Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lectori CECCAR:
Corina-Graziella BÂTCĂ-
ANALIZA ȘI GESTIUNEA DUMTRU
Daniela CALU
FLUXURILOR DE Alina IRIMESCU
TREZORERIE – STRATEGII Daniela SAHLIAN
Cleopatra ȘENDROIU
DE OPTIMIZARE ȘI Mihai VUȚĂ
DE ASIGURARE
A STABILITĂȚII Lector CECCAR: Mariana Bănuță
FINANCIARE A
COMPANIEI
AGENDA CURSULUI
5. Bugetul trezoreriei
▪ Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor
▪ Bugetul de trezorerie
1. Prezentarea
informațiilor
referitoare la
trezorerie prin
intermediul
situației fluxurilor
de trezorerie
TREZORERIA
Cerințe de
Metode
Situația fluxurilor de întocmire
trezorerie –
instrument al unui
management
financiar eficient
Utilitatea Situației fluxurilor de trezorerie în cadrul
raportărilor financiare
Principiul contabilităţii de
angajamente Veniturile când se înregistrează
(Accrual Accounting) Cheltuielile în contabilitate
Limitări în furnizarea de
informații
Bilanț Contul de profit și pierdere
Oferă doar o imagine statică a • Datorită principiului contabilității
poziției financiare și nu divulgă de anagajamente, nu arată
informații despre mișcările de importanța cash-flow-ului în
fonduri referitoare la activitatea activitatea firmei. Cash-flow-ul și
profitul pot oferi semnale
operațională, financiară sau diferite ale consecințelor
investițională tranzacțiilor realizate de către
firmă pe parcursul unei
perioade.
Situația fluxurilor de • 1985 Canada
numerar- Evoluție
Cerința de a a publica o Situație a
fluxurilor de numerar s-a răspândit • 1987 SUA
rapid în anii ’80.
• 1988 Franța
• 1991 UK
IASB 1992
Structura situației fluxurilor de trezorerie
Bilanțul:
• Numerar și echivalente de numerar
• Profitul sau pierderea perioadei
• În ambele referențiale contabile sunt prevăzute două metode de întocmire a situației fluxurilor de
numerar din exploatare : metoda directă și metoda indirectă.
Fluxurile trezoreriei
Utilitatea Situației fluxurilor de trezorerie pentru raportarea financiară (I)
• încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri
proprii;
• plăţile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate.
• încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
• plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii; • Cum le
• plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acţiunile clasificăm ?
entităţii;
• plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
• plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui
contract de leasing financiar.
• avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părţi;
• încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
entităţi şi din vânzarea de interese în asocierile în participaţie (altele decât încasările pentru
instrumentele considerate a fi echivalente de numerar şi pentru cele păstrate în vederea
plasării sau tranzacţionării);
Activitatea de exploatare:
Metoda directă
• Incasări – Plăţi
Metoda indirectă
• Rezultat +/- Ajustări (Eliminări și variații)
Activități de exploatare (metoda directă)
4 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
STUDII DE CAZ
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2020)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
Activități de investiții
•
▪ + Încasări din cesiunea de filiale
▪ - Plăţi pentru achiziţia de filiale
▪ + Încasări din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale
▪ - Plăţi pentru achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale
▪ + Încasări din cesiunea imobilizărilor financiare
▪ - Plăţi pentru achiziţia de imobilizări financiare
▪ + Dobânzi şi dividende încasate
Activități de finanțare:
•
+ Încasări din emisiunea de acţiuni
- Plăţi pentru rambursarea capitalului în numerar
+ Încasări din împrumuturi contractate
- Plăţi pentru rambursarea împrumuturilor
- Plăţi aferente contractelor de leasing
- Dobânzi şi dividende plătite
Exploatare, investiții sau finanțare?
•
EXPLOATARE
DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE
INCASATE
INVESTITII
EXPLOATARE
DOBÂNZI ŞI DIVIDENDE
PLATITE
FINANŢARE
Cash-flow-ul total (fluxul de numerar net)
Cazuri particulare
Creditele de trezorerie
Numerarul restricționat
• Numerarul restricționat se referă la banii care sunt deținuți într-un scop specific și,
prin urmare, nu sunt disponibili companiei pentru utilizare imediată sau generală.
(scop specific: cheltuieli de capital, garanție parțială în cazul unui împrumut/linie de
credit)
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2018)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
STUDII DE CAZ
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2018)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
STUDII DE CAZ
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare (2018)
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2018/11/ELSA_RO_Situatii-financiare-interimare-consolidate-simplificate-IFRS-T3_2018_15nov2018.pdf
Sistemul de “cash pooling”
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
STUDIU DE CAZ
4. Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2021/03/ELSA_RO_AGOA_OGMS_1.2_2020_Separate_Financial_Statements_5Mar2021.xhtmlâ
Garanțiile de bună execuție
Prezentare:
▪ Active necurente (perioadă > 1 an)
▪ Active curente (perioadă <1 an)
STUDII DE CAZ
3 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
STUDII DE CAZ
4 . Analizați următoarele extrase din Situația fluxurilor de trezorerie și Notele la situațiile financiare
https://bvb.ro/infocont/infocont22/DAFR_20220225171043_SF-IND-C-IFRS-Dafora-2021-21-febr-2022-PRELIMINARE-b.pdf
STUDII DE CAZ:
Avantaje:
Utilitate pentru:
• Investitori • analiza comparativa a profitabilitatii
operationale.
