Autor: Laurentiu Ianculescu Expert Contabil

Contabilul complet
User guide
1 / 82

Cuprins
Infiintare firma ..................................................................................................................................... 4 Microintreprindere ............................................................................................................................... 5 Declaratiile fiscale ale unei microintreprinderi................................................................................ 5 Firma platitoare de impozit pe profit ................................................................................................... 7 Registrele obligatorii ale unei firme .................................................................................................... 8 Declaratiile fiscale ale unei firme platitoare de impozit pe profit ..................................................... 10 Cum deveniti platitori de TVA prin optiune ...................................................................................... 11 Cum puteti renunta la calitatea de platitor de TVA ........................................................................... 12 Cheltuielile curente ale unei firme ..................................................................................................... 13 Inregistrarea contabila a capitalului social ..................................................................................... 13 Subscrierea de capital social .......................................................................................................... 13 Cheltuielile de constituire .............................................................................................................. 13 Chiria sediului social sau a punctului de lucru .............................................................................. 14 Apa, gazele, electricitatea corespunzatoare sediului (sau punctului de lucru)............................... 15 Imobilizari (conturile 20X) ............................................................................................................ 18 Cheltuielile cu telefoanele.............................................................................................................. 21 Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe ....................... 23 Cum inregistrati o factura de leasing ................................................................................................. 33 Cum faceti reevaluarea unui leasing .............................................................................................. 34 Cheltuielile cu materialele de birou ............................................................................................... 34 Cum functioneaza contul contabil 581 .............................................................................................. 36 Cum puteti diminua cheltuielile nedeductibile de pe bonurile fiscale ............................................... 37 Contabilitatea elementara a marfii ..................................................................................................... 38 Vanzarea marfurilor cu amanuntul (la bucata) .............................................................................. 38 Daca firma este neplatitoare de TVA ......................................................................................... 38 Daca firma este platitoare de TVA ............................................................................................ 39 Vanzarea marfurilor cu ridicata (en-gross) .................................................................................... 41 Daca firma este neplatitoare de TVA ......................................................................................... 41 Daca firma este platitoare de TVA ............................................................................................ 42 Venituri din prestari servicii .............................................................................................................. 44 Furnizori externi................................................................................................................................. 45 Contabilitatea elementara a salarizarii ............................................................................................... 48 Declararea salariilor si a drepturilor de autor ................................................................................ 56 Cum corectezi o greseala contabila.................................................................................................... 58 Daca sunteti firma platitoare de TVA ............................................................................................ 58 Cum scapi de accesorii....................................................................................................................... 60 Cum se sting obligatiile fiscale .......................................................................................................... 61 Protectia Muncii ................................................................................................................................. 62 Medicina Muncii ............................................................................................................................ 62 Stocurile ............................................................................................................................................. 63 1. Intrarea in gestiune ..................................................................................................................... 63 2. Iesirea din gestiune .................................................................................................................... 63 3. Modificarea valoarii (fata de valoarea de intrare)...................................................................... 64 4. Perisabilitati ............................................................................................................................... 65 5. Fisa de magazie .......................................................................................................................... 74 Modele de fisa de magazie ......................................................................................................... 74 Cateva informatii despre TVA ........................................................................................................... 76 Aspecte fiscale la suspendarea si dizolvarea unei societati ............................................................... 78 Dizolvarea unei societati .................................................................................................................... 79 Plan de conturi ................................................................................................................................... 80 BIBLIOGRAFIE: ............................................................................................................................... 81 2 / 82

