul DS-ului este dat de raportul cerere-oferta.

Odata cu DS-ul se calculeaza si paritatea de emisiune, calculata ca raport ntre numarul de actiuni noi si numarul de actiuni vechi, ea exprimnd cte actiuni vechi revin la una noua.

Exemplu: Societatea X si creste capitalul social prin emisiunea a 1500 de actiuni noi, valoarea de emisie fiind egala cu valoarea nominala, adica 1000lei/actiune. nainte de majorarea societatea avea capitalul social de 6 milioane de lei, rezerve de 1200000 lei si un numar de 6000 de actiuni. Situatia capitalului si valoarea contabila a actiunilor nainte si dupa majorare se prezinta astfel: 3

Nr. Ctr. 1 2 3 4 5 6

Indicatori C.S. R. C.P. Nr. actiuni VN (1:4) VCTB

Situatia veche 6.000.000 1.200.000 7.200.000 6.000 1.000 1.200

Situatia noua 7.500.000 1.200.000 8.700.000 7.500 1.000 1.160

DS = 1200 1160 = 40 lei Paritate de emisiune = 1500/6000 = - patru actiuni vechi pentru o actiune noua (nunar de DS-uri/actiune noua). VCTB noua = VN + DS (corespunzatoare paritatii de emisiune) = 1000 + 4*40 = 1160

Cazuri: 1) Daca actiunile noi sunt subscrise de vechii actionari, un actionar vechi pentru a intre n posesia unei actiuni noi plateste VN = 1000 lei si depunde DS-uri ntr-un numar corespunztor paritatii de emisiune (4 DS-uri). 2) Daca actiunile noi sunt subscrise de catre actionari noi, atunci un actionar nou plateste efectiv valorea contabila noua, att VN = 1000 lei, ct si valoarea DS-urilor corespunzatoare paritatii de emisiune, adica 160 lei.

n aproape toate cazurile numarul de actiuni vechi detinute de un actionar vechi nu este divizibil cu paritatea de emisiune, diferenta pna la paritatea de emisiune poate fi vnduta sau poate fi cumparata de catre actionari. Daca un actionar vechi detine 19 actiuni vechi el va primi 19 DS-uri. Conform paritatii de emisiune de , va putea intra n posesia unei actiuni noi folosind 16 DS-uri, el ramne astfel cu 3 DS-uri. El poate sa mai cumpere un DS sau sa le vnda pe cele 3. pretul de emisie este mai mare dect valoarea nominala, diferenta fiind preima de emisiune:

Exemplu: Aceleasi date ca la problema anterioara, considernd pretul de emisiune de 1100 lei. Efectele asupra capitalului si a valorii contabile sunt: creste capitalul propriu cu prima de emisiune de la 7.500.000 la 8.850.000; creste valoarea contabila noua cu 20 de lei, de la 1160 la 1180; scade valoarea uni DS cu 20 de lei, de la 40 la 20; actionarii vechi platesc pretul de emisiune+ DS; actionatii noi platesc valoarea contabila noua.

1.2. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin operatiuni interne(DA)

Capitalul social se poate majora prin incorporarea elementelor de capital propriu in structura acestuia.

Potrivit OMFP nr. 1.752/2005, capitalul propriu cuprinde: capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat.

Capitalul social se poate majora prin decizia AGA prin incorporarea de elemente ale capitalului propriu in structura sa, modalitate care poarta denumirea de majorare prin operatiuni interne. In aceasta categorie de elemente ale capitalului propriu care pot fi incorporate in capitalul social se inscriu: - rezervele societatii; - primele de capital; - rezervele din reevaluare; - rezultatul reportat (profit).

Un alt element care poate fi utilizat pentru majorarea capitalului social este rezultatul curent al exercitiului (profit), dar practica a demonstrat ca initial rezultatul curent sub forma de profit este reportat si ulterior acesta este incorporat prin decizia AGA, dat fiind faptul ca intre momentul determinarii rezultatului si cel al inchiderii exercitiului financiar exista un decalaj in timp.

In legatura cu aceste elemente care pot fi incorporate in structura capitalului social trebuie facute unele precizari de perspectiva, din punct de vedere al activitatii fiscale a societatii.

Majorarea capitalului social prin intermediul rezervelor societatii are in vedere categoriile de rezerve cu care lucreaza activitatea financiarcontabila, si anume: rezervele legale, constituite din profitul brut inainte de impozitare si alte rezerve care sunt constituite din profitul net dupa impozitare. Aceste aspecte trebuie avute in vedere atunci cand societatea este lichidata, iar partea de capital social este restituita actionarilor societatii. Trebuie facuta distinctia intre capitalul provenit din aporturile in numerar si/sau natura realizate de catre actionari si cele realizate prin operatiuni interne. Restituirile de capital social din prima categorie permit actionarilor sa incaseze intreaga valoare aportata. Restituirile de capital social provenit din operatiuni interne trebuie corectate cu aspectele fiscale. De exemplu, daca societatea a majorat capitalul social din rezerve legale, la lichidare trebuie achitate doua tipuri de impozite, si anume: impozitul pe profit, tinand cont ca rezerva legala s-a constituit din profitul inainte de impozitare, si impozitul pe dividende deoarece aceasta restituire reprezinta profit net in mod indirect.

Emisiuni de actiuni Incorporarea de elemente de capital propriu in capitalul social presupune ca intreprinderea sa emita actiuni noi care vor fi distribuite gratuit actionarilor. Distribuirea se realizeaza gratuit deoarece elementele de capital propriu sunt surse proprii de finantare care reprezinta drepturile actionarilor. De exemplu, daca intreprinderea incorporeaza rezerve, acestea reprezinta repartitii din profitul brut sau net, care, daca nu se realizau, reveneau actionarilor sub forma de dividende. Distribuirea gratuita de actiuni se realizeaza in functie de paritatea dintre actiunile vechi si actiunile noi. De aici rezulta ca aceasta distribuire trebuie sa tina cont de ponderea pe care un actionar o detine in capitalul social inainte de majorare.

Majorarea de capital social prin operatiuni interne se poate face prin doua modalitati sau variante, si anume: varianta intensiva si varianta extensiva.

1. Conform variantei intensive, majorarea capitalului social presupune cresterea valorii nominale a actiunilor din care este alcatuit capitalul social. In cadrul acestei variante, numarul de actiuni si actionari nu se modifica, nici puterea fiecarui actionar in cadrul AGA.

Exemplu: O societate comerciala pe actiuni. prezinta urmatoarea componenta a capitalului propriu inainte de majorarea capitalului social: Capital social: 50.000 lei

(10.000 actiuni x 5 lei/actiune) Rezerve: 20.000 lei

Capital propriu = 70.000 lei Valoarea (matematica) contabila = 7 lei/actiune

Valoarea (matematica) contabila = Capitaluri proprii / Numar de actiuni

AGA decide majorarea capitalului social cu valoarea de 10.000 lei prin incorporarea de rezerve. Majorarea s-a realizat prin varianta intensiva, adica majorarea valorii nominale a actiunilor existente cu 1 leu.

Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:

Explicatie Cont debit Cont credit Valoare Majorare capital social 106 1012 10.000

Explicatie Majorare capital

Cont debit 106

Cont credit 1012

Valoare 10.000

social

Situatia capitalului propriu dupa majorare se prezinta astfel: Capital social: 60.000 lei

(10.000 actiuni x 6 lei/actiune) Rezerve: 10.000 lei

Capital propriu = 70.000 lei Valoarea (matematica) contabila = 7 lei/actiune

Se observa ca valoarea (matematica) contabila a unei actiuni nu se modifica in urma acestei operatiuni, deci in aceasta situatie utilizarea dreptului de atribuire este inaplicabila.

2. Conform variantei extensive, majorarea capitalului social are loc prin emisiune de noi actiuni care vor fi distribuite in mod gratuit actionarilor sau detinatorilor de drepturi de atribuire (DA). Prin aceasta modalitate de majorare a capitalului social valoarea (matematica) contabila a unei actiuni dupa aceasta operatiune scade fata de valoarea dinaintea acestei operatiuni. Aceasta pierdere de valoare este compensata pentru vechii actionari prin emiterea DA pentru fiecare actiune veche. Vor primi actiuni in mod gratuit numai vechii actionari sau, daca acestia nu doresc, pot vinde DA oricarei persoane, daca statutul societatii nu prevede altfel, iar aceasta poate indemniza in mod gratuit cota-parte din noile actiuni emise prin aceasta modalitate [si varianta, corespunzator raportului de schimb dintre numarul de actiuni vechi si numarul de actiuni noi (RS)].

Exemplu: O societate comerciala pe actiuni prezinta urmatoarea componenta a capitalului propriu inainte de majorarea capitalului social: Capital social: 50.000 lei

(10.000 actiuni x 5 lei/actiune)

Rezerve: 20.000 lei

Capital propriu = 70.000 lei Valoarea (matematica) contabila = 7 lei/actiune

AGA decide majorarea capitalului social cu 10.000 lei prin incorporarea de rezerve, pentru care societatea emite un numar de 2.000 de actiuni care vor fi distribuite in mod gratuit vechilor actionari sau detinatorilor de DA.

Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea, similara cu cea din prima varianta:

Explicatie Majorare capital social

Cont debit 106

Cont credit 1012

Valoare 10.000

Situatia capitalurilor proprii dupa majorare se prezinta astfel: Capital social = 60.000 lei

(12.000 actiuni x 5 lei/actiune) Rezerve = 10.000 lei

Capital propriu = 70.000 lei Valoarea (matematica) contabila = 5,8 lei/actiune

Se observa ca dupa operatiunea de majorare valoarea (matematica) contabila (VMC) a unei actiuni scade, iar pentru a compensa aceasta pierdere de valoare, societatea emite pentru vechile actiuni cate un DA. Da-ul reprezinta o hartie de valoare negociabila care poate fi tranzactionata in orice moment. Actionarii vechi, care nu mai doresc sa

indemnizeze cota-parte de actiuni care le revin din aceasta operatiune, il pot vinde. Noii detinatori pot indemniza gratuit noile actiuni emise. Relatia de calcul a DA-ului este urmatoarea:

DA = VMC veche VMC noua

DA = 7 lei/actiune 5,8 lei/actiune = 1,2 lei

Raportul de schimb indica numarul de actiuni noi pe care le poate indemniza un actionar vechi, relatia de calcul fiind urmatoarea:

RS = Nr. actiuni vechi / Nr. actiuni noi

RS = 10.000 actiuni/2.000 actiuni = 5/1

Acest raport este interpretat astfel: un actionar poate indemniza o actiune noua numai daca prezinta dovada detinerii a cinci DA-uri sau multiplu de cinci. Sunt situatii in care numarul de actiuni vechi care sunt detinute nu este divizibil cu cinci. In aceasta situatie pot achizitiona un numar de DAuri astfel incat sa ajunga la multiplu de cinci sau pot sa vanda DA-urile pe care le detin altor actionari care au nevoie pentru a forma acest multiplu. Daca un vechi actionar decide vanzarea de DA-uri, implicatiile pot fi; - el nu mai poate indemniza actiuni noi; - se schimba arhitectura capitalului social din punct de vedere al participarilor actionarilor; - actionarul care a vandut propriile DA-uri pierdere din puterea sa in cadrul AGA si din repartitiile viitoare de dividend.

De exemplu: inainte de majorare, societatea avea doi actionari, actionarul A care detinea 80% din capitalul social si numarul de actiuni si actionarul B care detinea 20% din capitalul social si numarul de actiuni. Actionarul B vinde un numar de 1.000 de DA-uri catre un actionar C. In urma acestei tranzactii, actionarul B va putea indemniza numai 200 de actiuni, iar celelalte 200 le va indemniza actionarul C, chiar daca acesta nu a avut

10

aceasta calitate inainte de aceasta operatiune de majorare a capitalului social. Actionarul A nu a vandut aceste DA-uri si si-a exercitat integral acest drept. Ca atare, numarul actiunilor pe care le-a indemnizat este de 1.600.

Noua configuratie a structurii capitalului social este urmatoarea:

Nr. Crt. 1. 2. 3. TOTAL

Actionari A B C

% capital inainte 80% 20% 0% 100%

% capital dupa 80% 18,33% 1,67% 100%

Daca se realizeaza o majorare de capital social prin operatiuni interne utilizand toate elementele de capital propriu enumerate anterior, inregistrarea contabila de principiu este urmatoarea: Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:

Explicatie Cont debit Cont credit Valoare Majorare capital social: % 1012 10.000 prime de capital 104 2.000 rezerve din reevaluare 105 2.000 rezervele societatii 106 2.000 rezultat reportat (profit) 117 4.000

1.3. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin conversie de obligatiuni in actiuni

Majorarea capitalului social prin conversie de obligatiuni in actiuni este specifica intreprinderilor aflate in dificultate financiara in privinta rambursarii datoriilor contractate.In categoria datoriilor care pot fi 11

convertite sunt enumerate: imprumuturile din emisiuni de obligatiuni, creditele bancare pe termen mediu si lung, datoriile comerciale, dar si alte tipuri de datorii. Acestea sunt cele mai frecvente la participarea in procesul de conversie.

Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni sunt realizate de catre intreprinderile care nu beneficiaza de o bonitate apreciata de catre institutiile bancare si de credit pentru a contracta un imprumut de la acestea. In aceste conditii, intreprinderile apeleaza la acest tip de imprumut oferind anumite conditii de atractivitate cum ar fi: contractarea imprumutului se realizeaza la o valoare de emisiune mai mica decat valoarea nominala, adica valoarea de rambursare a imprumutului, rata dobanzii este de regula mai mare decat cea interbancara, alte avantaje astfel incat sa atraga mai multi obligatari tentati de a investi in aceste hartii de valoare decat de a-si plasa banii intr-un depozit bancar cu o dobanda mai mica. Dar aceste conditii sunt dublate de un risc mai mare, astfel incat un asemenea imprumut este mai riscant, deoarece, daca o institutie bancara nu acorda credit la aceste intreprinderi, inseamna ca nu prezinta un grad de incredere ridicat in ceea ce priveste rambursarea acestuia. Un credit bancar are o dobanda mai mica decat dobanda imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni, dar siguranta investitiei este aproape de 100%.

In cazul conversiei angajamentelor financiare in capital social nu se pune problema protectiei vechilor actionari, deoarece noii actionari sunt creditorii firmei. Valoarea de emisie a actiunilor noi este apropiata de valoarea contabila.

Prima de conversie a obligaiunilor n aciuni apare n cazul n care exist o astfel de clauz n prospectul (contractul de emisiune) al obligaiunilor, iar obligatarul i exercit dreptul de preschimbare a titlurilor de credit n titluri de capital. Aceast prim se determin ca diferen ntre valoarea cu care se reduce mprumutul obligatar i valoarea nominal a aciunilor acordate n schimbul obligaiunilor retrase.

n contabilitate, operaiunile ce privesc primele de conversie sunt evideniate cu ajutorul contului de pasiv 1044 Prime de conversie a obligaiunilor n aciuni, care nregistreaz n credit primele constituite din conversia obligaiunilor n aciuni, iar n debit sumele utilizate din primele de capital. Soldul creditor reflect primele de capital neutilizate.

12

Exemplu: La o societate comercial care are contractat un mprumut obligatar de 18.000lei, n baza acceptrii de ctre obligatari, AGA hotrte majorarea capitalului social printr-o emisiune suplimentar de 3.000 aciuni cu valoarea nominal de 5lei/buc. n urma operaiei de conversie a obligaiunilor n aciuni au loc urmtoarele efecte la nivelul situaiei ntreprinderii: - o reducere a mprumutului obligatar cu 18.000lei; - o cretere a capitalului social cu valoarea nominal a aciunilor emise 15.000lei (3.000 aciuni x 5lei/buc.); - apare o prim de conversie a obligaiunilor n aciuni de 3.000lei (18.000lei - 15.000lei). n contabilitate se nregistreaz operaiile:

1) Acceptarea conversiei de ctre obligatari (subscrierea capitalului):

456 Decontri cu acionarii/ 18.000 asociaii privind capitalul

1011 Capital subscris nevrsat 15.000 1044 Prime de conversie a 3.000 obligaiunilor n aciuni

2) Retragerea obligaiunilor de la obligatari i preschimbarea acestora n aciuni:

161 mprumuturi din 18.000 asociaii privind capitalul

456 Decontri cu acionarii emisiuni de obligaiuni

3) i concomitent, formarea capitalului vrsat.

