DP9

Lectori CECCAR:

Corina-Graziella BÂTCĂ-
ANALIZA ȘI GESTIUNEA DUMTRU
Daniela CALU
FLUXURILOR DE Alina IRIMESCU
TREZORERIE – STRATEGII Daniela SAHLIAN
Cleopatra ȘENDROIU
DE OPTIMIZARE ȘI Mihai VUȚĂ

DE ASIGURARE
A STABILITĂȚII Lector CECCAR: Mariana Bănuță

FINANCIARE A
COMPANIEI
 AGENDA CURSULUI

1. Prezentarea informațiilor referitoare la trezorerie prin intermediul situației fluxurilor de

trezorerie
▪ Definirea trezoreriei
▪ Utilitatea situației fluxurilor de trezorerie pentru raportarea financiara
▪ Prezentarea situației fluxurilor e trezorerie
▪ Aspecte particulare
✓ Creditele de trezorerie
✓ Garanțiile de bună execuție
✓ Numerarul restricționat
✓ Sistemul de “cash-pooling” - instrument de gestiune a trezoreriei
▪ Studii de caz
2. Analiza cash-flow-ului
▪ Cash – flow versus profit în analiza performanței
▪ Analiza performanței pe bază de rezultat (EBITDA și EBIT)
▪ Analiza performanței pe bază de indicatori de cash-flow
▪ EBITDA versus cash-flow
▪ Analiza pe bază de rate: profitabilitate – lichiditate – solvabilitate
 AGENDA CURSULUI

3. Gestiunea fluxurilor de trezorerie

▪ Utilizarea excedentului de numerar
▪ Soluționarea deficitului de numerar

4. Managementul riscului financiar:

▪ Riscul financiar
▪ Tipuri de riscuri: riscul valutar
▪ Acoperirea împotriva riscului de curs valutar (en. hedging): studiu de caz

5. Bugetul trezoreriei
▪ Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor
▪ Bugetul de trezorerie
 1. Prezentarea
informațiilor
referitoare la
trezorerie prin
intermediul
situației fluxurilor
de trezorerie
 TREZORERIA
Termenul de trezorerie provine din
limba franceză de la cuvântul
"trésorerie„.
Ce presupune trezoreria la nivel
microeconomic?
Noţiunea de trezorerie poate fi înţeleasă în
termeni de flux, corespunzând încasărilor sau
plăţilor pe timpul unei perioade, sau în termeni
de stoc, reprezentând situaţia trezoreriei la un
moment dat. În ceea ce priveşte trezoreria, relaţia
care leagă fluxurile cu stocul este:
Situaţia trezoreriei la începutul perioadei
+ încasările perioadei
- plăţile perioadei
= situaţia trezoreriei la finele perioadei
 Prezentarea conceptului de trezorerie

Trezoreria reprezintă ansamblul numerarului şi echivalentelor de numerar.

Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere.

Echivalentele de numerar sunt investițiile pe termen scurt, foarte lichide,

convertibile cu uşurinţă într-o sumă determinată de numerar şi a căror valoare nu
riscă să se schimbe semnificativ. Scopul deţinerii de echivalente de numerar este de
a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Scadenţa acestora este, de
regulă, sub trei luni.
FLUX - STOC
lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (definiţie implicită)
Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi sau echivalente de lichidităţi.
 Semnificație Utilitate

Cerințe de
Metode
Situația fluxurilor de întocmire

trezorerie –
instrument al unui
management
financiar eficient
Utilitatea Situației fluxurilor de trezorerie în cadrul
raportărilor financiare

Principiul contabilităţii de
angajamente Veniturile când se înregistrează
(Accrual Accounting) Cheltuielile în contabilitate
 Limitări
Bilanț
Oferă doar o imagine statică a
poziției financiare și nu divulgă
informații despre mișcările de
fonduri referitoare la activitatea
operațională, financiară sau
investițională
în furnizarea de
informații
Contul de profit și pierdere
• Datorită principiului contabilității
de anagajamente, nu arată
importanța cash-flow-ului în
activitatea firmei. Cash-flow-ul și
profitul pot oferi semnale
diferite ale consecințelor
tranzacțiilor realizate de către
firmă pe parcursul unei
perioade.
Situația fluxurilor de • 1985 Canada
numerar- Evoluție
Cerința de a a publica o Situație a
fluxurilor de numerar s-a răspândit • 1987 SUA
rapid în anii ’80.

• 1988 Franța

• 1991 UK

IASB 1992
 Structura situației fluxurilor de trezorerie

Bilanțul:
• Numerar și echivalente de numerar
• Profitul sau pierderea perioadei

Situația fluxurilor de numerar

Cont de profit și pierdere
• Numerar și echivalente de numerar:
• Profitul sau pierderea perioadei:
o Activitatati de exploatare
o Venituri
o Activitatati de investiții
✓ Din exploatare
o Activitatati de finanțare
✓ Financiare
o Cheltuieli
✓ Din exploatare
✓ Financiare
Situația fluxurilor de trezorerie
Obiectivul situaţiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informaţii
despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale
unei entităţi, utile unei categorii largi de utilizatori.

Societăți care aplică reglementările Societăți care aplică IFRS

contabile din OMFP 1802/2014 (OMFP 2844/2016)
Un set complet de situaţii financiare cuprinde (cf IAS 1 ):
Sunt obligate să întocmească situaţia fluxurilor
(a) situaţia poziţiei financiare la finalul perioadei;
de trezorerie entităţile mijlocii şi mari prevăzute
(b) situația profitului sau pierderii și altor elemente ale
la precum şi entităţile de interes public
rezultatului global pe perioadă;
Opţional, entităţile mici pot întocmi situaţia (c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii pe perioadă;
modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia (d) situaţia fluxurilor de trezorerie pe perioadă;
fluxurilor de trezorerie. (e) note cuprinzând politicile contabile semnificative şi alte
informaţii explicative;
 Reglementări privind întocmirea Situației
fluxurilor de numerar
OMFP 2844/2016 (IFRS)- Standardul
Internaţional de Contabilitate 7
OMFP 1802/2014 Situaţia fluxurilor de trezorerie

• Prevederi similare în ceea ce privește întocmirea Situației fluxurilor de trezorerie

Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.

Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investiţii pe termen scurt foarte lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute
de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din cursul perioadei,
clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

• În ambele referențiale contabile sunt prevăzute două metode de întocmire a situației fluxurilor de
numerar din exploatare : metoda directă și metoda indirectă.
Fluxurile trezoreriei
Utilitatea Situației fluxurilor de trezorerie pentru raportarea financiară (I)

O situație a fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor

financiare:
➢ să evalueze capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi;
➢ să determine necesităţile de lichidităţi;
➢ să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare,
➢ să compare rezultatele entității, prin eliminarea efectelor utilizării de
metode contabile diferite pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
PREZENTAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE
Sold iniţial numerar si echivalente de numerar
FLUX DE NUMERAR= CF din activități de exploatare+CF din activități
de investiții+CF din activități de finanțare
Sold final numerar si echivalente de numerar

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale

entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau de finanţare.

Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate

şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale

dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii.
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de ?
( exploatare, investiții, finanțare) sunt:

• încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri
proprii;
• plăţile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate.
• încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
• plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii; • Cum le
• plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acţiunile clasificăm ?
entităţii;
• plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
• plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui
contract de leasing financiar.
• avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părţi;
• încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
entităţi şi din vânzarea de interese în asocierile în participaţie (altele decât încasările pentru
instrumentele considerate a fi echivalente de numerar şi pentru cele păstrate în vederea
plasării sau tranzacţionării);
Activitatea de exploatare:

Metoda directă
• Incasări – Plăţi

Metoda indirectă
• Rezultat +/- Ajustări (Eliminări și variații)
 Activități de exploatare (metoda directă)

+ Încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii

+ Încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte
venituri
- Plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii
- Plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor
- Plăţile în numerar sau + încasări din restituiri ale impozitelor pe profit, cu
excepţia cazului în care pot fi asociate în mod specific activităţilor de investiţii şi
de finanțare
= CASH-FLOW DIN ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE (CF din exploatare)
 Activități de exploatare (metoda indirectă) / Particularități privind metoda indirectă

Rezultat înaintea impozitării

+/- Eliminări ale elementelor nemonetare sau ce nu aparţin activităţii de exploatare, astfel:
▪ Veniturile şi cheltuielile fără incidenţă asupra trezoreriei (venituri ce nu generează încasări şi
cheltuieli ce nu generează plăţi: amortizări, provizioane, ajustări pentru depreciere). Veniturile
Rezultat înaintea impozitării
se scad, iar nemonetare
ări ale elementelor cheltuielile sesauadună
ce nu aparţin activităţii de exploatare, astfel:
▪ Veniturile
Veniturile şi cheltuielile
şi cheltuielile ce asupra
fără incidenţă nu influenţează activitatea
trezoreriei (venituri ce nude exploatare
generează (venituri
încasări sau cecheltuieli
şi cheltuieli nu
generează plăţi: amortizări,
generate provizioane,
de activitatea ajustări pentru
de finanţare sau depreciere).
investiţii: Veniturile
cedarea se scad, iar imobilizare,
activelor cheltuielile se adună;
dobânzi
Veniturile şi cheltuielile
aferente ce nubancare
creditelor influenţează activitatea
pe termen de etc.).
lung, exploatare (venituri
Veniturile se sau cheltuieli
scad, generatese
iar cheltuielile deadună.
activitatea
de finanţare sau investiţii: cedarea activelor imobilizare, dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung,
+/- Variaţia
etc.). elementelor
Veniturile aferente activităţii
se scad, iar cheltuielile se adună. de exploatare, astfel:
+/- Variaţia elementelor
Seaferente
adună: activităţii de exploatare, astfel Se scad:
Cresterile de numerar generate de: Diminuările de numerar generate de:
▪ Diminuările de active • Creşterile de active
▪ Creşterile de datorii • Diminuările de datorii.
 STUDIU DE CAZ