Vrei sa nu mai depinzi de salariul platit de un angajator? Nimic mai simplu: lucreaza pe cont propriu. Sa nu aveti impresia ca fiind propriul vostru stapan veti lucra mai putin decat ca salariat sau ca va veti face programul asa cum vreti voi. Dimpotriva! Cei care vor sa faca ceva, cei care vor sa nu mai depinda de incasarea vreunui client si nici de plecarea anumitor clienti, trebuie sa lucreze mult mai mult. Da, o vor face de acasa sau din locul unde isi vor stabili biroul, dar obligatoriu vor trebui sa-si impuna niste targeturi, sa-si traseze niste planuri si sa le si atinga. Nu ii sfatuiesc pe toti sa incerce asta decat daca sunt foarte determinati, iar atunci ar trebui sa aibe un plan de dezvoltare pe minim 3 ani. Un plan pe care sa-l perfectioneze la fiecare 6 luni dar pe care sa-l urmeze neabatut pentru a scapa din capcana sobolanului: casa, serviciu, casa, serviciu... Am scris aceasta brosura, pentru 3 categorii de persoane: 1. Cei care vor sa devina independenti, sa nu mai fie salariati; 2. Cei care au o firma mica, au urmat facultate cu profil economic si vor sa se ocupe de contabilitatea propriei firme; 3. Contabilii salariati care vor sa-si completeze veniturile din salariu cu venituri din activitati independente. In aceasta actegorie se includ cei mai multi dintre cititori, pentru ca, in fond, toti incepem ca salariati si pe parcurs ne dam seama ca suntem mai buni decat atat, ca putem mai mult. Si modalitatea de a face tranzitia mai usoara de la salariat la independent este de a lucra, in paralel, tinand contabilitatea catorva firme mici, pana cand acumulam experienta si venituri suficiente care sa ne permita sa facem pasul. Aceasta brosura nu-si propune sa cuprinda intreaga contabilitate a unei firme, pentru ca a discuta despre asa ceva ar insemna sa facem cel putin cateva manuale in care sa prezentam situatiile ce pot fi intalnite. Isi propune sa prezinte contabilitatea elementara a unei companii intr-un limbaj practic, astfel incat contabilul aflat la inceput de drum sau administratorul unei firme sa inteleaga elementele esentiale ale contabilitatii unei societati, sa stie care sunt conturile folosite pentru principalele activitati ale unei firme, sa ia cunostinta de cateva aspecte fiscale de care s-ar putea lovi la un moment dat.

3 / 82

Infiintare firma
Este foarte importanta alegerea pe care o faceti la Registrul Comertului, pentru ca in functie de documentatia pe care o depuneti veti avea o firma de un anumit tip si cu anumite caracteristici fiscale. Unul dintre documentele pe care trebuie sa le completati la Registru se refera la vectorul fiscal, respectiv daca alegeti firma platitoare de impozit pe venit sau daca alegeti firma platitoare de impozit pe profit. In plus, vi se cere sa alegeti daca firma va avea sau nu salariati inca din faza de infiintare. Va recomand sa nu bifati nici una din acele casute referitoare la salariati. Puteti opta pentru salariati ulterior, la Administratia Financiara. Pentru ca altfel exista riscul unor complicatii. De exemplu: Sa zicem ca actele de infiintare ale firmei ies in 29 martie. Si sa spunem ca ati bifat si salariatii. Asta inseamna ca pana pe 25 aprilie trebuie sa depuneti declaratia 100 si declaratia 112. Chiar daca in realitate nu aveti salariat! Deci nu completati nimic la Registrul Comertului in legatura cu salariatul societatii. Doar optiunea de microintreprindere sau de firma platitoare de impozit pe profit. Dupa 5 zile de la depunerea (si acceptarea dosarului de infiintare), veti putea ridica actele firmei nou infiintata. Acestea sunt: -Certificat de inregistrare; -Hotarare judecatoreasca de infiintare; -Certificat Constatator la infiintare. Apoi urmeaza partea de obtinere de autorizatii, in functie de activitatea firmei: Primarie, Sanitar-veterinara, Mediu, Pompieri etc.

4 / 82

Microintreprindere
Asta inseamna ca veti plati 3% din venit. Avantajul este ca, la microintreprinderi, inca nu exista cheltuieli deductibile sau cheltuieli nedeductibile. Genul acesta este recomandat firmelor mici, care nu au cheltuieli prea multe. Oricum, cifra de afaceri maxima pentru care o firma poate opta pentru statutul de microintreprindere este 100.000 eur. Dupa care, automat firma va trebui transformata in firma platitoare de impozit pe profit. Atentie insa! Existenta microintreprinderii inseamna ca, intr-un interval maxim de 60 de zile de la infiintarea firmei, va trebui sa aveti primul angajat pe firma. Codul Fiscal nu prevede ca salariatul trebuie sa fie angajat cu 8 ore, cat este norma normala de munca, asa ca multi isi angajeaza salariatul (pe ei insisi de obicei) cu 2 ore pe zi. Pentru ca la un salariu minim pe economie, o angajare de 2 ore pe zi genereaza niste impozite lunare undeva in jur de 120 lei. Daca alegeti sa aveti un salariat cu salariul minim pe economie, impozitele sunt in jur de 350 lei pe luna. Avantajul este ca in acest caz merge vechimea. Declaratiile fiscale ale unei microintreprinderi Microintreprinderea depune declaratia 100 si, daca are salariat, declaratia 112. Anual depune bilant si declaratia 392. Daca este si platitoare de TVA, mai depune decont 300 (lunar, trimestrial, semestrial), declaratia 394, declaratia 390 (daca este cazul), declaratia 094 (anual). Daca are si alte activitati speciale (tigarete, alcool, electricitate etc) va depune si alte declaratii speciale care pot fi gasite, la zi, pe site-ul ANAF, la sectiunea calendarul obligatiilor fiscale.

