Curs Agricultura Nov 2023

AGRICULTURA: TRATAMENTE CONTABILE ȘI FISCALE GENERALE &
PARTICULARE PRIVIND CULTURA PLANTELOR

Agenda întâlnirii:
1. Forme de organizare.
2. Particularități privind subvențiile. Măsuri de sprijin și

ajutoare derulate de APIA
3. Contabilitatea și fiscalitatea arendei
4. Venituri din activități Agricole
5. Practici specifice privind contabilitatea și fiscalitatea în

domeniul culturilor agricole
• Generalități și particularități privind contabilitatea
imobilizărilor corporale
• Particularități privind contabilitatea stocurilor
6. Particularități specifice firmelor din domeniul culturilor

agricole
• Particularități specifice firmelor din domeniul agricol
• Particularități specifice firmelor din domeniul agricol
1.Forme de organizare.
FORME DE ORGANIZARE A AGRICULTORILOR ACTIVI
FORME DE ASOCIERE
ÎNTR-O FORMĂ
JURIDICĂ
• Persoane fizice
autorizate, • Asociații
întreprinderi
individuale, • Societăți agricole;
întreprinderi .
familiale; • Cooperative agricole
• Societăți comerciale.
ORGANIZARE ÎNTR-O FORMA JURIDICĂ
➢ Juridic: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților

PERSOANE FIZICE economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderi
AUTORIZATE, individuale și familiale;
ÎNTREPRINDERI
INDIVIDUALE, ➢ Contabil: OMFP nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor
ÎNTREPRINDERI contabile privind contabilitatea în partidă simplă;
FAMILIALE:
➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe veniturile din activități agricole.
ORGANIZARE ÎNTR-O FORMA JURIDICĂ
➢ Juridic: Legea societăților comerciale nr. 31/1990 cu modificările și completările

ulterioare: avantajul alegerii societății de tip SRL - poate opera în orice domeniu de
activitate;
➢Contabil: OMFP nr. 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare;
SOCIETĂȚI COMERCIALE :
➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe
profit.
PRECIZARE: Contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a
plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și
de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului
următor celui pentru care se calculează impozitul.
CATEGORII DE CONTRIBUABILI VIZATE
CAEN 001 Cultivarea CAEN 002 - Cultivarea

plantelor plantelor perene
nepermanente
CAEN 003 - Cultivarea

Plante care nu plantelor pentru înmulțire
durează de la un Plante care durează
sezon agricol la mai mult de două
următorul; sezoane de cultură
 Cultivarea în  Cultivarea în scopul

scopul producției producerii de semințe:
de semințe: struguri, fructe
cereale, orez, tropicale, citrice,
legume și pepeni, arbuști fructiferi,
rădăcinoase, căpșuni, condiemente,
trestie de zahăr, plante aromatice.
tutun.
FORME DE ASOCIERE ÎN AGRICULTURĂ
➢ Juridic: OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;
➢ Contabil: OMFP nr. 3103/2017 cu modificările și completările

ASOCIAȚII:
ulterioare;
➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe profit.

➢ Juridic: Legea nr. 36/ 1991 privind societățile agricole și alte forme
de asociere în agricultură;
➢ Contabil: OMFP nr. 1802/2014 cu modificările și completările

SOCIETĂȚI AGRICOLE :
ulterioare;
➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau

impozit pe profit;
➢ Juridic: Legea nr. 566/2004 privind cooperația agricolă, cu

modificările și completările ulterioare;
COOPERATIVE AGRICOLE: ➢ Contabil: OMFP nr. 1802/2014 cu modificările și completările

ulterioare;
➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe profit.

2. PARTICULARITĂȚI PRIVIND SUBVENȚIILE.
MĂSURI DE SPRIJIN ȘI AJUTOARE DERULATE DE
APIA
FINANȚĂRI APIA
➢Fondul European de Garantare Agricolă

Finanțare – FEGA; Bugetul
național:
➢Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală - FEADR;
➢Bugetul național.
Ajutorul de stat pentru
➢Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității motorină utilizată în
(fosta schemă de plată unică pe suprafață); agricultură
➢Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în
Planul Național scopul sustenabilității (fosta plată redistributivă);
Strategic 2023- ➢Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii
2027 fermieri (fosta plată pentru tinerii fermieri);
➢Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren
arabil (fosta plată pentru practici agricole benefice
pentru climă și mediu).
RECUNOAȘTEREA MĂSURILOR DE SPRIJIN-
SUBVENȚII
La data semnării
Când se contractului de Tipuri?
recunosc? finanțare;
➢ Subvenţii aferente
activelor
➢ Subvenții aferente
veniturilor
Reguli
recunoaștere
în bilanț? ➢Subvențiile guvernamentale nu trebuie recunoscute
până când nu există suficientă siguranță că:
a. entitatea va respecta condițiile impuse de
acordarea lor; și
b. subvențiile vor fi primite.
➢Doar primirea unei subvenții NU furnizează ea însăși
dovezi concludente că toate condițiile atașate acordării
subvenției au fost sau vor fi îndeplinite.
RECUNOAȘTEREA MĂSURILOR DE SPRIJIN-
SUBVENȚII
Reguli recunoaștere ➢ Ca regulă generală, subvențiile se recunosc, pe o bază

contul de profit și sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare
pierdere? cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează să le
compenseze;
➢ În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenții

aferente unor cheltuieli care NU au fost încă efectuate,
subvențiile primite NU reprezintă venituri ale acelei
perioadeI curente;
RECUNOAȘTEREA SUBVENȚIILOR AFERENTE ACTIVELOR
Nu există recunoscute în contabilitate cheltuieli

pe care subvenția trebuie să le acopere.
• Inițial subvenția se recunoaște drept creanță

în contrapartidă cu un venit amânat (4451 =
Subvenții aferente activelor
4751).
• Venitul amânat se virează la venituri curente

(4752 = 7584) pe măsura recunoașterii
cheltuielilor cu amortizarea sau cu scoaterea din
evidență.
RECUNOAȘTEREA SUBVENȚIILOR AFERENTE VENITURILOR
• Cazul în care s-au recunoscut în contabilitate

până la data primirii subvenției cheltuielile pe
care aceasta trebuie să le acopere:
Subvenții aferente veniturilor

➢ În acest caz subvenția se reunoaște la venituri
direct în contul rezultatului exercițiului (445 =
741).
RECUNOAȘTEREA SUBVENȚIILOR AFERENTE VENITURILOR
• Cazul în care NU s-au recunoscut în

contabilitate până la data primirii subvenției
cheltuielile pe care aceasta trebuie să le
acopere:
➢ Inițial subvenția se recunoaște drept creanță în

Subvenții aferente veniturilor
contrapartidă cu un venit amânat (4451 = 472
analitic distinct).
➢ Ulterior venitul amânat se virează la venituri

curente (472 = 741) pe măsura recunoașterii
cheltuielilor pe care subvenția trebuie să le
acopere, după natura lor.
EXEMPLE
• EXEMPLUL 1: subvenții aferente unui activ amortizabil utilizat până la sfârșitul duratei lui de viață: Conform Planului Național
Strategic 2023-2027 Investiții în agricultură o societate a obținut o finanțare pe direcția DR-13 achiziții de utilaje agricole pentru
sectorul vegetal pentru achiziția unui tractor în valoare de 210.000 lei. Finanțarea primită a fost în valoare de 150.000 lei, contractul
de finanțare fiind semnat pe data de 15.10.2023, subvenția fiind încasată ulterior. Tractorul este amortizat liniar în 5 ani.
• Recunoașterea subvenției ca venit amânat pe data de 15.10.2023:
150.000 lei 4451 = 4751 150.000 lei

• Încasarea subvenției:
150.000 lei 5121 = 4451 150.000 lei
• Contabilizarea amortizării lunare: 210.000 lei/60 luni = 3.500 lei:
3.500 lei 6811 = 2813 3.500 lei
• Lunar, transferul venitului în avans la venituri curente = 150.000 lei/60 luni = 2.500 lei – la sfârșitul celor 5 ani contul 4751 se
închide:
2.500 lei 4751 = 7584 2.500 lei

EXEMPLE
• EXEMPLUL 2: subvențiile aferente veniturilor primite anterior înregistrării în contabilitate a cheltuielilor pe care acestea urmează
a le acoperi. În luna decembrie 2022, în urma estimărilor efectuate, o firmă a depus la APIA cererea de acord prealabil pentru
subvenția la motorină aferentă anului 2023. Contractul de finanțare a fost semnat în decembrie și este în valoare de 500.000 lei. În
perioada 01.07-30.09. 2023 consumul de motorină a fost în valoare de 100.000 lei. Pe data de 25.11.2023 în baza situației
centralizatoare a cantității de motorină achiziționată și utilizată în trimestrul trecut firma depune la APIA cererea de plată pentru
rambursare în valoare de 100.000 lei, suma fiind încasată în luna decembrie.
• În luna decembrie 2022, la data semnării contractului de finanțare:
500.000 lei 4451 = 472 500.000 lei
• În perioada 01.07 – 30.09 contabilizarea consumului de motorină:
100.000 lei 6022 = 3022/401 100.000 lei
Și concomitent:
100.000 lei 472 = 7412 100.000 lei

• În decembrie la încasarea subvenției:
100.000 lei 5121 = 4451 100.000
RAMBURSAREA SUBVENȚIILOR
Subvenții aferente activelor Subvenții aferente veniturilor
• Se efectuează prin reducerea veniturilor

• Se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânate - dacă există. (472 = 512)
amânat cu suma rambursabilă. (4751=512)
• Dacă suma rambursată depăşeşte venitul
amânat surplusul se recunoaşte ca o cheltuială.
(6588=512)
• Dacă suma rambursată depăşeşte venitul
amânat surplusul se recunoaşte ca o cheltuială.
(6588=512) • Direct pe seama cheltuielilor – dacă NU există
venituri amânate. (6588 = 512)
EXEMPLE
• EXEMPLU: subvenții aferente unui activ amortizabil : Conform Planului Național Strategic 2023-2027 Investiții în agricultură
o societate a obținut o finanțare pe direcția DR-13 achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal în valoare de 150.000
lei. Condițiile de eligibilitate impuneau achiziția de utilaje cu un consum redus de energie sau investiții care contribuie la
reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră. Contractul de finanțare a fost semnat în luna decembrie 2023, lună în care firma
a achiziționat din fonduri proprii un tractor la costul de achiziție de 210.000 lei amortizat liniar în 5 ani. La sfârșitul lunii
decembrie 2024, odată cu depunerea cererii de rambursare, APIA în calitate de autoritate de management constată că
tractorul nu îndeplinește nici una dintre condițiile de eligibilitate, astfel că firma va trebui să ramburseze întreaga subvenție.
• În luna decembrie 2023, la data semnării contractului de finanțare s-a efectuat înregistrarea: 4451 = 4751 150.000 lei;
• Începând cu luna ianuarie 2024, lunar, pe măsura amortizării s-a reluat la venit curent suma de 150.000 lei/60 luni = 2.500
lei: 4751 = 7584
• Pentru întreg anul 2024 s-a reluat la venituri suma de 12 luni x 2.500 lei = 30.000 lei
• La sfârșitul lunii decembrie 2024 soldul contului 4751 = 150.000 lei – 30.000 lei = 120.000 lei
120.000 lei 4751 = 5121 150.000 lei

30.000 lei 6588
PREZENTAREA SUBEVȚIILOR ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE
În contul de ➢Subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete -

profit și parte a cifrei de afaceri nete;
pierdere
➢Celelalte venituri din subvenţii: corecţie a cheltuielilor În note la
pentru care au fost acordate; sau elemente de venituri, situațiile
potrivit structurii prevăzute în acest sens. financiare
➢ subvențiile primite;
➢ destinația acestora;
➢ elementele care justifică îndeplinirea condițiilor.
➢ condițiile care nu au fost îndeplinite;
➢ obligațiile ce derivă din neîndeplinirea condițiilor

FISCALITATEA SUBVENȚIILOR-
PLĂTITORII DE IMPOZIT PE PROFIT
Venituri impozabile, nefiind

Contul 7584 și menţionate la art. 23 Venituri
741? neimpozabile din Codul fiscal; Contul 6588 în
cazul rambursării
subvențiilor?
În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt
cheltuieli deductibile cheltuielile înregistrate ca urmare a
restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern,
instituții naționale și internaționale.
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se
Facilitatea adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat până în trimestrul punerii în
privind scutirea funcțiune a activelor ...., fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de
impozitului finanțare ale acestora.
profitului
reinvestit?
FISCALITATEA SUBVENȚIILOR-
PLĂTITORII DE IMPOZIT PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR
Contul 7584 și
741? Conform prevederilor art. 53 din Codul fiscal, baza
impozabilă a impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice
sursă, din care se scad: veniturile din subvenţii
3. CONTABILITATEA ȘI
FISCALITATEA ARENDEI
NOȚIUNEA DE ARENDARE
ARENDAREA? LOCAȚIUNEA? BUNURI CARE POT

FI ARENDATE?
▪ Contractul prin care o parte, ▪ Terenurile cu destinaţie agricolă:
numită locator, se obligă să terenuri agricole productive și
▪ Locaţiunea bunurilor terenuri neproductive ;
asigure celeilalte părţi, numite
agricole. (art 1778 (1) Cod
locatar, folosinţa unui bun ▪ Animalele, construcţiile de
civil).
pentru o anumită perioadă, în orice fel, maşinile, utilajele şi alte
schimbul unui preţ, denumit asemenea bunuri destinate
chirie. (art 1777 Cod civil). exploatării agricole. (art 1836
Cod civil).
CONTRACTUL DE ARENDARE
PĂRȚI? ÎNCHEIEREA? DURATA?

▪ Determinată: ≤ 49 ani;
▪ Arendatorul (proprietarul ▪ În formă scrisă, sub
sancțiunea nulității ▪ Nedeterminată:
bunului);
absolute (Art 1838(1) Cod Arendarea se consideră a fi
▪ Arendașul (cel care ia civil); făcută pentru toată perioada
bunul în folosință); necesară recoltării fructelor
SPECIFICARE: Cele două ▪ În 3 exemplare: pe care bunul agricol
părți pot fi persoane fizice arendator, arendaș și urmează să le producă în
sau juridice. consiliul local în raza căreia anul agricol în care se
se află bunul agricol. încheie contractul (Art 1837
Cod Civil).
CONTRACTUL DE ARENDARE – ELEMENTE MINIME
• Părțile contractante și datele personale ale acestora;
• Obiectul contractului de arendă, cu o descriere detaliată a bunului agricol arendat: suprafața terenului,
potențialul de producție, posibilitatea de acces, distanța față de locurile de industrializare, starea terenului, a
clădirilor, a utilajelor sau a amenajărilor;
• Scopul arendării;
• Durata arendării;
• Valoarea arendei și termenele de plată;
• Drepturile și obligațiile părților;

CONTRACTUL DE ARENDARE – OBLIGAȚII ARENDAȘ
ÎNREGISTRAREA SCOP? IMPORTANȚA

CONTRACTULUI : ÎNREGISTRĂRII?
▪ Să depună un exemplar la
CONSILIUL LOCAL în a cărui rază
teritorială se află bunurile ▪ Pentru a fi înregistrat într-un ▪ Pentru a beneficia de subvenții
arendate (Art. 1838(2) Cod civil); registru special ţinut de secretarul APIA, solicitanții trebuie să depună
consiliului local (Art 1838(2) Cod o serie de documente care se
▪ Să depună câte un exemplar la civil). eliberează pe baza înscrisurilor din
FIECARE consiliu local în a cărui registrul agricol.
rază teritorială sunt situate
bunurile arendate (bunuri se află
în raza teritorială a mai multor
consilii locale) (Cod civil art.
1838(3)).
CONTRACTUL DE ARENDARE – OBLIGAȚII ARENDAȘ
• Să suporte cheltuielile legate de încheierea, înregistrarea şi publicitatea contractului de arendare. (Cod civil art. 1838(5)).
• Să asigure bunurile pentru riscul pierderii recoltei ori din cauza unor calamităţi naturale. (Cod civil art. 1840).
SPECIFICARE:
• Atunci când, pe durata arendării, întreaga recoltă a unui an sau cel puţin o jumătate din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere
reducerea proporţională a arendei dacă aceasta a fost stabilită într-o cantitate determinată de produse agricole, într-o sumă de
bani determinată sau într-o sumă de bani determinabilă în funcţie de valoarea unei cantităţi determinate de produse agricole.
• Dacă arendarea este făcută pe mai mulţi ani, reducerea NU se va stabili decât la sfârşitul arendării, când se va face o compensare
a recoltelor tuturor anilor de folosinţă.
EXCEPȚII:
• pieirea recoltei a avut loc după ce a fost culeasă;
• cauza pagubei era cunoscută la data încheierii contractului. (Cod civil art. 1841*).
TRATAMENTUL CONTABIL AL ARENDĂRII
ARENDAȘ (A) ARENDATOR (B)

-
a) Înregistrarea recoltei la cost de producție: 347 = 711
b) Factura pentru bunurile livrate – preț negociat: 4111/B = 7017 a) Primirea facturii și recepționarea bunurilor: 371 = 401/A
4427 4426
Și concomitent: 711 = 347

c) Primirea facturii de la arendator privind chiria: 471 = 401/B b) Emiterea facturii pentru arendă: 4111/A = 472
4426 4427
Și lunar: 612 = 471 Și lunar: 472 = 706
d) Compensare creanțe-datorii: 401/B = 4111/B c) Compensare creanțe-datorii: 401/A = 4111/A
e) Plata diferenței: 401/B = 5121 d) Încasarea diferenței: 5121 = 4111/A