13

1011 Capital subscris nevrsat 15.000

1012 Capital subscris vrsat

1.4. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin restituirea unei parti din capitalul social in numerar

Dac reducerea capitalului social nu este determinat de pierderile evideniate n situaiile financiare anuale, conform art. 207 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, avem drept soluii:

a) reducerea capitalului social prin scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele datorate; b) reducerea capitalului social prin restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social; c) reducerea capitalului social prin dobndirea de ctre societate a unui numr din propriile sale aciuni, urmat de anularea lor.

Reducerea capitalului social se poate realiza n condiiile stabilite de art. 204 din Legea nr. 31/1990 pentru modificarea actului constitutiv. Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea general extraordinar s fie convocat chiar i n cazul unei diminuri a activului net mai puin semnificativ, stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.

Hotrrea privind reducerea capitalului social se ia de adunarea general extraordinar. Prin reducerea capitalului social nu pot fi nclcate drepturile asociailor i creditorilor. Astfel, proiectul de reducerea a capitalului social motivat corespunztor trebuie nsoit i de raportul administratorilor, raportul cenzorilor i de raportul de expertiz, conform legislaiei aplicabile.

In cazul:

14

b) reducerea capitalului social prin restituirea ctre acionari a unei cotepri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social;

Exemplu: Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social n suma de 2.000 lei.

a) suma achitata asociatului care se retrage: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 5311 Conturi la banci n lei 2.000

b) nregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind diminuarea capitalului social: 1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 2.000

1.5.

Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin finantarea pierderii

Acoperirea pierderilor exerciiului din capitalul social are loc numai n cazul n care nu exist o alt modalitate de finanare. n principiu, acoperirea pierderilor se face prin report la noul exerciiu, din rezervele legale constituite n acest sens i prin vrsminte noi pentru rentregirea capitalului. Practic, apelul la capitalul social intervine n cazul n care se constat c bilanul prezint un nivel al pierderilor reportate prea important pentru a putea fi absorbit rapid de beneficiile exerciiilor viitoare. Modalitile contabile i financiare folosite pentru finanarea pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a aciunilor i cea a anulrii numrului de aciuni. Indiferent de soluia reinut, se debiteaz contul 1012 Capital subscris vrsat i se crediteaz contul 117 Rezultatul reportat.

15

Exemplu. Capitalul propriu al unei societi comerciale pe actiuni, cotat la bursa de valori se prezint astfel:

Capital social (20.000 aciuni 2.000 lei) Rezerve legale Alte rezerve Report pierderi Total capital propriu

40.000.000 lei

8.000.000 lei 2.000.000 lei (20.000.000) lei 30.000.000 lei

Adunarea general extraordinar decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportat.

Valoarea matemica contabila a unei actiuni = 30.000.000/20.000 = 1.500 lei Valoarea nominal nou a unei aciuni stabilit n urma reducerii capitalului este de 1.300 lei. Diferena de 20.000 aciuni (1.500 -1.300) = 40.000.000 lei se va deconta la rezerva legal.

nregistrarea contabil privind reducerea capitalului este: % = 117 Rezultatul reportat 20 000 000 lei 2 000 4.000.000

1068 Alte rezerve 000 lei 1061 Rezerve legale lei (8000000 - 4000000) lei

16

1012 Capital subscris vrsat 14.000 000 lei

Situaia capitalului propriu n urma reducerii se prezint astfel: Capital social (20.000 aciuni 1.300 lei) Rezerve legale Total capital propriu 30.000.000 lei 4.000.000 lei 26.000.000 lei

1.6. Studiu de caz privind prin conversia de obligatiuni in actiuni

Exemplu. Se transform 10.000 obligaiuni n 5 000 aciuni, raportul fiind de 2/1, n condiiile n care valoarea nominal a unei obligaiuni este de 1.000 lei, iar valoarea nominal a unei aciuni comune este de 1.800 lei.

Prima de emisiune = (10 000 1 000 lei ) (5 000 1 800 lei) = 1 000 000 lei nregistrarea contabil este: 161 = % 10 000 000 lei 1012 Capital subscris vrsat 1044 Prime de conversie a obligaiunilor n aciuni 9

mprumuturi din emisiuni de 000 000 lei Obligaiuni lei

1 000 000

1.7. Studiu de caz privind privind amortizarea imobilizarilor corporale

17

Amortizarea reprezinta recuperarea treptata, din punct de vedere contabil si fiscal, a costurilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii imobilizarilor amortizabile. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: Este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; Are o valoare fiscala mai mare de 1.800 lei, la data intrarii in patrimoniu; Are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Imobilizarile corporale cuprind: - terenuri si constructii; - instalatii tehnice si masini; - alte instalatii, utilaje si mobilier; - avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale si imobilizari corporale in curs de executie. Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci cand sunt achizitionate impreuna. In cazul in care valoarea terenului pe care se afla o cladire va creste, amortizarea cladirii respective nu se va modifica. In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de executie. Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 Imobilizari corporale in curs de aprovizionare din Planul de conturi general). Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare. Nu reprezinta active amortizabile: - terenurile, inclusiv cele impadurite; - tablourile si operele de arta; - fondul comercial; - lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

18

- bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; - orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii; - casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Diferenta dintre amortizarea contabila si amortizarea fiscala Amortizarea contabila

Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii integrale a valorii de intrare a acestora. La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale. Din punct de vedere contabil, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, stabilesc modul de determinare a amortizarii contabile. Durata de utilizare economica este durata de viata utila prin care se intelege, fie perioada in care un activ va fi disponibil pentru o entitate in vederea utilizarii, fie numarul produselor sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de catre entitate prin utilizarea activului respectiv. O modificare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare. In cazuri exceptionale, durata de amortizare stabilita initial se poate modifica, aceasta reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de utilizare. Amortizarea fiscala

Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea corporala amortizabila este pusa in functiune, pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de functionare stabilite in Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

19

Pentru calculul amortizarii fiscale se va avea in vedere valoarea fiscala a activelor la data intrarii in cadrul entitatii, valoare reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau valoarea de piata a imobilizarilor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport in natura la capitalul social.

Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza, din punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii. Duratele normale de functionare a imobilizarilor corporale amortizabile se preiau din Catalogul aprobat prin H.G. nr. 2.139 din 30.11.2004, publicata in M.Of. nr. 46 din 13 ianuarie 2005. La achizitia unei imobilizari corporale noi, pe baza catalogului se stabileste durata normala de functionare in ani cu posibilitatea alegerii unei durate cuprinse intre o limita minima si una maxima. Durata normala de functionare stabilita initial ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din functiune a activului respectiv. Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte poate fi diferita de durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv pentru care doar amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal. In practica pot exista doua situatii: Durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare; Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.

Exemplu: In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat un aparat de cantarit si marcat avand costul de 14.400 lei, exclusiv TVA, pentru care decide o durata normala de functionare de 4 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 4 si 6 ani). Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 300 lei (14.400 lei / 4 ani / 12 luni). Entitatea stabileste ca durata de utilizare economica a aparatului este de 3 ani si intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare

20

contabila de 400 lei (14.400 lei / 3 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza lunar

Inregistrarea contabila: 6811 400 lei = 2814 Amortizarea altor imobilizri corporale

,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor

In primii trei ani in care se inregistreaza amortizare contabila, se considera nedeductibila fiscal suma de 3.600 lei (1.200 lei pentru fiecare an fiscal) deoarece perioada de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare cu un an. Sintetic, situatia se prezinta astfel:

An Amortizare fiscal contabila 2010 2011 2012 2013 Total 4.800 4.800 4.800 14.400

Amortizare fiscala

Cheltuieli Cheltuieli deductibile nedeductibile fiscal fiscal 3.600 3.600 1.200 3.600 3.600 1.200 3.600 3.600 1.200 3.600 3.600 14.400 14.400 3.600

Exemplu: In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat o masina pentru fabricarea hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare de 10 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani). Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei / 10 ani / 12 luni). Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare

21

contabila de 1.000 lei (180.000 lei / 15 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza lunar

Inregistrarea contabila: 6811 lei ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor = 2813 1.000

In cei 15 ani in care se va inregistra amortizare contabila, entitatea nu va inregistra cheltuieli nedeductibile fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare cu 5 ani. Sintetic, situatia se prezinta astfel:

An fiscal 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2124 Total

Amortizare contabila 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 180.000

Amortizare fiscala 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 18.000 180.000

Cheltuieli deductibile fiscal 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 12.000 180.000

Cheltuieli nededucti bile fiscal -

Metode de amortizare 22

Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

Amortizarea liniara In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniu a mijlocului fix amortizabil. Amortizarea liniara se realizeaza prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora. Cota anuala de amortizare = 100 / Durata normala de functionare preluata din Catalog Amortizarea liniara = Valoarea de intrare a imobilizarilor corporale x Cota anuala de amortizare

Exemplu: La data de 16 septembrie 2009, entitatea A a achizitionat un utilaj la costul de 2.160 lei. Aceasta decide ca durata de utilizare economica sa coincida cu durata normala de functionare de 3 ani, preluata din Catalog. Cota de amortizare liniara = 100 / 3 ani = 33,33% Amortizarea liniara lunara = (2.160 x 33,33%) / 12 = 60 lei

Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi: 6811 lei ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor = 2813 60

23

Nr. crt.

Luna 1octombrie 2noiembrie 3decembrie

Amortizare Valoare ramasa liniara neamortizata 60,00 60,00 60,00 180,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 720,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 720,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 60,00 540,00 480,00 420,00 360,00 300,00 240,00 180,00 120,00 60,00 24

2.100,00 2.040,00 1.980,00

TOTAL

2009

4ianuarie 5februarie 6martie 7aprilie 8mai 9iunie 10iulie 11august 12septembrie 13octombrie 14noiembrie 15decembrie TOTAL 2010

1.920,00 1.860,00 1.800,00 1.740,00 1.680,00 1.620,00 1.560,00 1.500,00 1.440,00 1.380,00 1.320,00 1.260,00

16ianuarie 17februarie 18martie 19aprilie 20mai 21iunie 22iulie 23august 24septembrie 25octombrie 26noiembrie 27decembrie TOTAL 2011

1.200,00 1.140,00 1.080,00 1.020,00 960,00 900,00 840,00 780,00 720,00 660,00 600,00 540,00

28ianuarie 29februarie 30martie 31aprilie 32mai 33iunie 34iulie 35august 36septembrie TOTAL 2012

25

Metoda de amortizare degresiva In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani; 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. Rata degresiva stabilita se aplica la valoarea ramasa de amortizat pana in momentul in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala determinata prin raportul intre valoarea ramasa de recuperat si numarul de ani de functionare ramasi.

Exemplu: La data de 16 decembrie 2009, entitatea A a achizitionat un utilaj la costul de 10.000 lei. Aceasta decide ca durata de utilizare economica sa coincida cu durata normala de functionare de 4 ani, preluata din Catalog.

Rata amortizarii liniare = 100 / 4 = 25% Rata amortizarii degresive = 25% x 1,5 = 37,5%

Anul 2010:

26

Amortizare degresiva = 10.000 x 37,5% = 3.750 lei Amortizare liniara = 10.000 / 4 = 2.500 lei Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului 2010, entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva. Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi: 6811 12) ,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor = 2813 312,5 lei (3.750 /

Anul 2011: Amortizare degresiva = (10.000 3.750) x 37,5% = 2.343,75 lei Amortizarea liniara = (10.000 3.750) / 3 = 2.083,33 lei Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului 2011, entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva. Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi: 6811 (2.343,75 / 12) = 2813 195,31 lei

,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

Anul 2012: Amortizare degresiva = (10.000 3.750 2.343,75) x 37,5% = 1.464,84 lei Amortizare liniara = (10.000 3.750 2.343,75) / 2 = 1.953,13 lei Amortizarea degresiva este mai mica decat cea liniara, astfel incat, incepand cu anul 2012, entitatea va utiliza metoda de amortizare liniara. Inregistrarea contabila efectuata lunar in anii 2012 si 2013 va fi:

27

6811 (1.953,13 / 12)

2813

162,76 lei

,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

Nr. crt.

Luna

Amortizare Valoare ramasa lunara neamortizata 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 312,50 3.750,00 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 195,31 2.343,75 162,76 162,76 162,76 162,76 3.743,49 3.580,73 3.417,97 3.255,21
28

1ianuarie 2februarie 3martie 4aprilie 5mai 6iunie 7iulie 8august 9septembrie 10octombrie 11noiembrie 12decembrie TOTAL 2010

9.687,50 9.375,00 9.062,50 8.750,00 8.437,50 8.125,00 7.812,50 7.500,00 7.187,50 6.875,00 6.562,50 6.250,00

13ianuarie 14februarie 15martie 16aprilie 17mai 18iunie 19iulie 20august 21septembrie 22octombrie 23noiembrie 24decembrie TOTAL 2011

6.054,69 5.859,38 5.664,06 5.468,75 5.273,44 5.078,13 4.882,81 4.687,50 4.492,19 4.296,88 4.101,56 3.906,25

25ianuarie 26februarie 27martie 28aprilie

29mai 30iunie 31iulie 32august 33septembrie 34octombrie 35noiembrie 36decembrie TOTAL 2012

162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 1.953,13 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 162,76 1.953,13

3.092,45 2.929,69 2.766,93 2.604,17 2.441,41 2.278,65 2.115,89 1.953,13

37ianuarie 38februarie 39martie 40aprilie 41mai 42iunie 43iulie 44august 45septembrie 46octombrie 47noiembrie 48decembrie TOTAL 2013

1.790,36 1.627,60 1.464,84 1.302,08 1.139,32 976,56 813,80 651,04 488,28 325,52 162,76 0,00

Metoda de amortizare accelerata In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: Amortizarea contabila se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Cotele de amortizare se stabilesc in functie de regimul de amortizare utilizat si durata de utilizare economica a activului. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza de la data la care au fost puse in functiune si pana in momentul in care se recupereaza integral valoarea lor de intrare, conform duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare a acestora.

Durata de utilizare economica Prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila, aceasta reprezentand:

29

a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute prin folosirea activului respectiv.

Baza de calcul: Valoarea de intrare a imobilizarilor corporale este reprezentata de: cost de achizitie; cost de productie; valoarea de aport pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social; valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.

Imobilizarile corporale se pot amortiza folosind unul din urmatoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea liniara; b) amortizarea degresiva; c) amortizarea accelerata.

Amortizarea fiscala se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe amortizabile. Cotele de amortizare se stabilesc in functie de regimul de amortizare utilizat si durata normala de utilizare a mijloacelor fixe. Ca regula generala, amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix este pus in functiune.

Durata normala de utilizare: Aceasta se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este reprezentata de:

30

costul de achizitie, costul de productie, valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit. (conform art. 24, alin. 5, Cod fiscal)

Pentru calculul amortizarii fiscale, entitatile pot utiliza aceleasi regimuri de amortizare (liniara, degresiva sau accelerata), cu respectarea prevederilor art. 24 din Codul fiscal.

IAS 16 Imobilizari corporale defineste amortizarea ca fiind alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila. Amortizarea poate fi analizata din 3 puncte de vedere: contabil, economic si financiar. Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezinta micsorarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de catre intreprindere intr-un anumit interval de timp, invechirii, concurentei, schimbarii tehnicii sau a altor cause. Pentru a imbraca forma de amortizare, aceasta micsorare trebuie sa prezinte un caracte 11411w227l r ireversibil, ceea ce permite delimitarea ei de notiunea de provizion. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea neta contabila. Din punct de vedere economic, diminuarea valorii unui element de active, rezultand din depreciere, solicita pregatirea si inlocuirea acestuia cu unul nou. Ca urmare, achizitia si utilizarea imobilizarilor reprezinta o cheltuiala si un element al costului suportat de intreprindere, de aici, necesitatea constituirii fondurilor necesare reinnoirii imobilizarilor amortizabile, la sfarsitul vietii acestora prin veniturile viitoare, fara a recurge la capitaluri proprii sau la contractarea de datorii.