5 / 82

Daca ati depus o declaratie 100 gresita, o modificati cu declaratia 710. Pentru celelalte declaratii se pot depune rectificative au optiunea de rectificare.

6 / 82

Firma platitoare de impozit pe profit

Asta inseamna ca veti plati 16% impozit pe profit. Daca aveti cheltuieli multe, baza de impozitare se va diminua si va tinde catre zero. Avantajul este ca aici nu trebuie sa aveti salariati decat daca desfasurati o activitate care necesita existenta unui salariat. Dezavantajul este ca uneori e posibil sa aveti cheltuieli putine si atunci impozitul pe profit sa fie mare. Mai platiti, daca aveti dividende si vreti sa le repartizati, 16% impozit pe dividende.

7 / 82

Registrele obligatorii ale unei firme

Vorbim aici despre registrele pe care trebuie sa le cumparati de la Administratia Financiara si nu despre registrele contabile. Daca firma este microintreprindere, trebuie sa aveti doar Registru Unic de Control. Daca firma este platitoare de impozit pe profit, trebuie sa aveti atat Registrul Unic de Control cat si Registrul de Evidenta Fiscala.

Atentie! Firma va cumpara Registru Unic de Control pentru fiecare punct de lucru sau sediu secundar.

Pentru procurarea registrelor trebuie sa faceti o cerere de eliberare a Registrului respectiv si sa anexati la ea delegatie, copie de pe CUI si copie de pe cartea de identitate a delegatului. Puteti scrie cererea si delegatia pe aceeasi pagina, ca in exemplul alaturat.

8 / 82

9 / 82

Declaratiile fiscale ale unei firme platitoare de impozit pe profit

Firma platitoare de impozit pe profit depunde declaratia 100 si, daca are salariat, declaratia 112. Anual depune bilant, declaratia 101 si declaratia 392. Daca este si platitoare de TVA, mai depune decont 300 (lunar, trimestrial, semestrial), declaratia 394, declaratia 390 (daca este cazul), declaratia 094 (anual). Declaratia 394 va avea aceeasi perioada fiscala cu decontul de TVA. Nu uitati, in momentul in care ati depus primul 390 (intracomunitar), perioada fiscala devine lunara! Daca are si alte activitati speciale (tigarete, alcool, electricitate etc) va depune si alte declaratii speciale care pot fi gasite, la zi, pe site-ul ANAF, la sectiunea calendarul obligatiilor fiscale.

10 / 82

Cum deveniti platitori de TVA prin optiune

Daca doriti sa fiti platitori de TVA prin optiune (ca prin depasirea cifrei de afaceri deveniti obligatoriu), va trebui sa depuneti un dosar la Administratia Financiara si aceasta va trimite pe teren un inspector care sa verifice realitatea. Sunt sanse sa primiti certificatul de inregistrare in scopuri de TVA. Ce trebuie sa contina dosarul: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 3 declaratii de mentiuni 010, pentru luarea in evidenta ca platitor de TVA; ANEXA 010 in 2 exemplare printate, semnate si stampilate (si pusa pe un CD - o gasiti in programe utile, pe anaf); Declaratia 098 (o gasiti in programe utile, pe anaf) se pune de asemenea pe CD si se printeaza in 2 exemplare; copie dupa CUI; copie dupa hotararea judecatoreasca de infiintare si dupa certificatul constatator de la infiintare; certificat constatator scos cu mentiunea pentru ANAF, in care sa apara toate informatiile despre asociati/administratori, sediu social, puncte de lucru etc; copie de pe contractul de inchiriere / comodat pentru sediul social / punctele de lucru 2 exemplare; delegatie; copie de pe CI a delegatului; declaratia administratorului ca la sediul social se desfasoara activitate economica; Daca exista asociati / administratori cetateni straini trebuie declaratie notariala ca nu au savarsit pe teritoriul Romaniei fapte care se pot inscrie in cazierul fiscal conform art. 2 alin 2 din OG 75 / 2001. Copie de pe CI ale administratorilor cate 2 exemplare.

