Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezentarea asociaţiei/fundaţiei
Asociaţia/fundaţia …........ are sediul social în str. …......... nr. .., nr. de înregistrare la
Registrul comerţului...............................
Varianta 2
Pe bază de contract de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiat cu persoane
fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România.
Obiectiv
1
Obiectivul acestui manual de proceduri contabile este acela de a stabili politicile,
principiile şi tratamentele contabile aplicate la conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor
financiare anuale.
Aplicabilitate
Politici contabile
Politicile contabile sunt elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile
financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie:
relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor; şi
credibile în sensul că:
reprezintă fidel activele, datoriile, poziţia financiară şi rezultatul exerciţiului;
sunt neutre;
sunt prudente;
sunt complete sub toate aspectele semnificative.
2
Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca
rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii. Orice
modificare a politicilor contabile, trebuie să se menţioneze în notele explicative pentru ca
utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul
modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii
entităţii
3
1. Politici contabile privind veniturile specifice activităţii nepatrimoniale:
1
2 Definiţii şi recunoaştere
Veniturile cuprind:
sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, şi
câştigurile din orice alte surse.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca
rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
Cuantumul cotizaţiilor precum şi taxele de înscriere ale membrilor sunt stabilite prin statutul
organizaţiei.
5121/5311 = 7311
Conturi la bănci în lei/ Casa în lei Venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere
ale membrilor
5121/5311 = 7312
Conturi la bănci în lei/ Casa în lei Venituri din contribuţiile membrilor
% = 7312
301 Venituri din contribuţiile băneşti sau în
natură ale membrilor şi simpatizanţilor
Materii prime
302
Materiale consumabile
303
Materiale de natura obiectelor de inventar
361
Animale şi păsări
4
venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
Donaţiile pot fi acordate atât de către persoanele fizice cât şi de persoanele juridice.
Donaţiile pot fi reprezentate atât din bunuri materiale dar şi din sume de bani.
2xx/3xx = 7331
Conturi de imobilizări/Conturi de stocuri Venituri din donaţii
şi producţie în curs de execuţie
5121 = 7331
Conturi la bănci în lei Venituri din donaţii
% = 7332
2xx/3xx Venituri din sumele sau bunurile primite prin
sponsorizare
Conturi de imobilizări/Conturi de stocuri
şi producţie în curs de execuţie
5121
Conturi la bănci în lei
Disponibilul rezultat din activităţile fără scop patrimonial pot fi plasate în depozite la
instituţiile financiar bancare fie în titluri de valoare cu scopul obţinerii de câştiguri din
dividende. Pentru veniturile din dobânzi şi dividende trebuie să fie evidenţiate separate pentru
activităţile fără scop patrimonial şi pentru cele rezultate din desfăşurarea unei activităţi
economice.
5121 = 734
Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzile şi dividendele
obţinute din plasarea disponibilităţilor
rezultate din activităţile fără scop
patrimonial
5
venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor
juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în
activitatea economică;
Veniturile din vânzarea activelor corporale utilizate pentru activitatea fără scop
patrimonial se înregistrează distinct de veniturile din cedarea activelor utilizate în cadrul
activităţii economice.
461 = 738
Debitori diverşi Venituri rezultate din cedarea activelor
corporale aflate în proprietatea persoanelor
juridice fără scop patrimonial, altele decât
cele care sunt sau au fost folosite în
activitatea economică
461 = 7393
Debitori diverşi Venituri din despăgubiri de asigurare –
pagube şi din subvenţii pentru evenimente
extraordinare şi altele similare
venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop
patrimonial.
Veniturile din diferenţele de curs valutar aferente activităţilor fără scop patrimonial se
înregistrează distinct de veniturile similare rezultate din activităţile economice. Veniturile din
diferenţele de curs valutar pot proveni atât din decontarea datoriilor în valută sau exprimate în
lei în funcţie de cursul unei valute cât şi din evaluarea la finele anului a elementelor monetare
(creanţe, datorii, disponibil la bancă sau în casierie) exprimate în valută sau în lei cu decontare
în funcţie de cursul unei valute.
5121 = 7394
Conturi la bănci în lei Venituri din diferenţe de curs valutar
rezultate din activităţile fără scop
patrimonial
6
venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare;
29X = 7395
Venituri din provizioane şi ajustări pentru
depreciere privind activitatea de exploatare
5121 = 7397
Conturi la bănci în lei Venituri obţinute din vize, taxe şi penalităţi
sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive
În această categorie se includ venituri din reclamă şi publicitate obţinute din închirieri de
spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Veniturile obţinute din
prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate se vor clasifica în categoria
veniturilor aferente activităţilor economice.