• Achiziție companie
• Estimarea cash-
flowului Dezavantaje:
poate fi usor manipulat;
ignoră CAPEX;
ignoră variațiile capitalului de lucru.
Studiu de caz
• Firma X vrea să contracteze un credit bancar de 100.000 lei pe o perioada de 36 luni. Rata lunară pentru
un astfel de credit se situează în jurul sumei de 3.500 lei.
• Datele financiare ale firmei in bilanțul anual sunt:
• Profit = 30.000 lei
• Cheltuielile cu dobanzile = 5.000 lei
• Cheltuielile cu amortizarea = 35.000 lei
Firma X generează un profit net anual de 30.000 lei care nu i-ar permite să acopere rata de 3500 lei pentru
creditul solicitat. Profit net/12 luni, 30000/12 = 2500 lei. Astfel că la prima vedere nu va putea contracta
creditul.
Aici intervine calculul EBITDA pe care băncile și alti finantatori îl iau în calcul la acordarea unui credit.
În cazul nostru EBITDA este egală cu 70000 lei (profit + cheltuieli cu dobanzile + Cheltuieli cu
amortizarea).
Acum este clar că firma generează suficient numerar pentru a acoperi rata de credit. 70000/12=5833 lei.
Evident in acordarea unui credit sunt luate în calcul multe alte aspect, dar EBITDA pozitivă care să acopere
serviciul datoriei este esențiala în faza inițială de acordare a unui credit bancar.
EBIT
profitul inainte de dobanzi și impozite
p =n
FNNA VT
VpCp = +
p =1 (1 + CCp ) (1 + CCp ) n
p
în care:
în care:
- VpI = valoarea de piață a întreprinderii - VpCp = valoarea de piață a capitalurilor proprii (capitalului acționarilor)
- p = număr de ani ai perioadei de previziune explicită - p = număr de ani ai perioadei de previziune explicită
- FNNI = flux de numerar net disponibil pentru investitori (la dispoziția firmei) - FNNA = flux de numerar net la dispoziția acționarilor
- VT= valoarea terminală a capitalului acționarilor la finele anului n (finele perioadei de previziune
- VT= valoarea terminală la finele anului n (finele perioadei de previziune explicită)
explicită)
- k = rata de actualizare (costul mediu ponderat al capitalului CMPC) - CCpp = rata de actualizare (costul capitalurilor proprii).
Valoarea de piață a capitalurilor proprii ale întreprinderii (capitalului acționarilor) estimată prin
metoda DCF este:
unde: Dfin nete = valoarea de piață a datoriilor financiare ale întreprinderii (credite bancare și datorii
purtătoare de dobânzi), nete de numerarul sau echivalentele de numerar disponibile pentru rambursarea
acestor datorii.
FNN în activitatea de evaluare a întreprinderii
Importanța EBITDA în evaluare
Două tipuri ale fluxului de numerar net (FNN): Fluxul de numerar net la dispoziția acționarilor (FNNA) ►Capitalul propriu
▪ Fluxul de numerar net la dispoziție întreprinderii (FNNI) Fluxul de numerar net la dispoziția acționarilor (FNNA)
►Valoarea întreprinderii ►Capitalul propriu
➢ Formula de calcul a FNNA
➢ Formula de calcul a FNNI
Profit net (normalizat) (engl. Net Income)
Profit net din exploatare (normalizat) (engl. NOPAT)
+ amortizare
+ amortizare
‒ cheltuieli de capital
‒ cheltuieli de capital
± modificarea CLN
± modificarea CLN
± modificarea soldului creditului
= FNNI
= FNNA
în care:
• CLN = capital de lucru net, calculat ca diferență dintre stocuri plus creanțe și datoriile nefinanciare
pe termen scurt NOTĂ:
• T = cota impozitului pe profitul întreprinderii
FNNA include și fluxurile de numerar aferente activității de finanțare.
• Profit net din exploatare = EBIT × (1 – T)
• FNNI reprezintă resursele totale necesare pentru:
în care:
- FNNI = flux de numerar net disponibil pentru investitori (la dispoziția firmei)
Rata eliberării de numerar din profitul net = (Fluxul de numerar net din
exploatare/Rezultatul net al exercițiului) x 100%
Acest indicator:
-evidentiază capacitatea rezultatului net de a se transforma în numerar;
-permite reconcilierea rezultatului cu trezorerie entității;
-permite eviențierea practicilor de contabilitate creativă.
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata eliberării de numerar din vânzări -
Operational Cash Flow to Sales)
Rata eliberării de numerar din vânzărit = (Fluxul de numerar net din exploatare/Cifra de
afaceri) x 100%
Acest indicator:
-evidentiază capacitatea entității de a genera trezorerie din vînzările efectuate;
-permite managementului sa identifice produsele care prezintă o rată mare de eliberare de
numerar.
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de finanțare a investițiilor - Capital
Expenditure Ratio)
Cu cat această rată crește cu atât capacitatea societății de a efectua investiții pe seama
surselor proprii crește/ Insa, analiza trebuie efectuată cu prudență.