FISCALITATEA ARENDĂRII: VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR
VENITUL BRUT
➢ Totalitatea sumelor în bani încasate;

Ce
reprezintă? ➢ Echivalentul în lei al veniturilor în natură
primite. Cum se
stabilește?
Pe baza contractului încheiat între

părți.
Evaluare în lei
!!! În contractul de
arenda în
Se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, arendă trebuie să se
natură?
stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, prevadă care este
ale Consiliului General al Municipiului București venitul brut în lei sau
cantitatea brută ce
urmează să o primească
arendatorul.
FISCALITATEA ARENDĂRII: VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR
VENITUL NET
➢ La fiecare plată
Când se
stabilește?
Cum se
Prin deducerea din venitul brut a stabilește?
cheltuielilor determinate prin aplicarea
cotei de 40% asupra venitului brut
Cota forfetară
!!! Pentru recunoașterea
40%?
Eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, deductibilității cheltuielii
generate de condiții naturale nefavorabile, cum ar fi: stabilite forfetar
grindina, seceta, inundații, incendii și altele asemenea. arendatorul NU este
obligat să prezinte
organului fiscal
documente justificative
FISCALITATEA ARENDĂRII:
IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ARENDĂ
➢ Arendașul: impozitul pe veniturile din arendă se

Cine îl calculează de către plătitorii de venit
calculează, Când îl
reține și calculează?
plătește?
La momentul plății venitului
Cum îl
calculează? Prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul
fiind final
Unde se
declară și
până când se
➢ Formular 112; plătește?
➢ Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care s-au plătit veniturile;
CONTRIBUȚII SOCIALE
➢ Pentru veniturile din arendă NU se datorează

CAS? contribuţia de asigurări sociale.
CASS?
Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate..

datorează, după caz, CASS ... realizate din următoarele categorii de
venituri: venituri din cedarea folosinței bunurilor
Baza de
calcul?
➢ Dacă venitul net > 6 salarii minime, dar mai mic de 12 salarii minime – Datorează CASS la nivelul a
6 salarii minime brute = 1.980 lei
➢ Dacă venitul net > 12 salarii minime, dar mai mic de 24 salarii minime – Datorează CASS la nivelul
a 12 salarii minime brute = 3.960 lei
➢ Dacă venitul net > 24 salarii minime – Datorează CASS la nivelul a 24 salarii minime brute = 7.920
➢ Dacă venitul net < 6 salarii minime - Nu este obligatorie plata CASS - opţional.
REGULI PROPRII ARENDEI
• CAZUL 1:
1.PF realizează Un singur plătitor de

venituri din arendă venit (P1)
P1 este obligat să
calculeze, rețină și
plătească CASS CASS:
P1 este desemnat prin

Venit net estimat =/> contractul încheiat
Plafon CUMULATIV între părți de PF în
vederea plății CASS.
• Exemplul 1: Popescu Virgil a încheiat un contract de arendare cu AGRICOLA SRL, arenda brută fiind 40.000 lei. În contractul
de arendare încheiat AGRICOLA nu a fost desemnată de Popescu să rețină CASS. Ce obligații fiscale are firma legat de
CASS? Dar Popescu?
➢ În acest caz AGRICOLA nu are obligația de a reține CASS, chiar dacă arenda brută depășește plafonul. Popescu are obligația
depunerii DU.
• Exemplul 2: Popescu Virgil a încheiat un contract de arendare cu AGRICOLA SRL, arenda brută fiind 33.500 lei. În contractul de
arendare încheiat cu AGRICOLA, Popescu a desemnat firma să rețină CASS. Ce obligații fiscale are firma legat de CASS? Dar
Popescu?
➢ Venit net = 33.500 lei – 40% x 33.500 lei = 20.100 lei
➢ Verificare plafon: 19.800 lei < 20.100 lei < 39.600 lei
➢ AGRICOLA va reține CASS = 10% x 19.800 lei = 1.980 lei. Popescu nu are nicio obligație fiscală.
Popescu?
➢Venit net = 75.000 lei – 40% x 75.000 lei = 45.000 lei

➢Verificare plafon: 39.600 lei < 45.000 lei < 79.200 lei
➢AGRICOLA va reține CASS = 10% x 39.600 lei = 3.960 lei. Popescu nu are nicio obligație fiscală.
Popescu?
➢ Venit net = 135.000 lei – 40% x 135.000 lei = 81.000 lei
➢ Verificare plafon: 81.000 lei > 79.200 lei
➢ AGRICOLA va reține CASS = 10% x 79.200 lei = 7.920 lei. Popescu nu are nicio obligație fiscală.
• CAZUL 2:
2.PF realizează Venit net P1 obligat să

Plătitor de
venituri din estimat =/> plătească CASS
venit (P1)
arendă Plafon numai dacă:
Venit net/brut PF desemnează prin

Plătitor de estimat =/> contractul încheiat
venit (P2) Plafon între părți pe P1 în
vederea plății CASS.
Plătitor de
venit (P3)
• Exemplu: Popescu Virgil a încheiat două contracte de arendare: unul cu GRÂNAR SRL arenda brută fiind 33.500 lei și al doilea cu
TOMATA SRL arenda brută fiind 35.000 lei. În contractul de arendare încheiat cu GRÂNAR, Popescu a desemnat firma să rețină CASS. Ce
obligații fiscale au cele două firme legat de CASS? Dar Popescu?
➢ Întrucât firma GRÂNAR a fost desemnată prin contract să rețină CASS și venitul net = 33500-40%*33500 = 20.100 lei este peste plafonul de
19.800 lei, aceasta va reține CASS = 1.980 lei;
➢ TOMATA SRL nu are nicio obligație fiscală legată de CASS, întrucât nu a fost desemnată prin contract să o rețină, chiar dacă venitul net =
35000-40%*35000 = 21.000 lei depășește plafonul de 19.800 lei.
PRECIZARE: Contribuabilii care realizează venituri din arendă de la mai mulți plătitori de venit, CASS reţinută de către plătitorul de venit
desemnat fiind aferentă unei baze de calcul < 12/24 de salarii minime brute pe ţară, iar nivelul venitului net cumulat realizat este >12/24 de
salarii minime brute pe ţară, au obligaţia depunerii DU în vederea stabilirii CASS aferente unei baze de calcul egale cu nivelul a 12/24 de salarii
minime brute pe ţară. În acest caz, contribuţia reţinută de către plătitorul de venit este luată în calcul la stabilirea CASS datorate de către
respectivii contribuabili. În acest caz plătitorii de venituri eliberează la solicitarea contribuabililor care au obligaţia depunerii DU o informare cu
privire la nivelul CASS reţinute la sursă.
➢ Întrucât venitul cumulat de 20100+21000 = 41.100 lei > plafonul de 39.600 Popescu are obligația depunerii DU. La cererea acestuia GRÂNAR îi
va elibera o informare cu privire la CASS reținută.
• CAZUL 3:
3.PF realizează
Plătitor de Venit net/brut
venituri din
venit (P1) estimat < Plafon
arendă
Venit net/brut CUMULAT =/>

Plătitor de estimat < Plafon
venit (P2) Plafon
Plătitor de Venit net/brut Contribuabilul

venit (P3) estimat < Plafon depune DU
• Exemplu: Popescu Virgil a încheiat trei contracte de arendare: unul cu GRÂNAR SRL arenda brută fiind 12.000 lei, al doilea cu
TOMATA SRL arenda brută fiind 10.000 lei și al treilea cu PORUMBAR SRL arenda brută fiind 13.000 lei. Ce obligații fiscale au
cele trei firme legat de CASS? Dar Popescu?
➢ Venit net obținut GRÂNAR = 12.000 lei – 40% x 12.000 lei = 7.200 lei, se află sub plafon, astfel că firma nu are nicio obligație legată
de CASS;
➢ Venit net TOMATA = 10.000 lei – 40% x 10.000 lei = 6.000 lei, se află sub plafon, astfel că firma nu are nicio obligație legată de
CASS;
➢ Venit net PORUMBAR = 13.000 lei – 40% x 13.000 lei = 7.800 lei, se află sub plafon, astfel că firma nu are nicio obligație legată
de CASS;
➢ Popescu: venit net total = 7.200 lei + 6.000 lei + 7.800 lei = 21.000 lei depășește plafonul de 19.800 lei, astfel că va trebui să
depună DU.
• CAZUL 4: 3.PF realizează

Plătitor de Venit net/brut CUMULAT =/>
venituri din estimat <
venit (P1) Plafon
arendă Plafon
Venit net/brut
Plătitor de estimat < Contribuabilul a
venit (P2) Plafon depus DU
După depunere
DU încheie un
nou contract
arendă P3 >
Plafon
Nu se aplică
reținerea la
sursă
PARTICULARITĂȚI PRIVIND TVA
Arendaşul realizează doar achiziţia unui serviciu care

Arenda în lei?
poate fi:
➢scutit de TVA;
➢taxabil, dacă arendatorul a optat pentru taxare.
Arenda în
natură?
Arendatorul  prestare de servicii;
Arendașul:  livrare de bunuri;
!!! Fiecare operaţiune din cadrul acestui

schimb este tratată separat.
CUM SE DETERMINĂ TVA COLECTATĂ?
Cota de TVA la Părţile au convenit că TVA NU este inclusă în

contravaloarea contravaloarea livrării
livrării/prestării
Procedeul sutei
➢Părţile au convenit că TVA ESTE inclusă în mărite:
contravaloarea livrării (Norme metodologice
art 291(1), (pct 36 a)).
➢Preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de

părţi fără nicio menţiune cu privire TVA.
Stabilirea
bazei de
impozitare? ➢Preţul stabilit de părţi în contractul de arendare;
➢Prețurile medii ale produselor dacă în contractul de

arendare NU s-a prevăzut niciun preț.
EXEMPLE - ARENDA
• I. Arenda în bani. Arendașul este persoană juridică (PJ) înregistrată în scop de TVA, arendatorul este persoană fizică (PF):
➢ Nivelul venitului net estimat de PF este sub plafonul de 19.800 lei astfel încât PJ NU a fost desemnată prin contractul de arendare,
să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS.
➢ Nivelul venitului net estimat de PF este peste plafonul de 19.800 dar sub plafonul de 39.600 lei astfel încât PJ a fost desemnată prin
contractul de arendare, să calculeze, să rețină, să declare și să platească CASS.
• II. Arenda în natură. Arendaşul și arendatorul – persoane juridice (PJ) ambii înregistraţi în scopuri de TVA sau doar arendaşul:
➢ În contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este inclusiv TVA, sau contractul NU conține prevederi cu privire la TVA.
➢ În contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei exprimat în Kg NU include TVA.
• III. Arenda în natură. Arendașul este PJ înregistrată în scopuri de TVA, arendatorul este PF neînregistrată în scopuri de TVA:
➢ Costul efectiv > Prețul mediu
➢ Costul efectiv < Prețul mediu
EXEMPLE
EXEMPLUL 1: Alfa, PJ a încheiat un contract de arendă cu Ionescu Mariana: arendă brută = 1.000 lei/ha pe an, suprafața
luată în arendă = 10 ha. Alfa nu a fost desemnată prin contract să platească CASS.
• 1. Înregistrarea arendei brute: 10 ha x 1.000 lei/ha = 10.000 lei
10.000 lei 471 = 401,462/Ionescu 10.000 lei
• 2. Lunar recunoașterea cheltuielilor cu chiria = 10.000 lei / 12 luni = 833 lei/lună
833 lei 612 = 471 833 lei
• 3. Reținerea impozitului: 10% x (10.000 – 40% x 10.000) = 600 lei
600 lei 401,462/Ionescu = 446 600 lei
• 4. Plata arendei nete: 10.000 – 600 = 9.400 lei
9.400 lei 401,462/Ionescu = 5121 9.400 lei

EXEMPLE
EXEMPLUL 2: Alfa, PJ a încheiat un contract de arendă cu Ionescu Mariana: arendă brută = 1.000 lei/ha pe an, suprafața
luată în arendă = 35 ha. Alfa a fost desemnată prin contract să platească CASS.
• 1. Înregistrarea arendei brute: 35 ha x 1.000 lei/ha = 35.000 lei
35.000 lei 471 = 401,462/Ionescu 35.000 lei
• 2. Reținerea impozitului: 10% x (35.000 – 40% x 35.000) = 2.100 lei
2.100 lei 401,462/Ionescu = 446 2.100 lei
• 3. Reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate: 1.980 lei
1.980 lei 401,462/Ionescu = 4314 1.980 lei
• 4. Plata arendei nete: 35.000 – 2.100 – 1.980 = 30.920 lei
30.920 lei 401,462/Ionescu = 5121 30.920 lei

EXEMPLE
EXEMPLUL 3: Contractul de arendă încheiat între cele două PJ înregistrate în scop de TVA, cu sediul în Călărași prevede: preţul
arendei este 1.000 kg, inclusiv TVA; prețul mediu pentru grâu cod NC 1001 este de 0,65 lei/kg.
• 1. Înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren în baza facturii emise de acesta, în cazul în care
arendatorul a optat pentru taxarea operaţiunii:
(1.000 Kg - 159,66 Kg) x 0,65 lei/kg= 546,221 lei 471 = 401 1.000 Kg x 0,65 lei/kg = 650 lei
1.000 Kg x 19/119=159,66 Kg x 0,65 lei/kg = 103,78 4426
• 2. Înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş: 1.000 Kg x 0,65 lei/kg = 650 lei:
650 lei 4111 = 7017 650 lei
• 3. Compensarea datoriei cu creanţa:
650 lei 401 = 4111 650 lei
• CONCLUZIE: La un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de grâu, inclusiv TVA, arendatorul va primi 1.000 kg de grâu
datorită aplicării taxării inverse.
EXEMPLE
EXEMPLUL 4: Contractul de arendă încheiat între cele două PJ înregistrate în scop de TVA, cu sediul în Alba prevede: preţul arendei este 1.000
kg, inclusiv TVA; prețul mediu pentru roșii este de 3,75 lei/kg.
1. Înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren în baza facturii emise de acesta, în cazul în care arendatorul a
optat pentru taxarea operaţiunii:
(1.000 Kg - 159,66 Kg) x 3,75 lei/kg= 3.151,28 lei 471 = 401 1.000 Kg x 3,75 lei/kg = 3.750 lei
1.000 Kg x 19/119=159,66 Kg x 3,75 lei/kg = 598,72 lei 4426
2. Înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş: 1.000 Kg x 3,75 lei/kg = 3.750 lei:
1.000 Kg x 3,75 lei/kg= 3.750 lei 4111 = 7017 (1.000 Kg - 82,56 Kg ) = 917,44 Kg x 3,75 lei/kg = 3.440,4 lei
4427 1.000 Kg x 9/109 = 82,56 kg x 3,75 lei/kg = 309,60 lei
3. Compensarea datoriei cu creanţa:
3.750 lei 401 = 4111 3.750 lei
• CONCLUZIE: La un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de roșii, inclusiv TVA, arendatorul va primi 917,44 kg de roșii datorită
reținerii TVA.
EXEMPLE
EXEMPLUL 5: Contractul de arendă încheiat între cele două PJ înregistrate în scop de TVA, cu sediul în Călărași prevede: preţul
arendei este 1.000 kg și NU include TVA; prețul mediu pentru grâu cod NC 1001 este de 0,65 lei/kg.
1.000 Kg x 0,65 lei/kg= 650 lei 471 = 401 1.190 Kg x 0,65 lei/kg = 773,5 lei
1.000 Kg x 19% = 190 Kg x 0,65 lei/kg = 123,5 lei 4426
• 2. Înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş: 1.190 Kg x 0,65 lei/kg = 773,5 lei:
773,5 lei 4111 = 7017 773,5 lei
773,5 lei 401 = 4111 773,5 lei
• CONCLUZIE: La un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de grâu, exclusiv TVA, TVA se adaugă la prețul
contractului, iar arendatorul va primi 1.190 de grâu.
EXEMPLE
EXEMPLUL 6: Contractul de arendă încheiat între cele două PJ înregistrate în scop de TVA, cu sediul în Alba prevede: preţul arendei este 1.000 kg,
și NU include TVA; prețul mediu pentru roșii este de 3,75 lei/kg.
1.000 Kg x 3,75 lei/kg= 3.750 lei 471 = 401 1.190 Kg x 3,75 lei/kg = 4.462,5 lei
1.000 Kg x 19% = 190 Kg x 3,75 lei/kg = 712,5 lei 4426
• 2. Înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş: 1.190 Kg x 3,75 lei/kg= 4.462,5 lei :
1.190 Kg x 3,75 lei/kg= 4.462,5 lei 4111 = 7017 (1.190 Kg – 98,25 Kg) = 1.091,75 Kg x 3,75 lei/kg = 4.904,06 lei
4427 1.190 Kg x 9/109 = 98,25 kg x 3,75 lei/kg = 368,43 lei
4.462,5 lei 401 = 4111 4.462,5 lei
• CONCLUZIE: La un contract în care plata în natură a arendei este de 1.000 kg de roșii, exclusiv TVA, TVA se adaugă la prețul
contractului, iar arendatorul va primi 1.091,75de roșii (regim normal de taxare).
SINTEZĂ EXEMPLE
Arenda în natură Prevederi contract - Taxare inversă? Cât primeșre Explicație