461 = 7398
Debitori diverşi Venituri obţinute din reclamă şi publicitate,
potrivit legislaţiei în vigoare
7
Criterii speciale de recunoaştere a veniturilor
Evaluarea veniturilor
Veniturile se evaluează la valoarea determinată prin acordul dintre vânzător şi
cumpărător, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale acordate.
O subvenţie guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, caz
în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă. În conturile de subvenţii pentru
investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura
imobilizărilor corporale şi necorporale.
Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.
Recunoaştere
Subvenţiile se recunosc la valoarea aprobată a acestora. Subvenţiile primite sub forma
activelor nemonetare se recunosc la valoarea justă.
8
amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul rezultatului exerciţiului pe măsura înregistrării
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Restituirea subvenţiilor
Dacă subvenţia este aferenta unui activ:
rambursarea se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma
rambursabilă;
rambursarea se înregistrează ca o cheltuială în măsura în care nu exista un venit amânat.
445 = 132
Subvenţii Împrumuturi nerambursabile cu caracter de
subvenţii pentru investiţii
2xx = 404
Conturi de imobilizări Furnizori de imobilizări
5121 = 445
Conturi la bănci în lei Subvenţii
6811.01 = 2xx.01
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea ……………privind activităţile
amortizarea imobilizărilor fără scop patrimonial
132 = 7392
Împrumuturi nerambursabile cu caracter Ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din
de subvenţii pentru investiţii ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru
venituri
9
Înregistrarea dreptului de a primi finanţarea nerambursabilă, în baza contractului de
finanţare încheiat:
4452 = 472
Împrumuturi nerambursabile cu Venituri înregistrate în avans
caracter de subvenţii
6xx = 401
Conturi de cheltuieli Furnizori
472 = 7392
Venituri înregistrate în avans Ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din
ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru
venituri
Biletele de intrare la spectacole vor avea două părţi, şi anume: marca de control şi biletul
de intrare propriu-zis.
10
Atât pe marca de control, cât şi pe biletul de intrare propriu-zis vor fi tipărite următoarele
elemente:
a) organizatorul de spectacole ...........................................;
b) codul de înregistrare fiscală/codul unic de înregistrare ..............;
c) sediul ................................................................;
d) data spectacolului ....................................................;
e) categoria locului (lojă, stal, balcon, tribună, peluză etc.) ..........;
f) tariful biletului ................................................. lei.
Timbrul muzical se datorează potrivit art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Procentul de calcul este 5% din preţul
unui bilet şi care se adaugă acestui preţ. Sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se
vor vira lunar de unităţile care le încasează, în conturile organizaţiilor de creatori.
Persoanele fizice şi juridice care vând biletele au obligaţia să imprime pe fiecare bilet
menţiunea Contribuţia pentru Crucea Roşie Română. Pentru toate evenimentele fondurile vor fi
colectate şi virate trimestrial în contul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie.
Drepturi de autor
Impozitul pe spectacole se datorează potrivit prevederilor art. 273 – 277 din Codul
fiscal. Persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competiţii sportive sau orice
altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe
spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor şi
biletelor de intrare.
11
Baza de calcul a impozitului o reprezintă valoarea încasărilor din vânzarea biletelor de
intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale,
folclorice sau de divertisment, etc calculate.
Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar, până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare
celei în care se organizează spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale
municipiilor, după caz, în a căror rază de competenţă se desfăşoară spectacolele. La nivelul
municipiului Bucureşti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor în a
căror rază de competenţă se desfăşoară spectacolele.
512/531 = 735
Conturi curente la bănci/Casa Venituri pentru care se datorează impozit pe
spectacole
635 = 446
Cheltuieli cu alte impozite şi taxe Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Cheltuieli de exploatare:
cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile;
costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate;
costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
contravaloarea energiei şi apei consumate;
valoarea animalelor şi păsărilor;
costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
12
cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de
bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi
şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; ajutoare şi împrumuturi nerambursabile;
cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.).
Cheltuieli financiare:
pierderi din creanţe legate de participaţii;
cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
diferenţele nefavorabile de curs valutar;
dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;
sconturile acordate clienţilor;
pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.