Rată mare: poate să evidentieze faptul că societatea își diminuează investițiile
Rată mică: poate să evidențieze faptul că entitatea a efectuat investiții (creștere de risc
financiar, dacă acestea sunt finanțate prin surse externe)
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de acoperire a datoriilor – Cash Flow
Coverage Ratio)
Rata de acoperire a datoriilor = (Flux de numerar net din exploatare / Total datorii) x
100%
>1
<1 –semn al insolvenței unei intreprinderi într-o perioadă de doi ani, dacă aceasta nu-si
îmbunătateste situația financiară
Rata de acoperire a datoriilor curente = (Flux de numerar net din exploatare / Datorii
curente) x 100%
Rata de acoperire a datoriilor financiare curente = (Flux de numerar net din exploatare /
Datorii financiare curente) x 100%
Rata de acoperire a costului capitalului = ((Flux de numerar net din exploatare + Dobânzi
plătite) / (Dobânzi plătite + Dividende plătite)) x 100%
INDICATORI DE CASH FLOW (Rata de plată a dividendelor)
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atat o companie este mai sanatoasa din punct de
vedere financiar;
Free Cash Flow = Fluxul de numerar disponibil pentru investitori (actionari și creditori)
Free cash flow = cash flow-ul generat de activitățile de exploatare după deducerea
fondului de rulment (capitalului de lucru), investițiilor și impozitelor.
Ideea determinării cash flow-ului disponibil este aceea de a identifica lichiditățile care
rămân disponibile pentru actionari si creditori.
Analiza cash flow-ului disponibil (CFD)
CFD = CFDacționari + CFDcreditori
• În cadrul procesului de evaluare a întreprinderii ( privită din perspectiva fondurilor investite în activul economic
( AE = Capital propriu + Datorii pe termen lung)) se are în vedere capacitatea acesteia de a degaja un cash flow
către investitori ( acționari și creditori), care să permită pe de o parte recuperarea capitalurilor investite de ei și
pe de altă parte remunerarea acestor capitaluri cel puțin la rata normală de rentabilitate în raport cu riscul
asumat.
• Cash flow-ul degajat de întreprindere către poartă numele de cash flow disponibil (CFD – free cash flow).
Ca formulă de calcul, aceasta se determină astfel:
CFD = CFDacționari + CFDcreditori
CFD = PN + AMO +DOB - ΔIMO brute - ΔACR nete, CFDacționari = DIV – ΔCPR (fară profitul reinvestit) = PN – ΔCPR ,
unde: unde:
AMO = cheltuielile cu amortizările; DIV = dividendele acordate acționarilor pentru alocarea capitalului în întreprindere;
DOB = cheltuielile cu dobânzile. ΔCPR = diferența dintre valorile înregistrate ale capitalurilor proprii (ΔCPR = CPR1 - CPR0);
PN = profitul net al întreprinderii în exerciîiul financiar în care se realizează analiza.
▪ Valoarea actuală netă – calcularea valorii unei afaceri prin construirea unui model DCF și calcularea valorii actuale nete (VAN).
Rata internă de rentabilitate – determinarea IRR pe care o realizează un investitor pentru realizarea unei investiții.
▪ Anaiza lichidității – evaluarea capacității de achitare a obligațiilor financiare pe termen scurt.
▪ Randamentul fluxului de numerar – măsoară cât de mult numerar generează o afacere pe acțiune, raportat la prețul acțiunii sale,
exprimat ca procent.
▪ Fluxul de numerar pe acțiune (CFPS) – numerar din activități operaționale împărțit la numărul de acțiuni în circulație.
▪ Rata de conversie a numerarului – intervalul de timp dintre momentul în care o companie își plătește datoriile pe termen scurt
(aferente costului mărfurilor vândute) și încasează clienți.
▪ Gap de finanțare – o măsură a deficitului pe care trebuie să-l depășească o companie (de câți mai mulți bani are nevoie pentru
acoperirea deficitului).
▪ Plăți de dividende –plățile de dividende către investitori.
▪ Cheltuieli de capital –finanțarea creșterrii afacerii
Analiza pe bază de
rate:profitabilitate-
lichiditate-
solvabilitate.
Rentabilitatea, profitabilitatea - două cuvinte
sinonime?
dacă este lichidă- are capacitatea de a-și plăti datoriile scadente pe termen scurt
Rentabilitatea Rentabilitatea
economică financiară -arată remunerarea investiției
-măsoară remunerarea realizată de proprietarii unei
întreprinderi prin aporturile
ansamblului de active
de resurse efectuate de
utilizată de întreprindere aceștia sau a beneficiilor ce le
(rentabilitatea activelor) revin de drept (rentabilitatea
capitalului investit)
Rent ec=
Rent fin=
Rezultatul din
Rezultatul net/Capital
exploatare/Activul
propriu
economic
Lichiditatea-capacitatea întreprinderii de a plăti
datoriile curente.
Abordare moderată
• -Stabilirea concordanței între maturitatea fondului de finanțare și durata de viață utilă a activului
finanțat prin acest fond.
• Pentru a minimiza riscurile și costurile de finanțare, firma stabilește o concordanță între perioada de
maturitate a datoriilor și timpul pentru care fondurile sunt necesare.