TVA DA/NU arendatorul?
DA 1.000 KG -
INCLUSIV TVA Primește mai puțin
NU 914,44 KG datorită reținerii
TVA
1.000 kg
Primește mai mult
DA 1.190 KG întrucât TVA se
EXCLUSIV TVA adaugă la prețul
contractului
NU 1.091,75 KG Primește mai mult
ca în caz 2, dar mai
puțin ca în cazul 3
RECOMANDARE: Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare a reţinerii TVA,
impozitului pe venit și CASS.
EXEMPLUL 7: O PJ plătitoare de TVA și-a prevăzut prin contractele încheiate cu PF proprietare de teren pe care le-a luat în arendat plata unei
cantități de 400 kg grâu/ha. Prețul mediu = 1 leu/kg. PJ utilizează costul efectiv al produsului. Situații: cost efectiv = 1,10 lei/kg; cost efectiv = 0,6
lei/kg.
✓ Arenda brută = 400 kg grâu
✓ Impozit = 10% x (400 Kg – 40% x 400 kg) = 24 kg
✓ Arenda netă = 400 kg – 24 kg = 376 kg
✓ Impozit datorat la preț mediu = 24 kg x 1 leu/kg = 24 lei.
Cost efectiv 1,10 lei/kg > preț mediu 1 leu/kg Cost efectiv 0,6 lei/kg < preț mediu 1 leu/kg
1.Valoare arendă = 400 kg x 0,6 lei/kg = 240 lei
1.Valoare arendă = 400 kg x 1,10 lei/kg = 440 lei
612 = 462 240 lei
612 = 462 440 lei
2.Livrare grâu:
2.Livrare grâu:
450,82 lei - 4111 = 7017 - 376 kg x 1,10 lei/kg = 413,6 lei 245,9 lei - 4111 = 7017 - 376 kg x 0,6 lei/kg = 225,6 lei
4427 – 413,6 x 9% = 37,22 lei 4427 – 225,6 x 9% = 20,30 lei
11/6/2023 4. Închiderea contului de clienţi cu recunoaşterea TVA şi a diferentei de preţ ca şi
3.Compensare creanțe datorii : arenda minus impozit datorat la preț 3.Compensare creanțe datorii : arenda minus impozit datorat la preț
venit sau cheltuială:
mediu: mediu:
462 = 4111 – 416 lei (440 lei - 24 lei) 462 = 4111 – 216 lei (240 lei - 24 lei)
4. Închiderea contului de clienţi cu recunoaşterea TVA şi a diferentei 4. Închiderea contului de clienţi cu recunoaşterea TVA şi a diferentei
de preţ ca şi venit sau cheltuială: de preţ ca şi venit sau cheltuială:
635 = 4111 – 20,30 lei
635 = 4111 - 37,22 lei
658 = 4111– 9,6 lei – sold debitor 4111
4111 = 758 – 2,4 lei – sold creditor 4111
4. VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE –
SFERĂ DE CUPRINDERE ȘI MODALITĂȚI DE IMPOZITARE
➢Sunt venituri obținute din desfășurarea, în mod individual sau într-o

Ce sunt? formă de asociere fără personalitate juridică din cultivarea produselor
agricole vegetale, precum și prelucrarea, procesarea și valorificarea lor
în stare naturală;
➢Sunt considerate în stare naturală produsele agricole vegetale obținute

după recoltare;
➢Venituri neimpozabile - veniturile obţinute în limitele suprafeţelor prevăzute în tabelul Impozitarea?

următor prevăzut în normele de aplicare a codului fiscal;
➢Venituri impozitate pe baza normelor de venit - pentru categoriile de produse vegetale

prevăzute în același tabel, pentru suprafeţele care depăşesc limitele neimpozabile;
➢Venituri impozitate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate - veniturile obţinute
din cultivarea altor produse vegetale decât cele prevăzute în același tabel precum şi din
valorificarea produselor prevăzute în tabel în altă modalitate decât în stare naturală.
• VENITURI NEIMPOZABILE:
Produse vegetale Suprafață
Cereale până la 2 ha
Plante oleaginoase până la 2 ha
Cartof până la 2 ha
Sfecla de zahăr până la 2 ha
Tutun până la 1 ha
Hamei pe rod până la 2 ha
Legume în câmp până la 0,5 ha
Legume în spații protejate până la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe până la 1,5 ha
Pomi pe rod până la 1,5 ha
Vie pe rod până la 1 ha
Arbuști fructiferi până la 1 ha
Flori și plante ornamentale până la 0,3 ha
Plante medicinale și aromatice până la 2 ha
Căpșuni până la 1 ha
Plante furajere până la 2 ha inclusiv
Câteva precizări.... ➢Produsele vegetale din tabel – sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură
din România, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 193/2020.
➢Referitor la leguminoasele pentru boabe acestea cuprind: mazăre pentru boabe; fasole pentru
boabe; bob; linte; năut; lupin.
➢Cu privire la produsele vegetale hamei, pomi şi vie, suprafeţele declarate cuprind numai grupele
de produse vegetale intrate pe rod începând cu primul an de intrare pe rod.
➢Cu privire la pomii pe rod, suprafeţele din acestă grupă cuprind numai pomii plantaţi în livezi.
➢Cu privire la plantele furajere:
❖cultivarea terenurilor cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute
de contribuabilii respectivi, atât pentru cele pentru care datorează impozit la norma de venit cât şi
cele deţinute în limitele neimpozabile nu generează venit impozabil;
❖cultivarea terenurilor cu plante furajere destinate altor scopuri, NU generează venit impozabil în
limita unei suprafeţe de până la 2,0 ha inclusiv, iar pentru suprafaţa ce depăşeşte această limită
contribuabilii vor datora un impozit stabilit asupra normei de venit.
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE:
IMPOZITAREA LA NORMĂ DE VENIT
➢ Contribuabilii NU au obligația de conducere a evidenței contabile;

Reguli
specifice ➢ Contribuabilii au obligația de a completa doar partea referitoare la
venituri din Registrul de evidență fiscală;
➢ Venitul din activitățati agricole este stabilit pe baza normelor de venit;
Normele de venit?
➢Sunt stabilite pe unitatea de suprafață respectiv hectar de către direcțiile pentru agricultură
judeţene;
➢Se publică de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, până cel târziu la data
de 5 februarie a anului pentru care se aplică normele;
➢Veniturile din activităţi agricole, aferente acestor produselor vegetale se impozitează la norma
de venit indiferent de forma de organizare a activităţii (persoană fizică, PFA, II, etc);
➢Veniturile stabilite pe baza normelor de venit sunt impozabile indiferent dacă se face sau nu
dovada valorificării produselor, normele de venit incluzând şi venitul din înstrăinarea
produselor vegetale.
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE: IMPOZITAREA LA NORMĂ DE VENIT
– REGULI SPECIFICE
Din desfășurarea a două sau mai Stabilesc venitul anual prin

Realizez venituri multe activități agricole pentru însumarea veniturilor
care venitul se determină pe corespunzătoare fiecărei
bază de normă de venit activități
❖o activitate agricolă pentru

Aplic regimul fiscal specific
care venitul net se determină pe
Realizez venituri fiecărei activități în parte
bază de normă de venit şi
❖o altă activitate independentă
pentru care venitul net anual se
determină în sistem real
❖o activitate agricolă -normă de

Cheltuielile efectuate în venit şi Vor fi alocate proporţional cu
comun, care sunt aferente ❖o altă activitate agricolă - nu suprafeţele de teren deţinute
veniturilor pentru care există există obligaţia stabilirii
regimuri fiscale diferite? normelor de venit (sistem real)
IMPOZITAREA LA NORMĂ DE VENIT – REDUCEREA NORMELOR DE VENIT
➢ Proporţional cu pierderile înregistrate ca urmare a unor fenomene

meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheț, Constatarea pagubelor și
grindină, polei, ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce evaluarea pierderilor se fac la
afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale; cererea persoanelor
fizice/asocierilor fără
➢ Ca urmare a aplicării scutirii de la plata impozitului pe venit, prevăzută de art.76 personalitate juridică, de o
alin.(1) lit.c) din Legea cooperaţiei agricole nr.566/2004, de care beneficiază comisie numită prin ordin al
membrii cooperativei agricole pentru producţia valorificată prin/către prefectului județului/municipiului
cooperativa agricolă; București, la propunerea
directorului executiv al direcției
➢Ca urmare a aplicării scutirii de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 60 agricole județene/municipiului
pct. 1 lit. d) din Codul fiscal, de care beneficiază persoanele fizice cu handicap grav București. Procedura de aplicare
sau accentuat, proporțional cu numărul de zile calendaristice în care beneficiază este stabilită prin OPANAF
de scutirea de la plata impozitului. nr.1863/2016.
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE: STABILIREA ȘI DECLARAREA
IMPOZITULUI PE VENIT
Pașii de ➢ Stabilirea suprafeţelor (ha) pentru produsele vegetale care depăşesc plafonul
urmat? neimpozabil;
➢ Calcularea venitului net anual prin înmulţirea normei anuale de venit stabilită
pe unitatea de suprafaţă (ha) pentru care se datorează impozit cu sprafeţele
(ha) care depăşesc plafonul neimpozabil;
➢ Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual,
impozitul fiind final.
Obligații
➢De a depune anual, pentru veniturile anului în curs, DU până la data de 25 mai, inclusiv a anului de
contribuabil?
realizare a venitului;
➢De a plăti impozitul până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
!!!! Nu se depune DU pentru veniturile neimpozabile

• EXEMPLU: Un PFA din Ialomița deține o suprafață de teren de 6 ha pe care cultivă cereale și 8 ha pe care cultivă cartof. Norma de
venit este de 370 lei/ha pentru cereale și 910 lei pentru cartof. Care este impozitul pe venit datorat?
• Suprafață de teren impozabilă cereale = 6 ha deținute – 2 ha neimpozabile = 4 ha impozabile
• Suprafață de teren impozabilă cartof = 8 ha deținute – 2 ha neimpozabile = 6 ha impozabile
• Venit net anual impozabil cereale = 4 ha x 370 lei/ha = 1.480 lei.
• Venit net anual impozabil cartof = 6 ha x 910 lei/ha = 5.460 lei.
• Total venit net anual impozabil = 1.480 lei + 5.460 lei = 6.940 lei
• Impozit datorat = 10% x 6.940 lei = 694 lei.

• PRECIZĂRI:
➢ În situația modificării structurii suprafețelor contribuabilii care au depus DU înainte de 25 mai, pot depune o nouă declarație
pentru anul în curs, până la data de 25 mai, inclusiv. Orice modificare intervenită după data de 25 mai NU se mai declară.
➢ Contribuabilii care dețin suprafețe destinate producției agricole vegetale în localități/județe diferite vor OPTA pentru stabilirea
localității/județului sau localităților/județelor unde vor beneficia de încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile prevăzute
pentru fiecare grupă de produse vegetale:
❖ Opţiunea se exercită prin bifarea căsuţei Opţiune privind încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile din DU;
❖ Contribuabilii care deţin suprafeţe destinate producţiei agricole în judeţe diferite vor completa câte un tabel pentru fiecare judeţ
cu datele referitoare la activitatea desfăşurată.
CONTRIBUȚII SOCIALE OBLIGATORII
• CAS: Persoanele care realizează venituri din activități agricole NU datorează CAS pentru aceste venituri.
• CASS:
Venit estimat cumulat < 6 salarii minime Nu datorează CASS
Venit estimat cumulat > 6 salarii minime, dar Datorează CASS la nivelul a 6 salarii minime
mai mic de 12 salarii minime brute = 1.980 lei
Venit estimat cumulat > 12 salarii minime, dar Datorează CASS la nivelul a 12 salarii minime
mai mic de 24 salarii minime brute = 3.960 lei
Venit estimat cumulat > 24 salarii minime Datorează CASS la nivelul a 24 salarii minime
brute = 7.920 lei
• VERIFICAREA PLAFONULUI: cumularea veniturilor:
➢ Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare;
➢ venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;
➢ venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
➢ venitul şi/sau câştigul/câştigul net din investiţii;
➢ venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
➢ venitul brut şi/sau venitul impozabil din alte surse.
PRECIZARE: La încadrarea în plafon NU se iau în calcul veniturile neimpozabile

• EXEMPLU: Un PFA din Ialomița deține o suprafață de teren de 25 ha pe care cultivă cartof. Norma de venit este
de 910 lei pentru cartof. Care este CASS datorat?
• Suprafață de teren impozabilă cartof = 25 ha deținute – 2 ha neimpozabile = 23 ha impozabile
• Venit net anual impozabil cartof = 23 ha x 910 lei/ha = 20.930 lei.
• Verificare plafon: 19.800 lei < 20.930 lei < 39.600 lei
• CASS datorat = 10% x 19.800 lei = 1.980 lei

ASOCIEREA FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ
• OBLIGAȚII ASOCIAȚI: Să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activității, care să cuprindă
inclusiv date referitoare la:
➢ părțile contractante;
➢ obiectul de activitate și sediul asociației;
➢ contribuția asociaților în bunuri și drepturi;
➢ cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare
contribuției fiecăruia;
➢ desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice;
➢ condițiile de încetare a asocierii.
• OBLIGAȚII ASOCIAT DESEMNAT:

➢ să înregistreze contractul de asociere la organul fiscal la care asociația este înregistrată în evidența fiscală, în termen de 30 de zile
de la data încheierii acestuia;
PRECIZARE: Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea NU cuprind minimul de date
solicitate.
➢ să stabilească suprafețele (ha) pentru categoriile de produse vegetale care depășesc plafonul neimpozabil și sunt deținute în
asociere;
PRECIZARE: Plafonul neimpozabil se acordă la nivel de asociere;
➢ să calculeze venitul net anual;

➢ să distribuie fiecărui asociat cota din venitul net anual impozabil ce îi revine conform contractului;
➢ să completeze şi să depună formularul 204 ”Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitate juridică și entități supuse
regimului transparenței fiscale” până în ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent.
• EXEMPLU: Trei fermieri, Popescu Vasile, Ionescu Doru și Stănescu Viorel, constituie o asociere fără personalitate juridică în vederea
cultivării terenurilor pe care le dețin în județul Ialomița cu cartof, pentru care s-a stabilit o normă anuală de venit de 910 lei/ha.
Fermier Suprafață de teren deținută Cote de distribuire a venitului

net prevăzute în contractul de
asociare
Popescu Vasile 7 ha 38%
Ionescu Doru 8 ha 28%
Stănescu Viorel 10 ha 34%
• Popescu Vasile a fost desemnat de asociație să răspundă pentru îndeplinirea îndatoririlor acesteia. Ce obligații are Popescu
Vasile?
• Suprafață de teren pentru care se datorează impozit pe venit = 25 ha (7 ha Popsecu + 8 ha Ionescu + 10 ha Stănescu) – 2 ha
neimpozabile acordate la nivel de asociere = 23 ha
• Venit net anual impozabil = 901 lei/ha x 23 ha = 20.930 lei
• Distribuirea venitului net anual impozabil membrilor asociației:
Fermier Distribuirea venitului net

anual impozabil
Popescu Vasile 38% x 20.930 lei = 7.953,4 lei
Ionescu Doru 28% x 20.930 lei = 5.860,4 lei
Stănescu Viorel 34% x 20.930 lei = 7.116,2 lei
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE: OPȚIUNEA PENTRU APLICAREA
REGIMULUI SPECIAL DE TVA PENTRU AGRICULTORI
Cine poate PFA, II, IF

avea
calitatea de
agricultor? Ce activități poate
➢Activități de producție a produselor desfășura
agricole – incluzând în cazul nostru agricultorul?
culturile;
➢Activitățile de transformare a
produselor agricole prin alte metode
decât cele industriale;
Condiții pentru
➢Nu realizează alte activități economice;
aplicarea
regimului?
➢Realizează și alte activități economice a căror cifră de
afaceri anuală este inferioară plafonului de 300.000 lei
Drepturi Beneficiază de o compensaţie în cotă forfetară pentru:

agricultor?
➢ Produsele agricole livrate către alte persoane înregistrate în scop de TVA;
➢ Produsele agricole livrate în condiţiile livării intracomunitare scutite către

persoane juridice neimpozabile care datorează TVA în statul membru de
sosire pentru achiziţiile intracomunitare efectuate
Să emită factură care să conţină:
➢Informaţiile obligatorii oricărei facturi; Obligații

➢O menţiune cu privire la aplicarea regimului special; agricultor?
➢Procentul de compensare de 8%;
➢Valoarea compensaţiei:
❖către persoanele înregistrate în scop de TVA;
❖persoanele neimpozabile care datorează TVA în statul membru pentru achiziţiile
intracomunitare.
Avantaje ➢ Nu colectează TVA;

pentru
agricultor? ➢NU deduce TVA;
➢NU are obligaţia ţinerii evidenţelor în scopuri de TVA;
➢NU are obligaţia depunerii decontului de taxă (formular 300).
De a ţine o evidenţă separată pentru toate achiziţiile efectuate în cadrul regimului special de la
agricultori pentru:
Obligațiile
➢Persoana impozabilă stabilită în România; beneficiarului
agricultorului?
➢Persoana impozabilă nestabilită în România, dar înregistrată în scopuri de TVA.
Drepturile
beneficiarului ➢Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA cărora agricultorul le
agricultorului? livrează produse agricole au dreptul la deducerea compensaţiei achitată
agricultorului;
➢Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA

au dreptul la restituirea compensaţiei achitată agricultorului.
Condiția pentru exercitarea dreptului de

deducere/restituire: agricultorul este
înscris la data livrării în Registrul
agricultorilor care aplică regimul special.
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI AGRICOLE: APLICAREA
REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI – INTRAREA ÎN SISTEM
• Agricultorul care desfăşoară exclusiv activităţi pentru care aplică regimul special sau desfăşoară şi alte activităţi a căror cifră de
afaceri anuală < 300.000 lei
CÂND O FAC? Când NU optez pentru regimul normal de taxă
CARE SUNT PAȘII DE Pas 1: Depun la ANAF Formularul 087

URMAT?
Pas 2: ANAF face înscrierea în Registrul

agricultorilor care aplică regimul special
Termen?
Până la data de 1 a lunii următoare celei în care

am depus formularul 087
REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI – IEȘIREA DIN SISTEM
CÂND O FAC? Când optez pentru aplicarea regimului normal de taxă
CARE SUNT PAȘII DE Pas 1: Depun la ANAF Formularul 087 însoțit de solicitarea
URMAT? de înregistrare în scop de TVA
Pas 2: ANAF operează radierea din Registrul agricultorilor

care aplică regimul special
Termen?
Până la data de 1 a lunii următoare celei în care am depus

formularul 087
NU mai pot aplica din nou RSA pentru o perioadă de cel

CONSECINȚE?
puțin 2 ani de la data înregistrării în scop de TVA.
REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI –REINTRAREA ÎN SISTEM
• După expirarea perioadei de cel puțin 2 ani;

CÂND O FAC? • Dacă optez din nou pentru aplicarea RSA.
CARE SUNT PAȘII DE Pas 1: solicit la ANAF scoaterea din evidența persoanelor
URMAT? înregistrate în scop de TVA și depun formularul 087
Termen?
Între data de 1-10 a fiecărei luni următoare perioadei

fiscale aplicate de persoana impozabilă
Pas 2: ANAF soluționează solicitarea de scoatere din
evidență a persoanelor înregistrate în scop de TVA și mă
înscrie în Registrul agricultorilor
Termen?
Cel târziu până la sfârșitul lunii.

REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI –REINTRAREA ÎN SISTEM
CÂND E VALABILĂ
ANULAREA De la data comunicării deciziei.
ÎNREGISTRĂRII ÎN
SCOP DE TVA?
CARE SUNT Am obligația să depun ultimul decont de taxă până la data

CONSECINȚELE? de 25 a lunii următoare celei în care s-a comunicat decizia
de anulare (indiferent de perioada fiscală aplicată);
În ultimul decont de taxă depus am obligația să evidențiez

valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor
ajustărilor de taxă.
REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI –
INTRAREA/IEȘIREA ÎN/DIN SISTEM
• Agricultorul care desfăşoară și alte activități pentru care NU se aplică regimul special pentru agricultori
Desfășor activități NU mai pot aplica RSA

pentru care APLIC de la data înregistrării
RSA în scop de TVA
Și
Dacă mă înregistrez
Alte activități doar Pot aplica dar
în scop de TVA
pentru care NU regimul special
(opțiune, depășire
APLIC RSA de scutire
plafon)
Am dreptul la
doar ajustarea TVA
deductibilă aferentă
achizițiilor
REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI –
INTRAREA/IEȘIREA ÎN/DIN SISTEM
• Agricultorul care desfăşoară și alte activități pentru care NU se aplică regimul special pentru agricultori
Desfășor activități NU mai pot aplica

pentru care APLIC RSA de la data la care
RSA aș fi fost înregistrat
Și
Depășesc plafonul și ANAF stabilește TVA

Alte activități Și NU solicit colectată pentru toate
pentru care NU înregistrarea în scop operațiunile INCLUSIV
APLIC RSA de TVAîn termenul pentru activitățile la
legal care am aplicat RSA
REGIMULUI SPECIAL PENTRU AGRICULTORI
• EXEMPLUL 1: Presupunem o II care are calitatea de agricultor înregistrată în Registrul agricultorilor care aplică regimul
special. II-ul desfășoară următoarele activități: producție de roșii în solarii și comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor
proaspete în magazine specializate.
Trimestrul I: II –ul a înregistreat încasări din vânzările magazinului în valoare de 35.000 lei;
Trimestrul II:
➢II –ul a înregistreat încasări din vânzările magazinului în valoare de 45.000 lei;
➢II –ul a înregistrea încasări din vânzarea de produse agricole unui distribuitor: 220.000 lei + 8% compensație: 8% x 220.000 =
17.600 lei; total încasări = 220.000 + 17.600 = 237.600 lei.
• AVANTAJELE AGRICULTORULUI?
➢ Încasează valoarea compensației de 17.600 lei de la distribuitor;
➢ Nu are obligația de a colecta și vira compensația de 17.600 lei la bugetul de stat, lucru care are ca scop acoperirea valorii
TVA nededusă de agricultor.
• AVANTAJELE DISTRIBUITORULUI?
➢ Are dreptul la deducerea compensației achitată agricultorului în sumă de 17.600 lei.
• CARE ESTE REGIMUL PE CARE ÎL VA APLICA ÎN CONTINUARE II-UL?
➢ Total cifră de afaceri = 35.000 + 45.000 + 237.600 = 317.600 lei (depășire plafon TVA);
➢ Vânzarea produselor agricole NU este cuprinsă în CA care servește drept referință pentru aplicarea regimului special de scutire;
➢ II-ul va aplica în continuare regimul special pentru agricultori.

EXEMPLUL 2: ALFA este o PFA care a optat pentru evidența contabilă în partidă dublă și care aplică regimul special al
agricultorilor. În luna noiembrie 2023 ALFA achiziționează seminte de grâu la costul de 20.000 lei și emite o factură privind
vânzarea de porumb pentru o societate comercială BETA înregistrată în scop de TVA în valoare de 45.000 lei, + 8% compensație.
Înregistrări contabile?
ALFA BETA
1. Achiziția produselor agricole:
1. Cumpără semințele și nu deduce TVA: 20.000 + 9% x
20.000 = 21.800
45.000 lei – 371 = 401 - 48. 700 lei
301 = 401 - 21.800 lei 3.600 lei - 4482
2. Emite factura privind vânzarea porumbului și nu PRECIZARE: În formularul 300 al lunii noiembrie 2023
colectează TVA dar aplică procentul de compensare BETA trece la Randul 26 Compensația în cotă forfetară
în cotă forfetară pentru livrările către alte persoane pentru achiziții de produse șervicii agricole de la furnizori
impozabile decât cele care beneficiază de regimul care aplică regimul special pentru agricultori suma de
special: 3.600 lei lei.
48.700 lei -4111 = 7017 – 45.000 lei
708 – 3.600 lei (45.000 x 8%)
5. PRACTICI SPECIFICE PRIVIND
CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA ÎN
DOMENIUL AGRICOL
5.1 GENERALITĂȚI PRIVIND
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR
CORPORALE
ASPECTE JURIDICE PRIVIND VÂNZAREA TERENURILOR AGRICOLE
SITUATE ÎN EXTRAVILAN – PAȘII DE URMAT
PAS 1: înregistrez la ❖fotocopie certificată a actului de

primăria pe raza proprietate;
administrativă a căreia se
află terenul: ❖extras de carte funciară eliberat cu cel
mult 30 de zile înainte de afișarea ofertei,
Legea nr. 175/2020 însoțit de extrasul de plan cadastral;
privind unele măsuri de
reglementare a vânzării ❖fotocopie a certificatului constatator de
terenurilor agricole ➢Cerere prin care solicită la ONRC sau a actului în baza căruia își
situate în extravilan afișarea ofertei de vânzare a desfășoară activitatea;
suprafeței;
❖hotărârea AGA, decizia asociatului unic,
➢Oferta de vânzare a în original - acordul cu privire la vânzarea
terenului agricol; bunului;
➢Documentele doveditoare ❖certificat de atestare fiscală emis de

către primărie.
În termen de 5 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii: ❖lista preemptorilor;
➢ Să afișeze, oferta de vânzare la sediul
său sau pe pagina de internet timp de ❖copiile cererii de afișare a ofertei
45 de zile lucrătoare de vânzare și ale documentelor
PAS 2: Revine primăriei doveditoare;
care are următoarele ➢ Să transmită structurii din cadrul
obligații: aparatului central al MADR, respectiv ❖procesul-verbal de afișare a
direcțiilor pentru agricultură județene ofertei.
sau a municipiului București, un dosar
În termen de 10 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii:
➢ Să notifice titularii dreptului de

preempțiune, la domiciliul acestora,
privind înregistrarea ofertei de vânzare.
în termen de 45 de zile lucrătoare de la Poate fi cumpărat de persoane juridice, în

afișarea ofertei de vânzare de către următoarele condiții:
primărie :
➢ Să-și manifeste în scris intenția de ➢să aibă sediul social pe teritoriul național pe
cumpărare; o perioadă de cel puțin 5 ani anterior
PAS 3: Revine
➢ Să comunice acceptarea ofertei înregistrării ofertei de vânzare;
titularilor dreptului
vânzătorului; ➢să desfășoare activități agricole pe teritoriul
de preemțiune care
➢Să înregistreze acceptarea ofertei la național pe o perioadă de cel puțin 5 ani
au obligațiile:
sediul primăriei unde aceasta a fost anterior înregistrării ofertei de vânzare;
afișată. ➢din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali,
minimum 75% reprezintă venit din activități
agricole;
➢asociatul/acționarul care deține controlul
societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul
Niciunul dintre titularii dreptului de
național pe o perioadă de cel puțin 5 ani
preempțiune NU vor să cumpere anterior înregistrării ofertei de vânzare.
terenul?
PAS 4: Emiterea ➢De către structurile teritoriale pentru

avizului final necesar terenurile cu suprafața de până la 30 ha
pentru vânzarea inclusiv;
terenului: ➢De către structura centrală pentru
terenurile cu suprafața de peste 30 ha.
PAS 5: Încheierea
contractului de
vânzare în formă
autentică de către
notarul public
SITUATE ÎN EXTRAVILAN – PROCEDURA PENTRU ARENDAȘI ȘI TINERII FERMIERI
Tinerii
➢Să dețină calitatea de arendaș în temeiul unui contract fermieri
Arendași
de arendare valabil încheiat și înregistrat potrivit
dispozițiilor legale cu cel puțin un an înainte de data afișării
ofertei de vânzare la sediul primăriei;
➢să desfășoare activități agricole în
➢Să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situate cadrul unei ferme/exploatații agricole,
pe teritoriul național stabilit/stabilite pe o perioadă de 5 în care se instalează ca șef de
ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor; exploatație;
➢Să prezinte actul de proprietate și extrasul de carte ➢prioritate la cumpărare - cel care
funciară eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de desfășoară activități în zootehnie, cu
înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a respectarea condiției privind
ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral. domiciliul stabilit pe teritoriul național
pe o perioadă de cel puțin un an
anterior înregistrării ofertei de
vânzare a terenurilor.
SITUATE ÎN EXTRAVILAN - OBLIGAȚIILE NOILOR PROPRIETARI DE TERENURI
➢ Să le utilizeze EXCLUSIV În vederea

desfășurării activităților agricole;
OBLIGAȚIILE NOILOR ➢Dacă pe teren există investiții agricole

PROPRIETARI DE pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei și
TERENURI AGRICOLE irigații exclusiv private se va păstra destinația
agricolă a acestei investiții;
➢Terenurile se pot înstrăina, prin vânzare,

înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare,
cu obligația plății impozitului de 80% pe
suma ce reprezintă diferența dintre prețul de
vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei
notarilor din respectiva perioadă.
ASPECTE CONTABILE ȘI FISCALE PRIVIND VÂNZAREA
TERENURILOR ȘI CONSTRUCȚIILOR – DEFINIȚII
Orice teren amenajat sau Calificarea la momentul

TERENUL CONSTRUIBIL vânzării sale de către
neamenajat, pe care se pot
executa construcții proprietar, rezultă din
certificatul de urbanism.
 Ocupări
Livrarea efectuată cel târziu până
LIVRAREA UNEI CONSTRUCȚII la data de 31 decembrie a anului ✓ Utilizări în urma
NOI următor anului primei: transformării.
Construcții nerealizate în regie Data semnării de către

DATA PRIMEI OCUPĂRI: beneficiar a procesului-verbal
proprie
de recepție definitivă a
construcției
Data documentului pe baza

Construcții realizate în regie căruia construcția este
DATA PRIMEI OCUPĂRI: proprie înregistrată în evidențele
contabile drept activ corporal
fix.
Transformare nerealizată în regie Data semnării de către

DATA PRIMEI UTILIZĂRI: beneficiar a procesului-verbal
proprie
de recepție definitivă a
lucrărilor de transformare
Data documentului pe baza

Transformare realizate în regie
căruia este majorată valoarea
DATA PRIMEI UTILIZĂRI: proprie
construcției cu valoarea
transformării respective.
TERENURILOR ȘI CONSTRUCȚIILOR-
VÂNZAREA TERENURILOR AGRICOLE/CONSTRUCȚIILOR VECHI
REGULA GENERALĂ: SCUTIRE SE POATE OPTA PENTRU

FĂRĂ DREPT DE DEDUCERE TAXAREA OPERAȚIUNII
• Factura se emite fără TVA: • Opțiunea pentru taxare se notifică
organelor fiscale competente ;
461 = 7583
• Notificarea trebuie transmisă în copie și
• Ajustarea taxei deduse la achiziția cumpărătorului.
terenului – dacă terenul se află în cadrul
perioadei de ajustare: • Cazuri posibile:
635 = 4426 ➢ Vânzare către persoane fizice sau către

persoane juridice neînregistrate în scop
de TVA
➢ Vânzare către persoane juridice înregistrate
în scop de TVA
TERENURILOR ȘI CONSTRUCȚIILOR –
VÂNZAREA TERENURILOR AGRICOLE/CONSTRUCȚIILOR VECHI
Vânzare către persoane fizice/persoane Vânzare către persoane juridice

juridice neînregistrate în scop de TVA înregistrate în scop de TVA
• Cu aplicarea măsurilor de simplificare –
• Factura se emite cu TVA: taxare inversă:
461 = 7583 461 = 7583
4427 • Cumpărătorul va contabiliza:
• Cumpărătorul va contabiliza achiziția
terenului incluzând TVA ca taxă ➢ Achiziția terenului:
nerecuperabilă în costul de achiziție: 2111 = 404 – Cost achiziție
2111 = 404 – Cost achiziție + TVA ➢ Taxarea inversă:
4426 = 4427 – 19% x Cost achiziție

VÂNZAREA TERENURILOR CONSTRUIBILE/CONSTRUCȚIILOR NOI
• REGULI:
➢ Scutirea de TVA nu se aplică pentru livrarea de terenuri construibile/construcții noi – taxare prin efectul legii;
➢ În cazul livrării de terenuri/construcții de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul
legii sau prin opțiune, se aplică taxarea inversă dacă atât furnizorul, cât și beneficiarul sunt înregistrați în scopuri
de TVA .
VÂNZAREA TERENURILOR CONSTRUIBILE/CONSTRUCȚIILOR NOI
Vânzare către persoane fizice/persoane Vânzare către persoane juridice

juridice neînregistrate în scop de TVA înregistrate în scop de TVA
• Cu aplicarea măsurilor de simplificare –
• Factura se emite cu TVA: taxare inversă:
461 = 7583 461 = 7583

4427 • Cumpărătorul va contabiliza:
• Cumpărătorul va contabiliza achiziția ➢ Achiziția construcției:
terenului incluzând TVA ca taxă
212 = 404 – Cost achiziție
nerecuperabilă în costul de achiziție:
➢ Taxarea inversă:
212 = 404 –Cost achiziție + TVA 4426 = 4427 – 19% x Cost achiziție
TERENURILOR ȘI CONSTRUCȚIILOR-
PRECIZĂRI PRIVIND AJUSTAREA TVA
➢ Inclusiv în cazul în care la achiziție s-a

efectuat taxare inversă;
Ajustarea se
➢ Pentru perioada de ajustare rămasă,
efectuează:
incluzând și anul în care se efectuează
vânzarea în regim de scutire fără drept
de deducere;
➢ Perioada de ajustare este de 20 de
ani;
Ajustarea NU
se efectuează: În cazul terenurilor/construcțiilor
achiziționate înainte de data aderării, 01
ianuarie 2007
TERENURILOR ȘI CONSTRUCȚIILOR – CAZ PARTICULAR
• Ansamblul compus din teren și clădire care formează un singur corp funciar și care se identifică printr-un singur număr cadastral
Valoarea terenului este mai mică Valoarea clădirii este mai mică Construcţia şi terenul au
decât valoarea clădirii decât valoarea terenului. valori egale.
• Terenul urmează regimul

construcţiei: • Construcţia va urma regimul • Regimul corpului funciar va fi
terenului: stabilit în funcţie de bunul
➢ Construcţie nouă - tranzacţia imobil cu suprafaţa cea mai
este impozabilă în totalitate; mare;
➢ Terenul fiind construibil,
➢ Construcţie veche - operaţiunea este impozabilă. • Pentru determinarea
operaţiunea este în totalitate suprafeţelor, se va avea în
scutită de TVA fără drept de vedere suprafaţa construită
deducere. desfăşurată a construcţiei.
5.2 ACTIVITATEA AGRICOLĂ:
PARTICULARITĂȚI PRIVIND
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR SI
STOCURILOR
ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA AGRICOLĂ
DEFINIȚII
➢ Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o

entitate a transformării biologice şi recoltării activelor
• OMFP nr. 1802/2014 biologice (plante vii) pentru vânzare sau pentru
transformarea în produse agricole sau în active biologice
• IFRS - IAS suplimentare;
41 Agricultura
➢ Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere,
degenerare, producere şi procreare care produc modificări
calitative sau cantitative ale unui activ biologic;
➢ Un activ biologic este o plantă vie.
➢ Recolta semnifică încetarea proceselor vitale ale unui activ

biologic sau separarea produselor agricole de un activ
biologic
ACTIVE BIOLOGICE PRODUCTIVE – ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR
– PRODUSE AGRICOLE
ACTIVE BIOLOGICE PRODUCTIVE ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA PRODUSE AGRICOLE