625.01 = 542
Cheltuieli cu deplasări detaşări şi Avansuri de trezorerie
transferări/ analitic activităţi fără scop
patrimonial
625.02 = 542
Cheltuieli cu deplasări detaşări şi Avansuri de trezorerie
transferări/analitic activităţi economice
13
aferente activităţii fără scop patrimonial:
6811.01 = 2817.01
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea mobilierului, aparaturii
amortizarea imobilizărilor/ analitic birotice, echipamentelor de protecţie a
activităţi fără scop patrimonial valorilor umane şi materiale şi altor active
corporale privind activităţile fără scop
patrimonial
6811.02 = 2817.02
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea mobilierului, aparaturii
amortizarea imobilizărilor/ analitic birotice, echipamentelor de protecţie a
activităţi economice valorilor umane şi materiale şi altor active
corporale privind activităţile fără scop
patrimonial
1171 = 116
Cheltuieli de exploatare privind Alte fonduri privind activităţile fără scop
amortizarea imobilizărilor/ analitic patrimonial
activităţi economice
1291 = 116
Repartizarea excedentului privind Alte fonduri privind activităţile fără scop
activităţile fără scop patrimonial patrimonial
14
sumele datorate de membrii pentru constituirea altor fonduri:
461 = 116
Debitori diverşi Alte fonduri privind activităţile fără scop
patrimonial
512/531 = 116
Conturi curente la bănci/Casa Alte fonduri privind activităţile fără scop
patrimonial
1291 = 113/114
Repartizarea excedentului privind Fondul social al membrilor Caselor de
activităţile fără scop patrimonial Ajutor Reciproc (C.A.R.)/
Fondul pentru ajutor în caz de deces al
membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.)
512/531 = 113/114
Conturi curente la bănci/Casa Fondul social al membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.)/
Fondul pentru ajutor în caz de deces al
membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.)
666 = 113/114
Cheltuieli privind dobânzile Fondul social al membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.)/
Fondul pentru ajutor în caz de deces al
membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.)
15
113 = 267
Fondul social al membrilor Caselor de Creanţe imobilizate
Ajutor Reciproc
113 = 462
Fondul social al membrilor Caselor de Creditori diverşi
Ajutor Reciproc
113 = 5311
Fondul social al membrilor Caselor de Casa
Ajutor Reciproc
114 = 512/531
Fondul pentru ajutor în caz de deces al Conturi curente la bănci/Casa
membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.)
Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sunt asociaţii fără scop patrimonial, organizate
pe baza liberului consimţământ al salariaţilor, în vederea sprijinirii şi întrajutorării financiare a
membrilor lor. Membrii unei case de ajutor reciproc a salariaţilor pot fi numai persoane fizice
salariate. Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor îşi desfăşoară activitatea exclusiv cu membrii
acestora.
1291 = 113
Repartizarea excedentului privind Fondul social al membrilor Caselor de
16
activităţile fără scop patrimonial Ajutor Reciproc
531/5121 = 113
Casa în lei/Conturi la bănci în lei Fondul social al membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc
Repartizarea rezultatului
129 = 106
Repartizarea excedentului/profitului Rezerve
1211.01 = 1171.01
Excedent sau deficit privind activităţile Rezultatul reportat reprezentând excedentul
fără scop patrimonial nerepartizat sau deficitul neacoperit privind
activităţile fără scop patrimonial
17
Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor excedentului se efectuează după adunarea
generală care a aprobat repartizarea excedentului, prin înregistrarea sumelor reprezentând
rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.
1171.01 = 1068
Rezultatul reportat reprezentând Alte rezerve
excedentul nerepartizat sau deficitul
neacoperit privind activităţile fără scop
patrimonial
1068 = 1171.01
Alte rezerve Rezultatul reportat reprezentând excedentul
nerepartizat sau deficitul neacoperit privind
activităţile fără scop patrimonial
Recunoaştere iniţială
18
Imobilizările corporale
construcţii;
instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
mobilier aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale;
avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale;
imobilizări corporale în curs de execuţie.
19
3. Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor
bunuri materiale
Evaluarea iniţială
Imobilizările corporale sunt evaluate iniţial la cost. Acesta este costul de achiziţie sau
costul de producţie, în funcţie de modalitatea de intrare în patrimoniu a imobilizării corporale.
În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect
atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.
Cheltuieli ulterioare
20
ca urmare a acestor investiţii să se genereze beneficii economice suplimentare faţă de
cele estimate iniţial.
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect
prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. În cazul în care persoana juridică fără
scop patrimonial deţine imobilizări pe care le utilizează în baza unui contract de închiriere,
locaţie de gestiune, leasing, cheltuielile ulterioare se înregistrează de aceasta ca şi cheltuieli sau
investiţii în funcţie de natura lor similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările
corporale proprii.