• Activele pe termen scurt sunt finanțate din datorii pe termen scurt, iar activele pe termen lung din surse
pe termen lung. - neprimirea la termen sau primirea cu întârziere a produselor contractate;
- perturbarea activităţii de exploatare;
- modificarea condiţiilor creditului comercial.
Abordare agresiva
• Finanțarea tuturor activelor curente si a unei parți a activelor imobilizate din credite pe termen scurt.
• Poziția este foarte riscanta , firma este expusă din plin riscului de creștere a ratei dobânzii sau a altor
pericole legate de refinanțare în momentul când ar apărea necesitatea de refinanțare.
• Deoarece creditul pe termen scurt este mai iefin decât creditul pe termen lung, unele firme sacrifică
siguranță în favoarea unei posibilități de profituri mai mari.
Lichiditatea-capacitatea întreprinderii de a plăti
datoriile curente.
Abordare conservatoare
• Finanțarea tuturor activelor pe termen lung și a unei părți a activelor curente din creditele pe termen
lung
Fondul de rulment
Pe baza bilanţului funcţional, mărimea fondului de rulment net global (FRNG) se determină ca
diferenţă între resursele aciclice sau stabile (Rs) şi activele aciclice sau nevoile stabile (Ns), adică:
Fondul de rulment net global reflectă surplusul de resurse aciclice sau durabile faţă de activele
imobilizate. Un fond de rulment pozitiv crează premisele asigurării echilibrului financiar. Fondul
de rulment poate fi negativ, în cazul când resursele aciclice sunt mai mici decât nevoile aciclice
sau stabile, ceea ce reflectă că o parte din activele imobilizate este finanţată din resursele ciclice,
situaţie care arată un dezechilibru financiar.
De asemenea, este necesar să se stabilească rata de finanţare a cifrei de afaceri (RCA) prin
intermediul fondului de rulment, astfel:
Necesarul sau nevoia de fond de rulment (NFR) se poate determina pe baza bilanţului financiar
sau a bilanţului funcţional.
Pe baza bilanţului financiar sau patrimonial, mărimea necesarului de fond de rulment (NFR) se
determină în funcţie de activele circulante (Ac) diminuate cu disponibilităţile băneşti (Db), din
care se scad datoriile totale pe termen scurt (Dts), diminuate cu creditele bancare pe termen scurt
(Cbs), adică:
Rezultă că necesarul sau nevoia de fond de rulment se mai poate calcula prin însumarea stocurilor
totale din bilanţ (St) cu creanţele entităţii economice (Cr), din care se scad datoriile curente de
exploatare pe termen scurt (Dce):
Pe baza bilanţului funcţional, necesarul sau nevoia de fond de rulment (NFR) se determină ca
diferenţă între activele sau nevoile ciclice (Nc) şi resursele ciclice (Rc):
Nevoia de fond rulment
Nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE) corespunde acelor nevoi din
afara ciclului de exploatare care nu sunt finanţate prin resurse ciclice şi care se determină:
• ca diferenţă între activele ciclice din afara exploatării (Acae) şi resursele ciclice din afara
exploatării (Rcae), adică:
În cazul când nevoia de fond de rulment este pozitivă, situaţia se consideră ca fiind normală numai
dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de
exploatare.
În situaţia când nevoia de fond de rulment este negativă, aceasta reflectă un surplus de resurse
temporare comparativ cu nevoile temporare şi se consideră ca fiind o situaţie favorabilă numai
dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante şi ale contractării unor
datorii de exploatare cu scadenţe mai îndepărtate.
Legătura FR-NFR-TN
Trezoreria este strâns legată de operaţiunile financiare pe termen scurt realizate de entitatea
economică.
Nivelul trezoreriei poate fi determinat astfel:
Pe baza bilanţului financiar Pe baza bilanţului funcţional:
(patrimonial):
Rata lichidității generale Rata lichidității reduse Rata lichiditîții curente Rata lichidității imediate
Valoarea optimă a
acestei rate este cuprinsă
între [0,4 ÷ 0,6].
Lichiditatea generală:
Rata lichidităţii reduse (rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active
circulante care pot fi transformate relativ rapid în disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa
lichidităţii stocurilor.
Ca modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina:
• prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la valoarea pasivelor circulante:
Ac − S Ac − S
rl r = =
Pc Datorii pe termen scurt
• prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi disponibilităţilor băneşti, la valoarea
pasivelor circulante:
Creante + Investitii financiare pe termen scurt + Disponibil itati banesti
rlr =
Pc(Datorii pe termen scurt)
Lichiditatea imediata :
Rli=caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente.
Disponibil itati
rl i =
Pc (Datorii pe termen scurt)
Valoarea optimă a acestei rate de lichiditate este cuprinsă între [0,2 ÷ 0,3].