4 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
 STUDII DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2020)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
 Activități de investiții

•
▪ + Încasări din cesiunea de filiale
▪ - Plăţi pentru achiziţia de filiale
▪ + Încasări din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale
▪ - Plăţi pentru achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale
▪ + Încasări din cesiunea imobilizărilor financiare
▪ - Plăţi pentru achiziţia de imobilizări financiare
▪ + Dobânzi şi dividende încasate
 Activități de finanțare:

•
+ Încasări din emisiunea de acţiuni
- Plăţi pentru rambursarea capitalului în numerar
+ Încasări din împrumuturi contractate
- Plăţi pentru rambursarea împrumuturilor
- Plăţi aferente contractelor de leasing
- Dobânzi şi dividende plătite
 Exploatare, investiții sau finanțare?

•
EXPLOATARE
DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE
INCASATE
INVESTITII

EXPLOATARE
DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE
PLATITE
FINANŢARE
 Cash-flow-ul total (fluxul de numerar net)

+ CASH-FLOW DIN ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE

+ CASH-FLOW DIN ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE
+ CASH-FLOW+DINCASH-FLOW DINDEACTIINVESTIŢII
ACTIVITĂŢI VITĂŢI DE INVESTIŢI
+ CASH-FLOW DIN ACTIVITĂŢI DE FINANŢARE
= TOTAL +CASH-FLOW
CASH-FLOW DIN ACTIVITĂŢI DE FINANŢARE
= TOTAL CASH-FLOW
Situația fluxurilor de trezorerie: cazuri particulare

Cazuri particulare

Creditele de trezorerie

Garanțiile de bună execuție

Numerarul restricționat

Sistemul de “cash pooling” – instrument de

gestiune a trezoreriei
Situația fluxurilor de trezorerie: cazuri particulare

Creditele de trezorerie Numerarul restricționat =

(creditul pe obiect, linia de credit) Garanții pentru creditele contractate

Sistemul de “cash pooling”

Garanțiile de bună execuție
 Creditele de trezorerie

Creditul pe obiect Linia de credit

Creditul pe obiect este un credit non-revolving • Linia de credit este destinată finanțării activității
(presupune utilizarea acestuia o singura data pe curente, fiind un produs cu funcționare revolving
parcursul perioadei de utilizare), destinat pentru: (presupune utilizări și rambursări multiple pe toată
• - finanţarea unor contracte perioada de creditare).
comerciale/comenzi (ex: achiziționarea de
materii prime și/sau materiale pentru • Termen de acordare: de regula, se acorda pe 1 an,
aprovizionare, producție, desfacere etc.), iar in cazuri justificate de specificul activitatii
derulate de client si durata ciclului de productie se
• - acoperirea unor cheltuieli generale aferente poate acorda pe o perioada de maximum 2 ani – cu
activității curente (plăti furnizori etc). revizia anuala a liniei.
Înregistrare
Termen de acordare: maxim 5 ani, in functie de
tipologia clientului finantat, specificul activitatii în
derulate, obiectul finantarii si capacitatea de contabilitate?
rambursare.
Valoare: maximum 100% din necesarul de finanțare, stabilită în funcție de fluxul de încasări și plăti
previzionat pe perioada de creditare (conform contractelor comerciale prezentate sau estimărilor
clienților)
 Numerarul restricționat

• Numerarul restricționat se referă la banii care sunt deținuți într-un scop specific și,
prin urmare, nu sunt disponibili companiei pentru utilizare imediată sau generală.
(scop specific: cheltuieli de capital, garanție parțială în cazul unui împrumut/linie de
credit)

• Numerarul restricționat apare ca un element separat în situația fluxurilor de

numerar a unei companii. Motivul restricționării numerarului este de obicei
dezvăluit în notele explicative la situațiile financiare.
 STUDII DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2018)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
 STUDII DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2018)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
 STUDII DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2018)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
 Sistemul de “cash pooling”

• Sistemul de “cash-pooling” - instrument de gestiune a trezorerie

Cauze ale apariției:
• Sistemul bancar nu mai este suficient pentru nevoile de finanțare
• Diversificarea operațiilor în cadrul grupurilor de societăți
Implicații:
• Utilizarea optimă a resurselor financiare disponibile în cadrul grupului pentru acoperirea nevoilor
financiare a fiecărei entități (optimizarea fluxului de lichidități din cadrul grupului)
• Reducerea costurilor ocazionate de finanțarea obținută din surse externe grupului (spre exemplu, bănci)
https://www.transelectrica.ro/documents/10179/12802072/01_Nota+privind+aprobarea+de+catre+AGA+a
+finantarii+filialelor+Companiei+%28cash+pooling%29.pdf/8a22fdb6-1f9e-41d8-900e-dc73945f84bf
 STUDIU DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ

pretați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie

 STUDIU DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
 STUDIU DE CAZ

4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
 Garanțiile de bună execuție

Când sunt solicitate (în ce domenii)?

Cum se înregistrează în contabilitate ?

Prezentare:
▪ Active necurente (perioadă > 1 an)
▪ Active curente (perioadă <1 an)
 STUDII DE CAZ

3 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
 STUDII DE CAZ

4 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare

https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
 STUDII DE CAZ:

1. Se cunosc următoarele detalii cu privire la un extras din situația fluxurilor de numerar

corespunzătoare pentru trei entități economice din același sector de activitate:.
Fluxuri din: A B C
• Exploatare (2.000) 5.000 1.000
• Investiții 5.000 (2.000) 2.000
• Finanțare 2.000 2.000 2.000
Trezorerie netă 5.000 5.000 5.000
(i) În calitate de consultant pe probleme de contabilitate, interpretați fluxurile de numerar pentru cele
trei situații.
(ii) În ipoteza în care toate cele trei cazuri ar aparține aceleiași entități economice, care dintre cele trei
variante ar fi varianta optimă și care ar fi varianta de evitat. Argumentați răspunsul ales.
 STUDII DE CAZ:

2. Se cunosc următoarele informaţii aferente societăţii Omega SA:

STUDII DE CAZ
 STUDII DE CAZ

În cursul perioadei SC Omega a efectuat următoarele tranzacții:

• A vândut un utilaj pentru suma de 12.500 lei, costul de achiziţie al acestuia fiind de 10.000 lei, iar amortizarea
înregistrată de 1.000 lei. Creanţa de 12.500 lei a fost încasată în cursul anului.
• A achiziționat mărfuri al căror cost de achiziție a fost de 1.000 lei. De asemenea, au avut loc vânzări de mărfuri al căror
preț de vînzare a fost de 21.000, costul de achiziție al mărfurilor vândute fiind de 16.000 lei.
• A încasat în avans chiria aferentă anului N+1 în valoare de 6.175 lei.
i. Întocmiți situația fluxurilor de trezorerie utilizând
Metoda directă
Metoda indirectă
Interpretați situația fluxurilor de trezorerie;
ii. Identificați corelațiile existente între cele trei componenete ale situațiilor financiare;
iii. Explicați de ce sunt prezentate valori diferite în ceea ce privește informațiile referitoare la clienți, respectiv furnizori
în cadrul metodei directe, respectiv metodei indirecte;
STUDII DE CAZ
STUDII DE CAZ
2. Analiza cash flow-ului
 CASH – FLOW VERSUS PROFIT ÎN ANALIZA PERFORMANȚEI

• Contabilitatea de angajamente (decalaj între recunoașterea veniturilor și

cheltuielilor și momentul încasării și plății acestora)
• Venituri și cheltuieli nemonetare (cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu ajustarile
pentru depreciere și provizioanele, venituri din ajustările pentru depreciere și
provizioanele)
• Politicile contabile
 EBITDA
profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere si amortizare.

EBITDA = Profitul net + Cheltuielile cu dobânzile +Cheltuielile cu impozitele +

Cheltuielile cu amortizarea și ajustările pentru deprecierea)

Avantaje:
Utilitate pentru:
• Investitori • analiza comparativa a profitabilitatii
operationale.
• Achiziție companie
• Estimarea cash-
flowului Dezavantaje:
poate fi usor manipulat;
ignoră CAPEX;
ignoră variațiile capitalului de lucru.
Studiu de caz
• Firma X vrea să contracteze un credit bancar de 100.000 lei pe o perioada de 36 luni. Rata lunară pentru
un astfel de credit se situează în jurul sumei de 3.500 lei.
• Datele financiare ale firmei in bilanțul anual sunt:
• Profit = 30.000 lei
• Cheltuielile cu dobanzile = 5.000 lei
• Cheltuielile cu amortizarea = 35.000 lei

Firma X generează un profit net anual de 30.000 lei care nu i-ar permite să acopere rata de 3500 lei pentru
creditul solicitat. Profit net/12 luni, 30000/12 = 2500 lei. Astfel că la prima vedere nu va putea contracta
creditul.