Varianta I
Varianta II
Amortizare
6811 = 281
Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind imobilizările corporale
amortizarea imobilizărilor
21
Amortizarea aferenta imobilizărilor utilizate de către activitatea fără scop
patrimonial (de exemplu aferenta autoturismelor):
Metode de amortizare
22
amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu
următorii coeficienţi:
1,5 dacă durata normală de utilizare este între 2 şi 5 ani;
2,0 dacă durata normală de utilizare este între 5 şi 10 ani;
2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.
Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de
amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Această
metodă de amortizare se aplica numai atunci când aceasta amortizare corespunde modului de
utilizare a activului.
- amortizare calculată pe unitate de produs său serviciu, atunci când natura imobilizării
justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
*Se înscriu acele imobilizări corporale pentru care entitatea aplica metoda de amortizare:
Când se constată că valoarea contabilă a unei imobilizări este mai mare decât valoarea sa
de inventar, valoare recuperabilă la data bilanţului, se înregistrează ajustări pentru depreciere sau
amortizări suplimentare, în funcţie de natura deprecierii constatate, reversibile sau ireversibile.
23
au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii sau se vor produce
modificări în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte gradul său modul în care imobilizarea
este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată, cum sunt: situaţiile în care imobilizarea
devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activităţii căreia îi
este dedicată imobilizarea, precum şi planificarea cedării imobilizării înainte de data
estimată anterior;
rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru
exploatarea sau întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut
iniţial în buget;
rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în
buget;
are loc o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o
creştere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.
24
- dacă au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entităţii în mediul
tehnologic, comercial, economic sau juridic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea
sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.
- dacă pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil
asupra entitatiii în ceea ce priveşte gradul său modul în care imobilizarea este
utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată cum sunt costurile realizate în timpul
perioadei pentru a îmbunătăţi şi a creşte performanţa imobilizării;
- dacă performanţa economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a
prevăzut iniţial etc.
Politici contabile privind reevaluarea (în cazul în care s-a ales varianta 2 a modului
de evaluare la data bilanţului)
Varianta I
Varianta II
Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de către o comisie internă.
Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte
trebuie reevaluate. Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat, de exemplu din
cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost,
minus ajustările cumulate de valoare.
Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea
activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din
care se scad ajustările cumulate de valoare. Notele explicative la situaţiile financiare anuale vor
prezenta faptul că imobilizările au fost evaluate prin reevaluare precum şi acele elemente pentru
care au existat înregistrări pe seama contului de profit şi pierdere.
1. Înregistrarea reevaluării
Diferenţa dintre valoarea justă rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric la
care era evidenţiată imobilizarea trebuie prezentată la rezervă din reevaluare, în contul 105
„Rezerve din reevaluare”.
Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci
aceasta se tratează astfel:
- ca o creştere a rezervei din reevaluare dacă nu a existat o descreştere anterioară,
înregistrare în contabiltate:
25
21 = 105
Imobilizări corporale Rezerve din reevaluare
21 = %
Imobilizări corporale 7813 în limita sumelor înregistrate
anterior în contul 6813
Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor
105
Rezerve din reevaluare
6813 = 21
Venituri din ajustări pentru deprecierea Imobilizări corporale
imobilizărilor
% = Grupa 21
105 Imobilizări corporale
Rezerve din reevaluare
6813
Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor
Varianta I
26
Valoarea contabilă neta a activului, determinată că diferenţă dintre valoarea brută
reevaluată şi valoarea amortizării recalculate după reevaluare este egală cu valoarea sa
reevaluată.
Înregistrarea în contabilitate:
în cazul unei creşteri de valoare, indice de actualizare > 1
Diferenţa de valoare aferenta valorii brute:
21 = %
Imobilizări corporale 105
Rezerve din reevaluare
7813 în limita sumelor înregistrate
anterior în contul 6813
Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor
% = 21
105 Imobilizări corporale în limita soldului creditor al
contului aferent imobilizării
Rezerve din reevaluare
6813
Cheltuieli de exploatare
privind ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor
Varianta II
Amortizarea este eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă
determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a
activului.
281 = 21
Amortizări privind imobilizările Imobilizări corporale
corporale
27
3. Recalcularea amortizării
Surplusul din reevaluare inclus în rezervă din reevaluare este capitalizat prin transferul
direct în rezerve, la cedarea sau casarea activului.
Înregistrare contabilă:
Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar,
în notele explicative se prezintă următoarele informaţii:
valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar;
diferenţele din reevaluare transferate la rezervă din reevaluare în cursul exerciţiului
financiar;
sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezervă din reevaluare în cursul
exerciţiului financiar, şi natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în
vigoare;
valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar.