• Înregistrarea unui nivel al lichidităţii insuficient are consecinţe nefavorabile asupra mediului
de afaceri dintre care amintim:
Solvabilitatea
Solvabilitatea
patrimonială
patrimonială
exprimă gradul în care la termen
capitalul social asigură
acoperirea obligaţiilor pe
termen mediu şi lung,
determinându-se cu relaţia:
Gspt=Total active/Datorii
totale
Gsp=Capital social/(Imprumut Gspt=(active
pe termen mediu si imobilizate+Active
lung+Capital social) x 100 circulante)/Imprumut pe
termen mediu si lung+Datorii
pe termen scurt)
Solvabilitatea:
PN + A - Dividente platite
gs d =
Rc + Db
• Cu cât indicatorul are un nivel mai scăzut cu atât el arată o marjă de siguranţă mai mică, considerându-se că o
mărime de „3” este asigurătorie.
• În acest caz relaţia evidenţiază oportunitatea creditului din punct de vedere al efectelor generate, considerâdu-
se că acesta trebuie rambursat din veniturile viitoare obţinute şi nu din lichidarea activelor.
Solvabilitatea:
• capacitatea de rambursare a datoriilor (grd) exprimă măsura în care datoriile totale ale întreprinderii pot fi
acoperite din rezultatele obţinute. În funcţie de indicatorii de rezultate folosiţi se pot construi următoarele
relaţii:
• Ca să reflecte o bună capacitate de plată, nivelul acestor rate trebuie să fie cel puţin egal cu 1, nivelul optim
considerându-se a fi 2.
• Dacă întreprinderea înregistrează valori ale ratelor mai mici de 1, iar dificultăţile financiare ale unei
întreprinderi se transformă din evenimente temporare în situaţii periodice efectul se va regăsi în înrăutăţirea
echilibrului şi posibil în capacitatea întreprinderii de a-şi desfăşura activitatea.
Studiu de caz
Se dau următoarele date din cadrul companiei SC,,DELTA” SRL
Perioada de analiză
Specificație Simbol/Formulă U.M.
An 0 An 1
18,783,817.28 17,130,418.79
Capital propriu Cpr lei
Datorii pe termen scurt DTS lei 10,986,886.28 7,349,205.24 -3,637,681.04 66.89 -33.11
Investiții financiare pe termen scurt Ifts lei 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Rata lichidității generale Ac/DTS = (St+Cr+Ifts+Db)/DTS 2.33 2.97 0.64 127.58 27.58
Rata lichidității reduse (Ac - St)/DTS 1.49 1.90 0.41 127.64 27.64
Solvabilitatea patrimonială Cs/(Cs + DTML) x 100 % 83.96 60.18 -23.78 71.68 -28.32
• Din analiza ratelor de lichiditate reiese • Din analiza ratelor de solvabilitate reiese că
bonitatea companiei pe termen lung este
că societatea se caracterizează prin: grad asigurată. Compania dispune de un grad ridicat
ridicat de lichiditate generală și redusă și al solvabilităţii patrimoniale, deţinând
siguranţa că, în caz de lichidare, datoriile sale
niveluri scăzute ale lichidității curente și vor putea fi acoperite prin valorificarea
activelor şi, de asemenea, că va putea să îşi
imediate. Compania nu poate face faţă satisfacă serviciul datoriei pe seama
obligaţiilor curente pe seama autofinanţării.
disponibilităților bănești, așadar se
recomandă o utilizare mai eficientă a • Solvabilitatea unei companii este generată de o
activitate eficientă, iar lipsa lichidităţii se poate
acestora. datora unor situaţii conjuncturale. Acest lucru
înseamnă că o firmă poate să dispună de
• Întrucât lichiditatea se determină prin capacitate de plată pe termen lung (să fie
raportarea unor elemente extrem de solvabilă), chiar dacă, la un moment dat ea nu
dispune de lichidităţi financiare. Compania se
volatile, putem presupune că lipsa află în această situaţie şi trebuie să ia măsuri
capacităţii de plată la sfârşitul celor doi pentru îmbunătăţirea lichidităţii, mai ales
pentru că ratele au o evoluţie descrescătoare de
ani este temporară şi se datorează unor la un an la altul.
situaţii conjuncturale; această afirmaţie
este adevărată doar dacă compania este
solvabilă.
3. Gestiunea
fluxurilor de
trezorerie EXCEDENT
DEFICIT
Gestionarea fluxurilor de numerar
Finanţarea investiţiilor
plata datoriilor
• Reprezintă numerarul:
• generat în fiecare an, liber de orice obligație internă sau externă
• pe care compania îl poate investi sau distribui acționarilor
• Exemplu: o companie poate prezenta un CF disponibil ridicat, deoarece amână
investiții importante de capital, caz în care FCF ridicat ar putea prezenta de fapt un
indiciu prezent pentru posibile probleme în viitor.
TIPURI DE CASH FLOW
Suprainvestiția
O lipsă de capital de lucru ar putea duce la probleme de lichiditate ar trebui
evitată,
deoarece
• din cauza fluxurilor de numerar operaționale insuficiente pentru reduce
a plăti datorii atunci când acestea devin scadente.
profitul.
• Fluxurile de numerar operaționale sunt generate din vânzarea
stocurilor și încasarea clienților: stocurile și creanțele comerciale
sunt, prin urmare, o sursă de încasări viitoare. Acestea trebuie să
fie suficiente pentru plata datoriilor. Subinvestiția
Compania care are un capital de lucru insuficient ar putea constata ar trebui
că trebuie să facă plăți către furnizori (sau alte datorii pe termen evitată
scurt), dar nu are suficient disponibil; activele sale curente sunt deoarece
insuficiente pentru a genera intrările de numerar care sunt creează un risc
necesare pentru achitarea datoriilor scadente.
de lichiditate.