STOCURILOR
• Sunt orice active, altele decât
• Sunt acelea care urmează a fi • Sunt cele rezultate la momentul
activele biologice de natura
recoltate ca produse agricole sau recoltării de la activele biologice.
stocurilor.
vândute ca active biologice. • Exemplu: legume, fructe culese.
• Nu sunt produse agricole ci, mai
degrabă, sunt active
autoregeneratoare.
• Exemplu: viță-de-vie; pomi fructiferi.
• Se aplică regulile generale de • Se aplică regulile generale de • Se aplică regulile generale de
recunoaştere, evaluare şi amortizare, recunoaştere și evaluare aplicabile recunoaştere și evaluare aplicabile
aplicabile imobilizărilor corporale. stocurilor. stocurilor.
• Evidența contabilă: cont 217 Active • Evidența contabilă: cont 361 Active • Evidența contabilă: cont 347
biologice productive și 2817 biologice de natura stocurilor și 368 Produse agricole si 348 Diferenţe de
Amortizarea activelor biologice Diferențe de preț la active biologice preţ la produse .
productive. de natura stocurilor.
ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR – PRODUSE AGRICOLE – PRODUSE FINITE
ACTIVE BIOLOGICE DE
NATURA STOCURILOR PRODUSE AGRICOLE PRODUSE FINITE
• Produse principale: grâu,

• Lanul de grâu și porumb porumb; • Făină de grâu, porumb
• Produse secundare: paie,

coceni.
• Cultura legumicolă • Roșiile, castraveții, vinetele • Zacuscă

recoltate
TRATAMENTUL CONTABIL AL ACTIVELOR BIOLOGICE PRODUCTIVE
• În agricultură activele imobilizate biologice și duratele de amortizare fiscală se regăsesc în catalogul catalogul privind clasificarea și
duratele de utilizare a mijloacelor fixe aprobat prin H.G. nr. 2139/2004, grupa 2.4:
Codul de clasificare Denumirea activelor fixe Duratele normale de

funcționare în ani
2.4.2.1. Plantaţii de meri, peri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani 16-24
2.4.2.2. Plantaţii de cireşi, vişini, piersici, aluni şi caişi 9-15
2.4.2.3. Plantaţii de nuci 24-36
2.4.2.4. Plantaţii de agrişi, coacăzi şi trandafiri de dulceaţă 6-10
2.4.2.5. Plantaţii de zmeură şi alţi arbuşti şi subarbuşti
(muri, căpşuni etc.) 4-6
2.4.2.6. Plantaţii de viţă-de-vie:
2.4.2.6.1. - vii altoite (nobile) şi portaltoi vie 16-24
2.4.2.6.2. - vii indigene, vii hibride, producători direcţi 12-18
2.4.2.7. Plantaţii de hamei 13-21
2.4.2.8. Plantaţii de protecţie şi de consolidare a terenurilor:
2.4.2.8.1. - foioase şi răşinoase 50-70
2.4.2.8.2. - plopi, salcâmi şi sălcii 24-36
2.4.2.9. Răchitării 5-9
TRATAMENTUL CONTABIL AL ACTIVELOR BIOLOGICE PRODUCTIVE-
FILIERA PRINCIPALELOR ÎNREGISTRĂRILOR CONTABILE
• Achiziţionate:
Cost de achiziție 217 = 404 Cost de achiziție
• Realizate din producţie proprie:
Cost de producție 217 = 231 Cost de producție
• Primite prin subvenţii pentru investiţii, cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar:
Valoarea justă 217 = 475 Valoarea justă
• Contabilizarea amortizării activelor biologice productive:
Amortizarea 6811 = 2817 Amortizarea

lunară calculată lunară calculată
TRATAMENTUL CONTABIL AL ACTIVELOR BIOLOGICE PRODUCTIVE-
EVALUAREA LA INVENTAR
INVENTARIEREA EVALUAREA CORECTAREA VALORII CONTABILIZARE

OMFP 2861/2009 OMFP 1802/2014
Evaluarea la cost: Se respectă principiul • Constituirea/Majorarea

prudenței: ajustărilor pentru
• Realizată de membrii deprecieri:
comisiei de • Se recunosc eventualele 6813 = 2917
Pe baza documentelor • Diminuarea/Anularea
care atestă dreptul de inventariere – valoarea diminuări de valoare,
de inventar. NU și creșterile. ajustărilor pentru
proprietate al acestora deprecieri:
2917 = 7813
Evaluarea la valoarea În cazul reevaluării se • Creșteri de valoare:

justă: recunosc atât creșterile, 217 = 105/755
cât și diminuările de • Diminuări de valoare:
• Realizată de evaluatori valoare. 655/105 = 217
autorizați – valoarea
justă.
ACTIVELE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR:
PARTICULARITĂȚI PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR:
GENERALITĂȚI PRIVIND COSTUL DE PRODUCȚIE
Costul de producție cuprinde: ➢ Este determinat în

• cheltuielile directe aferente producției scopul înregistrării lui în
OMFP contabilitatea financiară
1826/2003 • cota cheltuielilor indirecte de
producție alocată în mod rațional ca
fiind legată de fabricația acesteia.
➢ Este determinat în scopul

Costul complet cuprinde: stabilirii unui preț de
• costul de producție vânzare care să conducă la
obținerea unui profit.
• cheltuielile generale de administrație
repartizate rațional.
• cheltuielile de desfacere repartizate
rațional.
ACTIVELE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR:
PARTICULARITĂȚI PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR:
RELAȚIA DE CALCUL A COSTULUI DE PRODUCȚIE ȘI A COSTULUI COMPLET
1. Producţia neterminată la începutul perioadei
2. Total cheltuieli directe ale perioadei
3. Total cheltuieli indirecte ale perioadei repartizate rațional
4.
Producţia neterminată la sfârșitul perioadei
5. Costul produselor secundare evaluate la valoarea justă
6. COSTUL DE PRODUCŢIE AL PRODUCŢIEI OBŢINUTE = 1+ 2 + 3 – 4 – 5
7. Cheltuieli generale de administrație aferente perioadei repartizate rațional
8. Cheltuieli de desfacere aferente perioadei repartizate rațional
9. COSTUL COMPLET AL PRODUCŢIEI OBŢINUTE = 6 + 7 + 8

TIPOLOGIA COSTURILOR ÎN CAZUL CULTURILOR VEGETALE
Culturile de toamnă (grâul, orzul, orzoaica de

toamnă, rapiţa):
➢ Pregătirea terenului (ogor)
Producţia ➢ Lucrările de înfiinţare a culturii;
neterminată ➢ Aratul de însămânțare;
➢ Semănatul culturilor de toamnă;
➢ Fertilizare
➢ Tratamente fitosanitare.
Culturile de primăvară:
➢ Aratul;
➢ Fertilizarea de bază;
➢ Lucrări de însămânțare;
➢ Tratamente fitosanitare;
➢ Seminţe şi material de plantat;

Cheltuieli directe cu
materiile prime şi ➢ Îngrăşăminte minerale şi organice folosite la fertilizare;
materialele
consumabile ➢ Mijloace de protecţie a plantelor: erbicide, insecto-fungicide,
pesticide.
Cheltuieli directe cu ➢ Cheltuielile directe cu salariile muncitorilor de producţie

salariile, asigurările și încadraţi în lucrările executate manual/mecanic.
protecția socială
➢ Aprovizionării cu energie electrică, apă şi gaze;
Servicii prestate – ➢ Autotransport de mărfuri;

proprii/executate de
terți ➢ Arenda;
➢ Servicii de introducerea îngrăşămintelor, protecţia chimică şi

biologică a plantelor care sunt prestate de către terţi
Cheltuieli cu ➢ Întreţinerea imobilizărilor corporale folosite la realizarea

întreţinerea producţiei;
imobilizărilor
corporale și ➢ Deplasarea utilajelor de pe un sector pe altul;
amortizarea lor
➢ Amortizarea imobilizărilor corporale raportate la cultura
respectivă.
PARTICULARITĂȚI PRIVIND CONTABILITATEA
• Evidenţa contabilă se ţine pe conturi analitice pentru fiecare cultură, cel puţin pentru contuL 331;
• Repartizarea cheltuielilor indirecte (603, 604, 605, 608, 611, 612, 613, 614, 622, 623, 624, 625, 626 628 etc.) se
poate face proporţional cu suprafaţa cultivată sau salarii directe sau total costuri directe atunci când este
vorba de cheltuieli de regie;
• Cheltuielile specifice se repartizează pe cultura pentru care au fost efectuate: cheltuielile cu amortizarea
tractoarelor se pot repartiza proporţional pe toate culturile, dar cheltuielile cu depozitarea grâului nu pot fi
repartizate pe cultura de porumb;
• O cultură se încheie cu lucrări de desfiinţare a culturii, care de asemenea trebuie repartizate pe cultura
respectivă.
PARTICULARITĂȚI PRIVIND CONTABILITATEA
DOCUMENTE SPECIFICE
• Fișa tehnologică a culturii – dacă utilizăm costul standard;

• Bonul de recoltare zilnică sau jurnalul recoltatului – sunt utilizate la recoltatul produselor vegetale (cereale, fructe etc.);
• Buletinul de analiză;
• Tichet de cântar;
• Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol:
➢ Baza legală: Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;
➢ Servește pentru exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul a produselor agricole obţinute în
ferma/gospodăria proprie de către producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător;
• PRECIZARE: Legea nr. 145/2014 interzice utilizarea borderoului de achiziție la cumpărarea produselor agricole de la producători
agricoli persoane fizice;
PARTICULARITĂȚI PRIVIND CONTABILITATEA –
OBȚINEREA PRODUSELOR AGRICOLE: CONTUL 711
VARIANTA CU STORNARE VARIANTA FĂRĂ STORNARE

a) Colectarea cheltuielilor în cursul lunii 1: a) Colectarea cheltuielilor în cursul lunii 1:
6xx = 281, 3xx, 4xx 100 lei
6xx = 281, 3xx, 4xx 100 lei
b) La sfârșitul lunii 1:
331 = 711 100 lei b) La sfârșitul lunii 1:
c) La începutul lunii 2 - stornare: 331 = 711 100 lei
711 = 331 100 lei
d) Colectarea cheltuielilor în cursul lunii 2: c) Colectarea cheltuielilor în cursul lunii 2:
6xx = 281, 3xx, 4xx 200 lei 6xx = 281, 3xx, 4xx 200 lei
e) La sfârșitul lunii 2:
331 = 711 300 lei d) La sfârșitul lunii 2:
f) La începutul lunii 3 - stornare: 331 = 711 200 lei
711 = 331 300 lei e) Obținerea produselor agricole:
g) Obținerea produselor agricole:
711 = 331 300 lei
347 = 711 300 + recoltare și transport 347 = 711 300 + recoltare și transport
PARTICULARITĂȚI PRIVIND OBȚINEREA PRODUSELOR SECUNDARE
1.Evaluarea produsului secundar la valoarea realizabilă netă (VRN)
OMFP
1802/2014
VRN = Preţul de vânzare estimat - Costurile estimate necesare vânzării
2.VRN se deduce din costul produsului principal.
EXEMPLU: O firmă a înregistrat în cursul lunii februarie N cheltuieli totale de producţie în valoare de 800.000 lei. Din procesul de producţie au
rezultat 1.000 Kg de produs principal şi 500 Kg de produs secundar. Pentru produsul secundar s-a încheiat un contract de vânzare cu o altă
societate, preţul de vânzare fiind de 60 lei/Kg, costurile legate de vânzare ridicându-se la 10.000 lei.
➢ VRN produs secundar = 500 Kg x 60 lei/Kg – 10.000 lei = 20.000 lei
➢ Costul total al produsului principal = 800.000 lei – 20.000 lei = 780.000 lei
Contabilizarea obținerii produselor secundare (paie, coceni) : 347/analitic distinct = 711 - valoarea justă (VRN).
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE AFERENTE IEȘIRILOR DE PRODUSE
AGRICOLE OBȚINUTE DIN PRODUCȚIE PROPRIE
➢ Descărcarea de gestiune a produselor agricole vândute ca atare:
711 = 347
➢ Transferate în magazinele de vânzare proprii:
371 = 347
➢ Reţinute pentru a fi utilizate în aceeaşi entitate ca materii prime:
301 = 347
➢ Acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii:
421 = 347
ÎNREGISTRĂRI CONTABILE AFERENTE IEȘIRILOR DE PRODUSE
AGRICOLE OBȚINUTE DIN PRODUCȚIE PROPRIE
➢ Trimise la terţi:
354 = 347
➢ Donate sau distruse prin calamităţi:
658 = 347
ALTE OPERAȚIUNI SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR AGRICOLE
➢ Scăzăminte/perisabilități semințe de consum depozitate – Legea 101/2014;
➢ Perisabilități mărfuri - Hotărârea nr. 831/2004;
➢ Pierderi tehnologice;
➢ Produse degradate;
➢ Stocuri expirate;
➢ Cauze de forță majoră/Calamități naturale;
➢ Minusuri la inventar imputate

PARTICULARITĂȚI PRIVIND INVENTARIEREA PRODUSELOR AGRICOLE
• Întrucât la intrarea în gestiune produsele agricole conțin impurități și au umiditate diferită atât la intrare cât și la ieșire este
necesară analiza acestora mai ales a umidității.
• Pentru o gestiune corectă sunt necesare aceste buletine de analiză și pentru care sunt necesare dotări cu umidometre care trebuie să fie
verificate și să corespundă Normei de Metrologie Legală NML 6-04:2015 „Umidometre pentru grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase.
Cerinţe tehnice şi metrologice. Procedura de verificare metrologică”
• Astfel se stabilește la fiecare livrare cantitatea fizică la intrare.
• OMFP 2861/ 2009: Materialele de masă ca: .... produse agricol..., ale căror cântărire și măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar
conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice.
• Prin procedurile interne se stabilește modalitatea de inventariere, diferită pentru vracuri: pentru acestea în funcție de greutatea stabilită
(prin stasuri dar mai corect prin măsurare) pe metru cub se stabilește cantitatea inventariată.
PIERDERI DE STOCURI: SCĂZĂMINTE/PERISABILITĂȚI
SEMINȚE DE CONSUM DEPOZITATE
SCĂZĂMINTE: PERISABILITĂȚI:
Scăderi în greutate ale seminţelor de Scăderi în greutate ale seminţelor de

consum, ca urmare a: consum, rezultate în urma:
➢ Reducerii umidităţii şi/sau; ➢ Depozitării; Legea 101/2014 și

norme de aplicare
➢ Reducerii conţinutului de impurităţi ➢ Manipulării;
şi/sau;
➢ Transportului;
➢ Reducerii conţinutului de corpuri
străine; ➢ Proceselor de respirație
PERIOADA DE GESTIUNE
Data intrării în gestiune a Ieșire 1 Ieșire 2 Data ieșirii ultimei partide

primei partide rămasă în gestiune
Perioada de gestiune se încheie

exclusiv prin cântărire efectivă şi
emiterea unui act de justificare a
Data intrării în gestiune a gestiunii prin care se acordă
Ieșire 1 Ieșire 2 Data inventarierii prin cântărire
primei partide scăderile în greutate, conform
prezentelor norme tehnice,
ajustându-se corespunzător
stocul scriptic.
Inventarierea 1 prin cântărire Inventarierea 2 prin cântărire

PIERDERI DE STOCURI: CUM SE APLICĂ SCĂZĂMINTELE
ȘI PERISABILITĂȚILE?
➢ La diferenţa rezultată între cantitatea intrată şi cantitatea

ieşită în/din perioada de gestiune, la încheierea acesteia
prin lichidare; Scăzămintele și
perisabilitățile se aplică:
➢ În cazul inventarierii prin cântărire, la diferenţa rezultată
dintre cantitatea intrată şi suma cantităţilor ieşite şi stocul
existent.
Până la nivelul cantităţii de justificat, începând cu reducerea

procentului de impurităţi şi/sau corpuri străine, a
procentului de umiditate şi continuând, dacă este cazul, cu
perisabilităţile, fără a se depăşi normele maxime stabilite de
prezentele norme tehnice, în următoarea ordine: depozitare,
manipulare, transport şi respiraţie.
PIERDERI DE STOCURI:
REDUCEREA CONȚINUTULUI DE IMPURITĂȚI SAU CORPURI STRĂINE
SG = [G (a-b) ]/(100-b),
Scăderile în greutate
în care:
datorate curăţării
conţinutului de
SG = scăderea în greutate, exprimată în kg;
impurităţi şi/sau
G = greutatea produsului la intrarea în gestiune;
corpuri străine
a = conţinutul de impurităţi şi/sau corpuri străine al produsului la intrarea în
gestiune, exprimat în %;
b = conţinutul de impurităţi şi/sau corpuri străine al produsului la un
moment dat (lichidare, inventariere) exprimat în %;
PRECIZARE: Dacă într-o gestiune au avut loc intrări şi/sau ieşiri

Se calculează când are loc procesul de selectare a succesive cu diferite valori de impurităţi şi/sau corpuri străine, se
semințelor mai pure va calcula media ponderată a acestora la cantităţile intrate şi
separat la cele ieşite, valoarea exprimându-se cu două zecimale.
REDUCEREA UMIDITĂȚII
SG = [G (a-b) ]/(100-b), Scăderile în