28
1 ianuarie N 31 dec. N
1 Rezervă din reevaluare iniţială (sold ct. 105) X
2 Diferenţe din reevaluare înregistrate X
În creditul contului 105 (rulaj creditor ct. 105)
3 Sume transferate la alte rezerve (rulaj debitor cont X
105), din care:
din cedarea următoarelor imobilizări:
1.
2.
din casarea următoarelor imobilizări:
1.
2.
4 Sold final = 1 + 2 – 3 X
Imobilizările corporale se scot din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun
beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea ulterioară a acestora. Câştigurile sau
pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate că
diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv
cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în
contul rezultatului exerciţiului.
Veniturile din cedarea activelor utilizate în cadrul activităţii fără scop patrimonial se
înregistrează în creditul contului 738 Venituri rezultate din cedarea activelor
corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care
sunt sau au fost folosite în activitatea economică.
461 = 738
Debitori diverşi Venituri rezultate din cedarea activelor
corporale aflate în proprietatea persoanelor
juridice fără scop patrimonial, altele decât
cele care sunt sau au fost folosite în
activitatea economică
% = 21x
281
Amortizări privind imobilizările
corporale
6583
Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital
29
În cazul cedării imobilizărilor corporale utilizate în activitatea economică a
asociaţiei/fundaţiei veniturile din vânzare sunt evidenţiate distinct în contul 7583 - Venituri din
vânzarea activelor şi alte operaţii de capital.
461 = 7583
Debitori diverşi Venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital
% = 21x
281
Amortizări privind imobilizările
corporale
6583
Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital
Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din
riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului şi care îndeplineşte cel
puţin una dintre următoarele condiţii:
a) titlul de proprietate asupra bunului se transferă locatarului până la sfârşitul duratei
contractului de leasing;î
b) locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în
comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la
începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi
exercitată;
c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică
a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat
bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;
30
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.
21 = 167
Imobilizări corporale Alte împrumuturi şi datorii asimilate
Imobilizări necorporale
Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut
pentru utilizare în activităţile desfăşurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru
scopuri administrative.
o Cheltuielile de constituire
Varianta 1
Varianta 2
32
Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor
cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite
substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.
Concesiunile
33
În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate
furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de organizaţie sau
achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizări
necorporale. Programele informatice, precum şi celelalte imobilizări necorporale înregistrate la
„Alte imobilizări necorporale”, se amortizează pe durata de N ani (maximum 5 ani)
Dacă aceste condiţii sunt întrunite, cheltuielile ulterioare se adaugă la costul activului
necorporal. O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai
puţin ajustările cumulate de valoare
Un activ necorporal se scoate din evidenţă la cedare sau atunci când nici un beneficiu
economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea să ulterioară.
Imobilizări financiare
34
o Evaluarea iniţială
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor în valută la cursuri
diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la
care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
cheltuieli în perioada în care apar.
Recunoaştere
35
materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile),
care participă sau ajută la realizarea activităţilor fără scop patrimonial şi activităţilor cu
destinaţie specială fără a se regăsi, de regulă, în bunurile materiale realizate;
materialele de natura obiectelor de inventar;
animalele şi păsările respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei,
purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru muncă şi reproducţie, animalele şi
păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate în activităţile fără scop patrimonial, coloniile
de albine, precum şi animalele pentru obţinerea de lână, lapte şi blană în vederea
valorificării în activităţile fără scop patrimonial;
ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate,
destinateactivităţilor fără scop patrimonial şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi,
cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;
Sunt reflectate distinct acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi
beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare.
Dacă există decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care sunt în proprietatea
entităţii se procedează astfel:
36
cont clasa 3 = 408
Furnizori facturi nesosite
Dacă există decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri
din entitate nemaifiind considerate proprietatea acesteia se procedează astfel:
418 = 7xx
Clienţi facturi de întocmit Cont de venit
6xx = 3xx
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri
Costul de producţie
37
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, cuprinde:
- cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume:
materiale directe,
energie consumată în scopuri tehnologice,
manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie,
cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de
fabricaţia acestora.
Costul serviciilor cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat
în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile
corespunzătoare.
Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror
valoare totală este de o importanţă secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o
valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod
semnificativ.
o Costurile îndatorării
Costuri ale îndatorării care se includ în costul de producţie al activelor cu ciclu lung de
fabricaţie sunt:
dobânzi la overdrafturi bancare;
dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung şi scurt;
comisioanele aferente împrumuturilor.