7. 8. 9. 10. 11.

12.

11 / 82

Cum puteti renunta la calitatea de platitor de TVA

Puteti renunta la calitatea de platitor de TVA daca sunteti sub plafonul de 220.000 lei. Pentru aceasta trebuie sa depuneti la organul fiscal formularul 096 Declaratie de mentiuni privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din CF, care in cursul unui an calendaristic nu depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 152 din CF. Mai trebuie sa depuneti in original certificatul de inregistrare in scopuri de TVA, balanta, jurnalele din ultima luna. Formularul se completeaza in doua exemplare cu majuscule unul ramane la Administratie si unul va revine. Este foarte important sa stiti ca ca anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila din prima zi a lunii urmatoare celei pentru care s-a solicitat scoaterea din evidenta. Asta inseamna ca, pana la anularea inregistrarii in scopuri de TVA, persoanelor impozabile le revin toate drepturile si obligatiile persoanelor inregistrate in scopuri de TVA - contribuabilii care au solicitat scoaterea din evidenta platitorilor de TVA au obligatia sa depuna decontul de TVA pentru operatiunile realizate in cursul lunii curente.

12 / 82

Cheltuielile curente ale unei firme

Sunt cheltuielile de baza fara de care nu ar fi posibila activitatea unei firme: cheltuieli de constituire a capitalului social, cheltuieli pentru infiintarea firmei, chirie, intretinere, transport (combustibil), active, autoturism etc

Inregistrarea contabila a capitalului social Din punct de vedere contabil, infiintarea unei firme genereaza inregistrarea capitalului social si a cheltuielilor de constituire.

Subscrierea de capital social Inregistrarea capitalului social, dupa ce depuneti la banca suma corespunzatoare. 456 5121 1011 = = = 1011 456 1012

Cheltuielile de constituire Fiscal, cheltuielile de constituire a firmei ar trebui sa se amortizeze in intreaga perioada de existenta a acesteia. Dar cum nu se poate sti dinainte daca o firma va exista 1 an sau 10 ani, s-a ajuns la un compromis: amortizarea cheltuielilor de constituire se face pe 3 ani.
13 / 82

201

401

Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire 6811 = 2801

Dupa 3 ani puteti scoate din evidenta: 2801 = 201

Atentie, puteti amortiza cheltuieli doar daca firma are profit! Practica nerecomandata contabila amortizeaza cheltuielile de constituire (si alte amortismente) in orice conditii, chiar si cand firma nu are activitate economica curenta. Totodata, atunci cand cheltuielile de constituire sunt nesemnificative, practica contabila permite deducerea cheltuielilor de constituire dintr-o data, fara a le mai pune sa se amortizeze.

Chiria sediului social sau a punctului de lucru

Daca firma este neplatitoare de TVA 612 = 401 (furnizorul de chirie)

Daca firma este platitoare de TVA, va inregistra % = 612 4426 401

Plata chiriei: 401 = 5121 (5311)

Cand platiti in avans chiria Daca firma este neplatitoare de TVA

14 / 82

471 =

401

Daca firma este platitoare de TVA, aveti: % = 471 4426 401

In fiecare luna scoateti din 401 suma corespunzatoare lunii respective: 612 = 471

Cand efectuati plata, platiti furnizorul: 401 = 5121 (5311)

Cand vi se cere garantie pentru chirie, inregistrati garantia pe 2678: Daca firma este neplatitoare de TVA 2678 = 401

Daca firma este platitoare de TVA % = 2678 4426 401

Apa, gazele, electricitatea corespunzatoare sediului (sau punctului de lucru) Daca firma este neplatitoare de TVA 605 = 401

Daca firma este platitoare de TVA % = 605 4426 401

15 / 82

Plata facturii: 401 = 5121 (5311)

Daca va cumparati, mobilier sau diverse lucruri de birotica, cu o valoare sub 1800 de lei, va trebui sa il treceti pe obiecte de inventar si sa-l dati in folosinta. Daca firma este neplatitoare de TVA 303 = 401 Daca firma este platitoare de TVA % 303 4426 = 401

Apoi veti da in functiune obiectul de inventar: 603 = 303 La darea in folosinta va trebui sa aveti un proces verbal de dare in folosinta.