în care: greutate la
seminţele de
SG = scăderea în greutate, exprimată în kg; consum, prin
G = greutatea produsului la intrarea în gestiune; reducerea
a = conţinutul de umiditate al produsului la intrarea în gestiune, exprimat în %; umidităţii
b = conţinutul de umiditate al produsului la un moment dat (lichidare,
inventariere) exprimat în %;
EXEMPLU PRECIZARE: Dacă într-o gestiune au avut loc intrări şi/sau ieşiri
succesive cu diferite valori de umiditate, se va calcula media
• greutatea produsului la intrarea în gestiune = 100 kg ponderată a acestora la cantităţile intrate şi separat la cele
• conţinutul de umiditate al produsului la intrarea în gestiune = ieşite, valoarea exprimându-se cu două zecimale.
17%
• conţinutul de umiditate al produsului la inventariere = 14%
SG admisă = [100 (17-14) ]/(100-14) = 3,48 kg

PIERDERI DE STOCURI: PERISABILITĂȚI
DEPOZITARE
Scăderea în greutate a seminţelor de consum, pe durata depozitării, se determină aplicându-se

formula:
SG = SM x [(D x n)/100]
SG = scăderea procentuală în greutate;
SM= stocul mediu;
D = durata de depozitare exprimată în luni;
n = norma de perisabilitate – tabelul nr. 1.
 Stocul mediu se determină prin însumarea soldurilor zilnice şi raportarea acestora la numărul de zile
din durata depozitării.
 Numărul de luni se determină prin împărţirea numărului de zile din durata de depozitare la 30.
Rezultatul se exprimă în cifre întregi prin rotunjirea fracţiunilor mai mici sau mai mari de 0,5. PERISABILITĂȚI LA
 Durata depozitării este egală cu numărul de zile socotite de la intrarea în gestiune şi până la DEPOZITARE
încheierea perioadei de gestiune, prin lichidare sau inventariere prin cântărire, sau dintre două
inventarieri efectuate prin cântărire, din care la prima s-au operat ajustări de stoc aplicându-se
scăderile de greutate legale.
EXEMPLU PERISABILITĂȚI DEPOZITARE –
GRÂU DEPOZITAT PÂNĂ LA 6 LUNI ÎN SILOZ
20 zile 20 zile 10 zile
Intrare 80.000 Kg Intrare 160.000 Kg Livrare 100.000 Kg Livrare 140.000 Kg
➢ Durată depozitare = 20 zile + 20 zile + 10 zile = 50 zile

➢ Calcul stoc mediu:
✓ 80.000 Kg x 20 zile = 1.600.000 kg
✓ 240.000 Kg x 20 zile = 4.800.000 kg
✓ 140.000 Kg x 10 zile = 1.400.000 kg
✓ Total = 1.600.000 kg + 4.800.000 kg + 1.400.000 kg = 7.800.000 kg
➢ Stoc mediu = 7.800.000 kg/50 zile = 156.000 kg
➢ Durata de depozitare exprimată în luni (D) = 50 zile/30 zile = 1,66 luni, cu aproximație = 2 luni.
➢ Norma de perisabilitate maximă (n) pentru grâu depozitat până la 6 luni în siloz ( preluată din tabel 1) = 0,05%.
➢ Scăderea în greutate procentuală maxim admisă (SG) = 156.000 kg x [(2 luni x 0,05%)/100] = 1,56%
PERISABILITĂȚI MANIPULARE ȘI TRANSPORT
SCĂDERILE ÎN GREUTATE
PRIN MANIPULARE ȘI
➢ Scăderea în greutate prin manipularea seminţelor de consum – se TRANSPORT
determină raportându-se norma de perisabilitate aprobată la cantitatea
efectiv manipulată în perioada de gestiune, mecanic şi/sau manual,
dovedită prin documente pentru fiecare operaţiune de
încărcare/descărcare pentru transport, condiţionare, răcire, combatere
chimică a dăunătorilor şi altele.
➢ Scăderea în greutate prin transportul produselor – se determină

raportându-se norma de perisabilitate la cantitatea efectiv transportată
în cadrul aceleiaşi gestiuni, în incinta sau în afara depozitului, cu mijloace
de transport auto sau pe calea ferată, dacă există dovada efectuării acestei
operaţiuni.
EXEMPLU SCĂDERI ÎN GREUTATE MANIPULARE ȘI TRANSPORT
• EXEMPLU: Presupunem că AGRICOLA S.A. livrează 900.000 kg semințe de grâu unui client cu mijloace auto. Normele maxime
de perisabilități la manipulare, și transport, pentru semințele de cereale, leguminoase și subprodusele lor, conform datelor
din Tabelul 1 din cadrul Normei sunt următoarele:
➢ Pentru fiecare operațiune de manipulare, efectuată manual sau mecanizat (încarcare, descărcare, condiționare etc.) 0,010%;
➢ Pentru fiecare cantitate transportată cu mijloace auto sau C.F. în cadrul aceleiași gestiuni 0,015%
❖ Cantitate vândută = 900.000 kg
❖ Număr transporturi = 1
❖ Număr manipulari = 2 ( o încărcare și o descărcare)
❖ Scăderea în greutate pe timpul transportului = 900.000 kg x 0,015% = 135 kg
❖ Scăderea în greutate prin manipulare = 900.000 kg x 0,010% x 2 = 180 kg
❖ Total scădere în greutate la vânzare = 135 kg + 180 kg = 315 kg

PIERDERI DE STOCURI: PERISABILITĂȚI
DATORATE PROCESULUI DE RESPIRAȚIE
Dacă durata depozitării este mai mică de 30 de zile, norma de perisabilitate se determină prin
formula:
N = (n/30) z,
N = norma de perisabilitate maximă ce se aplică pe durata depozitării;
n = norma de perisabilitate maximă aprobată – tabelul nr. 2;
z = durata depozitării, exprimată în zile, în situaţia în care temperatura medie a produsului se
situează între valorile înscrise în tabel, norma de perisabilitate se determină prin interpolare.
Scăderea în greutate:
SGR = (G x N)/1.000, Scăderile în greutate
SGR = scăderea în greutate prin respiraţie, exprimată în kg; ca urmare a
G = greutatea stocului de seminţe, exprimată în tone; procesului de
N = suma normelor maxime de perisabilitate determinate lunar pe toată perioada de respiraţie
depozitare, exprimată în grame.
PERISABILITĂȚI – HOTĂRÂREA 831/2004
Scăzămintele care se produc în timpul transportului,

Ce sunt? manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor,
determinate de procese naturale.
➢pierderile incluse în normele de consum tehnologic;

➢pierderile produse prin neglijenţă;
Nu sunt ➢sustragerile;
perisabilități ➢pierderile produse din alte cauze imputabile
persoanelor vinovate;
➢pierderile determinate de cauze de forţă majoră.
➢ Numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse

SE ACORDĂ existete în gestiune
➢ După efectuarea compensărilor.
➢ De către administrator, la nivelul cantităţilor efectiv SE APROBĂ

constatate ca pierderi naturale
➢Transport: se aplică o singură dată pentru cantităţile de

marfă efectiv intrate/livrate beneficiar;
LIMITELE ➢Depozitare şi desfacere: se stabilesc la nivelul întregii
MAXIME: activităţi prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa
de mărfuri la preţul de înregistrare al mărfurilor intrate
sau la preţul de livrare pentru mărfurile vândute în
perioada cuprinsă între două inventare;
• TRATAMENT CONTABIL:
➢ Produse agricole: 711 = 347

➢ Materii prime, materiale consumabile: 601/602 = 301/302
• TRATAMENT FISCAL:
• BAZA LEGALĂ: art 25(3, e) Cod fiscal:
Perisabilități care se încadrează în normele Perisabilități care depășesc normele legale de

legale de perisabilitate perisabilitate
• Cheltuieli deductibile • Cheltuieli nedeductibile
• Nu se ajustează TVA • Se ajustează TVA: 635/nedeductibilă = 4426
PIERDERI TEHNOLOGICE
Pierderi rezultate în activitatea de producție, urmare a diverselor

procese de transformare mecanică, fizică sau chimică aplicate
Ce sunt?
asupra materiei prime.
Norma de
➢ Este o sumă a unor consumuri de materiale, între care apar şi consum?
pierderile tehnologice;
➢ Reprezintă cantitatea de materii prime şi materiale necesare
obținerii unui anumit produs, în condițiile utilizării unei anumite
tehnologii;
➢ Pentru determinarea corectă a normei de consum se întocmește
fișa tehnologică pe fiecare produs în parte.
Cine o
stabilește/ ➢Se stabilește de către o comisie formată din specialiști în domeniul
aprobă: respectiv, având la bază o serie de calcule şi studii;
➢Se aprobată de către administrator;
➢denumirea și caracteristicile produsului;
➢fazele (operațiile) de prelucrare;

Ce cuprinde fișa
➢utilajele utilizate pentru realizarea fazelor;
tehnologică a
produsului?
➢consumurile pe o unitate de produs specifice fiecărei faze;
➢pierderile care pot apărea în timpul prelucrării.

Norme pregătite la nivel

de grup
➢Existența unei norme de consum proprii, cât mai bine documentată și în concordanță cu situația
Norme pregătite de specifică a societății;
producătorii utilajelor
➢Norma proprie de consum - descrierea produselor, a tipurilor de pierderi tehnologice rezultate în
procesul de producție, dar și a modalității de calcul a procentelor de pierderi tehnologice PE
FIECARE TIP DE PRODUS (identificat printr-un cod distinct de produs finit) și nu pe grupe de
materii prime, semifabricate, materiale consumabile sau produse finite;
➢Norma proprie de consum trebuie să cuprindă, pentru fiecare sortiment de produs finit obţinut,
cantităţile tuturor materiilor prime şi materialelor consumabile utilizate in consum.
În caz de
control....... ➢O documentare adecvată a calculațiilor de cost.
documentarea
pierderilor
tehnologice
Normele de consum se stabilesc în funcție de:

Norme de
consum ❖ masa la 1000 boabe;
specifice ❖ densitatea plantelor;
agriculturii... ❖ germinație....
Se pot stabili norme interne după

calcule în care se ține cont de cele de
mai sus eventual cu suplimentare
față de data semănarii.
EXEMPLU: NORMA DE CONSUM LA SĂMÂNȚA DE GRÂU
➢ Norma de consum la sămânță (CS):
CS= D x MMB x100/P x G

• D = Densitatea;
• MMB = Masa la 1000 boabe;
• P = Puritatea;
• G = Germinația.
➢ Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminţei şi starea fitosanitară a
acestora, de epoca de semănat, de calitatea patului germinativ, şi de presiunea bolilor la densităţi mărite.
• Număr de boabe la mp 450-600 adică la ha între 450.000 și 600.000 plante

• Cantitate de sămânţă la hectar: 200-280 kg
• Adâncimea de semănat 3-6 cm în funcţie de lungimea coleoptilului tipică soiului.
EXEMPLU: NORMA DE CONSUM LA SĂMÂNȚA DE GRÂU
Condiții de calitate sământă la grâu Buletin de analiză
 puritate biologică: 99,0% 99,5% 99,8%

 puritate fizică: 98-99%  puritate fizică: 98%
 capacitatea de germinație 90% ( 85 % )  capacitatea de germinație 87%
 necesarul de sămânță- 160-220 kg/ha ( 400-600  masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 35 mii boabe la kg
boabe germinabile/mp) 22 – 33
 masa hectolitrică (MH) (kg/hl) 75 - 83
 masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 – 45 mii boabe
la kg 22 – 33
La o densitate de 500 boabe la mp, și din buletinul de analiză atașat facturii dacă se cumpără sau cel obținut din analiza de laborator
pentru sămânța proprie rezultă:
Cs= (500 x 35 x 100)/(98 x 87) = 1.750.000/9.506 =184 kg la ha
În funcție de perioada de semămat și celelalte condiții se poate aplica o majorare de 10% respectiv norma de consum poate fi de 202
kg la ha.
• BAZA LEGALĂ: art 25(3, e) Cod fiscal:
Pierderi tehnologice cuprinse în norma Pierderi tehnologice care depășesc norma

proprie de consum proprie de consum
• Cheltuieli deductibile • Cheltuieli nedeductibile
• Nu se ajustează TVA • Se ajustează TVA: 635/nedeductibilă =

4426
PRODUSE DEGRADATE
• DEFINIRE: Pierderi care se produc ca urmare a manipulării sau a depozitării necorespunzătoare a stocurilor și care nu mai
corespund din punct de vedere calitativ pentru a fi valorificate ca atare.
Din punct de vedere al impozitului pe profit:
• Cheltuieli deductibile,pentru:
• Cheltuieli nedeductibile
➢ bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care
au fost încheiate contracte de asigurare;
➢ bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate
calitativ, dacă se face dovada distrugerii.
Din punct de vedere al TVA:
Nu se face dovada că au fost distruse Se face dovada că au fost distruse
Se ajustează TVA: 635/nedeductibilă = 4426 Nu se ajustează TVA:

PRODUSE DEGRADATE
• DOVADA DISTRUGERII?
Prin mijloace proprii - numai dacă societatea este autorizată Predate către o unitate specializată pentru distrugere
• Decizie scrisă din partea administratorului prin care • Procesul-verbal de predare - primire în vederea
numește comisia de inventariere distrugerii
• Procesul-verbal de inventariere –consemnează starea de • Documente justificative din partea societății cu care
degradare există contract încheiat în acest sens
• Propunerea de distrugere prin mijloace proprii susținută de
documente:
➢ un referat întocmit de gestionar prin care notifică
degradarea calitativă a bunurilor, precum și cauzele care au
condus la aceasta situație;
➢ poze cu stocurile degradate (ar fi utile);
➢ dovada ca stocurile degradate nu pot fi valorificate sub nici o
formă.
• Documente care dovedesc că distrugerea a avut loc în fapt:
➢ o decizie prin care administratorul numește comisia care va
proceda la distrugerea bunurilor;
➢ Procesul verbal de distrugere .
STOCURI EXPIRATE
➢Legea privind diminuarea risipei

alimentare nr. 217/2016 împreună cu
TRATAMENT FISCAL IMPOZIT PE PROFIT: cheltuielile normele ei metodologice de aplicare
sunt deductibile în următoarele situații/condiții: publicate ulterior în 30.01.2019;
➢Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al
➢alimentele destinate consumului uman, cu data- Parlamentului European și al Consiliului
limită de consum aproape de expirare, dacă transferul din 28 ianuarie 2002 de stabilire a
acestora este efectuat potrivit prevederilor legale principiilor și a cerințelor generale ale
privind diminuarea risipei alimentare; legislației alimentare, de instituire a
Autorității Europene pentru Siguranța
➢produsele agroalimentare, devenite improprii Alimentară și de stabilire a procedurilor
consumului uman sau animal, dacă în domeniul siguranței produselor
direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora alimentare.
în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare
STOCURI EXPIRATE – CE PREVEDE LEGEA RISIPEI ALIMENTARE?
LEGEA RISIPEI ALIMENTARE:

Măsuri care trebuie
➢măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul implementate în
agroalimentar; următoarea ordine:
➢măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de

expirarea datei durabilităţii minimale, conform legislaţiei în vigoare;
➢măsuri privind transferul alimentelor prin donare, pentru consumul uman,

dar aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, către operatorii
receptori; produsele pot face obiectul transferului oricând în ultimele 10 zile
de valabilitate până la atingerea datei durabilităţii minimale;
➢măsuri pentru direcţionarea produselor agroalimentare devenite improprii

consumului uman sau animal prin transformarea în compost/biogaz, conform
legislaţiei sanitar-veterinare şi legislaţiei privind protecţia mediului.
STOCURI EXPIRATE – CE PREVEDE LEGEA RISIPEI ALIMENTARE?
Punerea la dispoziţia autorităţilor cu atribuţii de reglementare de OBLIGAȚII SOCIETATE?

rapoarte anuale prin care să se prezinte:
➢planurile de diminuare a risipei alimentare;