Capitalizarea costurilor îndatorării încetează atunci când se realizează cea mai mare
parte a activităţilor necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de producţie în vederea
utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia chiar dacă unele lucrări administrative pot continua
38
încă. Costurile îndatorării suportate în perioadele în care capitalizarea este întreruptă sau după
ce încetează capitalizarea acestora, se recunosc în conturile de cheltuieli financiare.
o Determinarea costului
Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi
asupra bunurilor rămase în stoc. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din
gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare
în care au fost înregistrate bunurile ieşite.
39
Varianta 1 – metoda primul intrat - primul ieşit – FIFO
Varianta 2 – metoda ultimul intrat - primul ieşit – LIFO
Varianta 3 – metoda costului mediu ponderat - CMP
Varianta 3.1 Media se calculează după fiecare recepţie.
Varianta 3.2 Media se calculează periodic la un interval de N luni
La data bilanţului stocurile se evaluează la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea
realizabilă netă. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de
inventar (valoare realizabilă netă), valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă
netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
Valoarea realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,
atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării. Activele de natura stocurilor se
evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru
depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare.
40
Articol contabil:
6814 = 39
Cheltuieli de exploatare privind ajustările
pentru deprecierea activelor circulante
Avansurile de trezorerie
Pentru efectuarea unor plăţi în numerar persoana juridică acorda avansuri de trezorerie
salariaţilor şi terţilor. Documentul utilizat pentru acordarea avansurilor de trezorerie este
dispoziţia de plată. Justificarea avansurilor acordate se face pe bază de decont întocmit de
titularul de avans la care sunt anexate documentele justificative aferente, cu excepţia diurnei
pentru care nu se ataşează documente justificative.
41
În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în
contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării
avansului, pentru acele cheltuieli pentru care nu se prezintă documente justificative, de exemplu
pentru diurna acordată.
581 = 5121
Viramente interne Conturi la bănci în lei
5311 = 581
Casa în lei Viramente interne
Evaluarea iniţială
42
Investiţiile deţinute ca active circulante se evaluează la costul istoric mai puţin
eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active
circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se reflectă ajustări pentru
pierdere de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor. La cedarea investiţiilor pe termen scurt
ajustările pentru pierdere de valoare existente, aferente titlurilor se anulează pe seama
veniturilor.
Cheltuielile entităţii reprezintă sumele plătite sau de plătit aferente activităţilor fără scop
patrimonial, activităţilor cu destinaţie specială, potrivit legii şi activităţilor economice, pentru:
consumuri de stocuri;
lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;
cheltuieli cu personalul;
executarea unor obligaţii legale sau contractuale;
provizioanele;
amortizările;
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.
Cheltuieli de exploatare;
a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile;
b) costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate;
c) costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
d) contravaloarea energiei şi apei consumate;
e) valoarea animalelor şi păsărilor;
f) costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
g) cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune
şi chirii;
h) prime de asigurare;
i) studii şi cercetări;
j) cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori);
k) comisioane şi onorarii;
l) cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;
m) transportul de bunuri şi personal;
n) deplasări, detaşări şi transferări;
o) cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;
p) servicii bancare;
q) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli
cu personalul, suportate de entitate);
r) alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri,
amenzi şi penalităţi;
s) donaţii şi alte cheltuieli similare;
43
t) ajutoare şi împrumuturi nerambursabile;
u) cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.
44
temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului
la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate
personalului pentru munca prestată.
641 = 4281
Cheltuieli cu salariile personalului Alte datorii în legătură cu personalul
4282 = 542/3xx
Alte creanţe în legătură cu personalul
Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare,
cât şi a celei creditoare.
Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi
furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi. Operaţiunile care nu pot fi
înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se
înregistrează, provizoriu, în contul 473 - Decontări din operaţii în curs de clarificare. Sumele
înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni
de la data constatării.
45
Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de
schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României, cât şi în
valută. Cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data efectuării
tranzacţiei. În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii,
urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este
cursul de la data recepţiei bunurilor.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută
la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de
cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca
venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu
financiar în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu.
Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior,
diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în
exerciţiul decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în
cursul fiecărui exerciţiu financiar.
O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă atunci
când:
se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii, sau
este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelate datorii trebuie clasificate că datorii pe termen lung.
Datoriile care sunt exigibile într-un termen mai mare de 12 luni sunt datorii pe termen
lung. Sunt de asemenea considerate datorii pe termen lung purtătoare de dobândă chiar şi atunci
când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:
a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; şi
b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de
data bilanţului.