Aici intervine calculul EBITDA pe care băncile și alti finantatori îl iau în calcul la acordarea unui credit.

În cazul nostru EBITDA este egală cu 70000 lei (profit + cheltuieli cu dobanzile + Cheltuieli cu
amortizarea).
Acum este clar că firma generează suficient numerar pentru a acoperi rata de credit. 70000/12=5833 lei.

Evident in acordarea unui credit sunt luate în calcul multe alte aspect, dar EBITDA pozitivă care să acopere
serviciul datoriei este esențiala în faza inițială de acordare a unui credit bancar.
 EBIT
profitul inainte de dobanzi și impozite

Indicator de evaluare a profitabilității care exclude cheltuielile cu dobanda și impozitul;

Evidențiaza capacitatea unei companii de a genera profit din activitățile continue.

EBIT = Rezultat net + Cheltuielile cu dobânzile + Cheltuielile cu impozitul pe profit

 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata eliberării de numerar din profitul net -
Operational Cash Flow to Net Income)

Rata eliberării de numerar din profitul net = (Fluxul de numerar net din
exploatare/Rezultatul net al exercițiului) x 100%

Acest indicator:
-evidentiază capacitatea rezultatului net de a se trandforma în numerar;
-permite reconcilierea rezultatului cu trezorerie entității;
-permite eviențierea practicilor de contabilitate creativă.
 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata eliberării de numerar din vînzări -
Operational Cash Flow to Sales)

Rata eliberării de numerar din vânzărit = (Fluxul de numerar net din exploatare/Cifra de
afaceri) x 100%

Acest indicator:
-evidentiază capacitatea entității de a generat trezorerie din vînzările efectuate;
-permite managementului sa identifice produsele care prezintă o rată mare de eliberare de
numerar.
 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de finanțare a investițiilor - Capital
Expenditure Ratio)

Rata eliberării de finanțare a investițiilor = (Fluxul de numerar net din

exploatare/Investiții realizate) x 100%

Cu cat această rată crește cu atât capacitatea societății de a efectua investiții pe seama
surselor proprii crește/ Insa, analiza trebuie efectuată cu prudență.
Rată mare: poate să evidentieze faptul că societatea isi diminuează investițiile
Rată mică: poate să evidențieze faptul că entiatea a efectuat investiții (creștere de risc
financiar, dacă acestea sunt finanțate prin surse externe)
 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor – Cash Flow
Coverage Ratio)

Rata de acoperire a datoriilor = (Flux de numerar net din exploatare / Total datorii) x
100%

>1

<1 –semn al insolvenței unei intreprinderi într-o perioadă de doi ani, dacă aceasta nu-si
imbunătateste situația financiară

Rata de acoperire a datoriilor = (Rezultat net + Ajustări pentru depreciere + Amortizări) /

Total datorii
 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor curente - The
Operating Cash Flow Ratioo)

Rata de acoperire a datoriilor curente = (Flux de numerar net din exploatare / Datorii
curente) x 100%

Această rată este influențată de:

-activitatea desfășurată;
-ceditul clienti și creditul furnizori;
-creditele bancare pe termen scurt contractate.
 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor financiare
curente)

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente = (Flux de numerar net din exploatare /
Datorii financiare curente) x 100%

Această rată reflectă capacitatea entității de a rambursa datoriile financiare curente

 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a costului capitalului)

Rata de acoperire a costului capitalului = ((Flux de numerar net din exploatare + Dobânzi
plătite) / (Dobânzi plătite + Dividende plătite)) x 100%
 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de plată a dividendelor)

Rata de plată a dividendelor = (Dividende plătite/Flux de numerar din exploatare)x 100%

 INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de rotație a activelor)

Rata de rotație a a ctivelor = (Flux de numerar din exploatare/Activ bilanțier)x 100%

 IDICATORI DE CASH FLOW (Free Cash Flow / Operating Cash Flow Ratio

FCF/OCF Ratio = Free Cash Flows / Operating Cash Flows x 100%

Cu cât acest indicator este mai mare, cu atat o companie este mai sanatoasa din punct de
vedere financiar;

Free Cash Flow = Fluxul de numerar disponibil pentru investitori (actionari și creditori)

Free cash flow = cash flow-ul generat de activitățile de exploatare după deducerea
fondului de rulment (capitalului de lucru), investițiilor și impozitelor.

Ideea determinării cash flow-ului disponibil este aceea de a identifica lichiditățile care
rămân disponibile pentru actionari si creditori.
 CASH FLOW
POZITIV și
finanțare

Analiza cash flow-ului

CASH FLOW
NEGATIV și
finanțare
 • Firma este sănătoasă din punct de vedere financiar Ar putea fi un semn
și toate operațiunile funcționează normal de slăbiciune.
CASH FLOW • Se exercită controlul asupra plăților Ar putea semnala că
POZITIV și • Vânzările și încasările se realizează corespunzător o companie a rămas
finanțare previziunilor fără proiecte de
• Există surse sunt suficiente pentru menținerea investire sau că este
o afacere în declin.
derulării normale a afacerii

• Este un semnal de alarmă că lucrurile nu funcționează Dacă capitalul

CASH FLOW corect investit în creștere
NEGATIV și • Valoarea negativă arată că: produce un ROCE
finanțare • nivelul plăților este mai mare decât ceea ce se bun, atunci fluxul de
încasează numerar liber
• nu există suficient cash pentru menținerea negativ nu este un
operațiunilor și pentru plata datoriilor aspect negativ
 Cheltuieli de capital mari
CASH FLOW NEGATIV:
Cauze
Sezonalitatea afacerii

Ca regulă generală, se compară

cheltuielile de capital ale unei Tipul companiei Valoare investiției Cash flow
companii cu amortizarea acesteia liber
(o estimare a capitalului de Creștere/Suprainvestire Capex > Amortizarea Negativ
întreținere) pentru a afla ce ar
putea explica performanța Matură/Stabilă Capex = Amortizarea Pozitiv
fluxului de numerar liber al unei Declin/Subinvestire Capex < Amortizarea Pozitiv
companii și în ce stadiu de
dezvoltare se află aceasta.
Utilizări ale valorilor
cash flow-ului
în analiză
 UTILIZĂRI ALE FLUXULUI DE NUMERAR

▪ Valoarea actuală netă – calcularea valorii unei afaceri prin construirea unui model DCF și calcularea valorii actuale nete (VAN).
Rata internă de rentabilitate – determinarea IRR pe care o realizează un investitor pentru realizarea unei investiții.
▪ Anaiza lichidității – evaluarea capacității de achitare a obligațiilor financiare pe termen scurt.
▪ Randamentul fluxului de numerar – măsoară cât de mult numerar generează o afacere pe acțiune, raportat la prețul acțiunii sale,
exprimat ca procent.
▪ Fluxul de numerar pe acțiune (CFPS) – numerar din activități operaționale împărțit la numărul de acțiuni în circulație.
▪ Rata de conversie a numerarului – intervalul de timp dintre momentul în care o companie își plătește datoriile pe termen scurt
(aferente costului mărfurilor vândute) și încasează clienți.
▪ Gap de finanțare – o măsură a deficitului pe care trebuie să-l depășească o companie (de câți mai mulți bani are nevoie pentru
acoperirea deficitului).
▪ Plăți de dividende –plățile de dividende către investitori.
▪ Cheltuieli de capital –finanțarea creșterrii afacerii
Analiza pe bază de
rate:profitabilitate-
lichiditate-
solvabilitate.
 Rentabilitatea, profitabilitatea - două cuvinte
sinonime?

O întreprindere este performantă dacă ea este rentabilă-profitabilă,

dacă este lichidă- are capacitatea de a-și plăti datoriile scadente pe termen scurt

solvabilă - are disponibilitatea de a-și achita datoriile scadente pe termen lung

 Rentabilitatea economică și rentabilitatea financiară

Rentabilitatea
economică
-măsoară remunerarea
ansamblului de active
utilizată de întreprindere
(rentabilitatea activelor)
Rentabilitatea
financiară -arată remunerarea investiției
realizată de proprietarii unei
întreprinderi prin aporturile
de resurse efectuate de
aceștia sau a beneficiilor ce le
revin de drept (rentabilitatea
capitalului investit)

Rent ec=
Rent fin=
Rezultatul din
Rezultatul net/Capital
exploatare/Activul
propriu
economic
Lichiditatea-capacitatea întreprinderii de a plăti
datoriile curente.

Abordare moderată
• -Stabilirea concordanței între maturitatea fondului de finanțare și durata de viață utilă a activului
finanțat prin acest fond.
• Pentru a minimiza riscurile și costurile de finanțare, firma stabilește o concordanță între perioada de
maturitate a datoriilor și timpul pentru care fondurile sunt necesare.
• Activele pe termen scurt sunt finanțate din datorii pe termen scurt, iar activele pe termen lung din surse
pe termen lung. - neprimirea la termen sau primirea cu întârziere a produselor contractate;
- perturbarea activităţii de exploatare;
- modificarea condiţiilor creditului comercial.