Din punct de vedere financiar, amortizarea este o sursa de autofinantare a capitalului imobilizat care se constituie, chiar si in cazul in care intreprinderea nu realizeaza profit, prin prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este,deci, o componenta esentiala a capacitatii de autofinantare (CAF). Conform IAS 16 Imobilizarile corporale, valoarea amortizabila a unui element de imobilizari corporale trebuie alocata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului. Metoda de amortizare folosita

31

trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice aduse de acest active sunt consumate de catre intreprindere. Prin urmare, firmele care aplica Standardele Internationale de Raportare Financiara vor inregistra in contabilitatedoar amortizarea contabila, calculate avand la baza rationamente economice,sin u amortizarea fiscala, determinate potrivit reglemntarilor fiscale in vigoare. Diferentele care vor aparea intre rezulattul contabil si rezultatul fiscal vor genera , in aceasta situatie, impozite amanate. IAS 16Imobilizari corporale precizeaza ca valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare substituita in situatiile financiare, din care s-a scazut valoarea reziduala. Costul activului reprezinta suma platita in numerar sau achivalente de numerar, ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru intrarea unui activ, la data achizitiei sau a constructiei acesteia. Valoarea reziduala reprezinta valoarea net ape care o intreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cesiune previzionate. Valoarea reziduala a unui activ este deseori nesemnificativa si poate fi ignorata in calculul valorii amortizabile. Daca se apreciaza a fi semnificativa, aceasta se estimeaza la data achizitionarii sau la data oricarei reevaluari ulterioare a activului pe baza valorii realizabile unor active similare care au ajuns la sfarsitul duratei de viata si care au fost exploatate in conditiile in care urmeaza sa fie folosit si activul respectiv. Valoarea reziduala bruta in toate cazurile este diminuata de costurile estimate de vanzare a activului, la sfarsitul duratei de viata. Durata amortizarii unei imobilizari corespunde, in principiu, duratei sale de utilizare exprimata in ani. Aceasta se stabileste in functie de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea fiecare intreprindere si de regimul de lucru (numarul de schimburi), pe categorii de bunuri. Duratele normale de functionare, precum si clasificarea imobilizarilor corporale, in Romania, se stabilesc centralizat prin hotarari ale Guvernului, pe baza consultarii reprezentantilor asociatilor patronali constituiti la nivel national conform legii, care nu au intotdeauna la baza rationamente economice, ci mai mult considerente de ordin fiscal. Pentru activele imobilizate corporale, duratele normale de functionare sunt stabilite in Catalogul privind clasificarea si duratele normale normale de functionare a mijloacelor fixe si corespund cu duratele de amortizare, in ani, aferente regimului de amortizare liniar. Duratele sunt exprimate sub forma de interval, lasandu-se la latitudinea societatii stabilirea perioadei propriu-zise de amortizare.

32

Pentru anumite categorii de imobilizari durata de utilizare este inlocuita cu volumul de activitate programat a se realiza prin intermediul lor. IAS 16 Imobilizari corporale face referire la durata de viata utila a unei imobilizari. Aceasta reprezinta perioada pe parcursul careia se estimeaza ca intreprinderea va utiliza activul supus amortizarii sau numarul unitatilor produse sau a unor unitati similarece se estimeaza a fi obtinute de intreprindere prin folosirea activului respectiv. Aceasta durata se stabileste de catre intreprindere. La determinarea duratei de viata utila a unui activ trebuie luati in considerare o serie de factori, ca de exemplu: Uzura fizica estimata, care depinde de conditiile de exploatare, cum ar fi: numarul de schimburi in care se utilizeaza, programul de reparatii si intretinere practicat de intreprindere, modul de pastrare si intretinere al activului cand acesta nu este utilizat; Productia fizica estimata sau capacitatea de productie a activului;

Uzura morala aparuta ca urmare a schimbarilor sau imbunatatirilor aduse procesului de productie sau datorita schimbarilor in structura cererii pe piata pentru bunurile produse si serviciile furnizate de activul in cauza; Limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului cum ar fi, de exemplu, expirarea termenelor din contractile de leasing. Ca urmare, durata de viata utila a unui activ supus amortizarii poate fi mai mica deact durata sa fizica de viata.

1.8. Studiu de caz privind reevaluarea imobilizarilor corporale

Reevaluarea imoblizarilor corporale reprezinta tratamentul alternativ permis prevazut in OMEF 3055 /2009 dar si in IAS 16. Societatile comerciale pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.

33

In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.

In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.

Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:

34

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. in acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:

- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;

sau

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

35

Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.

Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. in cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii: a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.

Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:

a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar; c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare; d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

Variante de efectuare a reevaluarii: - se reevalueaza simultan valoarea bruta si amortizarea cumulata sau - se reevalueaza numai valoarea contabila neta a bunului.

Reflectarea in contabilitate a rezultatelor reevaluarii 36

Exista doua posibilitati de reflectare in contabilitate a rezultatelor reevaluarii imobilizarilor corporale, determinate de informatiile prezentate in rapoartele de evaluare, si anume:

- recalcularea proportionala atat a valorii brute a activului, cat si a amortizarii; - prezentarea activului la valoarea justa prin anularea amortizarii.

Tratamentul amortizarii aferent reevalarii: - in cazul efectuarii reevaluarii, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Amortizarea cumulata, la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri: - este recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau este eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare si este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita deseori pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

Din punct de vedere fiscal, OUG 34/2009 a introdus impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si /sau casate. Aceste rezerve din reevaluare se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe respective, dupa caz.

Nu intra sub incidenta impozitarii, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor efectuate dupa data de 01.01.2004, existente in sold in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare la data de 30.04.2009 care au fost deduse la calculul impozitului pe profit, aceste rezerve impozitandu-se la momentul modificarii destinatiei acestora.

Exemplu: Cresterea valorii mijlocului fix.

37

Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionato in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar valoarea neta noua valoare a cladirii este de 150.000 lei.

Situatia imobilului se prezinta astfel: - in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 societatea a calculat amortizarea astfel: Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an - valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei - in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de 150.000 lei - se inregistreaza o diferenta de reevaluare de 55.000 lei;

in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza: - reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

212 Constructii = 105 Rezerve din reevaluare 55.000 lei

- eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.2009 2812 Amortizare aferenta constructii = 212 Constructii 5.000 lei

Daca se opteaza pentru varianta realizarii castigului din reevaluare pe masura ce activul este folosit de entitate, atunci se transfera rezerva la valoarea constand in diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

38

Tratamentul realizarii castigului din reevaluarea imobilizarilor reprezinta un element al politicilor contabile ale entitatii.

In urma reevaluarii, incepand cu 1 ianuarie 2010 se recalculeaza amortizarea cladirii: Valoare reevaluata imobil = 150.000 lei Durata ramasa de functionare = 38 ani Amortizare dupa reevauare = 150.000 : 38 ani = 3.947 lei / an amortizare lunara = 3.947 lei : 12 luni = 329 lei /luna., din care: - amortizare aferenta cost istoric = 208 lei /luna; - amortizare aferenta surplusului din reevaluare = 121 lei /luna.

Societatea, prin politicile contabile a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare lunar, pe masura amortizarii cladirii. Astfel, incepand cu luna ianuarie societatea va efectua urmatoarele inregistrari contabile in legatura cu cladirea respectiva: - inregistrarea amortizarii:

6811 Cheltuieli de exploatare construciilor 329 lei privind amortizarea imobilizarilor

2811Amortizarea

- transferul castigului realizat:

105Rezerve din reevaluare = 1065Rezerve reprezentand 121 lei surplusul realizat din rezerve din reevaluare

Din punct de vedere fiscal, societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare la calculul impozitului pe profit.

Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix.

39

Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionato in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar valoarea neta noua valoare a cladirii este de 85.000 lei. Situatia imobilului se prezinta astfel: - in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 societatea a calculat amortizarea astfel: Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an - valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei - in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de 85.000 lei - se inregistreaza o descrestere din reevaluare de 10.000 lei. Nu exista rezerve din reevaluare inregistrate. in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza: - reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

6813 Cheltuieli de exploatare privind 10.000 lei ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

= 212 Constructii

Aceasta suma din contul 6813 va fi considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix in situatia in care anterior acesta a fost reevauat in sensul cresterii valorii acestuia.

Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionato in luna decembrie 2005. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2007 se efectueaza o reevaluare iar valoarea neta noua valoare a cladirii este de 120.000 lei. La 31.12.2009, societatea efectueaza o noua reevaluare si noua valoare neta a cladirii este de 70.000 lei. Societatea a optat pentru transferul castigului realizat la cedarea sau casarea imobilului. Situatia imobilului se prezinta astfel:

40

- in perioada ianuarie 2010 - decembrie 2007 societatea a calculat amortizarea astfel: Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an - valoarea neta a cladirii la 31.12.2007 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei - in urma reevaluarii de la 31.12.2007, valoarea cladirii a devenit de 120.000 lei - diferenta din reevaluare: 120.000 -95.000 = 25.000 - noua amortizare anuala: 120.000 : 38 ani = 3.158 lei /an - amortizare inregistrata in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009 = 3.158 x 2 ani = 6.316 lei - noua valoare neta la 31.12.2009 = 120.000 6.316 = 113.684 lei - se inregistreaza o descrestere din reevaluare in urma reevaluarii din decembrie 2009 de 43.684 lei. in evidenta contabila, la 31.12.2007 s-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile: Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

212 Constructii = 25.000 lei

105 Rezerve din reevaluare

- eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.2007 2812Amortizare aferenta constructii = 5.000 lei 212Constructii

- inregistrarea amortizarii in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009:

6811Cheltuieli de exploatare 6.316 lei privind amortizarea imobilizarilor

2811Amortizarea cladirilor

Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare la 31.12.2009

41

% lei

212 Constructii

43.684

105 Rezerve din reevaluare 25.000 lei 6813 Cheltuieli de 18.684 lei exploatare

privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

Nota: Din contul 105 Rezerve din reevaluare suma de 1.316 a reprezentat castig realizat (diferena dintre amortizarea aferenta valorii reevaluate si cea aferenta costului istoric), astfel ca diferenta de 17.368 lei (18.684 lei -1.316 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

O societate are in evidenta o cladire, cu o valoare de intrare de 300.900 lei, cu o amortizare cumulata de 43.182,10 lei. Imobilizarea a mai fost anterior reevaluata, avand in evidenta o rezerva din reevaluare (SfC 105) de 79.897,20 lei. La sfarsitul anului 2010, cladirea este reevaluata, expertul evaluator atribuindu-i o valoare justa de 237.700 lei. Exista 2 variante de inregistrare: 1. Anularea amortizarii si inlocuirea valorii brute cu valoarea reevaluata si atunci inregistrarea este: 2812 = 212 / 43182,10 105 = 212 / 20.017,90 Din luna urmatoare amortizarea se calculeaza prin impartirea valorii ramase la nr. lunilor ramase, respectiv 237.700/luni ramase 2. Recalcularea amortizarii si a valorii brute Valoarea ramasa inainte de reevaluare = 257.717,90 (300900-43182,10, valoarea de intrare-amortizare cumulata) Valoarea reevaluata = 237.700 Se calculeaza un indice de scadere = 237.700/257.717,90 = 0.92232 Valoarea bruta recalculata = 300900*0.92232=277526,08 Amortizarea recalculata = 43182,10*0.92232= 39826,08 si inregistrarea este

42

% 2812 105

212

23.373,92 (300900-277526,08) 3.356,02 (43182,10-39826,08) 20.019.53 (23373,92-3356,02)

Reevaluarea imoblizrilor corporale reprezint tratamentul alternativ permis prevazut in OMEF 3055 /2009 dar i n IAS 16. Societile comerciale pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul exercitiului financiar, astfel ncat acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu. Reevaluarea imobilizrilor corporale se face la valoarea just de la data bilanului. Valoarea just se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesioniti calificai n evaluare, membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i international. n cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii. Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati. Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in Capital si rezerve (contul 105 Rezerve din reevaluare). Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative. Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:

43

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. in acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel: - ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau - ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. in cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:

44

a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare. Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii: a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar; c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare; d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. Reevaluarile trebuie efectuate cu o regularitate suficient de mare, astfel incat valoarea contabila a imobilizarilor corporale sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Frecventa reevaluarilor depinde, deci, de evolutia valorii juste a imobilizarilor. Astfel, in situatia in care valoarea justa se modifica semnificativ de la un exercitiu financiar la altul, sunt necesare reevaluari anuale, in caz contrar, reevaluarile efectuate la un interval de 3-5 ani pot fi mai adecvate. Rezultatul reevaluarii se determina prin compararea valorii contabile nete a activului cu valoarea justa, stabilita in urma reevaluarii. Surplusul din reevaluare, evidentiat in contul 105 Rezerve din reevaluare, se capitalizeaza prin transferul direct in rezerve, prin creditul contului 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (analitic distinct), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura ce activul este folosit de entitate. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. In consecinta, consideram ca numai sumele reflectate in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare aferente activelor vandute pot fi distribuite, nu si cele inregistrate in contul 105 Rezerve din reevaluare.

1.9. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii

45

Reglementarile contabile conforme cu directivele europene definesc atat notiunea de subventii, cat si incadrarea acestora in subventii aferente activelor si in subventiile aferente veniturilor. In general, subventiile sunt acele sume primite de la guvern, agentii guvernamentale si alte institutii similare nationale si internationale, pentru: - construirea sau achizitionarea de active imobilizate (in cazul subventiilor aferente activelor); - compensarea anumitor cheltuieli sau acoperirea unor pierderi aparute in urma unor calamitati, sau pentru a acoperi anumite cheltuieli viitoare etc (este cazul subventiilor aferente veniturilor).

In conformitate cu principiul independentei exercitiului, subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.

In contabilitatea entitatilor beneficiare, subventiile se inregistreaza cu ajutorul contului 445 Subventii, astfel: - lei Subventii aferente activelor Recunoasterea dreptului de incasare a subventiilor 445 Subventii 131 Subventii guvernamentale pentru investitii 132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii 138 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii = % Subventii aferente veniturilor 445 Subventii = % 741 Venituri din subventii de exploatare (in cazul subventiilor pentru venituri aferente perioadei curente) 472 Venituri inregistrate in avans (in cazul subventiiloor pentru venituri aferente perioadelor

46

viitoare) 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si Incasarea subventiilor 512 = 445 512 altele similare = 445 Subventii

Conturi Subventii curente la banci

Conturi curente la banci

EXEMPLU privind inregistrarea subventiilor aferente activelor

In luna iunie 2010, SC ALFA SA a primit o suma nerambursabila (subventie) in valoare de 700.000 lei, din care 466.690 lei pentru constructia unei hale de productie si 233.310 lei pentru achizitionarea de echipamente tehnologice necesare realizarii productiei.

Valoarea investitiei realizate a fost de 900.000 lei, din care: 600.000 lei reprezinta contravaloarea lucrarilor executate constructia halei de productie, lucrari executate in antrepriza; 300.000 lei reprezinta contravaloarea achizitionate de la un furnizor intern. echipamentelor pentru

tehnologice

Receptia finala a obiectivului de investitie s-a efectuat la data de 01.01.2007.

47

Durata de viata estimata a constructiei este de 40 ani, iar a utilajelor este de 10 ani. Pentru calculul amortizarii, societatea utilizeaza metoda liniara.