Problemele de lichiditate, atunci când sunt grave, pot duce la
insolvență.
Modificări în durata ciclului de conversie a numerarului (CCN).
Impact asupra trezoreriei
Modificarea CCN
investiții și finanțare
implicații asupra investiției în
capitalul de lucru.
Creșterea capitalului de lucru reduce fluxurile de
numerar din exploatare în perioada respectivă.
Rata Venituri din vânzări/ Capital de lucru net
evaluează dacă investiția în capitalul de lucru este prea mare sau dacă este insuficientă.
În Anul N, o companie a avut venituri din Rata vânzărilor companiei/capital de lucru net a scăzut față de
vânzări de 20.000 lei. anul precedent. Acum este sub media industriei.
• Activele sale curente medii au fost de 2.800 Un raport mai mic = capitalul de lucru este acum mai mare în
lei, iar datoriile sale curente medii au fost raport cu veniturile din vânzări.
de 1.100 lei. Acesta ar putea fi un indiciu că investiția în capitalul de lucru
• Capital de lucru net = 1.700 lei devine prea mare.
• Raportul Vânzări/ capital de lucru net=
20.000 um/1.700 lei = 11,8 Dacă raportul ar fi rămas la 12,5, la fel ca anul trecut, capitalul de
În Anul N-1, raportul venituri din
lucru ar trebui să fie 1.600 um (= 20.000 um/12,5) → capitalul de
vânzări/capital de lucru net = 12,5.
lucru este în N cu aproximativ 100 lei mai mult decât este necesar.
Valoarea medie a raportului venit din
vânzare/capital de lucru net pentru alte Dacă raportul ar fi fost de 12,4, media industriei, capitalul de lucru ar
companii din aceeași industrie este de 12,4 ori.
trebui să fie 1.613 lei (= 20.000 lei/12,4) → capitalul de lucru este în
N cu 87 lei mai mult decât este necesar.
Utilizarea excedentului de numerar
3. Decizia de investiție
2. Selectarea strategiei a excedentului. 4. Menținerea
1. Analiza sursei ce a
generat excedent de utilizare a Elaborarea planului de lichidității și
excedentului investire a gestionarea ricurilor.
excedentului
1. Analiza sursei ce a generat excedent
Investitii pe piata
Conturi de monetara: bonuri
economii și de trezorerie, Obligațiuni
depozite cu certificate de guvernamentale cu
dobândă depozit termen scurt
Orizontul de timp
4. Menținerea lichidității și gestionarea riscurilor
https://bvb.ro/infocont/infocont21/SNP_20210427162254_Rapoarte-anuale-situatii-financiare-si-plati-catre-
guverne.pdf
Orizontul de timp
Menținerea lichidității
Fonduri de investiție/mutuale
Soluționarea deficitului de numerar
Contractul de factoring reprezintă un contract comercial încheiat de obicei între o instituție financiară non-
bancară specializată in servicii de factoring denumită factor si o societate comercială denumită aderent.
Astfel, aderentul, in vederea recuperării valorii facturilor (înainte de scadență), le va ceda factorului in
schimbul unui comision stabilit in contract, pentru a putea beneficia de lichiditați, dar si pentru
eficientizarea încasarilor si siguranta fluxului de numerar. In activitatea de factoring, clientul, care este
beneficiarul serviciilor prestate sau bunurilor livrate este notificat de catre aderent că facturile ajunse la
scadență vor fi platite factorului, in virtutea contractului de factoring.
Compania Flora doreşte să îşi modifice politica de creditare a clienţilor. Astfel, perioada medie de colectare a
creanţelor s-ar mări de la trei luni la patru luni. Se aşteaptă ca, odată cu mărirea perioadei medii de colectare, să aibă loc
o majorare a vânzărilor în următorii ani de aproximativ 30% din volumul curent de vânzări.
Elemente euro
Preţ de vânzare unitar 24
Vânzări anuale 4.200.000
Costul variabil unitar 19
Se presupune că datorită majorării de 30% în volumul de vânzări, vor creşte stocurile cu 100.000 euro şi datoriile
cu 40.000 euro. Rata de rentabilitate pe investiţia în creșterea capitalului de lucru este de 20%.
Rata de rentabilitate este 20%, iar politica de creditare este justificabilă dacă rata de rentabilitate pentru investiția
adițională depășește acest procentaj.
o Marja pe cv = Preț de vânzare unitar – Cost variabil unitar
o Marja pe cv = 24-19=5 euro
o Rata marjei pe cv= 5/24*100=20,83%
o Creșterea venitului din vânzări = 30%*4.200.000=1.260.000 euro
o Creșterea profitului (și a marjei brute) =5/24*1.260.000=262.500 euro
(b) este permisă o perioada mai lungă de creditare doar clienţilor noi, iar cei existenţi vor urma aceeaşi
politică de creditare de până acum?