Abordare agresiva

• Finanțarea tuturor activelor curente si a unei parți a activelor imobilizate din credite pe termen scurt.
• Poziția este foarte riscanta , firma este expusă din plin riscului de creștere a ratei dobânzii sau a altor
pericole legate de refinanțare în momentul când ar apărea necesitatea de refinanțare.
• Deoarece creditul pe termen scurt este mai iefin decât creditul pe termen lung, unele firme sacrifică
siguranță în favoarea unei posibilități de profituri mai mari.
Lichiditatea-capacitatea întreprinderii de a plăti
datoriile curente.

Abordare conservatoare

• Finanțarea tuturor activelor pe termen lung și a unei părți a activelor curente din creditele pe termen
lung
 Fondul de rulment:

Fondul de rulment este o magnitudine contabilă referitoare la acele resurse economice pe care o companie le are
în activele sale pentru a-și îndeplini angajamentele de plată pe termen scurt și legate de activitatea sa economică.
Conceptul de fond de rulment se concentrează pe resursele de capital pe care o anumită companie se poate baza
pe termen scurt pentru a opera. Adică acele capitaluri utilizate în mod obișnuit în activitatea economică zilnică pe
care o desfășoară compania.
Importanța fondului de rulment:
O companie poate avea un capital de capital ridicat și să nu aibă capital de lucru similar în același timp. S-ar întâmpla și
opusul. Această nedependență va avea legătură cu compoziția sau structura activelor și pasivelor companiei.

De exemplu, o companie poate avea o cantitate mare de bunuri imobiliare în capitalul propriu, dar nu poate face față mai
multor plăți pe termen scurt, deoarece nu are randamente monetare constante. Acest lucru este frecvent în perioade de
criză sau lipsă de lichiditate.

Se poate deduce că această magnitudine (fondul de rulment) este deosebit de importantă în companiile cu caracter
comercial și care au nevoie (datorită activității lor obișnuite) de mijloace de plată pe termen scurt pentru intrarea și
ieșirea constantă a intrărilor și ieșirilor.

FRF= Active circulante-Datorii curente

 Ratele de lichiditate:

Rata lichidității generale Rata lichidității reduse Rata lichiditîții curente Rata lichidității imediate

• Rlg=Active circulante/Datorii • Rlr=(Active circulante- • Rlc=(Investitii financiare pe • Rli=Disponibilități/Datorii pe

curente
• Exprimă gradul de lichiditate
potențială (echilibrul
financiar pe termen
scurt),este subunitară în
distribuție și aproape 2 in
sectoarele industriale cu
ciclul lung.
Stocuri)/Datorii pe termen
scurt
• Reflectă capacitatea de
rambursare a datoriilor pe
termen scurt având valoarea
optimă peste 0,5 pentru o
lichiditate normală.
termen scurt+Disponibilitati
banesri)/Datorii pe termen
scurt
• pune în corespondenţă
elementele cele mai lichide
ale activului cu obligaţiile pe
termen scurt, reflectând
capacitatea întreprinderii de
a-şi onora obligaţiile pe
termen scurt din plasamente
şi disponibilităţi.
termen scurt
• Denumită si rată de
trezorerie ,trebuie să aibe o
valoare minimă de 0,2-0,3
pentru a reflecta o garanție
de lichiditate pentru
companie.

Valoarea optimă a
acestei rate este cuprinsă
între [0,4 ÷ 0,6].
 Lichiditatea generală:

Pentru analiza lichidităţii generale trebuie să ţinem seama de următoarele aspecte:

• asupra nivelului lichidităţii acţionează mai mulţi factori ca: natura sectorului de
activitate, structura activelor circulante, viteza de rotaţie a activelor circulante,
sezonalitatea, faza de maturitate a întreprinderii;
• nu este suficient ca rata lichidităţii generale să fie supraunitară, ci trebuie ca tendinţa
acesteia să fie de creştere.
 Lichiditatea redusa:

Rata lichidităţii reduse (rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active
circulante care pot fi transformate relativ rapid în disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa
lichidităţii stocurilor.
Ca modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina:
• prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la valoarea pasivelor circulante:
Ac − S Ac − S
rl r = =
Pc Datorii pe termen scurt
• prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi disponibilităţilor băneşti, la valoarea
pasivelor circulante:
Creante + Investitii financiare pe termen scurt + Disponibil itati banesti
rlr =
Pc(Datorii pe termen scurt)
 Lichiditatea imediata :

Rli=caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente.
Disponibil itati
rl i =
Pc (Datorii pe termen scurt)

Valoarea optimă a acestei rate de lichiditate este cuprinsă între [0,2 ÷ 0,3].
 :
• Înregistrarea unui nivel al lichidităţii insuficient are consecinţe nefavorabile asupra mediului
de afaceri dintre care amintim:
pentru întreprinderea în cauză:
• -limitarea şi chiar reducerea
producţiei;
• -imposibilitatea achiziţionării
de materii prime şi materiale
în momentul apariţiei unor
situaţii favorabile pe piaţă;
• -posibilităţi reduse de a
achiziţiona cantităţi mari;
• -precipitarea actului
decizional.
pentru creditorii întreprinderii:
• -întârzieri în încasarea
veniturilor financiare aferente
sumelor împrumutate;
• -neîncasarea sau încasarea cu
întârziere a ratelor scadente;
• -greutăţi în asigurarea
echilibrului financiar avut în
vedere la acordarea
împrumuturilor;
pentru clienţii întreprinderii:
• -neprimirea la termen sau
primirea cu întârziere a
produselor contractate;
• -perturbarea activităţii de
exploatare;
• -modificarea condiţiilor
creditului comercial.
 Solvabilitatea:

• Solvabilitatea poate fi definită în două modalităţi:

ca aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor

sale în caz de lichidare

ca şi capacitatea unei firme de a-şi achita obligaţiile pe

termen lung
 Solvabilitatea:

Solvabilitatea
Solvabilitatea
patrimonială
patrimonială
exprimă gradul în care la termen
capitalul social asigură
acoperirea obligaţiilor pe
termen mediu şi lung,
determinându-se cu relaţia:

Gspt=Total active/Datorii
totale
Gsp=Capital social/(Imprumut Gspt=(active
pe termen mediu si imobilizate+Active
lung+Capital social) x 100 circulante)/Imprumut pe
termen mediu si lung+Datorii
pe termen scurt)
 Solvabilitatea:

• Solvabilitatea întreprinderii poate fi urmărită şi prin capacitatea de rambursare a datoriilor pe care le

înregistrează, când putem folosi indicatorii:
• gradul de acoperire a serviciului datoriei (gsd), arată măsura în care întreprinderea îşi acoperă rata de
rambursare a creditului pe termen mediu şi lung (Rc) şi dobânda aferentă creditului pe termen mediu şi lung
(Db) din profitul net (PN) şi amortizare (A). Relaţia de calcul este:

PN + A - Dividente platite
gs d =
Rc + Db

• Cu cât indicatorul are un nivel mai scăzut cu atât el arată o marjă de siguranţă mai mică, considerându-se că o
mărime de „3” este asigurătorie.
• În acest caz relaţia evidenţiază oportunitatea creditului din punct de vedere al efectelor generate, considerâdu-
se că acesta trebuie rambursat din veniturile viitoare obţinute şi nu din lichidarea activelor.
 Solvabilitatea:

• capacitatea de rambursare a datoriilor (grd) exprimă măsura în care datoriile totale ale întreprinderii pot fi
acoperite din rezultatele obţinute. În funcţie de indicatorii de rezultate folosiţi se pot construi următoarele
relaţii:

• Capacitatae de autofinantare/Datorii totale

• Autofinantarea exercitiului/Datorii totale
• Excedent brut din expoloatare/Datorii totale

• Ca să reflecte o bună capacitate de plată, nivelul acestor rate trebuie să fie cel puţin egal cu 1, nivelul optim
considerându-se a fi 2.
• Dacă întreprinderea înregistrează valori ale ratelor mai mici de 1, iar dificultăţile financiare ale unei
întreprinderi se transformă din evenimente temporare în situaţii periodice efectul se va regăsi în înrăutăţirea
echilibrului şi posibil în capacitatea întreprinderii de a-şi desfăşura activitatea.
 Studiu de caz
Se dau următoarele date din cadrul companiei SC,,DELTA” SRL

Perioada de analiză
Specificație Simbol/Formulă U.M.
An 0 An 1
18,783,817.28 17,130,418.79
Capital propriu Cpr lei

Capital social Cs lei 3,134,189.90 2,816,863.73

19,382,603.99 18,993,994.15
Capital permanent Cperm lei
598,786.71 1,863,575.36
Datorii pe termen mediu și lung DTML lei

Datorii pe termen scurt DTS lei 10,986,886.28 7,349,205.24

Datorii totale DT lei 11,585,672.99 9,212,780.60

Pasiv total PT lei 30,369,490.27 26,343,199.39

Stocuri St lei 9,227,817.79 7,868,696.70

Creanțe Cr lei 14,173,448.34 12,937,409.73

Investiții financiare pe termen scurt Ifts lei 0.00 0.00

Disponibilități bănești Db lei 2,216,619.76 1,056,004.92

Active imobilizate Ai lei 4,693,545.06 4,472,995.64

 Specificație Simbol/Formulă U.M. Perioada de analiză Δ I ΔI
An 0 An 1
Capital propriu Cpr lei 18,783,817.28 17,130,418.79 -1,653,398.49 91.20 -8.80