Inregistrarea in contabilitate:

Anul 2010

1. Recunoasterea dreptului de a incasa subventia aferenta activelor:

445 Subventii

131 Subventii guvernamentale pentru investitii

700.000

2. Inregistrarea subventiilor incasate in contul de disponibil bancar:

5121 700.000 Conturi la banci in lei

= Subventii

445

3. Inregistrarea lucrarilor executate de antreprenor in cursul anului 2010 pentru realizarea halei de productie:

231 600.000 Imobilizari corporale in curs de executie

= Furnizori de imobilizari

404

Ianuarie 2007

48

4. Receptia finala a obiectivului de investitie:

212 600.000 Constructii

= Imobilizari corporale in curs de executie

231

5. Plata antreprenorului:

404 Furnizori de imobilizari

5121 Conturi la banci in lei

600.000

6. Achizitionarea echipamentelor tehnologice si plata furnizorului:

2131 Echipamente tehnologice

404

300.000

Furnizori de imobilizari

(masini, utilaje si instalatii de lucru)

404 Furnizori de imobilizari

5121 Conturi la banci in lei

300.000

Dupa receptia finala si punerea in functiune a imobilizarilor, pe toata durata de viata a acestora se inregistreaza amortizarea lunara a lor, concomitent cu reluarea la venituri a subventiei pentru active, potrivit principiului independentei exercitiului, astfel: - lei -

Anul

Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Amortizarea constructiei Amortizarea echipamentel or

Reluarea la venituri a subventiei pentru active Aferenta constructiei Aferenta echipamentel

49

tehnologice (40 ani) (10 ani) (40ani)

or tehnologice (10 ani)

Lunar a 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 ...... ....... ....... 2045 2046 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 1250 ....... ........ ........ 1250 1250

Anual a 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000 ....... ....... ........ 15.000 15.000

Lunara 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 -

Anua la 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 30.00 0 -

Lunar 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 972,27 ...... ...... ...... 972,27 972,27

Anual 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 11667, 25 ...... ...... ...... 11667, 25 11667, 25

Lunar 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 1944,2 5 -

Anual 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 23.33 1 -

50

TOTA L

600.0 00

300. 000

466.6 90

233.3 10

7. Inregistrarea amortizarii lunare a constructiei si a tehnologice:

echipamentelor

perioada 2007 2045 = 2812 1.250 (600.000 lei/40

6811 ani/12 luni)

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

Amortizarea constructiilor

perioada 2007 2016

6811 lei/10 ani/ 12 luni)

2813

2.500 (300.000

Cheltuieli de exploatare privind de transport, amortizarea imobilizarilor

Amortizarea instalatiilor, mijloacelor animalelor si plantatiilor

8. Reluarea lunara, pe venituri, a cotei-parti din subventia pentru investitii:

perioada 2007 2045

131 (466.690lei/40 ani/12 luni) Subventii guvernamentale pentru investitii

7584 Venituri din subventii pentru investitii

972,27

perioada 2007 2016

51

131 lei/10 ani/12 luni) Subventii guvernamentale pentru investitii

7584

1.944,25

(233.310

Venituri din subventii pentru investitii

Din punct de vedere fiscal, in fiecare perioada, veniturile din subventii pentru investitii sunt impozabile, iar cheltuielile reprezentand amortizarea activelor realizate din investitii sunt deductibile fiscal. Referitor la aspectele legate de TVA, in general subventiile pentru investitii sunt acordate de catre finantator numai pentru valoarea activului fara TVA, ceea ce inseamna ca valoarea TVA de la achizitie este suportata de catre societate din fondurile sale proprii. Deductibilitatea TVA-ului de la achizitia unui activ finantat din subventii nu are legatura cu sursa de finantare.

1.10. Studiu de caz privind efectele comerciale

Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, creditele comerciale primite sau acordate in relatiile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri cum ar fi: cambii, bilete la ordin, cecuri.

Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Privite din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor - creantelor si ca instrumente de decontare.

Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terti sau incasarea creantelor.

Exemplu:

O societate comerciala livreaza pe baza de factura societatii Sidex produse finite (pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la pretul de 6.000 lei plus TVA.

52

Furnizorul accepta decontarea pe baza unui bilet la ordin intocmit de client. Dupa primirea efectului comercial, furnizorul il depune la banca si se incaseaza la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 4.000 lei.

a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului(Agap)

Livrarea produselor finite pe baza de factura:

4111 Clienti

701 Venituri din vanzarea produselor finite

6.000 lei

4111 Clienti

4427 TVA colectata

1.140 lei

Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute:

711 lei Variatia stocurilor

345 Produse finite

4.000

Acceptarea biletului la ordin:

413 lei

4111 Clienti

7.140

Efecte de primit de la clienti

53

Primirea efectului comercial si depunerea acestuia la banca oentru incasare:

5113 lei Efecte de incasat

413 Efecte de primit de la clienti

7.140

Incasarea efectului comercial la scadenta: 5121 lei Conturi la banci in lei Efecte de incasat = 5113 7.140

b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (Sidex)

Achizitionarea materialelor auxiliare:

3021 6.000 lei Materiale auxiliare

401 Furnizori

4426 1.140 lei TVA deductibila

401 Furnizori

Emiterea biletului la ordin:

401 7.140 lei Furnizori

403 Efecte de platit

54

Achitarea efectului comercial :

403 7.140 lei Efecte de platit

5121 Conturi la banci in lei

2. Audit 1. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?


O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum, pentru a informa anumite grupuri de utilizatori,interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultateleacesteia.Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensatedect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare nansamblul lor.Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare suntcondensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cusituaiile financiare n ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaiifinanciare condensate este "Situatii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exerciiul financiar nchis la data de 31 decembrie 200x".

2. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?
1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 55

4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului.

3. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare.


Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baza sau ntr-o misiune distincta. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata. Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor n legatura cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare. Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare.

4. Misiunea de examinare previzionale: caracteristici.

informaiilor

financiare

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului sa aprecieze daca: - ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile. - informatiile financiare previzionale sunt suficiente; - informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate; - informatiile financiare previzionale sunt pregatite ntr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice.

5. Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit.


Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile). Proiectiile sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

56

6. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).


Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa). Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard 3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).


1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite. n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse.

8. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).


Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.

9. Raportarea unei misiuni de compilare.


ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari 57

asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat.

3. Fiscalitate

3.1. Studiu de caz privind impozitul pe profit Societatea AMA SA prezint la 31.12.N urmtoarele informaii referitoare la cheltuielile i veniturile anului curent: Solduri finale Element
D C

58

0 601 602 605 607 613.1 613.2 623.1 623.2 624 625 626 635.1 635.2 641 645 6581 6588 663 665 666 6811.1 6811.2 6812.1 6812.2 6813 6814 6863 6868 691 TOTAL CHELTUIELI din care: Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli privind energia i apa Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli cu primele de asigurare asigurare cldire firm Cheltuieli cu primele de asigurare asigurare via asociat Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate publicitate contract Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate - protocol Cheltuieli cu transportul de bunuri i persoane Cheltuieli cu deplasri, detari i transferri 100 zile diurn* 35RON/zi Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate nedeductibile Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate - deductibile Cheltuieli cu remuneraiile personalului Cheltuieli privind asigurrile i protecia social Despgubiri, amenzi i penaliti pltite organelor de control Alte cheltuieli de exploatare fr documente justificative Pierderi din creane legate de participaii Cheltuieli din diferene de curs valutar Cheltuieli privind dobnzile Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor cldire firm Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor maina administrator neinclus pe statul de salarii Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri i cheltuieli-garanii comerciale Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri i cheltuieli altele nedeductibile Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaiunilor Cheltuieli cu impozitul pe profit TOTAL VENITURI din care:

1 3.383.100 700.000 300.000 75.000 400.000 15.000 45.000 105.000 40.000 87.000 35.000 14.000 11.900 40.000 155.000 54.200 23.000 18.000 180.000 18.000 600.000 70.000 60.000 45.000 18.000 180.000 40.000 18.000 21.000 15.000

2 4.806.000

59

701.1 701.2 704 707 708 7581 761 763 766 768 7812 7814 7863

Venituri din vnzarea produselor finite - export ncasat Venituri din vnzarea produselor finite intern Venituri din lucrri executate i servicii prestate export ncasat Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din activiti diverse Venituri din despgubiri, amenzi, penaliti comerciale Venituri din imobilizri financiare Venituri din creane imobilizate Venituri din dobnzi Alte venituri financiare Venituri din provizioane altele Venituri din ajustri pentru deprecierea activelor circulante Venituri din ajustri pentru deprecierea imobilizrilor financiare

1.450.000 850.000 300.000 600.000 150.000 45.000 1.200.000 70.000 40.000 15.000 27.000 34.000 25.000

Se mai cunosc urmtoarele informaii : Capital social = 480.000 lei ; Capital mprumutat = 1.000.000 lei ; Capital propriu = 850.000 lei ; Rezerv legal nregistrat = 10.000 lei. nainte de a stabili rezultatul contabil trebuie nchise toate cheltuielile i veniturile dup cum urmeaz : 1) Inchiderea cheltuielilor din exploatare: 121.01 % 2.546.100 601 700.000 602 300.000 605 75.000 607 400.000 613 60.000 623 145.000 624 87.000 625 35.000 626 14.000 635 51.900 641 155.000 645 54.200 6581 23.000 6588 18.000 6811 130.000 6812 63.000 6813 180.000 6814 40.000
60

691 2) Inchiderea veniturilor din exploatare. % 701 704 707 708 7581 7812 7814 121.01 Profit i pierdere - exploatare

15.000

3.456.000 2.300.000 300.000 600.000 150.000 45.000 27.000 34.000

3) nchiderea cheltuielilor financiare 121.02 % Profit i pierdere -financiare 663 665 666 6863 6868 4) nchiderea veniturilor financiare % 121.02 761 Profit i pierdere - financiare 763 766 768 7863

837.000 180.000 18.000 600.000 18.000 21.000 1.350.000 1.200.000 70.000 40.000 15.000 25.000

5) Rezultatul contabil = TOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI Rezultatul contabil = (3.456.000 2.546.100) + (1.350.000 837.000) = 909.900 + 513.000 = 1.422.900 lei Rezultatul fiscal = Rezultat contabil Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile = 1.422.900 1.286.000 + 492.312 = 629.212 lei 6) Venituri neimpozabile = 1.200.000 + 86.000 = 1.286.000 lei Venituri din dividende sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la o persoan juridic romn. (ct 761) = 1.200.000 lei Venituri din provizioane sunt neimpozabile, conform prevederilor legale deoarece reprezint venituri relizate din provizioane pentru care nu s-a acordat drept de deducere n anul anterior.(ct. 7812 +ct. 7814 + ct. 7863 ) = 27.000 + 34.000 + 25.000 = 86.000 lei. 7) Cheltuieli nedeductibile = 45.000 + 31.042 + 32.370 + 11.900 + 23.000 + 18.000 + 60.000 + 256.000 +15.000 = 492.312 lei - Cheltuieli cu asigurrile ce nu vizeaz bunurile societii Toate sumele pltite n favoarea acionarilor respectiv asociai. (ct. 613.2) = 45.000 lei

61

- Cheltuieli de protocol peste limita legal de 2%. Baza de calcul: Total venituri Total cheltuieli +Chelt cu impozitul pe profit + Chelt de protocol -Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile = 1.422.900 + 15.000 + 40.000 (1.200.000 + 86.000) + (256.000 + 18.000 + 180.000 + 40.000 + 18.000) = 447.900 lei Cheltuieli cu protocolul deductibile = 447.900 * 2% = 8.958 lei Cheltuieli cu protocolul nedeductibile 40.000 8.985 = 31.042 lei. - Cheltuieli cu diurna deductibil de 2,5 ori diurna instituiilor publice (presupunem c pentru instituiile publice cheltuiala deductibil este de 10,52/zi) Cheltuieli cu diurna deductibile: 100 zile * 26,3= 2.630 lei Cheltuieli cu diurna nedeductibile 35.000 2.630= 32.370 lei. - Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate nedeductibile (ct. 635.1) = 11.900 lei - Cheltuieli cu amenzile i penalitile (ct. 6581) = 23.000 lei. - Cheltuielile fr documente justificative (ct. 6588) = 18.000 lei. - Cheltuielile cu amortizarea -maina administratorului (ct. 6811.2) = 60.000 lei. - Cheltuieli cu dobnzile Gradul de ndatorare = Capital mprumutat/ Capital proprii = 1.000.000 /850.000 = 1,176 n aceast situaie cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile integral. - Cheltuieli cu provizioanele (ct. 6812.2 +ct.6813 + ct. 6814 + ct. 6863) = 18.000 + 180.000 + 40.000 + 18.000 = 256.000 lei - Cheltuiala cu impozitul pe profit (ct. 691) = 15.000 lei 8) Rezultatul impozabil = Rezultatul fiscal Rezerva legal Pierderea de repartizat = 730.612 10.395 = 696.547 lei - Rezerv legal 5% * (Total venituri Total cheltuieli + Cheltuiala cu impozitul pe profit Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente cheltuielilor neimpozabile), maxim 20% din capitalul social. Baza rezerv legal: 1.422.900 + 15.000 1.286.000 + 256.000 = 407.900 lei. Rezerv legal= 5%*407.900 = 20.395 lei Rezerv legal constituit 10.000 lei Rezerv legal de constituit = 20.395 10.000 = 10.395 lei. 9) Impozit pe profit datorat = Rezultat impozabil * 16%= = 629.212 * 16% = 100.673,92 lei 10) nregistrarea impozitului pe profit de pltit la bugetul de stat: 6911 = 4411 85.673,92 (100.673,92 15.000) Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit curent 11) nregistrarea repartizrii rezervei

62

129

1061

10.395 lei

Declaraia de impozit pe profit se prezint astfel:


| _____ | | | MFP | | 101 DECLARAIE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT | |_____| | Pe anul N | MINISTERUL | | FINANELOR | | PUBLICE | |_____________| ___ Declaraie rectificativ |___| Se completeaz cu X n cazul declaraiilor rectificative DATE DE IDENTIFICARE ALE PLTITORULUI ________________________________________________________________________________ ________________________ _____ _________________________ | Cod de nregistrare | | | | | | fiscal: | | R | | | |________________________| |_____| |_4|7_|_1|_8|_4|_9|_|_|_|_| ______________________________________________________________________________ | Denumire/ | | | Nume prenume | SC MINA SA | |______________|_______________________________________________________________| | Jude/Sector | | Localitate | | |______________|_____________|____________|______BUCURESTI_____________________| | Strada | | Numr | | Bloc | | Scara | | Ap. | | |________|___________________|_______|_______|______|____|_______|___|_____|___| | Cod | | Tel.:| | Fax: | | E-mail:| | | potal | | | | | | | | |________|___________________|______|______|______|______|________|____________| _____________ | Cont bancar | |_____________| BANCA Numr cont _________________________________ _________________________________ |________BCR _____________________| |___1.264.46- rol _______________| ________________________________________________________________________________ - Lei __________________________________________________________________________________ |Nr. | DENUMIRE INDICATORI | | SUME | |crt.| | | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 1.| Venituri din exploatare | 1 |3.456.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 2.| Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare | 2 |2.546.100 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 3.| Profit/pierdere din exploatare (rd. 1 - rd. 2) | 3 | 909.900 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 4.| Venituri financiare | 4 |1.350.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 5.| Cheltuieli financiare | 5 | 837.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 6.| Profit/pierdere financiar() (rd. 4 - rd. 5) | 6 | 513.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 7.| Venituri extraordinare | 7 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 8.| Cheltuieli extraordinare | 8 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 9.| Profit/pierdere extraordinar() (rd. 7 - rd. 8) | 9 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 10.| Total profit/pierdere (rd. 3 + rd. 6 + rd. 9) | 10 |1.422.900 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 11.| Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a | | | | | transpunerii sau retratrii | 11 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 12.| Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a | | | | | transpunerii sau retratrii | 12 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________|