Creșterea creanțelor =4/12*1.260.000=420.000 euro
Creșterea stocurilor = 100.000 euro
Creșterea datoriilor = 40.000 euro
Creșterea investitței în capital de lucru net = (420.000 +100.000) – 40.000 = 480.000 euro
Rata profitului pentru investitia în plus în capital de lucru =262.500 /480.000 =54,69%
Noua politică de creditare pare să fie adecvată în ambele cazuri din moment ce rata profitului este mai mare decât minimul de 20%.
În privinţa gestionării creanţelor, entităţile vor avea sisteme de monitorizare a limitelor de credit oferite
clienţilor şi de utilizare a acestor facilităţi. Aceste sisteme sunt proiectate astfel încât să se asigure că
limitele aprobate de credit nu sunt depăşite.
O companie are vânzări anuale de 20 de milioane um și tuturor clienților li se acordă un credit de 60 de zile. Marja
brută din vânzări este de 40%. În prezent, creanțele neperformante reprezintă 1,5% din vânzări. Costul capitalului
pentru companie este de 10%.
Conducerea este îngrijorată de nivelul ridicat al datoriilor neperformante și estimează că prin reducerea termenelor de
creditare la 30 de zile pentru toți clienții, creanțele neperformante pot fi reduse la 0,5% din vânzări. Cu toate acestea,
veniturile totale din vânzări sunt probabil să scadă cu 5%, ca urmare a reducerii condițiilor de creditare.
Calculați efectul estimat asupra profitului anual al reducerii termenelor de credit de la 60 de zile la 30 de zile.
Rezolvare:
Efectul de a oferi termene de credit mai stricte ar fi reducerea profitului anual cu 11.195 um (325.495 – 314.300) din cauza
pierderii în vânzări și a profitului brut care ar avea loc.
REDUCERILE FINANCIARE
Costul finanțării creanțelor comerciale poate fi ridicat. Poate mai important, dacă o companie are o investiție mare în
creanțe comerciale, ar putea avea probleme de flux de numerar și dificultăți de lichiditate.
Prin urmare, o companie ar putea încerca să își minimizeze investiția în creanțe comerciale. O modalitate de a face acest
lucru este să vă asigurați că procedurile de colectare sunt eficiente. O altă politică de reducere a creanțelor comerciale
este de a oferi o reducere pentru plata anticipată a unei facturi.
De exemplu, o companie le poate oferi clienților săi termene de credit normale de 60 de zile, dar acordă o reducere de 2%
pentru plata în termen de zece zile de la data facturii. Dacă clienții beneficiază de reducere, va exista o reducere a
creanțelor comerciale medii.
Avantajul acordării • reduce creanțele comerciale medii, iar acest lucru reduce costul anual al dobânzii pentru
finanțarea creanțelor comerciale.
Presupunem că o companie oferă clienților săi termene de credit normale de 60 de zile, dar acordă o reducere de 2%
pentru plata în termen de zece zile de la data facturii.
Această politică de reduceri implică faptul că compania este pregătită să accepte 98 um în ziua zece, în loc să accepte
100 um în ziua 60.
Din punct de vedere financiar, compania consideră că este benefic să aibă 98 um „acum” și nu 100 um în 50 de zile.
Aceasta implică un cost mediu anual al dobânzii de:
Dacă compania are un cost mai mic dacă împrumută bani pentru a-și finanța creanțele comerciale, ar fi mai ieftin să
ofere credit de 60 de zile, și să nu ofere reducerea de 2% pentru plată în zece zile.
Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii
Formula generică:
Unde:
d = procentul de reducere.
t = diferența în zile dintre termenele normale de credit și perioada maximă de credit pentru profitarea reducerii de
decontare.
Entitatea X se împrumută în caz de descoperire de cont la Prin acordarea reducerii, Entitatea X pierde efectiv
o rată anuală a dobânzii de 15%. În mod normal, clienții 1,50 um la fiecare 100 um din încasările sale în
ei trebuie să plătească în termen de 45 de zile. Entitatea X numerar de la clienți pentru a primi cash cu 35 de
oferă o reducere de 1,5% dacă plata se face în termen de zile mai devreme (45 de zile – 10 zile). Costul
zece zile.Care este costul anual efectiv al oferirii anual efectiv al reducerii financiare acordate este
discountului și explicați dacă este justificată financiar de: 17%.
politica de discount?
Prin urmare, oferirea reducerii nu merită. Este mai ieftin
împrumutul pe descoperit de cont cu 15%.
Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii
Entitatea X se împrumută pe termen scurt prin linie de credit la o rată anuală a dobânzii de 15%.
Are vânzări anuale pe credit de 500.000 um și toți clienții cumpără pe credit. În mod normal, clienții trebuie să plătească în
termen de 45 de zile. Entitatea X oferă o reducere de 1,5% dacă plata se face în termen de zece zile. 60% dintre clienți
beneficiază de reducere.
Care este costul anual al politicii de reduceri?