Capital social Cs lei 3,134,189.90 2,816,863.73 -317,326.17 89.88 -10.12

Capital permanent Cperm lei 19,382,603.99 18,993,994.15 -388,609.84 98.00 -2.00
Datorii pe termen mediu și lung DTML lei 598,786.71 1,863,575.36 1,264,788.65 311.23 211.23

Datorii pe termen scurt DTS lei 10,986,886.28 7,349,205.24 -3,637,681.04 66.89 -33.11

Datorii totale DT lei 11,585,672.99 9,212,780.60 -2,372,892.39 79.52 -20.48

Pasiv total PT lei 30,369,490.27 26,343,199.39 -4,026,290.88 86.74 -13.26

Stocuri St lei 9,227,817.79 7,868,696.70 -1,359,121.09 85.27 -14.73

Creanțe Cr lei 14,173,448.34 12,937,409.73 -1,236,038.61 91.28 -8.72

Investiții financiare pe termen scurt Ifts lei 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Disponibilități bănești Db lei 2,216,619.76 1,056,004.92 -1,160,614.84 47.64 -52.36

Active imobilizate Ai lei 4,693,545.06 4,472,995.64 -220,549.42 95.30 -4.70

Active circulante Ac = St+Cr+Ifts+Db lei 25,617,885.89 21,862,111.35 -3,755,774.54 85.34 -14.66

Activ total Ai + Ac lei 30,311,430.95 26,335,106.99 -3,976,323.96 86.88 -13.12

Rata lichidității generale Ac/DTS = (St+Cr+Ifts+Db)/DTS 2.33 2.97 0.64 127.58 27.58

Rata lichidității reduse (Ac - St)/DTS 1.49 1.90 0.41 127.64 27.64

Rata lichidității curente (Ifts+Db)/DTS 0.20 0.14 -0.06 71.22 -28.78

Rata lichidității imediate Db/DTS 0.20 0.14 -0.06 71.22 -28.78

Solvabilitatea patrimonială Cs/(Cs + DTML) x 100 % 83.96 60.18 -23.78 71.68 -28.32

Solvabilitate patrimonială la termen At/DT 2.62 2.86 0.24 109.26 9.26

 Concluzii

• Din analiza ratelor de lichiditate reiese că societatea se caracterizează prin:

grad ridicat de lichiditate generală și redusă și niveluri scăzute ale lichidității • Din analiza ratelor de solvabilitate reiese că
curente și imediate. Compania nu poate face faţă obligaţiilor curente pe seama
disponibilităților bănești, așadar se recomandă o utilizare mai eficientă a
bonitatea companiei pe termen lung este
acestora. asigurată. Compania dispune de un grad ridicat
• Întrucât lichiditatea se determină prin raportarea unor elemente extrem de al solvabilităţii patrimoniale, deţinând
volatile, putem presupune că lipsa capacităţii de plată la sfârşitul celor doi ani
este temporară şi se datorează unor situaţii conjuncturale; această afirmaţie
siguranţa că, în caz de lichidare, datoriile sale
este adevărată doar dacă compania este solvabilă. vor putea fi acoperite prin valorificarea
activelor şi, de asemenea, că va putea să îşi
satisfacă serviciul datoriei pe seama
autofinanţării.

• Solvabilitatea unei companii este generată de o

activitate eficientă, iar lipsa lichidităţii se poate
datora unor situaţii conjuncturale. Acest lucru
înseamnă că o firmă poate să dispună de
capacitate de plată pe termen lung (să fie
solvabilă), chiar dacă, la un moment dat ea nu
dispune de lichidităţi financiare. Compania se
află în această situaţie şi trebuie să ia măsuri
pentru îmbunătăţirea lichidităţii, mai ales
pentru că ratele au o evoluţie descrescătoare de
la un an la altul.
3. Gestiunea
fluxurilor de
trezorerie EXCEDENT

DEFICIT
 Gestionarea fluxurilor de numerar

Gestiune (managementul) fluxului de

numerar/trezorerie este mecanismul de
urmărire a intrărilor și ieșirilor de • Situația fluxurilor de trezorerie este
numerar în cadrul unei afaceri. instrumentul principal pentru
gestionarea fluxului de numerar.
• Include numerarul primit și numerarul
plătit în cursul operațiunilor:
• de exploatare
• de investiții
• de finanțare
 Gestionarea numerarului : sarcini

Urmărirea și verificarea fluxului de numerar de la o zi la alta

Stabilirea bugetelor și întocmirea previziunilor fluxului de numerar

Elaborarea de rapoarte și urmărirea discrepanțelor dintre fluxurile anticipate și fluxurile reale

Gestionarea relaţiilor cu băncile

Optimizarea costurilor și a produselor financiare

Gestionarea diferitelor riscuri care pot amenința fluxul de numerar

Finanţarea investiţiilor

Investirea eventualelor surplusuri de numerar

Cauzele problemelor care apar în gestionarea trezoreriei

Înțelegerea slabă a ciclului fluxului de numerar

Lipsa de înțelegere a relației: profit versus numerar

Lipsa abilităților de gestionare a numerarului

Investiții de capital ineficiente

 1 din 7
companii mici nu își
Motive pentru deținerea de numerar plătesc angajații la timp
Din cauza problemelor cu
fluxul de numerar

măsură de precauție împotriva cerințelor

neașteptate de numerar
34%
din proprietarii de IMM-uri
se bazează pe descoperit
de cont pentru a acoperi
plățile cu întârziere

plata datoriilor

în scopuri speculative 58%

din facturi
sunt achitate la timp
 TIPURI DE CASH FLOW

Fluxul de numerar disponibil (liber)

• Reprezintă numerarul:
• generat în fiecare an, liber de orice obligație internă sau externă
• pe care compania îl poate investi sau distribui acționarilor
• Exemplu: o companie poate prezenta un CF disponibil ridicat, deoarece amână
investiții importante de capital, caz în care FCF ridicat ar putea prezenta de fapt un
indiciu prezent pentru posibile probleme în viitor.
 TIPURI DE CASH FLOW

Cash flow net la dispoziția întrepriderii (firmei) (CFNI)

• Fluxuri de numerar disponibile pentru plata acționarilor și a creditorilor

• după finanțarea activităților de exploatare și
• după ce au fost făcute investițiile de capital

Cash flow net la dispoziția acționarilor (CFNA)

• Fluxuri de numerar disponibile pentru plata acționarilor:

• după finanțarea activităților de exploatare
• după ce au fost făcute investițiile de capital și
• după creșterea sau descreșterea finanțării prin credite
• Tranzacții legate de capital
 CAPITALUL DE LUCRU =
ACTIVE CIRCULANTE – DATORII
Managementul PE TERMEN SCURT
capitalului de lucru
 Conflictul obiectivelor în gestiunea
Problematica gestionării capitalului de lucru
capitalului de lucru:

Suprainvestiția
O lipsă de capital de lucru ar putea duce la probleme de lichiditate ar trebui
evitată,
deoarece
• din cauza fluxurilor de numerar operaționale insuficiente pentru reduce
a plăti datorii atunci când acestea devin scadente.
profitul.
• Fluxurile de numerar operaționale sunt generate din vânzarea
stocurilor și încasarea clienților: stocurile și creanțele comerciale
sunt, prin urmare, o sursă de încasări viitoare. Acestea trebuie să
fie suficiente pentru plata datoriilor. Subinvestiția
Compania care are un capital de lucru insuficient ar putea constata ar trebui
că trebuie să facă plăți către furnizori (sau alte datorii pe termen evitată
scurt), dar nu are suficient disponibil; activele sale curente sunt deoarece
insuficiente pentru a genera intrările de numerar care sunt creează un risc
necesare pentru achitarea datoriilor scadente.
de lichiditate.
Problemele de lichiditate, atunci când sunt grave, pot duce la
insolvență.
 Modificări în durata ciclului de conversie a numerarului (CCN).
Impact asupra trezoreriei

Un CCN mai lung, fără modificarea vânzărilor sau a

implicații pentru fluxul de costului vânzărilor, crește investiția totală în
numerar
capitalul de lucru.