63

| 13.| Profit/pierdere (rd. 10 + rd. 11 - rd. 12) | 13 |1.422.900 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 14.| Amortizarea deductibil fiscal | 14 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 15.| Cheltuieli cu dobnzile i diferenele de curs valutar| | | | | deductibile fiscal, care sunt reportate din perioada | | 0 | | | precedent | 15 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 16.| Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea | | | | | fondului de rezerv, n limita a 5% din profitul | | | | | contabil anual pn ce acesta va atinge 20% din | | 10.395 | | | capital | 16 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 17.| Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea | | | | | rezervelor de ctre: B.N.R., bnci, fonduri de | | 0 | | | garantare i cooperative de credit | 17 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 18.| Alte sume deductibile n limitele prevzute de | | | | | legislaia n vigoare | 18 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 19.| Total deduceri (rd. 14 la rd. 18) | 19 | 10.395 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 20.| Dividende primite de la alt persoan juridic romn | 20 |1.200.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 21.| Alte venituri neimpozabile | 21 | 86.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 22.| Total venituri neimpozabile (rd. 20 + rd. 21) | 22 |1.286.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 23.| Profit/pierdere (rd. 13 - rd. 19 - rd. 22) | 23 | 126.505 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 24.| Cheltuieli cu impozitul pe profit | 24 | 15.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 25.| Impozitul pe venitul realizat n strintate | 25 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 26.| Amenzi, confiscri, dobnzi pentru plata cu | | | | | ntrziere i penaliti de ntrziere datorate ctre | | | | | autoritile romne sau strine, altele dect cele | | 23.000 | | | prevzute n contractele comerciale ncheiate ntre | | | | | persoane rezidente | 26 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 27.| Cheltuieli de protocol care depesc limita prevzut | | | | | de lege | 27 | 31.042 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 28.| Cheltuieli de sponsorizare care depesc limita | | | | | prevzut de lege | 28 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 29.| Cheltuieli cu amortizarea contabil nedeductibil | | | | | fiscal | 29 | 60.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 30.| Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea | | | | | provizioanelor, a rezervelor peste limitele prevzute | | | | | de lege | 30 | 256.000 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 31.| Cheltuieli cu dobnzile nedeductibile fiscal, care nu | | | | | sunt reportate pentru perioada urmtoare | 31 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 32.| Cheltuieli cu dobnzile i diferenele de curs valutar| | | | | nedeductibile fiscal, care sunt reportate pentru | | 0 | | | perioada urmtoare | 32 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 33.| Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile | 33 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 34.| Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare | | | | | surs de venit | 34 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 35.| Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere | | | | | fiscal | 35 | 107.270 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 36.| Total cheltuieli nedeductibile (rd. 24 la rd. 35) | 36 | 492.312 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 37.| Total profit impozabil/pierdere nainte de reportarea | | | | | pierderii (rd. 23 + rd. 36) | 37 | 629.212 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 38.| Pierdere fiscal de recuperat din anii precedeni | 38 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 39.| Profit impozabil/pierdere (rd. 37 - rd. 38) | 39 | 629.212 | |____|_______________________________________________________|____|_______________|

64

| 40.| Total impozit pe profit, din care: | 40 | 100.673,92 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| |40.1| Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 25%|40.1| 100.673,92 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| |40.2| Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 5% |40.2| 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| |40.3| Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 6% | | | | | (12,5%) |40.3| 0| |____|_______________________________________________________|____|_______________| |40.4| Impozit de 5% pe venit n cazul contribuabililor care | | | | | desfoar activiti de natura barurilor de noapte, | | | | | cluburilor de noapte, a discotecilor i a cazinourilor|40.4| 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| |40.5| Impozit aferent profitului obinut printr-un sediu | | | | | permanent n Romnia |40.5| 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 41.| Credit fiscal, din care: | 41 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| |41.1| Credit fiscal extern |41.1| 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 42.| Impozit pe profit scutit | 42 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 43.| Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit | | | | | legislaiei n vigoare | 43 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 44.| Total credit fiscal (rd. 41 la rd. 43) | 44 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 45.| Impozit pe profit datorat (rd. 40 - rd. 44) | 45 | 100.673,92 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 46.| Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare | | | | | prin Declaraiile privind obligaiile de plat la | | 15.000 | | | bugetul de stat | 46 | | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 47.| Impozit pe profit de plat (rd. 45 - rd. 46) | 47 | 85.673,92 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| | 48.| Impozit pe profit de recuperat (rd. 46 - rd. 45) | 48 | 0 | |____|_______________________________________________________|____|_______________| ______________________________________________________________________________ | 49. Alte meniuni referitoare la calculul | | impozitului pe profit: .................... ................ | | ........................................... ................ | | ........................................... ................ | |______________________________________________________________________________| ________________________________________________________________________________ Sub sanciunile aplicate faptei de fals n acte publice, declar c datele din aceast declaraie sunt corecte i complete. Prezentul titlu de crean devine titlu executoriu, n condiiile legii. Nume, prenume .VASILE ION........... Funcia .DIRECTOR GENERAL........... _______________________ | Semntura i tampila | |_______________________|

________________________________________________________________________________ Loc rezervat organului fiscal Nr. nregistrare: ....................... Data: ............................... ________________________________________________________________________________ Cod MFP 14.13.01.04

3.2. Studiu de caz privind TVA

65

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. Regulile referitoare la taxa pe valoarea adaugata sunt stabilite de legea nr. 354/2002 din Monitorul Oficial 371 din 1 iunie 2002. In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra operatiunile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii: sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiune asimilata acestora; sa fie efectuate de persoane impozabile,

Prin persoana impozabila se intelege orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati. Institutiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publica, de aparare si siguranta statului, pe care le desfasoara in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati percep taxe, redevente, cotizatii sau onorarii. Activitatile economice sunt activitatile producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere sau asimilate. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri. Institutiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publica, de aparare si siguranta statului, pe care le desfasoara in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati percep taxe, redevente, cotizatii sau onorarii. Studiu de caz la SC AMA SRL: Cumprri: 1) n 04.03.2008 firma SC AMA SRL achiziioneaz pe baza facturii nr.3049604/04.03.2008 materiale consumabile n valoare de 105,88 lei plus TVA (anexa 4.6.). Factura este pltit prin cas.

Achiziionarea materialelor consumabile: % 3028 Alte materiale consumabile 4426 TVA deductibil Plata facturii: 401 Furnizori 2) = 5311 Casa n lei 126,00 este = 401 Furnizori 126,00 105,88 20,12

n 04.03.2008 pe baza bonului fiscal nr.36/04.03.2008 achiziionat 26 l de combustibil eurodiesel (anexa 4.7.).

66

Achiziionarea combustibilului: % 3022 Combustibili 4426 TVA deductibil Plata prin cas a bonului fiscal: 401 Furnizori 3) = 5311 Casa n lei 100,10 = 401 Furnizori 100,10 84,12 15,98

n 06.03.2008 societatea primete facturile la rata nr.41/034431 leasing: factura nr.11689369/06.03.2008 de la SC Porsche Leasing Romania IFN SA, reprezentnd capitalul i dobnda i factura nr.71639896/06.03.2008, emis de Porsche Broker de Asigurare SRL, reprezentnd asigurarea. Amndou facturi vor fi pltite prin banc.

Primirea facturii nr.11689369/06.03.2008, reprezentnd capitalul i dobnda (dobnda este scutit de tax cu drept de deducere) (anexa 4.8.): % = 167 Alte mprumuturi i datorii 555,25 asimilate 1687 Dobnzi aferente altor 122,26 mrumuturi i datorii asimilate 4426 TVA deductibil 105,50 Primirea facturii nr.71639896/06.03.2008, reprezentnd asigurarea (aceast operaiune este scutit fr drep de deducere) (anexa 4.9.): 613 Cheltuieli cu primele de asigurare Plata facturilor cu ordin de plat: 404 Furnizori de imobilizri 4) = 5121 Conturi la bnci n lei 962,50 = 404 Furnizori de imobilizri 179,49 404 Furnizori de imobilizri 783,01

n data de 21.03.2008 societatea achiziioneaz cu factura nr.565/21.03.2008 cherestea de la furnizori, operaiune cu taxare invers (anexa 4.10.) = 401 Furnizori

301 Materii prime 98,82 Concomitent: 4426 TVA deductibil 18,78

4427 TVA colectat

67

n data de 27.03.2008 societatea achiziioneaz de la un furnizor din Ungaria materii prime n valoare de 13.998,75 euro (anexa 4.11.). La data achiziii cursul a fost 1 euro = 3,7104 lei. 13998,75 euro x 3,7104 lei = 51.940,96 lei 51940,96 lei x 19% = 9.868,78 lei 5) 301 Materii prime 51.940,96 Concomitent: 4426 TVA deductibil 9.868,78 6) = 4427 TVA colectat = 401 Furnizori

n data de 31.03.2008 societatea achiziioneaz mrfuri n valoare de 136,92 lei plus TVA. Mrfurile sunt evaluate la preul de vnzare cu amnuntul la 216,00 lei, TVA inclus (anexa 4.12.). = 401 Furnizori

Achiziionarea mrfurilor: % 162,93 371 Mrfuri 136,92 4426 TVA deductibil 26,01

Adaosul comercial aferent mrfurilor intrate: 371 Mrfuri 44,59 = 378 Diferene de pre la

mrfuri TVA neexigibil aferent mrfurilor intrate (136,92 + 44,59)x19% = 34,49 371 Mrfuri = 4428 TVA neexigibil

34,49 7) n data de 24.03.2008 societatea primete mrfuri pe baza avizului de nsoire a mrfii nr.2189922/24.03.2008 n valoare de 443,68 lei. Valoarea mrfurilor la pre de vnzare cu amnuntul este 608,00 lei, TVA inclus.

La 31.03.2008 sosete factura pentru aviz. Achiziia mrfurilor pe baz de aviz (anexa 4.13.): % 527,98 371 Mrfuri 443,68 84,30 Adaosul comercial aferent mrfurilor intrate: 4428 TVA neexigibil nesosite = 408 Furnizori facturi

68

371 Mrfuri 67,24

378 Diferene de pre la mrfuri

TVA neexigibil aferent mrfurilor intrate (443,68 + 67,24)x19% = 97,08 371 Mrfuri 97,08 Primirea facturii (anexa 4.14.): 408 Furnizori facturi 527,98 nesosite 4426 TVA deductibil 84,30 Vnzri i prestri de servicii: n 19.03.2007 SC AMA SRL livreaz unei societi din Germania mrfuri n valoare de 3.630 euro. La data facturrii cursul euro a fost 1 euro = 3,6531 lei. Beneficiarul comunic societii codul su din Germania. Factura invoice se ntocmete n valut (anexa 4.15.), iar pe factura ntocmit n lei se va scrie taxare invers scutit cu drept de deducere (anexa 4.16.). 3.630 euro x 3,6531 lei = 13.260,75 lei 1) Livrarea mrfurilor: 4111 Clieni 13.260,75 2) = 707 Venituri din vnzarea = 4427 TVA neexigibil = 401 Furnizori = 4428 TVA neexigibil

mrfurilor n 19.03.2008 societatea ncaseaz de la o firm din Romnia un de avans de 10.000 lei plus TVA (anexa 4.17.). ntocmirea facturii n momentul primirii avansului: 5121 Coturi la bnci n lei 11.900,00 1.900,00 3) n 19.03.2008 societate ntocmete pentru o firm din Romnia o factur pentru lucrri de construcii n valoare de 19.549,99 lei plus TVA (anexa 4.18.). Conform contractului, garania de bun execuie este de 6% i se reine din contravaloarea lucrrilor, pe factur. n luna martie se va ncheia i Procesul verbal de recepie. = % 419 Clieni creditori 4427 TVA colectat 10.000,00

ntocmirea facturii:

69

4111 Clieni 23.264,48

% 704 Venituri din lucrri 19.549,99 executate i servicii prestate 4427 TVA colectat

3.714,49 Reinerea garaniei de bun execuie: valoarea garaniei, inclusiv TVA: 23.264,48 x 6% = 1.395,87 lei TVA aferent garaniei: 1.395,87 x 19% = 265,22 lei 4111 Clieni 4428 TVA neexigibil 265,22

2678 Alte creane imobilizate = 1.395,87 4427 TVA colectat =

Regularizarea TVA aferent garaniei, n momentul ncheierii Procesuluiverbal de recepie: 4428 TVA neexigibil 265,22 = 4427 TVA colectat

ncasarea creanei, inclusiv al garaniei: 5121 Conturi la bnci n lei 23.264,48 21.868,61 1.395,87 4) = % 4111 Clieni 2678 Alte creane imobilizate n luna martie SC AMA SRL a vndut cu plata n numerar mrfuri la pre cu amnuntul n valoare de 13.034,65 lei, TVA inclus. Mrfurile vndute vor fi scoase din gestiune.

Vnzarea mrfurilor: totalul sumei ncasate n numerar: 13.034,65 lei TVA colectat se determin pe baza cotei de TVA recalculate: 13.034,65 x 19 : 119 = 2.081,16 venituri din vnzarea mrfurilor: 13.034,65 2.081,16 = 10.953,49 5311 Casa n lei 13.034,65 10.953,49 2.081,16 Descrcarea gestiunii mrfurilor vndute: = % 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 TVA colectat

70

% = 13.034,65 607 Cheltuieli privind mrfurile 8.719,14 378 Diferene de pre la mrfuri 2.234,35 4428 TVA neexigibil 2.081,16 Decontul de TVA

371 Mrfuri

La sfritul lunii soldurile conturilor 4426 TVA deductibil i 4427 TVA colectat se vor prezenta astfel: Sd4426 = 16.087,89 lei i Sc4427 = 22.354,67 lei. Se va rotunji TVA-ul colectat i TVA-ul deductibil i se va face regularizarea. La 01.03.2008 contul 4424 TVA de recuperat avea sold debitor 9.034 lei. Rotunjire cont 4426 TVA colectat: 4426 TVA deductibil 0,11 n curs de calificare Rotunjire cont 4426 TVA deductibil: 473 Decontri din operaii n 0,33 curs de calificare Decont TVA: 4427 TVA colectat 22.355,00 16.088,00 6.267,00 Regularizare cont 4423 TVA de plat 4423 TVA de plat = 4424 TVA de recuperat 6.267,00 = % 4426 TVA deductibil 4423 TVA de plat = 4427 TVA colectat = 473 Decontri din operaii

n luna martie 2008 TVA deductibil aferent mrfurilor a fost 2.916 lei n ponderea de 18,13% din total TVA deductibil, iar ponderea TVA-ului deductibil aferent nevoilor firmei a fost de 81,87% din total TVA, adic 13.172 lei.

3.3.

Studiu de caz privind accizele

71

Accizele reprezint taxe speciale de consumaie care fac parte din categoria impozitelor indirecte aplicate att asupra unor mrfuri provenind din import, ct i asupra unor mrfuri din producia intern. Accizele sunt aezate asupra unor poduse considerate a fi de lux sau asupra unor produse ce se consum n cantiti mari i care nu pot fi nlocuite de ctre consumatori cu altele asemenea (exemple: alcool, vin, bere, produse din tutun, produse petroliere, cafea, bijuterii din aur sau platin, parfumuri, autoturisme, etc). n funcie de forma de exprimare deosebim: accize ad valorem presupun utilizarea unei cote procentuale definite care se implic asupra bazei de impozitare; accize specifice sunt stabilite n sum fix pe unitatea de msur a produselor impozitate; accize compuse (mixte). Observaie: n cazul produselor importate, acciza se aplic la valoarea mrfii dup vmuire.