➢acţiunile întreprinse;
➢rezultatele obţinute.
PIERDERI DE STOCURI: CAUZE DE FORȚĂ MAJORĂ/
CALAMITĂȚI NATURALE
➢ Legea contabilității nr. 82/1991:

entitățile au obligația să efectueze
TRATAMENT FISCAL: inventarierea şi în situații precum
calamitățile naturale sau cazuri de forță
➢IMPOZIT PE PROFIT: sunt considerate cheltuieli majoră.
deductibile cele privind stocurile distruse ca urmare a ➢ Codul civil: forţa majoră este orice
unor calamități naturale sau a altor cauze de forță eveniment extern, imprevizibil, absolut
majoră , în măsura în care acestea se găsesc situate în invincibil şi inevitabil.
zone declarate afectate; ➢ Codul fiscal: cauzele de forță majoră pot
fi: epidemii, epizootii, accidente industriale
➢TVA: persoana impozabilă NU are obligația ajustării sau nucleare, incendii, fenomene sociale
taxei deductibile ... în situații cum ar fi calamitățile sau economice, conjuncturi externe și în caz
naturale și cauzele de forță majoră, în condițiile în care de război.
aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător.
PIERDERI DE STOCURI: COMPENSAREA MINUSURILOR CU PLUSURILE
LA INVENTAR. STOCURI IMPUTATE
NU se admite
!!! Criterii de
compensarea:
compensare
➢Există risc de confuzie între sorturile aceluiași bun
material din cauza asemănării aspectului exterior:
culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj, etc;
➢Diferențele constatate să se refere la aceeași

perioadă de gestiune și la aceeași gestiune;
În cazurile în care s-a făcut
dovada că lipsurile constatate
➢Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje și
la inventariere provin din
alte valori materiale care întrunesc condițiile de
sustragerea sau din degradarea
compensare datorită riscului de confuzie să fie aprobate
bunurilor respective datorită
anual de administratori;
vinovăției persoanelor care
răspund de gestionarea lor.
➢Compensarea să se facă pentru cantități egale între
plusurile și lipsurile constatate.
OMFP IMPUTAREA
2861/2009
CODUL
MUNCII: ➢Angajatorul... va putea solicita salariatului,
printr-o notă de constatare și evaluare a
pagubei, recuperarea contravalorii
Lipsurile se impută persoanelor vinovate la valoarea lor acesteia, prin acordul părților, într-un termen >
de înlocuire: 30 de zile de la data comunicării.
➢costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad ➢Contravaloarea pagubei recuperate prin
de uzură similare celui lipsă în gestiune la data acordul părților < 5 salarii minime brute;
constatării pagubei; decizia instanței.
.
➢în cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi
imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piaţă,
valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie
Sumele imputate NU sunt considerate
formată din specialişti în domeniul respectiv. CODUL FISCAL
contravaloarea unor operațiuni în sfera de
aplicare a TVA, deci la imputare NU se
➢Documentul de înregistrare în contabilitate: decizia de
colectează TVA, dar se face ajustarea taxei
imputare.
inițial deduse.
• EXEMPLU: Cum se efectuează compensarea plusurilor cu minusurile la inventar în cazul unui depozit care conține cinci sortimente
de fertilizatori ambalați în saci pe baza datelor de mai jos? Care este valoarea minusului necompensat? În ipoteza în care minusul
necompensat se impută gestionarului la prețul de 120 lei/sac care este valoarea totală imputată acestuia?
Sortiment Preț unitar (lei/sac) Stoc scriptic-Ss (saci) Stoc faptic-Sf (lei/saci)
- numărat
S1 100 50 58
S2 110 60 50
S3 90 40 38
S4 95 50 53
S5 115 55 47
• REGULA: În cazul în care cantitățile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari
decât cantitățile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la
stabilirea egalității cantitative prin eliminarea din calcul a cantității care depășește totalul cantitativ al plusurilor.
Eliminarea se face începând cu sorturile care au prețurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare
Sortiment Preț unitar Minus: Ss-Sf Plus: Sf - Ss

descrescător
Cantitativ Valoric Cantitativ Valoric

S5 115 55 – 47 = 8 saci 8 saci x 115 = 920
S2 110 60 – 50 = 10 saci 10 saci x 110 = 1.100
S1 100 58 – 50 = 8 saci 8 saci x 100 = 800

S4 95 53 – 50 = 3 saci 3 saci x 95 = 285
S3 90 40 – 38 = 2 saci 2 saci x 90 = 180
TOTAL 20 saci 2.200 lei 11 saci 1.085 lei
• Eliminare din calcul 9 saci, minus necompensat în ordinea crescătoare a prețurilor: 2 saci x 90 lei/sac + 7 saci x 110 lei/sac = 950 lei
• Minus compensat = 2.200 lei – 950 lei = 1.250 lei
• Suma totală de imputat gestionarului = 9 saci x 120 lei/sac + 950 lei*19% = 1.261 lei ( valoarea de înlocuire)
1. Evidențierea operațiunilor de compensare:

Se va contabiliza separat plusul de materiale consumabile în valoare de 1.085 lei:
602 = 302 - 1.085 lei
Sau
302 = 602 1.085 lei
Se va contabiliza separat minusul compensat de materiale consumabile în valoare de 1.250 lei:
1.250 lei 602 = 302 1.250 lei
2. Evidențierea lipsei în gestiune și imputarea:

Se va contabiliza minusul necompensat de materiale consumabile în valoare de 950 lei
950 lei 602 = 302 950 lei
Se va contabiliza imputarea sumei de 1.261 lei gestionarului (valoarea de înlocuire 1080 +TVA dedusă ințial*):
1.285 lei 4282 = 758 1.261 lei
Ajustarea TVA dedusă inițial: (2 saci x 90 lei/sac + 7 saci x 110 lei/sac = 950 lei x 19% = 181 lei)
181 lei 635 = 4426 181 lei
*Pct. 78 Norme la art. 304 Ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capital
6. Particularități specifice
firmelor din domeniul culturilor
agricole
6.1 PARTICULARITĂȚI PRIVIND
COOPERATIVELE AGRICOLE
PARTICULARITĂȚI PRIVIND COOPERATIVELE AGRICOLE:
FACILITĂȚI FISCALE
ACORDATE COOPERATIVELOR
FACILITĂȚI FISCALE ACORDATE MEMBRILOR
AGRICOLE
COOPERATORI
FACILITĂȚI FISCALE ACORDATE COOPERATIVELOR AGRICOLE-
facilitatea 1
• Procesează produsele agricole;
1. Scutirea de la plata
impozitului pe profit a • Produc/comercializează Legea nr. 566/2004-
cooperativelor agricole care: material genetic; art. 76, alin. (1), lit. a).
• Au activitate de creștere și/sau

activitate de reproducție.
Primii 5 ani de la data

• Cele nou-înființate intrării în producție
Perioada?
5 ani începând cu luna

• Cele deja înființate următoare intrării în vigoare a
legii. (februarie 2021)
FACILITĂȚI FISCALE ACORDATE COOPERATIVELOR AGRICOLE
facilitatea 1
1. Se verifică încadrarea în vectorul fiscal a

Cooperativei agricole – de a fi înregistrată ca
plătitoare de impozit pe profit.
PAȘII DE URMAT PENTRU A BENEFICIA DE

FACILITATE? –cota de impozit pe profit = 0%
2.Se întocmește D100 trimestrial/D101 anual, iar

scutirea de impozit se declară la rândul 43.3.1
Impozit pe profit scutit potrivit Legii cooperaţiei
agricole nr. 566/2004. (cei care obțin venituri
majoritare din cultura cerealelor, a plantelor
tehnice și a cartofului, pomicultura și viticiltura).
facilitatea 2
Din prima lună în care

înregistrează cheltuieli aferente
Cele nou-înființate în cursul unui activităţilor specifice înscrise în
an calendaristic actul constitutiv;
2.Scutirea de la plata impozitului pe

profit a cooperativelor agricole Primii 5 ani consecutivi, incluzând
prevăzute la art. 6 lit. b) - e^1) şi anul în care cooperativa începe
să aplice scutirea.
Cele deja înființate Condiție legată de cifra de

Legea 566/2004 - art. 76, afaceri anuală netă.
alin.(1), lit. b)
Ordinul nr. 190/1157/1460
din 2021.
facilitatea 2
• Nu se consideră cooperativă
• NU mai pot aplica pentru încă
nou-înfiinţată cooperativa
o perioadă de 5 ani de scutire
care se înfiinţează prin
RESTRICȚII cooperativele deja înfiinţate,
fuziunea sau divizarea altor
care sunt implicate în
cooperative agricole care au
operaţiuni de reorganizare, şi
beneficiat/beneficiază de
care au beneficiat anterior de
scutirea de la plata
scutire pentru o perioadă de 5
impozitului pe profit.
ani.
facilitatea 2
Se depune la ANAF documentul: ÎNŞTIINŢARE

privind aplicarea/suspendarea/încetarea
aplicării regimului de scutire de la plata
impozitului pe profit pentru cooperativele
agricole.
PAȘII DE URMAT PENTRU A BENEFICIA DE
FACILITATE PENTRU COOPERATIVELE NOU
ÎNFIINȚATE?
Termen - 90 de zile de la data înregistrării la oficiul

registrului comerţului.
facilitatea 2
Condiția legată de
cifra de afaceri
anuală netă –
pentru cele deja
• Legea 21/2019 prevedea o înființate • Legea 265/2020 prevedea o
cifră de afaceri anuală netă cifră de afaceri anuală netă de
de până la 3.000.000 euro. până la 10.000.000 euro.
Să ne reamintim
bazele legale
facilitatea 2
În cazul cooperativei deja înfiinţate, reprezintă intervalul de 5 ani

consecutivi începând cu anul în care cooperativa a aplicat pentru
prima dată scutirea ca urmare a îndeplinirii condiţiei privind
încadrarea în plafonul de până la 3.000.000 euro şi, respectiv,
10.000.000 euro, pentru cifra de afaceri anuală netă înregistrată la
data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent, indiferent
Ce prevede Ordinul comun de valoarea plafonului luată în calcul ulterior pentru verificarea
190/1157/1460 din 2021 legat îndeplinirii condiţiei de încadrare în limita stabilită pentru acesta
de perioada de scutire de 5 de 3.000.000 euro sau 10.000.000 euro.
ani?
În cuprinsul intervalului de 5 ani se include/includ şi anul/anii în care

cooperativa nu a beneficiat de scutire, ca urmare a înregistrării unei
cifre de afaceri anuale nete de peste 3.000.000 euro/10.000.000 euro.
facilitatea 2 - EXEMPLUL 1
Sfârșit 2018 – înființare CA < 3.000.000 euro Am aplicat scutirea în 2019
Sfârșit 2019 CA < 3.000.000 euro Am aplicat scutirea în 2020
Sfârșit 2020 CA < 10.000.000 euro Trebuie să aplic scutirea în 2021
• De când calculez cei 5 ani consecutivi?

✓ Din 2019 de când am aplicat prima dată scutirea.
• Până când?
✓ 2023 inclusiv dacă la sfârșitul fiecărui an am o CA < 10.000.000 euro.

Sfârșit 2018 – înființare CA < 3.000.000 euro Am aplicat scutirea în 2019
Sfârșit 2020 CA > 10.000.000 euro NU aplic scutirea în 2021
✓ Din 2019 de când am aplicat prima dată scutirea.
• Până când?
✓ 2023 inclusiv dacă la sfârșitul fiecărui an am o CA < 10.000.000 euro, deci practic beneficiez doar de 4 ani de scutire,
în cei 5 ani incluzându-se și 2021.
- facilitatea 2 - EXEMPLUL 3
Sfârșit 2018 – înființare CA > 3.000.000 euro NU am aplicat scutirea în 2019
✓ Din 2020 de când am aplicat pentru prima dată scutirea, teoretic până în 2024 inclusiv.
Sfârșit 2022 CA < 10.000.000 euro Reiau scutirea în 2023
• Până când?
✓ Până în 2024, deci practic beneficiez doar de 4 ani de scutire, în cei 5 ani incluzându-se și 2022.
Sfârșit 2018 – înființare CA > 3.000.000 euro NU am aplicat scutirea în 2019
Sfârșit 2019 CA > 3.000.000 euro NU am aplicat scutirea în 2020
✓ Din 2021 de când am aplicat pentru prima dată scutirea, teoretic până în 2025 inclusiv.
Sfârșit 2022 CA < 10.000.000 euro Reiau scutirea în 2023
• Până când?
✓ Până în 2025, deci practic beneficiez doar de 4 ani de scutire, în cei 5 ani incluzându-se și 2022.
facilitatea 2
1. Se verifică încadrarea în vectorul fiscal a Cooperativei

agricole – în sensul de a fi înregistrată ca plătitoare de
impozit pe profit.
2. Se verifică cifra de afaceri anuală netă realizată la

sfârșitul exercițiului financiar precedent și încadrarea
PAȘII DE URMAT PENTRU A BENEFICIA
cooperativei agricole în plafonul de scutire.
DE FACILITATE PENTRU COOPERATIVELE
DEJA EXISTENTE?
3. Se depune la ANAF documentul: ÎNŞTIINŢARE privind
aplicarea/suspendarea/încetarea aplicării regimului de
scutire de la plata impozitului pe profit pentru
cooperativele agricole - până la data de 31 martie inclusiv
a anului pentru care se aplică scutirea.
4. Se întocmește D100 trimestrial/D101 anual, iar scutirea

de impozit se declară la rândul 43.3.1 Impozit pe profit scutit
potrivit Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004.
facilitatea 3
• Prin aplicarea cumulată a facilităților fiscale

prevăzute la art 76 lit. d) + lit. b) cooperativa
3. Prin derogare de la dispozițiile Codului agricolă microîntreprindere care datorează impozit
fiscal, cooperativele agricole care pe profit, va fi în final scutită și de plata
îndeplinesc condițiile de impozitului pe profit
microîntreprinderi NU INTRĂ SUB
INCIDENȚA Titlului III și datorează
impozit pe profit. CONSECINȚA? • ATENȚIE: În cazul în care cooperativele agricole se
lichidează voluntar într-o perioadă de timp mai
mică decât cea pentru care acestea au beneficiat
de scutiri, pentru sumele respective se
recalculează impozitul pe profit și se percep
creanțe fiscale accesorii  obligația depunerii
declarației fiscale rectificative.
Legea nr. 566/2004, - art.
76, alin.(1), lit. d).
facilitatea 4
• Terenurile și clădirile utilizate în scopul desfășurării

activității agricole sunt prevăzute la art.4 și art. 5
4. Scutirea cooperativelor agricole de din Ordinul comun al MADR, al MFP şi al MLPDA
la plata impozitului pentru clădirile și nr. 190/2021.
terenurile aflate în patrimoniu,
utilizate pentru PRESTAREA DE
SERVICII CĂTRE membrii cooperatori
• Terenurile și clădirile cu destinație agricolă sunt
acele categorii de terenuri și clădiri agricole aflate
în inventarul/patrimoniul cooperativei agricole.
• În cazul terenurilor și clădirilor aflate în

Legea nr. 566/2004, - art.
coproprietate, scutirea de impozit se acordă
76, alin.(1), lit.e1).
corespunzător cotei-părți din dreptul de
proprietate deținute de cooperativa agricolă,
care prestează servicii către membrii cooperatori.
facilitatea 4
Lista membrilor cooperatori

înscriși în cooperativa Denumirea și valoarea
agricolă; activităților de prestări
Transmit organelor fiscale locale servicii efectuate de
o cerere, la care anexează: cooperativa agricolă
PAȘII DE O declarație pe propria către membri
URMAT răspundere din care să cooperatori.
PENTRU A reiasă:
BENEFICIA DE
FACILITATE? Lista clădirilor și
terenurilor aflate în
TERMEN: anual, până la data de 31
patrimoniu, utilizate
martie a anului curent, fiind însoţită de
pentru prestarea de
documentele justificative valabile la
servicii către membrii
data de 31 decembrie a anului fiscal
cooperatori, pentru care
anterior celui pentru care se acordă
solicită scutirea.
scutirea.
FACILITĂȚI FISCALE ACORDATE MEMBRILOR COOPERATORI
facilitatea 1
1.Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri

în cazul MEMBRILOR persoanelor juridice
microîntreprinderi pentru producția valorificată
Legea nr. 566/2004 PRIN/CĂTRE cooperativa agricolă.
- art. 76, alin.(1),
lit. c).
1. Se depune la ANAF - Declarația 100 –
trimestrial, termenul fiind 25 ale lunii următoare
trimestrului.
PAȘII DE URMAT PENTRU A
BENEFICIA DE FACILITATE? 2. Prin calcul - membrii cooperatori - persoane
juridice microîntreprinderi vor trebui să scadă
din baza de impozitare acele venituri
înregistrate din valorificarea produselor
agricole obținute în ferma proprie - prin /
către Cooperativa Agricolă, impozitul fiind 0
% (zero).
facilitatea 1 - EXEMPLU
MIRUNA este o microîntreprindere membră a cooperativei agricole AGRICOLA. În trimestrul al treilea, MIRUNA a înregistrat
următoarele venitur:
• Venituri din vânzarea unor mărfuri neagricole 300.000 lei
• Venituri din vânzarea produselor agricole către o societate comercială 400.000 lei
• Venituri din vânzarea produselor agricole obținute către AGRICOLA 10.000 lei
• Venituri din vânzarea produselor agricole obținute prin AGRICOLA 15.000 lei.
PRECIZARE: Pentru alte tipuri de venituri impozabile, cum ar fi: veniturile din prestări servicii, veniturile din comerțul cu mărfuri
agricole/neagricole ori din valorificarea producției “în afara” Cooperativei Agricole se va datora / plăti impozit pe veniturile
microîntreprinderilor.
➢ Total venituri pentru care se datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 300.000 + 400.000 + 10.000 + 15.000=
725.000 lei
➢ Baza de impozitare = 725.000– 10.000– 25.000= 700.000 lei

facilitatea 2
2.Scutirea de la plata impozitului pe norma de venit în

cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, PFA,
II sau IF, pentru producția valorificată PRIN/CĂTRE
cooperativa agricolă.
Hotărârea nr.
30/2019 privind
aprobarea
metodologiilor
pentru stabilirea
normelor de venit
utilizate la
impunerea
veniturilor din
activități agricole
facilitatea 2 - EXEMPLU
• O persoană fizică din județul Ialomița cultivă cerale pe o suprafță de 5 ha. Valorile din tabelul anexi nr. 3 la Hotărâea Guvernului nr.
30/2019 sunt: norma de venit este 252 lei/ha și norma de venit unitară este 0,0654 lei/kg. Persoana fizică livrează prin cooperativă
10.000 kg de cereale.
❖ Suprafața impozabilă = 5 ha impozabile – 2 ha neimpozabile = 3 ha pentru care se datorează impozit;
❖ Valoarea producției de cereale livrate prin cooperativă = 10.000 kg x 0,0654 lei/kg = 654 lei (valoare scutită de impozit pe venit);
❖ Norma de venit scutită de impozit = 654 lei/3 ha impozabile = 218 lei/ha
❖ Norma de venit redusă = 252 lei/ha - 218 lei/ha = 34 lei/ha
❖ Venit anual impozabil= 34 lei/ha x 3 ha = 102 lei.