Modificarea CCN
investiții și finanțare
implicații asupra investiției în
capitalul de lucru.
Creșterea capitalului de lucru reduce fluxurile de
numerar din exploatare în perioada respectivă.
 Rata Venituri din vânzări/ rata capital de lucru net
evaluează dacă investiția în capitalul de lucru este prea mare sau dacă este insuficientă.
În Anul N, o companie a avut venituri din
vânzări de 20.000 lei.
• Activele sale curente medii au fost de 2.800
lei, iar datoriile sale curente medii au fost
de 1.100 lei.
• Capital de lucru net = 1.700 lei
• Raportul Vânzări/ capital de lucru net=
20.000 um/1.700 lei = 11,8
În Anul N-1, raportul venituri din
vânzări/capital de lucru net = 12,5.
Valoarea medie a raportului venit din
vânzare/capital de lucru net pentru alte
companii din aceeași industrie este de 12,4 ori.
Rata vânzărilor companiei/capital de lucru net a scăzut față de
anul precedent. Acum este sub media industriei.
Un raport mai mic = capitalul de lucru este acum mai mare în
raport cu veniturile din vânzări.
Acesta ar putea fi un indiciu că investiția în capitalul de lucru
devine prea mare.
Dacă raportul ar fi rămas la 12,5, la fel ca anul trecut, capitalul de
lucru ar trebui să fie 1.600 um (= 20.000 um/12,5) → capitalul de
lucru este în N cu aproximativ 100 lei mai mult decât este necesar.
Dacă raportul ar fi fost de 12,4, media industriei, capitalul de lucru ar
trebui să fie 1.613 lei (= 20.000 lei/12,4) → capitalul de lucru este în
N cu 87 lei mai mult decât este necesar.
 Utilizarea excedentului de numerar

3. Decizia de investiție
2. Selectarea strategiei a excedentului. 4. Menținerea
1. Analiza sursei ce a
generat excedent de utilizare a Elaborarea planului de lichidității și
excedentului investire a gestionarea ricurilor.
excedentului
1. Analiza sursei ce a generat excedent

Dacă excedentul este probabil să fie menținut pe termen lung:

• Numerarul ar trebui investit pe termen lung în active generatoare de avantaje
economice (bogăție) în cadrul afacerii, posibil printr-un plan de extindere a pieței
• Dacă nu este disponibil niciun proiect adecvat pentru generarea de avantaje
economice (bogăție), entitatea ar trebui să ia în considerare plăți sub formă de
dividende către proprietarii săi (acționarii)

Dacă excedentul este probabil să fie temporar, este de analizată posibilitatea de

investire pe termen scurt.
 Orizontul de timp
2. Selectarea strategiei de utilizare a excedentului

Investiții pe termen scurt:

• Maximizarea rentabilității surplusului și menținerea accesului rapid

Investiții pe termen mediu:

• Trebuie rezervat disponibil pentru un eveniment (avans achziție de capital)

Investiții pe termen lung:

• creșterea valorii afacerii.
 3. Decizia de investiție
- Cât din excedent ar trebui investit?
- Respectăm următorele condiții:
• Nivelul rezervei pentru operațiuni
curente
• Asigurarea serviciului datoriei
• Prognozarea cheltuielilor/plăților
viitoare
3. Planul de investiție
De luat în considerare:
• Obiectivele generale de investiții atât
pe termen scurt, cât și pe termen lung
• Orizontul de timp disponibil pentru
investiție
• Acceptarea unui anumit risc de
investiție pentru rentabilități potențial
mai mari
4. Menținerea lichidității și gestionarea riscurilor

Lichiditatea Riscului investiției Rentabilitatea

Investitii pe piata
Conturi de monetara: bonuri
economii și de trezorerie, Obligațiuni
depozite cu certificate de guvernamentale cu
dobândă depozit termen scurt
 Orizontul de timp
4. Menținerea lichidității și gestionarea riscurilor

Gestionarea riscului de lichiditate:

• Fluxurile de numerar (intrări si ieşiri) operaţionale şi financiare bugetate de
Grupul OMV Petrom sunt monitorizate şi analizate lunar în vederea stabilirii
nivelului aşteptat al modificărilor nete în lichiditate. Analiza furnizează baza
pentru deciziile de finanţare şi angajamentele de investiţii.
• Rezerve de lichiditate sub forma liniilor de credit angajate sunt constituite
pentru a asigura în orice moment solvabilitatea şi flexibilitatea financiară
necesare Grupului OMV Petrom.

https://bvb.ro/infocont/infocont21/SNP_20210427162254_Rapoarte-anuale-situatii-financiare-si-plati-catre-
guverne.pdf
 Orizontul de timp
Menținerea lichidității

Instrumente cu venit fix:

• Depozite bancare
• Obligatiuni corporative
• Obligațiuni de stat/municipale

• Certificate de investiție garantate

• Certificate de depozit la termen
o Sunt foarte asemănătoare deoarece sunt instrumente de investiții garantate.
o Sunt preferate de investitorii conservatori care doresc returnări garantate.

Fonduri de investiție/mutuale
 Soluționarea deficitului de numerar

Finanțarea pe termen lung: Finanțarea pe termen scurt:

• Creditarea pe termen mediu și lung • Descoperirile de cont bancare
• Majorarea de capital • Creditele bancare pe termen scurt

• Împrumutul obligatar • Cesiunea de creanțe

 Soluționarea deficitului de numerar

FACTORING
WARRANT
Gestionarea vânzărilor pe credit comercial

stabilirea limitelor de credit şi termenii de plată

monitorizarea creanţelor excesive

urmărirea clienţilor incerţi.

 Aplicații

Compania Flora doreşte să îşi modifice politica de creditare a clienţilor. Astfel, perioada medie de colectare a
creanţelor s-ar mări de la trei luni la patru luni. Se aşteaptă ca, odată cu mărirea perioadei medii de colectare, să aibă loc
o majorare a vânzărilor în următorii ani de aproximativ 30% din volumul curent de vânzări.
Elemente euro
Preţ de vânzare unitar 24
Vânzări curente anuale 4.200.000
Costul variabil unitar 19

Se presupune că datorită majorării de 30% în volumul de vânzări, vor creşte stocurile cu 100.000 euro şi datoriile
cu 40.000 euro. Rata de rentabilitate pe investiţia în creșterea capitalului de lucru este de 20%.
Rata de rentabilitate este 20%, iar politica de creditare este justificabilă dacă rata de rentabilitate pentru investiția
adițională depășește acest procentaj.
o Marja pe cv = Preț de vânzare unitar – Cost variabil unitar
o Marja pe cv = 24-19=5 euro
o Rata marjei pe cv= 5/24*100=20,83%
o Creșterea venitului din vânzări = 30%*4.200.000=1.260.000 euro
o Creșterea profitului (și a marjei brute) =5/24*1.260.000=262.500 euro

Ar trebui să extindă compania perioada de creditare dacă:

 (a) este permisă o perioada de creditare de patru luni pentru toţi clienţii?

Creanțe medii după creșterea vânzărilor = 4/12*(4.200.000+1.260.000)=1.820.000 euro

Creante medii curente =3/12*4.200.000=1.050.000 euro
Creșterea creanțelor = 770.000 euro
Creșterea stocurilor = 100.000 euro
Creșterea datoriilor = 40.000 euro
Creșterea investiției în capital de lucru net= (770.000 +100.000) – 40.000 = 830.000 euro

Rata profitului pentru investiția în plus în capital de lucru=262.500 /830.000 =31,62%

(b) este permisă o perioada mai lungă de creditare doar clienţilor noi, iar cei existenţi vor urma aceeaşi
politică de creditare de până acum?
Creșterea creanțelor =4/12*1.260.000=420.000 euro
Creșterea stocurilor = 100.000 euro
Creșterea datoriilor = 40.000 euro
Creșterea investitței în capital de lucru net = (420.000 +100.000) – 40.000 = 480.000 euro

Rata profitului pentru investitia în plus în capital de lucru =262.500 /480.000 =54,69%

Noua politică de creditare pare să fie adecvată în ambele cazuri din moment ce rata profitului este mai mare decât minimul de 20%.
În privinţa gestionării creanţelor, entităţile vor avea sisteme de monitorizare a limitelor de credit oferite
clienţilor şi de utilizare a acestor facilităţi. Aceste sisteme sunt proiectate astfel încât să se asigure că
limitele aprobate de credit nu sunt depăşite.

Client Limita de creditare Credit utilizat %

Alfa 50.000 30.000 60

Beta 120.000 120.000 100

Gama 30.000 15.000 50

Delta 70.000 45.000 64,29

Total 270.000 210.000

77,7%

Raportul de mai sus poate arăta următoarele:

- numărul de clienţi care ar putea dori mai mult credit şi cantitatea de credit disponibil fiecăruia;
- gradul de expunere al companiei la creanţe incerte;
- utilizarea vânzărilor pe credit din totalul vânzărilor.
 Aplicație:

O companie are vânzări anuale de 20 de milioane um și tuturor clienților li se acordă un credit de 60 de zile. Marja
brută din vânzări este de 40%. În prezent, creanțele neperformante reprezintă 1,5% din vânzări. Costul capitalului
pentru companie este de 10%.
Conducerea este îngrijorată de nivelul ridicat al datoriilor neperformante și estimează că prin reducerea termenelor de
creditare la 30 de zile pentru toți clienții, creanțele neperformante pot fi reduse la 0,5% din vânzări. Cu toate acestea,
veniturile totale din vânzări sunt probabil să scadă cu 5%, ca urmare a reducerii condițiilor de creditare.