Studiu de caz Un agent economic din ara noastr produce bauturi alcoolice pe care le vinde mai departe catre diverse societati. Pentru luna august 2010, producatorul are un contract de vanzare pentru o cantitate de 1000 l bauturi spirtoase. Elementele acestei tranzactii sunt: - Costul de productie 20.000 LEI - Acciza aferenta 4.000 LEI - Pretul negociat de vanzare fara TVA (cuprinde si acciza) 32.000 LEI 1.In factura intocmita se evidentiaza:

72

Venitul din vanzarea produselor 28.000 (32.000 4.000) Acciza 4.000 Fondul pentru sanatate publica determinat prin aplicarea unei cote de 2% la veniturile realizate din productia de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice, dupa deducerea accizelor si a tva [(32.000 4.000) x 2%] 560 TVA 6.186 calculat asupra venitului din vanzarea produselor, inclusiv acciza + fond 2% [(32.000+560) x 19%] 2.Tratamentul contabil Obtinerea bauturii spirtoase la costul de productie de 20.000 lei:

6% = 2%,3%,4%,5% 20.000 345 Produse finite = 711 Venituri din variatia stocurilor 20.000

Evidentierea vanzarii produselor spirtoase: 4111 = 701 % 38.746 28.000

Clienti

Venituri din vanzarea produselor finite 446/Acciza 4.000

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447/Fd.2% 560

Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate

73

4427 TVA colectata Descarcarea gestiunii cu produsele spirtoase vandute: 711 = 345

6.186

20.000

Venituri din variatia stocurilor Produse finite Plata accizei si a fondului special: % 446/Acciza 4.000 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447/Fd.2% Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate 560 = 5121 Conturi la banci in lei 4.560

74

4. Expertiza 4.1. Incompatibiliti n exercitarea profesiei.


Atat O.G. 65/1994 actualizata cat si regulamentul de organizare si functionare si Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania se refera la situatiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil de bazeaza in conduita sa pe mai multe principii: 1- Integritatea Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale. 2- Obiectivitatea Profesionistul contabil trebuie s fie impartial si nu trebuie s admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de ctre altii in privinta inclcrii obiectivitatii. 3- Competenta profesionala si bunavointa Profesionistul contabil trebuie s indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii. 4- Confidentialitatea Profesionistul contiabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobndite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie s utilizeze sau s divulge aceste informatii fr autorizare clara si expresa sau numai dac exista un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru. 5- Profesionalism - Comportamentul profesional Profesionistul contabil trebuie s actioneze intr-o manier conform cu buna reputatie a profesiei si s se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor 75

responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg. 6- Respectarea normelor tehnice si profesionale Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta (dupa curn se va vedea in Sectiunea 8 de mai jos). In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari - Legislatia relevant Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei

4.2. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.


Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurndu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau ntretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului : -evaluarea riscurilor, -verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si -aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale. Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract. De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli. Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.

4.3. Care sunt rspunderile experilor contabili?


Rspunderile experilor contabili:

76

Experii contabili rspund, n exercitarea profesiei, administrativ, civil i penal, dup caz, potrivit legii.

disciplinar,

Raspunderea disciplinara este generata de fapte savrsite cu vinovatie n ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita discreditabila sau dezonoranta.

Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, n raport cu gravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea n miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este n sarcina Comisiilor de disciplina de pe lnga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, n conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de disciplina de pe lnga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia. Investigatiile asupra unor abateri disciplinare sunt generate n principal de plngeri formulate n scris, structurilor centrale si locale ale Corpului revenindu-le obligatia de a lua n consideratie toate plngerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de CECCAR sau de catre o entitate administrativa fara sa fie facuta o plngere. Este obligatorie nstiintarea membrului mpotriva caruia se face plngere , precum si cel care a facut plngerea. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta.

Abaterile n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savrsita de un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta n structurile alese si functionale, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara.

Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte:

77

a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului; b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz; i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala; k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul sau cu tertii; l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fost consultati; m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti; n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului.

78

Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea ncalcarii si cu consecintele acesteia.

5. Evaluare 5.1. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente n vederea determinrii Activului net contabil corectat.
Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evalueaz astfel: - atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Stocurile se evalueaz dup separarea celor fr micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva

5.2. Indicati cteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate beneficiar (metode de randament).
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici;

79

C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic

In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. Patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilan pentru determinarea capacitii beneficiare: - amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; - salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; - stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; - profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor

5.3. Prezentati semnificatia superprofitului plecare n dimensionarea goodwill-ului.

punct

de

Superprofitul este diferena dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul ntreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC. Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare Influeneaz valoarea ntreprinderii in sensul creterii. Evaluarea goodwill-ului pornete de la cuantificarea superprofitului pe care l poate genera o afacere. Acesta reprezint capacitatea ntreprinderii de a genera un profit superior sectorului de activitate cruia i aparine. Se presupune c nu exist superprofit - i deci goodwill dect dac rentabilitatea capitalurilor investite n ntreprindere este mai mare dect cea care s-ar obine plasnd pe pia aceleai capitaluri. Problema care trebuie rezolvat mai departe este definirea coninutului sau modului de calcul a celor doi termeni ai formulei.

80

Rentabilitatea capitalurilor investite n ntreprindere, RCI, mbrac forma beneficiilor ateptate din afacerea evaluat. Se pot utiliza: - rezultatul curent - rezultatul net contabil influenat cu amortizarea economic - profitul (rezultatul) operaional (de exploatare) dup impozitare. Acesta este inclus ntr-o formul de determinare a superprofitului i de aici a valorii afacerii. Modelul de evaluare, denumit VEA (valoare economic adugat), este prezentat n lucrarea economistului american G.B. Stewart . n ceea ce privete costul capitalurilor investite, CCI, este dat, pe de o parte, de mrimea capitalurilor investite, iar pe de alt parte, de rentabilitatea pieii unde acestea s-ar fi putut fructifica dac nu ar fi fost investite n acea afacere. Accepiuni privind capitalurile investite, CI: - activele identificabile evaluate la valoarea de pia - activul net contabil corectat - activele imobilizate i din nevoia de fond de rulment, evaluate la valori nete (dup deducerea amortizrilor i provizioanelor pentru depreciere) sau la valori brute. Acelai coninut l au capitalurile investite din formula VEA (valorea economic adugat). Odat aleas forma pe care s o mbrace capitalurile investite, va trebui s se opteze pentru o anumit form a ratei rentabilitii, i, care s se aplice capitalurilor investite, sugernd astfel costul lor de oportunitate. Rata de rentabilitate poate fi reprezentat de: rata medie a dobnzii bancare, rata dobnzii la creditele pe termen mediu, rata dobnzii la plasamentele fr risc. n formula VEA se utilizeaz costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) (al capitalurilor proprii, respectiv al creditelor) determinat ca o medie ponderat.

5.4. Prezentati ntreprinderi.

semnificatia

badwill-ului

aferent

unei

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

5.5. Dati cteva exemple privind ntreprinderi n stare de dificultate.

cauzele

intrrii

unei

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua criterii esentiale : 1.Criteriul juridic : intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei proceduri judiciare 2.Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente . Aceasta dificultate poate fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau structurala , cand fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea. O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele caracteristici : 1. Existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ; 81

2. Importanta credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si investitiilor; 3. Imprumuturi importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor; 4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale; 5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari pentru investitiile indispensabile pentru supravietuirea intreprinderii; 6. Falimentul unor furnizori sau clienti importanti; 7. Persiatenta unei proaste gestionari; 8. Transferul sau demisia conducatorilor.

6. Doctrina 6.1. Despre profesionale. respectarea standardelor i normelor

Profesionistul contabil trebuie sa-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grija i abilitate instruciunile clientului sau patronului n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i, n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independenta Respectul fata de normele tehnice si profesionale presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa urmareasca cu grija si competenta instructiunile clientului sau sau angajatorului sau, n masura n care acestea sunt compatibile cu exigentele de integritate, obiectivitate, iar n cazul profesionistilor liberali, de independenta. ntre altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si profesionale publicate de: IFAC (Standardele Internationale de Audit); IASCF (Standardele Internationale de Raportare Financiara); C.E.C.C.A.R.,organismul profesional membru IFAC legislatia n vigoare.

6.2. Explicai conceptul i tipurile de independen.


Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate n expertiza, evitnd orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o 82

constrngere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea. Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta n cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre organele n drept si relativa n cazul expertilor contabili recomandati de parti sau n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenta absoluta deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Independenta relativa deriva doar din reglementarile profesiei contabile mai restrictive dect cele din reglementarea generala. La primirea fiecarei lucrari de expertiza contabila expertul contabil parcurge un examen de independenta si completeaza declaratia de independenta care nsoteste lucrarea depusa la Corp n vederea efectuarii auditului de calitate. Independenta reprezint un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaz publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independena implic: -Independena de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fr a fi afectat de influene care compromit judecata profesional i care permite individului s acioneze cu integritate, s-i exercite obiectivitatea i scepticismul profesional. -Independena n aparen (de fapt). Evitarea faptelor i a situaiilor care sunt att de importante nct o ter parte informat i rezonabil, care cunoate toate informaiile relevante, inclusiv msurile de protecie aplicate, ar concluziona n mod rezonabil c integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise.

6.3. Ameninri la adresa independenei.


n activitatea practica se pot manifesta un ansamblu de circumstante sau asocieri de circumstante generatoare de amenintari la adresa conformitatii cu principiul independentei. Natura acestora si masurile de protectie cele mai adecvate sunt specifice fiecarei misiuni si combinatiilor pe care le genereaza asemanator unor modele matematice. n functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari: a1) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci cnd profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar[2] sau de alt gen; a2) Amenintarea generata de autoexaminare ( autocontrol ) poate aparea atunci cnd un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament; a3) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci cnd un profesionist contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pna la un punct n care obiectivitatea sa poata fi compromisa; a4) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci cnd, n virtutea unei relatii strnse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti; a5) Amenintarea generata de intimidare poate aparea atunci cnd un profesionist contabil poate fi mpiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse. Pentru evitarea constrngerilor cu efecte nefavorabile asupra statutului expertului contabil si imaginii profesiei contabile , se adopta masuri de protectie.

83

6.4. Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.


Categorii de masuri: 1-Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari Demersuri: a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea n profesie; b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua c)-reglementari de guvernare corporativa; d)-standarde profesionale; e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara; f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte mputernicita prin lege; g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un organism de reglementare , care i mputerniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica; h)-o obligatie explicita de a raporta ncalcari ale prevederilor etice; i)-etc. 2-Masuri de protectie n mediul de munca Demersuri: a)-existenta unor proceduri interne; b)-informari catre organele ierarhic superioare; c)-consiliere din partea organismului profesional; d)-consultarea unui specialist n probleme juridice; e)-demisie ; f)-etc.

7. Administrare si Lichidare 7.1. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale

Legea nr 31/1990 reglementeaza procedura lichidarii societatilor comerciale la titlul 7 capitolul 1-dispozitii generale, capitolul 2 lichidarea societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, capitolul 3 lichidarea societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. Asociaii unei societati comerciale au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: 1 Construcii 30.000 lei 2 Amortizarea construciilor 20.000 lei 3 Echipamente tehnologice 15.000 lei 4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei 5 Materii prime 3.000 lei 6 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei 7 Clieni 2000 lei 8 Clieni inceri 700 lei 9 Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei

84

10 11 12 13 14

Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari Elemente de active Imob corporale Amortizarea imob corp Valoarea neamortizata Materii prime Aj deprec materii prime Val neta mat prime Clienti Clienti incerti Aj deprecieri client Valoarea neta Banca Total active a) Inregistari aferente lichidarii Vanzare imobilizari corporale: Vanzare constructie 461 = % 13.090 7583 11.000 4427 2.090 Incasare constructie 5121 = 461 13.090 85 Valori 45.000 30.000 15.000 3.000 500 2.500 2.000 700 400 2.300 1.300 21.100 Elemente de passive Cap sub si varsat Reserve legale Total Cproprii Provizioane Furnizori Valori 11.000 1.850 12.850 1.250 7.000

Total pasiv

21.100

Descarcare gestiune % = 212 30.000 2812 20.000 6583 10.000 Vanzare echip tehnologic 461 = % 8.330 7583 7.000 4427 1.330 Incas cv echip 5121 = 461 8.330

Scoatere din gestiune % = 2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000 Vz materii prime: Trecere materii prime la marfuri 371 = 301 3.000 Vz materii prime 4111 = % 3.392 707 2.850 4427 542 Incasare cv materii prime 5121 = 4111 3.392 Descarcare gestiune 607 = 371 3.000

Anulare ajustare materii prime 391 =7814 500 Incasare client/scot acordat % = 4111 2.000 5121 1.900 667 100 Incasare client incerti 5121 = 4118 350 Trecere la ch client incerti neincasati 654 = 4118 350 Anulare ajustare client 491 = 7814 400 Plata furnizori 404 = % 5121 7.000 6.650

86

767 Anulare provizion 151 = 7812

350 1.250

Inregistrarea chelt de lichidare 628 = 5121 900 Inchidere ct TVA 4427 = 4423 3.962 Plata TVA 4423 = 5121 3.962

Inchidere ct de venituri 7xx = 121 23.350 Inchidere ct cheltuieli 121 = 6xx 19.350 Calcul impozit pe profit datorat (23.350 19.350)*16% = 640 691 = 441 640 Inchidere ct cheltuieli 691 = 121 640 Plata impozit pe profit 441 = 121 640

b) Bilant inainte de efectuarea partajului Elem active Ct la banci Valori 16.210 Elem pasiv Cap soc Reserve legale Total cap proprii Profit din lichidare Total passive Valori 11.000 1.850 12.850 3.360 16.210

Total active

16.210

c) Inregistari contabile aferente partaj Rambursare cap social catre asoc 1012 = 456 11.000 Plata cap soc catre asociati 456 = 5121 11.000 Decontare reserve legale catre asoc 1061 = 456 1.850 Impozit pe profit af reserve legale

87

456 = 441

296

Plata impozit profit reserve legale 441 = 5121 296 Decontarea profitului din lichidare 121 = 456 3.360 Impozit pe dividend ( 1.850 296 = 1.554 + 3.360 = 4914 * 16%) = 786 456 = 446 786 Plata dividend 456 = 5121 4.128

Situatia conturilor dupa partaj D 11.000 296 786 4.128 16.210 D 16.210 296 786 4.128 16.210 456 C 11.000 1.850 3.360 16.210 5121 C 11.000

16.210

8. Analiza si diagnostic 8.1. Studiu de caz privind analiza ratelor de rentabilitate formule si interpretare
msoar

Att ratele de profitabilitate ct i ratele de rentabilitate performanele firmei, exist ns diferene ntre cele dou concepte:

ratele de rentabilitate reprezint un factor de intercondiionare, o cauz pentru ratele de profitabilitate; avnd n vedere cele de mai sus, ratele de rentabilitate se situeaz n avalul ratelor de profitabilitate, fiind incluse n sistemul general de rate ce exprim profitabilitatea unei activiti.

Raionamentul financiar care susine deciziile de investiii i de finanare are n vedere noiunile de rentabilitate i risc . Situaia unei ntreprinderi va fi considerat satisfctoare, dac rentabilitate oferit acionarilor compenseaz riscul pe care ei i-l asum, sub toate dimensiunile acestuia (de exploatare, financiar i de faliment).

88

Rata rentabilitatii, ca indicator de performanta, poate avea mai multe forme de exprimare, n functie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obtinute (profitul, EBE sau alti indicatori partiali ai rentabilitatii) la un indicator de flux global al activitatii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adaugata) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obtinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). Dupa criteriul functional, ratele rentabilitatii se pot clasifica n: rate rate rate rate ale ale ale ale rentabilitatii rentabilitatii rentabilitatii rentabilitatii economice; financiare; resurselor consumate; veniturilor.

Rata rentabilitii comerciale exprim corelaia dintre profitul total aferent vnzrilor i cifra de afaceri, dnd expresie politicii comerciale a ntreprinderii. , rezultatul poate fi profitul aferent cifrei de afaceri nete, profit operaional sau profit net. Majoritatea autorilor consider c ordinea n care acioneaz factorii asupra ratei rentabilitii comerciale este urmtoarea: structura cifrei de afaceri pe produse; preul de vnzare pe produs, fr TVA; costul complet unitar. Rata rentabilitii resurselor consumate. Evidenierea consumurilor de resurse se realizeaz n conturile de cheltuieli. Eficiena acestor consumuri se poate aprecia n raport cu rezultatele obinute, pe baza ratei rentabilitii resurselor consumate, cunoscut i sub denumirea de rata rentabilitii costurilor. Prin definiie, rata rentabilitii resurselor consumate reflect raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri i costurile totale aferente vnzrilor:

Pr profitul din exploatare; Ch cheltuieli din exploatare; Factorii direci de influen asupra modificrii ratei rentabilitii resurselor consumate sunt: structura cifrei de afaceri pe produse; costurile complete unitare; preurile de vnzare.