facilitatea 3
• Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru producția valorificată
PRIN/CĂTRE cooperativa agricolă, inclusiv pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectațiune al PFA, II și IF.
• PRECIZARE: Ordinul nr. 190/1157/1460 din 2021 stabilește criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de
scutiri (categoriile de clădiri și terenuri).
• CONDIȚII:
✓ Facilitata se acordă membrilor cooperatori care au valorificat în anul anterior celui pentru care se datorează impozitele cel
puțin 50% din producția obținută prin/către cooperativele agricole.
✓ Membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale documentele justificative din care să rezulte că au comercializat
minimum 50% din producţia agricolă valorificată prin/către cooperativa agricolă.
facilitatea 3
Adeverinţa eliberată de către Declaraţia pe propria răspundere

cooperativa agricolă întocmită de contribuabilul
• Calitatea de membru; • Totalul cantităţilor de produse agricole obținute în

anul calendaristic anterior celui pentru care se
• Cantităţile vândute de către contribuabilul, acordă scutirile;
membru cooperator, prin/către cooperativa • Cantităţile valorificate de contribuabil prin/către
agricolă în anul calendaristic anterior celui pentru cooperativa agricolă în cadrul aceleiaşi perioade
care se acordă scutirile;
• Inventarul bunurilor declarate de membru care • Lista bunurilor cu destinaţie agricolă care fac
fac obiectul scutirilor. obiectul scutirilor
facilitatea 4
• Scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă DE
CĂTRE cooperativele agricole de la aceștia.
PRECIZARE: Beneficiarii acestei facilități sunt persoane fizice și/sau persoane juridice proprietari de terenuri agricole, care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
➢ Sunt membrii într-o coperativă agricolă legal constituită și activă (a avut CA sau angajați în orice moment pe parcursul
perioade de referință);
➢ Au încheiat contracte de arendare a terenurilor între aceștia în calitate de arendatori și cooperativa agricolă în calitate de
arendaș;
➢ Cooperativa agricolă este cea care lucrează terenul, îl declară la APIA, înregistrează producția agricolă obținută și
vânzarea acesteia.
6.2 PARTICULARITĂȚI SPECIFICE
FIRMELOR DIN DOMENIUL
AGRICOL
PARTICULARITĂȚI SPECIFICE FIRMELOR DIN DOMENIUL AGRICOL
• COTA REDUSĂ DE TVA DE 9%
• TAXAREA INVERSĂ
• FACILITĂȚI FISCALE PENTRU ANGAJAȚII ÎN AGRICULTURĂ
• TRANSPORTUL BUNURILOR CU RISC FISCAL RIDICAT REPREZENTAND PRODUSE AGRICOLE VEGETALE
• OBLIGAȚIA FURNIZĂRII DE DATE STATISTICE
• POSIBILITATEA DE A BENEFICIA DE ACTIVITATEA ZILIERILOR

COTA REDUSĂ DE TVA DE 9%
➢ Apă pentru irigații Prin normele metodologice se stabilesc

codurile NC corespunzătoare;
➢ Serviciile de alimentare cu apă și de
Se aplică pe tot lanțul economic de la
canalizare
producție până la vânzarea către
consumatorul final de către toți furnizorii
➢ Livrarea de: seminţe și plante;
Ordinul comun al MFP și al MADRnr.

➢ Livrarea de îngrășăminte și de pesticide, 4634/397/2022.
semințe și alte produse agricole
destinate însămânțării sau plantării,
precum și prestările de servicii de tipul
celor specifice utilizate în sectorul
agricol
TAXAREA INVERSĂ
Livrări de: Prin normele metodologice se stabilesc

Cereale; codurile NC corespunzătoare;
 Se aplică numai pentru livrările de
Plante tehnice; bunuri/prestările de servicii în interiorul
țării;
Semințe oleaginoase;
 Se aplică numai dacă atât vânzătorul
Sfeclă de zahăr. cât și cumpărătorul sunt înregistrați în
scop de TVA.
Care nu sunt în principiu

destinate ca atare
consumatorilor finali.
FACILITĂȚI FISCALE PENTRU ANGAJAȚII ÎN AGRICULTURĂ:
NOUL PACHET
Opțional se poate opta pentru

cotă pilon
Opțional 2:opta pentru cotă pilon
se poate
• CAS 2:
25% 10%
 3,75% - până
3,75% - până la 31.12.2023;
la 31.12..2023;
 4,75%
4,75% - de-lade la 01.01.2024.
01.01.2024. • Impozit
pe venit
21,25%/
0%
20,25%
• CASS • CAM
10% 2,25%
CONDIȚII APLICARE FACILITĂȚI
• Actvitatea desfășurată - în sectorul agricol: coduri CAEN: 011; 012; 013.

• Salariul minim sectorul agricol: 3.436 lei fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în
medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 20,782 lei/oră.
• Ponderea cifra de afaceri din sectorul agricol >= 80% din cifra de afaceri totală.
Pondere CA = Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea agricolă/ Cifra de afaceri totală
PRECIZARE: Ordin 2043/iulie 2023
• La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol inclusiv prin UNITĂȚILE PROPRII DE
DESFACERE se iau în calcul: veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a
mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie.
• Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul REVÂNZĂRII;
EXCEPŢIE: Produsele comercializate de grupurile şi organizaţiile de producători din sectorul agricol, organizaţiile de producători şi
alte forme asociative din sectorul fructe-legume, recunoscute de MADR, potrivit legislaţiei naţionale specifice în vigoare, precum
şi de cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, achiziţionate în scopul
revânzării de la membrii proprii.
CALCUL CIFRĂ DE AFACERI
Cum se se realizează?
• Pe bază de contract sau comandă sau alte documente specifice sectorului agricol şi acoperă manoperă, materiale, utilaje,
transport, echipamente, dotări;
• Cuprinde și producţia realizată şi nefacturată care corespunde valorii produselor existente în stoc la sfârşitul perioadei de
raportare, înregistrată în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare.
SITUAȚIE MOD DE CALCUL CIFRĂ DE AFACERI

• Angajatori existenţi la 1 ianuarie a fiecărui • Cumulat pentru perioada corespunzătoare
an din anul curent, inclusiv luna în care se
aplică scutirea.
• Angajatorii nou-înfiinţaţi • Cumulat de la data înregistrării, inclusiv
luna în care se aplică scutirea.
SALARIUL DE ÎNCADRARE
Venituri brute lunare din salarii și asimilate salariilor Tratament
Între 3.436 lei și 10.000 lei inclusiv Se aplică facilități:

Doar la un singur angajator;
 În baza unui singur CIM: indiferent că este cu normă întreagă sau
timp parțial.
Pe baza declarației pe proprie răspundere depusă la angajator.
> 10.000 lei Partea din venitul brut lunar > 10.000 lei NU beneficiază de facilități.
SPECIFICARE: Facilitatea legată de pilonul 2 (3,75%/4,75%):

➢Pentru primii 10.000 lei;
➢Suma brută care depășește 10.000 lei va fi impozabilă cu tot cu contribuția de 3,75%/4,75%.
TRANSPORTUL BUNURILOR CU RISC FISCAL RIDICAT REPREZENTAND
PRODUSE AGRICOLE VEGETALE
➢ Baza legală: Ordinul Nr. 2545/6316/2022 pentru aprobarea

Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național
privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal
ridicat RO e-Transport;
Ordin ANAF
802/2022
➢ Bunuri cu risc fiscal ridicat: legume, plante, rădăcini și tuberculi,
care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv.
➢ Excepții obligativitate declarare în sistemul RO e-transport

EXCEPȚII OBLIGATIVITATE DECLARARE ÎN SISTEMUL RO E-TRANSPORT
Fără a deține tichet de cântar

De la punctele de recoltare  Condiție - existența la bordul
La spațiile de depozitare proprii
vehiculului rutier a
documentului de transport: aviz
de însoțire a mărfii/CMR

La bazele de  Condiție - existența la bordul
De la punctele de recoltare recepție/depozitare ale vehiculului rutier a:
unităților de procesare ❖ copiei contractului încheiat
între producatorul agricol și
procesatorul în cauză
❖ documentului de transport
La alte spații de depozitare

decât cele proprii
De la punctele de recoltare 70 km  Condiție - existența la bordul
La la alte puncte de descărcare vehiculului rutier a
autorizate în vederea depozitării documentului de transport
sau comercializării
OBLIGAȚIA FURNIZĂRII DE DATE STATISTICE
Când? Legea 105/2023 privind

Cuprinsul datelor Ce raportez?
Până când? reglementarea
statistice?
Către cine? modalității de raportare
a stocurilor de produse
agricole și alimentare
împreună cu normele
metodologice de
aplicare
• Stocuri de Originea materiei
• O singură dată prime:
materii prime
pe lună; • Producție proprie;
• Stocuri de
• Până în data • Achiziționată din Produse pentru care se face raportarea:
produse
de 15 a lunii România; legume și fructe; cereale și produse pe
agricole
pentru luna • Achiziționată din bază de cereale; semințe de oleaginoase
supuse
precedentă; spațiul și produse pe bază de oleaginoase;
comercializării
• Către MADR. leguminoase furajere; semințe certificate
• Stocuri aflate intracomunitar;
• Achiziționată din (cereale, orez, oleaginoase și
în depozite.
import. proteaginoase), orez; plante aromatice,
OBLIGAȚIA FURNIZĂRII DE DATE STATISTICE
Sistem integrat:
producție, prelucrare, Cum raportez?
procesare, depozitare,
comercializare?
Prin Sistemul Electronic

Obligația de a furniza date de Raportare al Stocurilor
statistice de evidență a de Produse
stocurilor pe fiecare etapă Agroalimentare din
în parte. România –un sistem
informatic de utilitate
publică, dezvoltat și
menținut de către AFIR.
POSIBILITATEA DE A BENEFICIA DE ACTIVITATEA ZILIERILOR
Zilierul? Activităţi necalificate Durata activității Legea 52/2011 privind

cu caracter ocazional? ocazionale? executarea unor
activități cu caracter
ocazional desfășurate de
zilieri
• Zilnică:
Persoana fizică, care Activităţile care se
desfăşoară activităţi Un număr mai mic de ore
desfăşoară în mod ➢ Minimum: o zi,
necalificate cu de activitate?
întâmplător, corespunzător cu 8
caracter ocazional, sporadic sau ore de muncă
pentru un Plata se va face pentru
accidental, care nu
beneficiar, contra ➢ Maximum: Durata echivalentul a cel puţin 8
au caracter
unei remuneraţii. zilnică de executare a ore de muncă
permanent
activităţii unui zilier nu
poate depăşi 12 ore
POSIBILITATEA DE A BENEFICIA DE ACTIVITATEA ZILIERILOR
Zile calendaristice Cumulată pe perioada

continue? unui an calendaristic?
Beneficiarul NU Niciun zilier nu poate

poate utiliza o presta activităţi pentru
persoana mai mult acelaşi beneficiar pe o
de 25 de zile perioadă mai lungă de
calendaristice în 180 de zile cumulate pe
mod continuu în durata unui an
activităţile de tip calendaristic
zilier.
REMUNERAȚIA ZILNICĂ CUVENITĂ ZILIERULUI
Când se plătește? Cuantumul

Cum se stabilește? remunerației?
• La sfârşitul Cuantumul remuneraţiei

fiecărei zile brute orare NU poate fi
Prin negociere mai mic decât
directă între părţi • Cel mai târziu la valoarea/oră a salariului
sfârşitul de bază minim brut pe
săptămânii ţară garantat în plată.
REMUNERAȚIA ZILNICĂ CUVENITĂ ZILIERULUI
Calcul, declarare și Beneficiarul datorează

Ce datorează zilierul?
plată? CAM?
• CAS - 25% asupra • CAS și impozitul - se

remuneraţiei brute; calculează şi se reţine de
• Impozit pe salarii = beneficiar
10% x • Se declară - în declaraţia NU
(Remuneraţia brută 112
–CAS).
• Termen plată: până la
• Zilierul NU este
data de 25 inclusiv a
asigurat în sistemul
lunii următoare celei
public de sănătate.
pentru care se plătesc
veniturile.
EXCEPȚII DE LA TERMENUL DE DECLARARE ȘI PLATĂ
Plătitorii de impozit pe profit care, în anul

anterior:
• au înregistrat venituri totale de până la PRECIZARE: Numărul
100.000 euro şi zilierilor NU se ia în
• au avut un număr mediu de până la 3 calculul numărului mediu
salariaţi exclusiv; de salariaţi (exclusiv 3) în
Declară şi plătesc până la
data de 25 inclusiv a lunii funcţie de care se
următoare trimestrului stabileşte termenul de
pentru care se datorează, declarare şi de plată lunar
următorii beneficiari de sau trimestrial. La calculul
Plătitorii de impozit pe veniturile
lucrări acestui număr se au în
microîntreprinderilor care, în anul anterior, au
vedere numai salariaţii cu
avut un număr mediu de până la 3 salariaţi
contract de muncă din
exclusiv.
declaraţia 112
REGISTRUL ELECTRONIC DE EVIDENȚĂ A ZILIERILOR
Termenele de completare şi transmitere a

Registrului:
Ordinul nr. 1.140/2020
emis de Ministerul
• Zilnic, înainte de începerea activităţii
muncii şi protecţiei
fiecărei persoane care urmează să se afle
sociale - Metodologia de
într-un raport de muncă cu Beneficiarul;
întocmire şi transmitere
a Registrului electronic
de evidenţă a zilierilor
EXEMPLU PRIVIND CONTABILIZAREA
• EXEMPLU: În cazul unei podgorii care apelează la zilieri pentru activitățile de cules de struguri. remunerația brută
obținută de unul dintre zilieri pentru 5 zile lucrate este de 600 lei:
• Înregistrarea remunerației brute de plată:
600 lei 641/zilieri = 421/zilieri 600 lei
• Înregistrarea contribuţiei pentru asigurările sociale: 25% x 600 = 150 lei:
• Înregistrarea reţinerii impozitului pe venit: 10% x (600– 150) = 45 lei:
• Plata remunerației nete: 600– 150– 45= 405 lei:
405 lei 421/zilieri = 5311 405 lei

Vă Multumesc!

Curs Agricultura Nov 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Agricultura Nov 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AGRICULTURA: TRATAMENTE CONTABILE ȘI FISCALE GENERALE &

PARTICULARE PRIVIND CULTURA PLANTELOR

2. Particularități privind subvențiile. Măsuri de sprijin și

3. Contabilitatea și fiscalitatea arendei

4. Venituri din activități Agricole

5. Practici specifice privind contabilitatea și fiscalitatea în

6. Particularități specifice firmelor din domeniul culturilor

➢ Juridic: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților

➢ Juridic: Legea societăților comerciale nr. 31/1990 cu modificările și completările

CAEN 001 Cultivarea CAEN 002 - Cultivarea

CAEN 003 - Cultivarea

 Cultivarea în  Cultivarea în scopul

➢ Juridic: OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;

➢ Contabil: OMFP nr. 3103/2017 cu modificările și completările

➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe profit.

➢ Contabil: OMFP nr. 1802/2014 cu modificările și completările

➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau

➢ Juridic: Legea nr. 566/2004 privind cooperația agricolă, cu

COOPERATIVE AGRICOLE: ➢ Contabil: OMFP nr. 1802/2014 cu modificările și completările

➢ Fiscal: plătitoare de impozit pe profit.

➢Fondul European de Garantare Agricolă

Reguli recunoaștere ➢ Ca regulă generală, subvențiile se recunosc, pe o bază

➢ În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenții

Nu există recunoscute în contabilitate cheltuieli

• Inițial subvenția se recunoaște drept creanță

• Venitul amânat se virează la venituri curente

• Cazul în care s-au recunoscut în contabilitate

Subvenții aferente veniturilor

• Cazul în care NU s-au recunoscut în

➢ Inițial subvenția se recunoaște drept creanță în

➢ Ulterior venitul amânat se virează la venituri

150.000 lei 4451 = 4751 150.000 lei

• Contabilizarea amortizării lunare: 210.000 lei/60 luni = 3.500 lei:

3.500 lei 6811 = 2813 3.500 lei

2.500 lei 4751 = 7584 2.500 lei

100.000 lei 6022 = 3022/401 100.000 lei

100.000 lei 472 = 7412 100.000 lei

Subvenții aferente activelor Subvenții aferente veniturilor

• Se efectuează prin reducerea veniturilor

120.000 lei 4751 = 5121 150.000 lei

În contul de ➢Subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete -

➢ elementele care justifică îndeplinirea condițiilor.

➢ condițiile care nu au fost îndeplinite;

➢ obligațiile ce derivă din neîndeplinirea condițiilor

Venituri impozabile, nefiind

ARENDAREA? LOCAȚIUNEA? BUNURI CARE POT

PĂRȚI? ÎNCHEIEREA? DURATA?

• Părțile contractante și datele personale ale acestora;

• Valoarea arendei și termenele de plată;

• Drepturile și obligațiile părților;

ÎNREGISTRAREA SCOP? IMPORTANȚA

ARENDAȘ (A) ARENDATOR (B)

Și concomitent: 711 = 347

Și lunar: 612 = 471 Și lunar: 472 = 706

d) Compensare creanțe-datorii: 401/B = 4111/B c) Compensare creanțe-datorii: 401/A = 4111/A

e) Plata diferenței: 401/B = 5121 d) Încasarea diferenței: 5121 = 4111/A

➢ Totalitatea sumelor în bani încasate;

Pe baza contractului încheiat între

➢ Arendașul: impozitul pe veniturile din arendă se

➢ Pentru veniturile din arendă NU se datorează

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate..

1.PF realizează Un singur plătitor de

P1 este desemnat prin