Calculați efectul estimat asupra profitului anual al reducerii termenelor de credit de la 60 de zile la 30 de zile.
 Rezolvare:

Situația actuală: Consecințele reducerii creditului la 30 de zile:

Marja brută anuală la nivelul actual al vânzărilor = Creanțe comerciale medii = (30/365) × 95% *10.000.000
40% × 10.000.000 um = 4.000.000 um. um = 779.950 um
Creanțe comerciale medii curente = (60/365) × Creanțe neperformante = 0,5% × 95% *10.000.000 um =
10.000.000 um= 1.634.000 um 47.500 um
Nivelul actual al creanțelor neperformante = 1,5% • Scăderea marjei brute (5% × 4.000.000 um) =
× 10.000.000 um= 150.000 um 200.000 um
• Costul finanțării creanțelor comerciale (10% × • Costul finanțării creanțelor comerciale (10% ×
1.634.000 um) = 164.300 779.950 um) = 77.995 um
• Costul creanțelor neperformante = 150.000 um • Costul creanțelor neperformante = 47.500 um
314.300 um 325.495 um

Efectul de a oferi termene de credit mai stricte ar fi reducerea profitului anual cu 11.195 um (325.495 – 314.300) din cauza
pierderii în vânzări și a profitului brut care ar avea loc.
 REDUCERILE FINANCIARE

Costul finanțării creanțelor comerciale poate fi ridicat. Poate mai important, dacă o companie are o investiție mare în
creanțe comerciale, ar putea avea probleme de flux de numerar și dificultăți de lichiditate.
Prin urmare, o companie ar putea încerca să își minimizeze investiția în creanțe comerciale. O modalitate de a face acest
lucru este să vă asigurați că procedurile de colectare sunt eficiente. O altă politică de reducere a creanțelor comerciale
este de a oferi o reducere pentru plata anticipată a unei facturi.

De exemplu, o companie le poate oferi clienților săi termene de credit normale de 60 de zile, dar acordă o reducere de 2%
pentru plata în termen de zece zile de la data facturii. Dacă clienții beneficiază de reducere, va exista o reducere a
creanțelor comerciale medii.

Avantajul acordării • reduce creanțele comerciale medii, iar acest lucru reduce costul anual al dobânzii pentru
finanțarea creanțelor comerciale.

Dezavantaj • reducerea profitului anual.

 Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii

Presupunem că o companie oferă clienților săi termene de credit normale de 60 de zile, dar acordă o reducere de 2%
pentru plata în termen de zece zile de la data facturii.
Această politică de reduceri implică faptul că compania este pregătită să accepte 98 um în ziua zece, în loc să accepte
100 um în ziua 60.
Din punct de vedere financiar, compania consideră că este benefic să aibă 98 um „acum” și nu 100 um în 50 de zile.
Aceasta implică un cost mediu anual al dobânzii de:

o 0,1566 adică 15.66%

Dacă compania are un cost mai mic dacă împrumută bani pentru a-și finanța creanțele comerciale, ar fi mai ieftin să
ofere credit de 60 de zile, și să nu ofere reducerea de 2% pentru plată în zece zile.
 Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii

Formula generică:
Unde:
d = procentul de reducere.
t = diferența în zile dintre termenele normale de credit și perioada maximă de credit pentru profitarea reducerii de
decontare.

Entitatea X se împrumută în caz de descoperire de cont la Prin acordarea reducerii, Entitatea X pierde efectiv
o rată anuală a dobânzii de 15%. În mod normal, clienții 1,50 um la fiecare 100 um din încasările sale în
ei trebuie să plătească în termen de 45 de zile. Entitatea X numerar de la clienți pentru a primi cash cu 35 de
oferă o reducere de 1,5% dacă plata se face în termen de zile mai devreme (45 de zile – 10 zile). Costul
zece zile.Care este costul anual efectiv al oferirii anual efectiv al reducerii financiare acordate este
discountului și explicați dacă este justificată financiar de: 17%.
politica de discount?
Prin urmare, oferirea reducerii nu merită. Este mai ieftin
împrumutul pe descoperit de cont cu 15%.
 Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii

Entitatea X se împrumută pe termen scurt prin linie de credit la o rată anuală a dobânzii de 15%.
Are vânzări anuale pe credit de 500.000 um și toți clienții cumpără pe credit. În mod normal, clienții trebuie să plătească în
termen de 45 de zile. Entitatea X oferă o reducere de 1,5% dacă plata se face în termen de zece zile. 60% dintre clienți
beneficiază de reducere.
Care este costul anual al politicii de reduceri?

Costul reducerilor anuale acordate = 500.000 um × 60% × 1,5%
= 4.500 um.
Creanțe medii fără politica de discount = (45/365) × 500.000
um= 61.600 um
Creanțe medii cu politica de reduceri:
• Clienții care nu beneficiază de reducere (45/365) × 40% ×
500.000 um) = 24.600 um
• Clienții care beneficiază de reducere (10/365) × 60% ×
500.000 um= 8.150 um
• Total creanțe medii cu politica de discount = 32.750 um
Costul dobânzii la finanțarea creanțelor – linie de credit:
➢ Fără politica de reducere 61.600 um × 15% = 9.240
um
➢ Cu politica de reducere 32.750 um × 15% = 4.913 um
Dobândă economisită cu politica de reduceri = (9.240
um - 4.913 um) = 4.327 um
Costul reducerilor anuale acordate = 4.500 um
Costul anual suplimentar al acordării reducerilor
financiare = 4.500 um – 4.327 um = 173 um
Se așteaptă ca discountul de decontare să reducă
profitul anual cu aproximativ 173 um.
4.Managementul
riscului
financiar
Riscuri asociate instrumentelor financiare

Riscuri sistemice
• Riscul de piață
• Riscul valutar
• Riscul de rată a dobânzii
• Riscul de inflație etc
• Risc sectorial
Riscuri specifice emitentului de titluri financiare
• Riscul de companie
• Riscul de credit
• Riscul de faliment
Riscuri particulare instrumentului financiar
• Riscul de preț
• Riscul de lichiditate
• Riscul de complexitate
Sursa: https://www.goldring.ro/wp-content/uploads/2020/07/Instrumente-financiare-si-riscuri-asumate2.pdf
Gestionarea riscului de investiție

▪ Volatilitatea acțiunii este

determinată de:
o politicile companiei
o contextul macro-
economic și financiar
▪ Free-float reprezintă
procentul din acțiunile
unui emitent care:
o nu sunt deținute de
acționari strategici
o sunt liber
tranzacționabile pe
piețele financiare
Sursa: https://www.goldring.ro/wp-content/uploads/2020/07/Instrumente-financiare-si-riscuri-asumate2.pdf
 Riscul valutar

Risc valutar: posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii economice sau financiare ca
urmare a modificării cursului (depreciere sau apreciere) valutei în care se face plata/ încasarea, între
momentul încheierii contractului şi cel al scadenţei (al plăţii).

Exportator (creditor), riscul valutar apare atunci
când, la data încasării sumei, valuta în care s-a
efectuat plata are o putere de cumpărare mai mică
decât la momentul încheierii contractului (valuta s-a
depreciat).
Importator (debitor), riscul valutar apare atunci
când, la data plăţii, valuta în care s-a efectuat
tranzacţia are o putere de cumpărare mai mare (s-a
apreciat) faţă de momentul încheierii contractului
(valuta s-a apreciat).

pierdere netă, proporţională cu rata deprecierii/aprecierii monedei plăţii

TEHNICILE CONTRACTUALE DE PREVENIRE ŞI DIMINUARE
A RISCULUI VALUTAR

Procedee pe care partenerii de afaceri le pot iniţia şi desfăşura numai în condiţii de consens,
respectiv în condiţiile în care ele sunt acceptate atât de cumpărător cat şi de vânzător.

Obiective: Alegerea celei mai bune variante pentru moneda plăţii

Anticiparea sau întârzierea efectuării plăţii sau încasării prin fixarea
scadenţei plăţii şi introducerea unor marje asigurătorii în preţ

Realizarea unei strategii financiar valutare pentru sincronizarea încasărilor

cu plăţile în aceeaşi valută
Folosirea unor clauze valutare adecvate
Desfăşurarea corectă şi operativă a contractelor
 METODE ŞI TEHNICI EXTRACONTRACTUALE DE PROTECŢIE
ÎMPOTRIVA RISCURILOR

Tranzacţiile la vedere şi la termen pe piaţa valutară:

1) acoperirea la vedere, prin operaţiuni la vedere:
obţinerea de valută necesară unor plăţi internaţionale, în condiţiile în care în disponibilităţile firmei există alte valute; modificarea structurii
disponibilităţilor în valută potrivit unor criterii de optimizare (având la bază cursurile valutare); obţinerea unui eventual câştig.
2) acoperirea la termen, prin operaţiuni la termen:
riscul valutar este diminuat prin vânzarea sau cumpărarea la termen pe piaţa valutară a valutelor care provin din încasări, sau a valutelor
destinate plăţilor viitoare. Tranzacţiile se încheie în baza unui curs forward, la termen, stabilit de către bănci.

Tehnici de realizare a operaţiunilor de HEDGING :

• se realizează pe piaţa valutară la termen (este un tip de operaţiune la termen complexă)
• are ca scop acoperirea riscului valutar, respectiv contracararea efectelor nefavorabile ale modificării cursului de schimb al monedei
contractului, prin transferarea riscului către banca ce efectuează operaţiunea.
 TEHNICILE CONTRACTUALE DE PREVENIRE ŞI DIMINUARE A
RISCULUI VALUTAR

procedee pe care partenerii de afaceri le pot iniţia şi desfăşura numai în condiţii de consens, respectiv în condiţiile în care ele sunt acceptate atât de
cumpărător cat şi de vânzător.

alegerea celei mai bune variante pentru moneda plăţii;

Obiective:
anticiparea sau întârzierea efectuării plăţii sau încasării prin fixarea scadenţei plăţii şi
introducerea unor marje asigurătorii în preţ;
realizarea unei strategii financiar valutare pentru sincronizarea încasărilor cu plăţile în
aceeaşi valută;
folosirea unor clauze valutare adecvate;

desfăşurarea corectă şi operativă a contractelor.