89

n literatura de specialitate exist opinii potrivit crora nivelul optim al ratei rentabilitii resurselor consumate se situeaz n intervalul 9% - 15%. Rata rentabilitii economice Rata rentabilitii economice reflect raportul dintre un rezultat economic i mijloacele economice angajate pentru obinerea acestuia. Avantajele induse de rata rentabilitii economice n cmpul analitic se datoreaz faptului c ea este independent de structura financiar, politica fiscal a statului prin care se impoziteaz profitul, precum i de elementele excepionale.

utilizarea rezultatului exploatrii va determina o rat independent att de politica fiscal i de structura capitalurilor (politica de finanare), ct i de fluxurile extraordinare;

daca rata rentabilitii economice va fi construit pe baza excedentului brut al exploatrii , va fi independent i de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lng elementele menionate anterior.

folosirea profitului brut, variant mai puin uzitat, este util managerilor ntreprinderii i va determina un nivel mai ridicat al ratei, n msura n care celelalte doua activiti (financiar i extraordinar) aduc profit.

Rata rentabilitii financiare Aceasta permite aprecierea eficienei investiiilor de capital ale acionarilor i oportunitatea meninerii acestora, calculndu-se ca raport ntre rezultatul net al exerciiului financiar i capitalul propriu:

Aceast rat constituie un indicator relevant n aprecierea poziiei ntreprinderii pe pia. O remunerare n cretere a capitalurilor investite asigur: un acces facil la resurse financiare datorit ncrederii proprietarilor actuali de a reinvesti n ntreprindere i a potenialilor investitori;

90

capacitatea de dezvoltare. Studiu de caz:

Descriere Societate: SC CAR SPARE PARTS SRL este cel mai important distribuitor de scule si echipamente pentru service-uri auto din Romania. In decurs de numai 10 ani, am castigat experienta necesara desfasurarii activitatii la nivelul standardelor internationale impuse de producator, castigand astfel o mare parte din piata echipamentelor pentru service auto. Este o societate cu capital integral privat, aparuta pe piata romaneasca din anul 1998. Intr-un timp foarte scurt, CAR SPARE PARTS a incheiat contracte cu un numar impresionant de firme de prima mana pe piata romaneasca. Tip activitate: Comerciant. Obiectivul de activitate al societii: 511 Activiti n comer. 5111 Activitati de intermediere in comertul cu ridicata.Intermedieri in comert cu materii prime agricole,animale vii,materii prime, textile si cu semiproduse.Cu alte produse neclasificate in alt parte,efectuate pe baza de plata sau contract. Forma juridic a societii este de societate cu rspundere limitat, conform dispoziiilor Legii nr.31/1990, modificat prin Ordonana Guvernului Romniei nr.32/1997 i aprobat prin Legea nr.195/1997. Elemente de identificare Denumire SC CAR SPARE PARTS SRL Sediu : Sos. Colentina, Nr. 2C, Bl. 4, Sc. B, Et. 4, Ap. 63, Sector 2, 021172 Bucuresti Activitatea principala : comercializarea de scule si echipamente pentru service-uri auto din Romania. Cod unic de nregistrare : RO 2413925R; Atribut fiscal : RO 2413925; Numr de ordine n registrul comerului : J40/5737/1998 Capitalul social subscris i vrsat este 200 RON

Cifra de afaceri : 13.605.885 lei Directorul General al societatii: Ionescu Eugen Director Economic : Simon Marian Administrator: Andrei Constantin Numrul mediu de angajai : 23

Societatea prezinta urmatoarele solduri intermediare de gestiune:

91

Indicatori Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute Marja comerciala Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Variatia in minus sau reducerea stocurilor Productia exercitiului Cheltuieli cu materii prime Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (apa, energie) Cheltuieli privind prestatiile externe Consumul de la terti Valoarea adaugata Subventii de exploatare Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Rezultatul brut de exploatare (excedent/deficit) Alte venituri din exploatare Preluari din ajustari si provizioane Alte chltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizari, provizioane si ajustari Rezultatul exploatarii (excedent/deficit) Venituri financiare total Cheltuieli financiare total Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozitul pe profit Rezultatul net

2007 16,489,562 12,600,675 3,888,887 731,708 0 0 0 731,708 273,202 61,659 33,937 1,610,482 1,979,280 2,641,315 0 48,420 797,550 1,795,345 46,651 0 123,141 295,502 1,423,353 381,456 977,093 827,716 0 0 143,646 684,070

2008 14,148,294 10,814,474 3,333,820 629,183 0 0 0 629,183 554,759 107,916 24,089 2,022,792 2,709,556 1,253,447 0 210,763 1,105,838 -63,154 8,089,534 0 1,405,241 298,802 6,322,337 1,345,944 1,354,819 6,313,462 0 0 1,156,472 5,156,990

2009 12,690,704 9,633,451 3,057,253 915,181 0 0 0 915,181 638,524 145,545 35,035 1,652,345 2,471,449 1,500,985 0 61,238 1,022,721 417,026 48,137 0 120,158 235,591 109,414 150,149 1,318,855 -1,059,292 0 0 14,667 -1,073,959

Analiza ratelor de rentabilitate

92

Indicatori Rata rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii resurselor consumate Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii financiare Cifra de afaceri Cheltuieli din exploatare EBE Rezultatul exploatarii Rezultatul net Active Capitaluri proprii

Formula Rezultat din exploatare (Profit net)/ Cifra de afaceri *100 Rezultat din exploatare/ cheltuieli din exploatare 100 Reultat din exploatare/ Active *100 Pf net/ Capitaluri proprii *100

2007

2008 42.783602 37

2009 0.8041667 26

8.265087302

8.983223777

38.213729 69 91.052134 72 90.990976 05 14,777,477 .00 16,544,674 .00 -63,154 6,322,337 5,156,990 6,943,645. 00 5,667,584. 00

0.8078048 48 2.1597211 43 29.885282 33 13,605,885 .00 13,544,608 .00 417,026 109,414 -1,073,959 5,066,117. 00 3,593,605. 00

61.19776853

58.23636778 17,221,270.00 15,844,568.00 1,795,345 1,423,353 684,070 2,325,825.00 1,174,644.00

Rata rentabilitii economice evideniaz eficiena capitalurilor investite i trebuie s fie superioare ratei inflaiei. n cazul nostru cea mai favorabil situaie este prezent n anul 2008, unde rata rentabiliii atinge 42,78 %, an n care societatea a dat dovad de maxim eficien. O cretere a acestora reflect un management eficient al resurselor controlate de entitate cu implicaii asupra creterii viitoare de valoare a entitii. Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima eficienta utilizarii capitalului propriu sau permanent al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitatii financiare prezinta o importanta deosebita, n primul rnd, pentru actionari, care apreciaza, n functie de nivelul acesteia, daca investitia lor este justificata si daca vor continua sa sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite. Att pentru anul 2007 ct i pentru anul 2008 rata de rentabilitate finaciar este considerat satisfctoare nregistrnd valori de peste 50 %. Pentru anul 2009, ns,

93

societatea nu a utilizat n mod eficient capitalul propriu avnd pierderi semnificative. Acest lucru influeneaz factorii de decizie. Este de remarcat ca o crestere a rentabilitatii financiare poate fi obtinuta, n anumite conditii, prin cresterea ndatorarii. Contractarea de credite poate determina o crestere a rentabilitatii capitalurilor investite de proprietari. Deficiene ale ratei de rentabilitate economic i financiar dac se utilizeaz costul contabil istoric, capitalul utilizat este subevaluat; subevaluarea capitalului i supraevaluarea profitului, ca efecte cumulate ale costului contabil istoric, duce la o supraevaluare a ratelor de rentabilitate; la ntreprinderi difer gradul de capitalizare a activelor necorporale; o posibilitate n nlturarea acestei deficiene ar presupune ignorarea oricrei includeri de goodwill (fond de comer), mrci i altele de aceste gen n activele imobilizate; determinarea descoperirilor de cont poate fi dificil. Pentru anumite ntreprinderi, descoperirile de cont reprezint o caracteristic continu a aranjamentelor lor financiare; descoperirile de cont ar trebui s fie prezentate sub form de datorii curente.

n concluzie, societatea analizat, SC CAR SPARE PARTS S.R.L a desfurat o activitate cu un grad crescut de rentabilitate economic i financiar n anii 2007 i 2008. Pentru anul 2009 se constat o situaie nefavorabil care se datoreaz scderii cifrei de afaceri de la exerciiul financiar aferent anului 2008 la cel din 2009, mai rapid dect cheltuielile de exploatare aferente aceleiai perioade. Pentru anul 2008 societatea a avut o activitate remarcabil, reuind s aduc profitul la un nivel de aproape 10 ori mai mare ca n anul precedent.

8.2. Studiu de caz privind tabloul fluxurilor de trezorerie


Denumirea entitii SC MIRA SRL Sediul entitii Str. Florilor, Nr. 1, Bacu, Jud. Bacu, Cod postal 5475, Telefon 0234/374232 Numr de inmatriculare la Registrul Comerului J04/765/2001 Cod Unic de Identificare RO 14317565 Tipul activitii desfurate Intermedieri in comerul cu combustibili Numr mediu de salariai - 100

Alte informaii:

94

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Majorarea capitalului s-a realizat n totalitate prin aport n numerar; n cursul exerciiului, s-a vndut 1 utilaj, pre de vnzare 10.500 lei; Valoarea de nregistrare n contabilitate a utilajului 12.000 lei, amortizarea n n cursul exerciiului 2010, s-a rambursat un credit bancar pe termen lung de n cursul exerciiului, s-au ncasat 26.000 lei; Au fost pltii 26.000 lei prin leasing financiar din valoarea total a utilajelor

momentul vnzrii 3.000 lei; 90.000 lei;

achiziionate.

Determinarea variaiei lichiditilor Informaiile furnizate de bilan pun n eviden o diminuare a disponibilitilor: (10.068-18.150= -8.082 lei).

Determinarea fluxului angajat de activitatea de exploatare prin metoda indirect: Conform acestei metode, beneficiul naintea elementelor extraordinare si a impozitului pe profit: 6.450 lei trebuie pus n coresponden cu toate operaiile specifice activitii de exploatare. -Rezultatul cesiunii de imobilizri = -1.500 lei: -venituri din cedarea activelor = 10.500 lei -cheltuieli din cedarea activelor =valoarea de nregistrare n contabilitate a activului cedat amortizarea n momentul vnzrii =9.000 lei; -Creterea cheltuielilor cu amortizrile i provizioanele: cum aceste cheltuieli nu afecteaz lichiditile, trebuie adugate la beneficiul net in vederea determinrii ncasrilor nete; -Creterea soldurilor conturilor de creane-clieni: deoarece creanele-clieni au crescut, aceasta nseamn c ncasrile sunt mai mari dect veniturile nregistrate pe baza contabilitii de angajamente. Din aceast cauz beneficiul net trebuie modificat, prin diminuare cu creterea creanelor clieni (53.250 lei); Acelai lucru este valabil i n cazul variaiei stocurilor (-6000 lei); 95

-Creterea cheltuielilor constatate i pltite n avans: o cretere a acestor cheltuieli semnific faptul ca totatul cheltuielilor din exploatare conform contabilitii de angajamente, este mai mic dect dac ele ar fi fost imputate innd cont de pli. Din aceast cauz, pentru determinarea beneficiului net, aceste cheltuieli trebuie s fie diminuate cu suma de 10.000 lei; -Creterea datoriilor fa de furnizori denot noi angajamente dar nu i noi pli. Ca atare, creterea trebuie s fie adugat beneficiului net pentru determinarea fluxului net;

Acelai lucru este valabil i pentru variaia creditorilor diveri i a veniturilor constatate i pltite n avans. -Determinarea impozitului pe profit pltit: 1332 lei (1050+1032-750): -impozitul pe profit n bilanul de nchidere al anului 2009:1050 lei -impozitul pe profit n bilanul de nchidere al anului 2010 :750 mii lei -cheltuieli cu impozitul pe profit n contul de profit i pierdere: 1032 lei -Determinarea dobnzilor pltite: 51.000 lei : -cheltuielile cu dobnzile aferente exerciiului 2010 din contul de profit i pierdere: 51.000 lei;

-Determinarea dividendelor pltite: 135 lei: -Rezultatul exerciiului 2005:1.335 lei a fost mprit n: 1.Creterea rezervelor: 750 lei 2.Creterea rezultatului reportat: 450 lei 3. Dividende: 135 lei lei Rezultatul nainte de impozitare i elemente extraordinare Eliminarea elementelor fr inciden asupra trezoreriei +Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele +141.750 6.450

96

+Cheltuieli cu dobnzile - Rezultatul cesiunii de imobilizri =Rezultatul exploatrii nainte de variaia NFR - Variaia de stocuri - Variaia creanelor- clieni - Variaia cheltuielilor n avans + Variaia furnizorilor + Variaia creditorilor diveri +Variaia veniturilor n avans -Impozitul pe profit pltit -Dobnzi pltite -Dividende pltite =Flux net de trezorerie al activitii din exploatare

+51.000 -1.500 +197.700 -6.000 -53.250 -10.000 +30.000 +2.100 +10.000 -1.332 -51.000 -135 +118.083

Determinarea fluxului angajat de activitatea de exploatare prin metoda direct:

-ncasri de la clieni:+599.700 lei (150.750+652.950-204.000) cunoscnd: -clieni n bilanul de nchidere al anului 2009: 150.750 lei; -clieni n bilanul de nchidere al anului 2010: 204.000 lei; -venituri din vnzarea mrfurilor din contul de profit i pierdere al anului 2002: 652.950 lei

-Pli ctre furnizori: 291.000 lei determinai astfel: (321.000+75.000-105.000) -furnizori n bilanul de nchidere al anului 2009: 75.000 lei; -furnizori n bilanul de nchidere al anului 2010: 105.000 lei; -intrrile de mrfuri reprezint rulaj creditor pentru furnizori(315.000+54.75048.750=321.000) .