46
Evaluarea datoriilor în situaţiile financiare anuale se face la valoarea lor probabilă de
plată. Evaluarea la bilanţ a datoriilor exprimate în valutăse face la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
Veniturile din diferenţe de curs valutar aferente activităţii fără scop patrimonial se
reflecta în contul 7394 „Venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop
patrimonial”. Veniturile din diferenţe de curs valutar aferente activităţii economice se reflecta în
contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”.
47
d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor
entităţii.
impozite
o Evaluarea provizionului
Valoarea recunoscută ca provizion constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a
costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile
legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea este considerată ca
operaţie separată. Activul aferent este recunoscut numai în momentul în care este sigur că va fi
primit.
Provizioanele se revizuiesc la data fiecărui bilanţ şi se ajustează pentru a reflecta cea mai
bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o
ieşire de resurse, provizionul se anulează prin reluare la venituri. Provizioanele nu pot depăşi din
punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
48
151 = 7395
Provizioane Venituri din provizioane şi ajustări pentru
depreciere privind activitatea de exploatare
151 = 7812
Provizioane Venituri din provizioane
Definiţie
Erorile includ: greşeli matematice, greşeli de aplicare a politicilor contabile, ignorarea sau
interpretarea greşită a evenimentelor şi fraudelor.
Corectarea erorilor
În cazul corectării de erori care generează deficit contabil reportat, acesta trebuie
acoperit înainte de efectuarea oricărei repartizări de excedent.
49
8. Politici contabile privind evenimentele ulterioare datei bilanţului
9. Documentele financiar-contabile
50
În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau
alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea
sau file lipsă.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca
acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul său cifră corectă. Corectarea se face în
toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat
documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării corecturii.
În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza
cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, (chitanţe, cecuri, dispoziţii de
plată/încasare), documentul întocmit greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv. La
corectarea documentului justificativ în care se consemnează operaţii de predare-primire a
valorilor materiale şi a mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin semnătură, atât a
predătorului, cât şi a primitorului.
Asociaţia/Fundaţia utilizează următoarele jurnale auxiliare (Se aleg numai acele jurnale
utilizate de entitate:
Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă;
Jurnal privind decontările cu furnizorii;
Situaţia încasării-achitării facturilor;
Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri;
Jurnal privind salariile şi contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia socială a
şomerilor şi asigurările de sănătate;
Jurnal privind operaţiuni diverse.
51
Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine cu ajutorul fişelor de magazie, care se ţin în
ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele de magazie, înregistrările se fac zilnic,
de către gestionar pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor. În contabilitate,
documentele se înregistrează în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi se stabilesc
stocurile şi şoldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere şi completare a
documentelor privind mişcarea materialelor.
Ori de câte ori se care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente
justificative sau contabile persoana care descoperă acest fapt are obligaţia să aducă la cunoştinţă,
în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, conducătorului unităţii.
În condiţiile în care documentul pierdut a fost întocmit de către entitate într-un singur
exemplar, reconstituirea acestuia se face urmând aceleaşi proceduri prin care a fost întocmit
documentul original, menţionându-se în antetul documentului că este reconstituit, şi stă la baza
înregistrărilor în contabilitate.
Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune,
se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. În cazul în care documentul dispărut a
fost emis de altă persoană juridică, reconstituirea se va face de emitent, prin realizarea unei copii
de pe documentul existent la aceasta.
Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea
"DUPLICAT", cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut
reconstituirea. Documentele reconstituite constituie bază legală pentru efectuarea înregistrărilor
în contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale pierdute, sustrase
sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate.
Termene de păstrare
Statele de salarii se păstrează 50 de ani;
52
Facturile aferente bunurilor de capital, respectiv bunurilor imobile, care stau la baza
determinării taxei pe valoarea adăugată deductibile se păstrează pe o perioadă care
începe în momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi
se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii;
Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă
mai mare de 10 ani se păstrează pe perioada de utilizare a bunurilor;
Registrele şi documentele justificative şi contabile se păstrează 10 ani cu începere de la
data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
Eliminarea din arhivă a documentelor al căror termen legal de păstrare a expirat se face
de către o comisie, sub conducerea administratorului. În această situaţie se întocmeşte un
proces-verbal şi se consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidenţă al
arhivei. Externalizarea arhivarii documentelor se face în baza unor contracte de prestări de
servicii către alte persoane juridice române care dispun de condiţii corespunzătoare. Atât
entitatea care a încredinţat documentele spre arhivare, cât şi societatea care le-a primit
înştiinţează organul fiscal teritorial de care aparţine despre această situaţie.