ACOPERIREA ÎMPOTRIVA RISCULUI DE CURS VALUTAR:
STUDIU DE CAZ
ACOPERIREA ÎMPOTRIVA RISCULUI DE CURS
VALUTAR: STUDIU DE CAZ
ACOPERIREA ÎMPOTRIVA RISCULUI DE CURS
VALUTAR: STUDIU DE CAZ
5. Bugetele de
trezorerie și
previziunile
fluxului de
numerar
 Bugetul de trezorerie este un plan detaliat al încasărilor și plăților în numerar în
timpul unei perioade de planificare

Previziunile fluxului de trezorerie:

• Sunt utilizate pentru a cuantifica nevoile viitoare de numerar sau surplusurile
viitoare de numerar
• Sunt pregătite pe tot parcursul anului financiar și nu fac parte dintr-un plan
bugetar
• Sunt adesea pregătite mult mai puțin detaliat decât un buget de trezorerie
 Bugetul de trezorerie

Este utilizat pentru:

• A estima cât de multe încasări și plăți în numerar sunt de așteptat să apară
în perioada de planificare
• A afla dacă va exista un deficit de numerar în orice moment în timpul
perioadei sau, eventual, un excedent de numerar
• În cazul în care preconizează un deficit de numerar, luarea unor măsuri în
avans pentru rezolvarea problemei (spre exemplu, planificarea amânării
unor achiziții de active imobilizate sau apelul la bancă pentru o facilitate
mai mare de descoperire de cont)
• A monitoriza fluxurile de numerar reale în perioada de planificare, prin
compararea fluxurilor de numerar reale cu bugetul
Prognozarea fluxului de numerar

Perioada de timp

Parametrii unui Poziția de numerar dorită

buget de
trezorerie
Venituri și cheltuieli estimate

Tehnici de Abordarea pe baza situației istorice a

pregătire a unei fluxului de numerar
prognoze a
fluxului de Abordarea pe baza estimării
numerar veniturilor și costurilor
Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor

Prognoza Costul Deprecieri și

veniturilor din vânzărilor și Alte cheltuieli amortizări
vânzări profitul brut

Venituri din vânzări estimate 150.000

Costul vânzărilor (% din veniturile din vânzări) (90.000)
Marja brută 60.000
Alte cheltuieli (eventual fixe, eventual un anumit % din veniturile din vânzări) (45.000)
Profit 15.000
 Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor

Următoarele informații sunt disponibile:

Informații Anul curen (prognoză) Anul N– 1 Anul N– 2 Anul N– 3 Anul N– 4
Venituri din vânzări (um) 80.000 75.000 72.000 67.000 64.000
Marja de profit brut • între 57% și 62% în ultimii patru ani
Alte cheltuieli (de distribuție și administrare) • în anul curent sunt de așteptat să fie de 36.000 um.
Cheltuielile cu personalul (forța de muncă) • reprezintă 25% din alte cheltuieli
• se preconizează că aceste cheltuieli cu personalul vor crește cu 10% pe an
în următorii doi ani și apoi în conformitate cu rata generală de inflației
Rata generală a inflației pentru următorii ani • 2%
Active imobilizate • 100.000 um, din care: 50% terenuri și 50% clădiri
• 40.000 um alte active imobilizate
Amortizare • clădirile sunt amortizate cu 2% pe an.
• alte active imobilizate sunt amortizate pe o perioadă de opt ani prin
metoda liniară până la o valoare reziduală zero
Investiția în capitalul de lucru (creante comerciale 120.000 um (în prezent)
plus stocuri, mai puțin datoriile comerciale)

Pregătiți o estimare a fluxurilor de trezorerie din exploatare pentru fiecare din

următorii doi ani
 Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor

• Au crescut între N-3 și N cu un factor de 1,25 (= 80.000/64.000) în ultimii patru ani

Relații:
Veniturile • Valoare viitoare = Valoare prezentă*(1+Rata anuală de creștere)t
din vânzări • Rata anuală de creștere = (Valoare viitoare /Valoare prezentă)(1/t) – 1
• Rata anuală de creștere = (80.000 / 64.000)1/t – 1 = 1,251/4-1 = 1,057 – 1 = 0,057 = 5,7 %
Rezultă:
Se poate presupune că vânzările vor crește cu aproximativ 6% pe an, în fiecare dintre următorii doi ani
Marja • A reprezentat între 57% și 62%
profitului • Prin urmare, se poate presupune că în următorii doi ani profitul brut va fi de 60% din vânzări
brut • Inflația = 2%
Cheltuielile In anul N cheltuielile cu personalul au fost de 9.000 um și alte cheltuieli au fost de 27.000 um
Clădiri: 2% × 50.000 um = 1.000 um/an.
Amortizarea Alte active imobilizate, 40.000 um/8 ani = 5.000 um/an.

Dacă vânzările cresc cu 6% pe an, se presupune că capitalul de lucru va crește în același ritm:
Capitalul de Rezultă:
lucru • 127.000 um în anul N+1
• 135.000 um în anul N+2.
 Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor

Informații An curent N (um) An N+1 (um) An N+2 (um)

Cheltuieli cu personalul 9.000 (+10% pe an) 9.900 10.900
Alte cheltuieli 27.000 (+2% pe an) 27.500 28.100
TOTAL 36.000 37.400 39.000

Informații An curent N An N+1 An N+2

Venituri din vânzări 80.000 um 84.800 um 89.888 um
(80.000*1,06) (84.800 *1,06)
Costul bunurilor vândute (40%) 32.000 um 33.920 um 35.955 um
(80.000*0,4) (84.800*0,4) (89.888*0,4)
= Marja brută 48.000 um 50.880 um 53.933 um
- Cheltueli 36.000 um -37.400 um -39.000 um
+ Amortizare +6.000 um +6.000
= EBITDA =19.480 um = 20.933 um
- Modificări în capitalul de lucru (127.000 um – 120.000 um) = (135.000 um – 127.000 um) =
= - 7.000 um - 8.000 um
EBITDA ajustat pentru modificări ale capitalului de lucru = 12.480 um = 12.933 um
Fluxul de numerar disponibil

EBITDA X
Mai puțin:
- Plăți de dobândă -
- Plăți de impozit -
- Modificări ale capitalului de lucru (stocuri, creanțe comerciale, datorii comerciale) +/-
- Cheltuieli de capital esențiale (înlocuirea activelor uzate) -
= Flux de numerar disponibil (liber)

Să presupunem că, în exemplul anterior, compania se așteaptă să aibă costuri ale dobânzii de 500 um în
fiecare an în următorii doi ani și că impozitul va fi de 16% din EBITDA.
Cheltuielile de capital esențiale sunt egale cu valoare amortizării activelor imobilizate.
FLUXURILE DE TREZORERIE – MIJLOC DE OPTIMIZARE A RESURSELOR
FINANCIARE

Să presupunem că, în exemplul anterior, compania se așteaptă să aibă costuri ale dobânzii de 500 um în
fiecare an în următorii doi ani și că impozitul va fi de 16% din EBITDA.
Cheltuielile de capital esențiale sunt egale cu valoare amortizării activelor imobilizate.

Informații An N+1 An N+2

Venituri din vânzări, um 84.800 um 89.888 um
Costul bunurilor vândute (40%) 33.920 um 35.955 um
= Marja brută 50.880 um 53.933 um
- Cheltuieli -37.400 um -39.000 um
+ Amortizare +6.000 um +6.000
= EBITDA =19.480 um = 20.933 um
- Plăți dobânzi -500 um - 500 um
- Plăți de impozite (16%) - 3.117 um (19.480 *0,16) -3.349 um (20.933*0,16)
-Modificări în capitalul de lucru (127.000 um – 120.000 um) = - 7.000 um (135.000 um – 127.000 um) = - 8.000 um
Cheltuieli de capital esențiale -6.000 um -6.000 um
Cash flow disponibil = 2.863 um = 3.084 um
 Concluzii

Situația fluxurilor de numerar oferă răspunsuri la întrebări importante de genul

„Unde s-au dus banii companiei?” sau „Compania este profitabilă – de ce nu
există numerar disponibil?” Această componentă a SF este de asemenea utilă
pentru investitori, deoarece indică cât de bine își gestionează o companie
numerarul și își asigură creșterea.

• Drept consecință este nevoie de disciplină financiară la nivelul întregii

organizații și o strategie clară de optimizare a fluxurilor de trezorerie.
• Deși există numeroase modalități de a răspunde unui astfel de obiectiv,
patru strategii de bază pot fi identificate: managementul creanțelor,
furnizorilor, stocurilor și gestionarea numerarului, pe seama exploatării
adecvate a informațiilor disponibile privind fluxurile de trezorerie.
 CELE MAI BUNE PRACTICI DE OPTIMIZARE A FLUXURILOR
FINANCIARE IMPLICĂ

2. Optimizarea managementului

1. Utilizarea tehnologiilor financiar

pentru a scurta ciclul de

conversie a numerarului

4. Corelarea optimă a
disponibilităților cu

3. Utilizarea adecvată a obligațiile, pe seama

informațiilor oferite de SFT și de fluxurilor de trezorerie

CASH-FLOW, a informațiilor
istorice și a celor prospective legate
de fluxurile de trezorerie
Vă mulțumim
pentru
participare!