97

lei +ncasri de la clieni -Pli furnizori -Pli personal -Dobnzi pltite -Dividende pltite -Impozitul pe profit pltit -Alte pli din exploatare -Lucrri executate de teri -Impozite i taxe -Cheltuieli cu operaii de gestiune +Variaia creditorilor diveri A. Fluxul net al activitii de exploatare +599.700 -291.000 -85.500 -51.000 -135 -1.332 -52.650 -27.750 -15.000 -12.000 +2.100 +118.083

Determinarea fluxului net al activitii de investiii: -Cretere soldului conturilor de cldiri i utilaje: aceste variaii indic o cretere a cldirilor cu 180.000 lei respectiv a utilajelor cu 144.000 lei ca urmare a operaiilor de cumprare. Aceste operaii fac parte din operaiile de investiie i antreneaz pli. - Creterea datoriilor fa de furnizorii de imobilizri (+7500 lei) denot noi angajamente dar nu i noi pli. Ca atare, creterea trebuie s fie adugat beneficiului net pentru determinarea fluxului net.

lei -Achiziii imobilizri -336.000

98

-cldiri -utilaje -valoarea contabil brut a utilajului cedat +Variaia furnizorilor de imobilizri +Cesiuni de imobilizri +ncasri din contractele de Futures B. Fluxul net al activitii de investiii

-180.00 -144.000 -12.000 +7.500 +10.500 +26.000 -292.00

Determinarea fluxului net al activitii de finanare: -Emisiunea de mprumuturi: +206.835 lei (90.000 +376.950-260.115), cunoscnd: - imprumuturi pe termen lung n bilanul de nchidere al anului 2009: 260.115 lei; - imprumuturi pe termen lung n bilanul de nchidere al anului 2010: 376.950 lei; - n cursul exerciiului, s-a rambursat un credit bancar pe termen lung n valoare de 90.000 lei. - conform informaiilor suplimentare care se ofer, cretere capitalului social se concretizeaz doar n aporturi n numerar. lei Cretere de capital social n numerar +Emisiune de mprumuturi -Rambursri de mprumuturi -Pli efectuate n leasing C. Fluxul net al activitii de finanare +75.000 +206.835 -90.000 -26.000 +165.835

Determinarea net a lichiditilor = A+B+C=118.083+165.835-292.000= 8.082 lei

99

Interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie

Analiza tabloului elaborat reliefeaz urmtoarele aspecte: Variaia net a lichiditilor calculat cu ajutorul tabloului fluxului de trezorerie este de -8.082 lei i corespunde cu variaia lichiditilor rezultat din analiza bilanului (adic 10.068-18.150=-8.082 lei). ncepnd cu prima seciune a raportului se constat c ntreprinderea a generat fluxuri nete de lichiditi din activitile de exploatare n valoare de 118.083 lei, ceea ce reprezint un nivel favorabil, dac l comparm cu rezultatul net n valoare de 6450 lei. Din datele obinute se observ c un rol important n realizarea unui astfel de flux l-au avut cheltuielile cu amortizarea, acestea reprezentnd 141.750 lei. Aceste cheltuieli nu necesit o ieire curent de mijloace bneti, fiind astfel o cauz important a diferenei dintre venitul net i fluxurile de trezorerie din activitile de exploatare. Din analiza fluxurilor calculate, se poate observa c fluxul din activitatea de exploatare joac un rol detreminant n finanarea creterii (activitatile de investiii). Fluxul de trezorerie din exploatare apare deci, ca un indicator cheie n aprecierea capacitii ntreprinderii de a genera lichiditi suficiente n vederea realizrii de noi investiii fr a recurge la sursele externe de finanare.n cazul de fa, ns, comparnd fluxul de numerar din activitatea de exploatare cu investiiile, se observ c dup plata dobnzilor, fluxul generat de activitatea de exploatare nu este suficient pentru finanarea investiiilor pe termen lung, de aceea, firma va apela la finanri externe pentru proiectele de dezvoltare (fluxul de exploatare este de +118.083 lei, n timp ce investiiile n active pe termen lung sunt de -336.000 lei). Firmele ce apeleaz la finanare extern au o flexibilitate mai redus n stabilirea i realizarea proiectelor de investiii pe termen lung dect cele care utilizeaz fonduri interne. n cazul finanrii externe, firma nu se poate implica n proiecte de investiii cu risc ridicat, fr s obin aprobarea ofertanilor de fonduri. De fluxul din activitile de exploatare depinde fluxul net de trezorerie al operaiilor de finanare. n fond, cash-flow de exploatare corepunde capacitii de autofinanare ncasate. Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exloatare, este de altfel, indicatorul central al analizei situaiei unei ntreprinderi. El este utilizat i pentru aprecierea performanelor acesteia pe o perioad medie.

100

Cash-flow de exploatare pozitiv se datoreaz n mare parte ncasrilor provenite de la clieni (Cifra de Afaceri), care pot acoperi n mare parte toate plile pe care societatea le realizeaz ctre furnizori, personal, dobnzi, dividende, plile pentru serviciile executate de teri, taxe i impozite i alte cheltuieli de exploatare. Distribuirea de dividende (135 lei) influeneaz n mic msur cash-flow de exploatare, totui aceste dividende distribuite n 2009 pot reprezenta politica de atragere de noi surse de finanare extern n exerciiile urmtoare. Trecnd la activitile de investiii, este evident c ntreprinderea se extinde, deoarece n aceast seciune este reflectat o ieire net de lichiditi de 292.000 lei, ntreprinderea extinzndu-se prin achiziionarea de imobilizri n valoare de 336.000 lei. Se observ totui, cu toate c fluxul din exploatare este pozitiv (+118.083 lei), ntreprinderea recurgnd la mprumuturi i aporturi n numerar la capital, acesta nu reuete s acopere investiiile realizate de societate: achiziii de cldiri i utilaje. Pentru finanarea unui plan de relansare sau de restructurare, aceasta a fost novoit s fac apel la o cretere de capital i la mprumuturi. ntreprinderea a apelat la proprietari pentru susinerea finanrii, prin creterea capitalului social cu 75.000 lei, a apelat la mprumuturi din emisiunea de obligaiuni n valoare de 206.835 lei, dar a fost nevoit, n acelai timp, s ramburseze o parte a mprumuturilor obligatare n sum de 90.000 lei. Sintetiznd, se poate aprecia faptul c societatea analizat a pltit, pentru extinderea activitii, mijloace bneti, printr-o combinaie de fluxuri de lichiditi din activitatea de exploatare, vnzri nete de investiii i emisiune de aciuni. Pe viitor, ntreprinderea trebuie s nregistreze un flux din activitatea de exploatare capabil s genereze suficiente lichiditi pentru a-i acoperi n primul rnd propriile cheltuieli de exploatare i n acelai timp s poat sa-i ramburseze creditele i mprumuturile contractate n anii precedeni , s-i plteasc dobnzile la mprumuturi, i n acelai timp s realizeze investiii care s-i poat aduce beneficii n anii urmtori. Se cunoate faptul c interesul investitorului se regsete, mai degrab,n fluxurile monetare dect n beneficiile contabile sau indicatorii derivai. Pe aceast linie, se situeaz obiectivul acestui model: de a ajuta investitorul n aprecierea capacitii ntreprinderii de a plti dividende.

101

n cazul societii comerciale exemplificate, se observ faptul c aceasta a inclus toate dobnzile i dividendele pltite n cadrul funciei de exploatare, cu toate c se tie c, pe plan financiar, dobnzile constituie remunerarea creditorilor aa dup cum dividendele constituie remunerarea acionarilor. De aceea, dobnzile i dividendele ar fi trebuit incluse n funcia de finanare conform standardului american FAS 95, acest lucru permind evitarea disocierii dobnzilor de variaia capitalurilor mprumutate, fapt ce ar permite s se aprecieze n mod direct, adevratul rol al creditorilor, n finanarea creterii. Societatea a urmat ns norma IAS 7 care las ntreprinderilor posibilitatea s includ dobnzile i dividendele pltite fie n cadrul fluxului din exploatare, fie n cel de finanare, societatea analizat alegnd fluxul din activitatea de exploatare. n ceea ce privete aprecierea performanelor cu ajutorul tabloului de trezorerie, n special prin intermediul fluxului din exploatare, aceasta nu poate s aib o valoare operaional dect pe perioade medii i lungi. De aceea, fluxurile de trezorerie nu pot furniza informaii pentru perioade scurte de timp. ntreprinderea analizat a investit n active care-i vor aduce avantaje n anii urmtori: achiziioneaz cldiri, active care nu pot fi cumprate dect la intervale scurte de timp, i utilaje, care au avut o influen deosebit n micorarea fluxului de trezorerie reducndu-l pn la o valoare negativ. Performanele ntreprinderii ar fi fost mult mai bine apreciate, n cazul n care societatea i-ar fi meninut activitile de exploatare i finanare pentru urmtorii ani, ns nu ar fi recurs la o politic de investiii care a constat n achiziii importante de active. Din aceast cauz, pentru anul 2010, nu se poate aprecia n mod corect performana societii.

102

9. Control financiar 9.1. Prezentati fluxul financiar preventiv informational privind controlul

Controlul financiar preventiv se definete ca fiind activitatea de determinare a strilor unor proiecte de operaiuni economice, reprezentate n documente financiar-contabile, prin compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost definite.Controlul financiar preventiv este o form a controlului financiar ale crei trsturi caracteristice sunt urmtoarele: se exercit nainte de efectuarea operaiunii sau activitii supuse

verificrii sau nainte de lansarea (transmiterea) unui document n procesul economic; are drept scop identificarea i eliminarea operaiunilor care ar putea contribuie la realizarea unui management eficient al activitii se organizeaz n cadrul compartimentului financiar-contabil al determina perturbaii n activitatea unitii economice; desfurate de unitile economice; unitii economice. n funcie de entitatea desemnat s o realizeze, activitatea de control financiar preventiv se clasific n: control financiar preventiv exercitat de structuri proprii de control control financiar preventiv exercitat de structuri specializate de

ale unitii economice; control aparinnd statului. Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este de a opri, nainte de efectuare, toate documentele privind operaiuni care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase i eficiente, n faza de angajare i de plat, respectiv de ncasare, dup caz. Sfera de aciune a controlului financiar preventiv cuprinde ansamblul documentelor i operaiunilor din care deriv drepturile i obligaiile patrimoniale pe care o unitate economic le are fa de o persoan fizic sau juridic, precum i fa de instituiile statului. Dimensionarea ansamblului documentelor i operaiunilor, care formeaz sfera de aciune i face obiectul controlului financiar preventiv, se

103

stabilete difereniat, n funcie de natura activitilor realizate n cadrul unitii patrimoniale la care se realizeaz, astfel:

Controlul financiar preventiv fiind plasat la nivelul funciunii financiarcontabile este exercitat de drept de ctre conductorul compartimentului financiar-contabil, respectiv contabilul ef, care, ca organ de specialitate rspunde n faa Adunrii generale a acionarilor i a Consiliului de administraie, de respectarea normelor legale cu caracter economicofinanciar.

104

1. La nivelul societilor comerciale, indiferent de forma i natura capitalului social ale acestora, pot fi supuse activitii de control financiar preventiv urmtoarele operaiuni: ncheierea contractelor sau a comenzilor interne sau externe de

aprovizionare sau a contractelor ce au ca obiect executarea de lucrri sau prestri de servicii; efectuarea de pli, n lei i/sau valut, pentru produsele aprovi efectuarea de pli pentru activitatea desfurat n cadrul unitii trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare a zionate, lucrrile executate sau diversele servicii prestate; de ctre personalul propriu, ca i a altor drepturi cuvenite acestuia; pierderilor i/sau a daunelor aduse patrimoniului care nu au fost produse cu vinovie; alte operaiuni stabilite de conducerea unitii economice. operaiunile din care deriv drepturi sau obligaii patrimoniale ale operaiunile privind acordarea fondurilor de la buget i alte operaiunile de creditare, finanare i efectuare de pli n lei i/sau trecerea, conform prevederilor legale, pe seama cheltuielilor a

unitii economice fa de diferite persoane fizice i/sau juridice; operaiuni similare cu caracter financiar; valut privind activitatea de producie, investiii, comer .a.; rezultatelor financiare sau pe seama unor fonduri a pierderilor, daunelor produse de calamiti i a altor daune aduse unitilor, care nu au fost produse cu vinovie. 2. La nivelul instituiilor publice, al ministerelor i al altor instituii centrale i locale asimilate acestora, conduse de ordonatori de credite, principalele obiective de control financiar preventiv constau n stabilirea legalitii, regularitii i ncadrrii n limitele aprobate, pentru urmtoarele categorii de operaiuni: angajamente bugetare; deschiderea i repartizarea de credite bugetare; modificarea repartizrii pe trimestre i pe subdiviziuni ale

clasificaiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virri de credite; ordonanarea cheltuielilor;

105

efectuarea de ncasri n numerar; constituirea veniturilor publice, n privina autorizrii i a stabilirii reducerea, ealonarea sau anularea titlurilor de ncasare; recuperarea sumelor avansate i care ulterior au devenit nevnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al

titlurilor de ncasare;

cuvenite; domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale; statului sau al unitilor administrativ-teritoriale. Sfera de aciune a controlului financiar preventiv se stabilete de ctre fiecare conductor al instituiei publice, ordonator de credite, n funcie de specificul acesteia i este format din ansamblul activitilor i al documentelor derulate ntr-o anumit perioad fix, de obicei de un an. Activitii de control financiar preventiv i se supun, de asemenea, documentele si operaiile privind acordarea fondurilor de la buget efectuarea unor pli din fonduri publice, precum i operaiunile privind gajarea unor bunuri din patrimoniul instituiilor publice. Documentele referitoare la operaiunile supuse controlului financiar preventiv trebuie sa fie vizate de personalul nsoite de actele justificative corespunztoare, care le-a ntocmit i aprobate de efii

compartimentelor de specialitate care, prin semntur, i asum i ntreaga rspundere n legtur cu legalitatea, realitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea, acestor operaiuni. Dac operaiunile sau documentele verificate nu au fost avizate de ctre persoanele mputernicite cu realizarea activitii de control financiar preventiv, potrivit legii, nu pot fi nregistrate n evidene financiarcontabile, operative sau de sintez.

9.2. Prezentati fluxul financiar concomitent

informational

privind

controlul

106

Controlul financiar concomitent se definete ca fiind activitatea de determinare a strii unor operaiuni economice reprezentate n documente financiare i contabile prin raportarea modului de manifestare a acestora, n momentul efecturii sau pe msura derulrii n cadrul sistemelor din care fac parte, la prevederile i normele legale prin care au fost definite. Controlul financiar concomitent este o form a controlului financiar ale crei trsturi caracteristice sunt urmtoarele: - se exercit concomitent cu realizarea activitilor i operaiunilor economice controlate; - se exercit pe toat durata desfurrii proceselor economice supuse aciunii de verificare, identificndu-se, att in timp, ct i n spaiu, cu nsi activitatea de management general; - se realizeaz de personal calificat ncadrat ntr-o structur distinct, economice. Obiectivele cu: 1. 2. 3. 4. 5. existena, integritatea i pstrarea bunurilor de orice fel; utilizarea mijloacelor materiale i bneti; efectuarea recepiilor i a inventarierilor bunurilor controlului financiar concomitent constau n n directa subordonare a conductorului unitii

verificarea modului de respectare a prevederilor legale n legtur

patrimoniale; modul de conducere a evidenelor contabile; stabilirea realitii datelor nscrise n bilan i n conturile de

execuie. Sfera de aciune a controlului concomitent cuprinde totalitatea documentelor i activitilor, ntocmite i realizate n cadrul unitilor patrimoniale, indiferent de forma acestora.

107

Controlul concomitent se realizeaz prin operaiuni inopinate sau aciuni financiare stabilite prin programele de activitate i control ale unitii economice i se desfoar n principalele locaii n care sunt desfurate procesele economice, secii de producie, uniti de desfacere, instituii publice, localuri i piee publice, depozite i altele.

9.3. Prezentati fluxul financiar ulterior

informational

privind

controlul

Controlul financiar ulterior se definete ca fiind activitatea de determinare a strii unor operaiuni economice efectuate, reprezentate n documente financiar-contabile, prin raportare la prevederile i normele legale prin care au fost definite, care se desfoar dup o anumit perioad de timp de la efectuarea lor.Controlul financiar ulterior este o form a controlului financiar ale crei trsturi caracteristice sunt urmtoarele: - se exercit dup efectuarea activitilor i/sau a proceselor economice supuse aciunilor de verificare; - rezultatele constau, n cele mai multe cazuri, n remedierea unor abateri de la prevederile i normele legale de reglementare a activitilor economice supuse controlului; - se organizeaz i se exercit att n cadrul unitilor economice, ct i prin structuri specializate ale statului. Principalele astfel: La nivelul instituiilor publice, principalele obiective ale activitii de control financiar ulterior constau n stabilirea: - modului de administrare i utilizare a fondurilor acordate de la buget;
108

obiective

ale

controlului

financiar

ulterior

sunt

stabilite n funcie de structurile care l organizeaz i exercit,

- modului de utilizare a mijloacelor i a fondurilor unitilor economice ale statului; - ndeplinirii integrale i la termen a tuturor obligaiilor financiare i fiscale a agenilor economici fa de diferitele structuri guvernamental; - stabilirea modului de formare i gestionare a resurselor diferitelor bugete i a fondurilor speciale; - urmrirea modului de gestionare a datoriei publice a statului. La nivelul unitilor economice, principalul obiectiv al controlului financiar ulterior const n stabilirea modului de gestionare a mijloacelor materiale i bneti din patrimoniul fiecreia dintre acestea n legtur cu: - integritatea mijloacelor materiale i bneti deinute cu orice titlu; respectarea prevederilor expediia, i a normelor i legale privind

aprovizionarea, materiale;

transportul

recepia

mijloacelor

- respectarea prevederilor legale privind ncadrarea i salarizarea personalului de conducere i execuie; - legalitatea, realitatea i necesitatea cheltuielilor efectuate n numerar sau prin alte mijloace de plat, n lei i/sau valut. Sfera de aciune a controlului financiar ulterior este format, practic, din toate activitile economice realizate de diferitele uniti economice, etc. instituii ale statului, regii autonome, societi comerciale i bancare cu capital de stat sau privat, asociaii familiale

109