53
Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice fără scop
patrimonial cu sediul sau domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie
până la nivel de balanţă de verificare, fără a întocmi situaţii financiare anuale.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,
datorii şi capital propriu ale persoanei juridice fără scop patrimonial la sfârşitul exerciţiului
financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. În bilanţ elementele de activ şi datorii
sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate.
Varianta I
Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt supuse,
potrivit legii, verificării de către cenzori (un cenzor sau o comisie de cenzori în funcţie de
prevederile actului constitutiv).
Varianta II
Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt supuse,
verificării de către auditori financiari.
Situaţiile financiare anuale sunt auditate de către persoane fizice sau juridice potrivit
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999, cu modificările şi completările
ulterioare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2008 cu modificările şi completările
ulterioare. Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate
publică, potrivit legii, sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori
financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile legii, cu respectarea
reglementărilor contabile aplicabile persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Declaraţie
54
Raportul administratorilor
55
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod
normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv
asupra lor; şi
c) veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.
Venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi
producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor
şi producţiei în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
461 = 7583
Debitori diverşi Venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital
461 = 7581
Debitori diverşi Venituri din despăgubiri, amenzi şi
penalităţi
4xx/5121 = 761
Conturi de terţi/Conturi la bancă în lei Venituri din imobilizări financiare
56
b) venituri din investiţii pe termen scurt:
Model de înregistrare
4xx/5121 = 762
Conturi de terţi/Conturi la bancă în lei Venituri din investiţii financiare pe termen
scurt
4xx/5121 = 765
Conturi de terţi/Conturi la bancă în lei Venituri din diferenţe de curs valutar
5121 = 766
Conturi la bancă în lei Venituri din dobânzi
Venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensaţiile primite pentru
cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare).
57
Recunoaştere
Aprobarea fondurilor/subvenţiilor:
445 = 475
Subvenţii Subvenţii pentru investiţii
Achiziţia imobilizărilor:
2xx = 404
Conturi de imobilizări Furnizori de imobilizări
Încasarea subvenţiilor:
5121 = 445
Conturi la bănci în lei Subvenţii
Amortizarea imobilizărilor:
681 = 281
Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind imobilizările corporale
amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere
445 = 7584
Subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii pentru investiţii
58
Subvenţiile aferente veniturilor se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale
perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le
compenseze.
În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au
fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente. Acestea
se recunosc în contabilitate ca venit în avans şi se reiau în contul de profit şi pierdere pe măsura
efectuării cheltuielilor pe care le compensează. Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se
efectuează prin reducerea veniturilor amânate. Dacă suma rambursată depăşeşte venitul amânat
sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se
recunoaşte imediat ca o cheltuială.
Aprobarea fondurilor/subvenţiilor:
445 = 472
Subvenţii pentru investiţii Venituri înregistrate în avans
6xx = 3xx/4xx
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri/Conturi de terţi
472 = 741
Venituri înregistrate în avans Venituri din subvenţii de exploatare
59
3. Principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu. Cheltuielile efectuate într-o anumită
perioadă se delimitează pe locurile operaţionale care le-au ocazionat, cum ar fi:
aprovizionare, producţie, administraţie, desfacere, iar în cadrul sectorului producţie, pe
secţii, ateliere, linii de fabricaţie etc.
Cheltuielile indirecte privesc obţinerea mai multor produse, executarea mai multor
lucrări, servicii sau comenzi, respectiv faze, activităţi etc., sau chiar persoana juridică în
ansamblul ei.
Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de
producţie.
60
4. Politici contabile privind determinarea profitului net şi repartizarea
profitului din activităţi economice
Pentru veniturile realizate din activităţi economice, organizaţiile nonprofit, sunt scutite
de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
Rezultatul aferent activităţii economice este evidenţiat cu ajutorul contului 1212 „Profit
sau pierdere” privind activităţile economice. Din profitul net aferent exerciţiului la finele anului
se fac repartizări la rezervele constituite potrivit legii. La începutul exerciţiului financiar următor
sumele rămase nerepartizate se preiau în contul 1172 „Rezultatul reportat reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită privind activităţile economice”.
1172 = 1171.01
61
Rezultatul reportat reprezentând profitul Rezultatul reportat reprezentând excedentul
nerepartizat sau pierderea neacoperită nerepartizat sau deficitul neacoperit privind
privind activităţile economice activităţile fără scop patrimonial
Constituirea de rezervei:
1172 = 1068
Rezultatul reportat reprezentând profitul Alte rezerve
nerepartizat sau pierderea neacoperită
privind activităţile economice
62