Costul reducerilor anuale acordate = 500.000 um × 60% × 1,5% Costul dobânzii la finanțarea creanțelor – linie de credit:
➢ Fără politica de reducere 61.600 um × 15% = 9.240
= 4.500 um.
um
Creanțe medii fără politica de discount = (45/365) × 500.000 ➢ Cu politica de reducere 32.750 um × 15% = 4.913 um
um= 61.600 um Dobândă economisită cu politica de reduceri = (9.240
Creanțe medii cu politica de reduceri: um - 4.913 um) = 4.327 um
• Clienții care nu beneficiază de reducere (45/365) × 40% × Costul reducerilor anuale acordate = 4.500 um
500.000 um) = 24.600 um Costul anual suplimentar al acordării reducerilor
• Clienții care beneficiază de reducere (10/365) × 60% × financiare = 4.500 um – 4.327 um = 173 um
500.000 um= 8.150 um
• Total creanțe medii cu politica de discount = 32.750 um Se așteaptă ca discountul de decontare să reducă
profitul anual cu aproximativ 173 um.
4.Managementul
riscului
financiar
Managementul riscurilor. Riscul financiar
Managementul riscurilor are rolul de a identifica și administra riscurile
cu care se confruntă o organizație în atingerea obiectivelor fixate.
Organizațiile se confruntă cu riscuri generate de:
a) mediul de afaceri;
b) legi și reglementări;
c) eficiența operațională;
d) reputația organizației;
e) RISCURI FINANCIARE
RISCURILE FINANCIARE
• Clasificarea riscurilor financiare:
Riscuri de creditare
Riscuri clienți
Riscuri furnizori
Riscuri parteneri
Riscuri de
finanțare/lichiditate
Riscuri de piață Riscuri de finanțare
Riscuri de capital Riscuri de lichiditate
Riscuri de dobândă Riscuri de cash-flow
Riscuri valutare
Riscuri comerciale
RISCURI
FINANCIARE
Identificarea și cuantificarea riscurilor
Multe firme consideră utilă întocmirea unui Registru al riscurilor, în care se includ informații referitoare
la tipul riscului, probabilitatea de apariție, impactul monetar, consecințele sale, relația cu alte riscuri
identificate.
Strategii și instrumente de management al riscurilor
• Acoperire internă
Strategii interne • Compensarea internă
• Contracte forward
Strategii de • Contracte futures
partajare a riscurilor •
•
Contracte swaps
Joint ventures
O companie italiană își aprovizionează materiale textile din China și, prin urmare, este
expusă riscului de fluctuații ale cursului de schimb dintre EUR și yuan. În același timp,
afacerea se extinde în retail în China.Acoperirea naturală înseamnă că ar putea folosi
veniturile din comerțul cu amănuntul exprimate în moneda chineză pentru a finanța
plățile către furnizorii locali de textile. În acest fel, riscul valutar al unui activ este corelat
cu un risc valutar opus (și potențial exact egal) asupra unei datorii. În consecință,
expunerea globală este eliminată sau, cel puțin, redusă.În astfel de cazuri, poate fi puțin
necesară acoperirea expunerilor individuale la active sau pasive, deoarece expunerea
agregată a firmei este destul de limitată.
STRATEGII DE PARTAJARE A RISCURILOR
Risc valutar: posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii economice sau financiare ca
urmare a modificării cursului (depreciere sau apreciere) valutei în care se face plata/ încasarea, între
momentul încheierii contractului şi cel al scadenţei (al plăţii).
Exportator (creditor), riscul valutar apare atunci Importator (debitor), riscul valutar apare atunci
când, la data încasării sumei, valuta în care s-a când, la data plăţii, valuta în care s-a efectuat
efectuat plata are o putere de cumpărare mai mică tranzacţia are o putere de cumpărare mai mare (s-a
decât la momentul încheierii contractului (valuta s-a apreciat) faţă de momentul încheierii contractului
depreciat). (valuta s-a apreciat).
Procedee pe care partenerii de afaceri le pot iniţia şi desfăşura numai în condiţii de consens,
respectiv în condiţiile în care ele sunt acceptate atât de cumpărător cat şi de vânzător.
Perioada de timp
Dacă vânzările cresc cu 6% pe an, se presupune că capitalul de lucru va crește în același ritm:
Capitalul de Rezultă:
lucru • 127.000 um în anul N+1
• 135.000 um în anul N+2.
Abordarea pe baza estimării veniturilor și cheltuielilor
EBITDA X
Mai puțin:
- Plăți de dobândă -
- Plăți de impozit -
- Modificări ale capitalului de lucru (stocuri, creanțe comerciale, datorii comerciale) +/-
- Cheltuieli de capital esențiale (înlocuirea activelor uzate) -
= Flux de numerar disponibil (liber)
Să presupunem că, în exemplul anterior, compania se așteaptă să aibă costuri ale dobânzii de 500 um în
fiecare an în următorii doi ani și că impozitul va fi de 16% din EBITDA.
Cheltuielile de capital esențiale sunt egale cu valoare amortizării activelor imobilizate.
FLUXURILE DE TREZORERIE – MIJLOC DE OPTIMIZARE A RESURSELOR
FINANCIARE
Să presupunem că, în exemplul anterior, compania se așteaptă să aibă costuri ale dobânzii de 500 um în
fiecare an în următorii doi ani și că impozitul va fi de 16% din EBITDA.
Cheltuielile de capital esențiale sunt egale cu valoare amortizării activelor imobilizate.
2. Optimizarea managementului
4. Corelarea optimă a
disponibilităților cu
CASH-FLOW, a informațiilor
istorice și a celor prospective legate
de fluxurile de trezorerie
Vă mulțumim
pentru
participare!