16 / 82

Cand scoateti din functiune (folosinta) obiectul de inventar va trebuie de asemenea un proces verbal de scoatere din functiune.

17 / 82

Atentie, nu uitati ca la fiecare 31.12 trebuie sa faceti inventar! Verificati procedura de inventariere valabila la fiecare sfarsit de an.

Imobilizari (conturile 20X) Daca va cumparati mobilier si mobilierul depaseste 1800 de lei, va trebui sa il inregistrati separat si sa-l amortizati. Inregistrarea achizitiei
18 / 82

Daca firma este neplatitoare de TVA 214 = 404 Daca firma este platitoare de TVA % 214 4426 = 404

Inregistrarea amortizarii lunare amortizarea incepe din luna urmatoare achizitiei: 6811 = 2814 Daca mobilierul s-a amortizat integral, pentru scoaterea sa din evidenta se va folosi urmatoarea inregistrare: 2814 = 214 Daca totusi mobilierul este scos din evidenta si nu este amortizat integral, diferenta neamortizata se va inregistra pe 6583 (care este deductibila). % = 2814 6583 214

Daca mobilierul se va vinde, faceti o factura de vanzare si inregistrati operatia: Daca firma este neplatitoare de TVA 461 = 7583

Daca firma este platitoare de TVA 461 = % 7583 4427

19 / 82

Cand incasati banii inregistrati: 5121 (sau 5311) = 461

Recomandarea mea este ca, ori de cate ori este posibil, cereti furnizorului sa va dea facturi separate, astfel incat sa puteti pune suma direct pe cheltuiala, nu sa constituiti mijloc fix.

Exemplu Sa spunem ca vreti sa cumparati mobilier de birou in valoare de 5000 de lei. Solicitati furnizorului sa va dea: 1 factura pentru fiecare birou (sau pentru cateva birouri) astfel ca suma sa fie sub 1800 lei 1 factura pentru scaun (sau cateva scaune) astfel incat valoarea sa fie sub 1800 lei 1 factura pentru 1 dulap etc etc. Pe furnizor nu il va interesa ca va da 1 sau mai multe facturi atata vreme cat el face o vanzare care nu-l afecteaza deloc. Pe voi insa va afecteaza: 1. Daca puneti mobilierul direct pe amortizare, va trebui sa calculati lunar amortizarea si sa deduceti doar suma respectiva. 2. Daca aveti mai multe facturi, puteti pune totul pe cheltuiala deductibila din prima luna, ceea ce va va influenta mult dimensiunea profitului impozabil.

Este foarte importanta perioada de amortizare a unui activ, atat durata cat si data inceperii. Pentru ca o firma poate avea si active neactive, adica pe care sa nu le dati in functiune, deci sa nu inregistrati amortizarea pentru ele. De exemplu, puteti cumpara un mijloc fix si sa-l puneti in functiune, cu proces verbal, peste un an. Abia de atunci incepeti sa calculati amortizarea corespunzatoare.

20 / 82

Procedeul se foloseste in special de firmele care vor sa-si diminueze banii din casierie sau banca si in acelasi timp sa inregistreze un profit mare. Pentru ca pot cumpara mijlocul fix dar cata vreme acesta nu devine activ, cheltuiala cu amortizarea nu se va deduce. Mijloacele fixe achizitionate nu pot fi puse pe amortizare dupa cum neam dori noi. Exista un Catalog in care sunt specificate toate categoriile de mijloace fixe si duratele lor de amortizare. Hotarare nr. 2139/2004 din 30/11/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 46 din 13/01/2005 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Art. 1. - Se aproba Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, cuprins in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. Art. 2. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005. Art. 3. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 964/1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 520 din 30 decembrie 1998, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Cheltuielile cu telefoanele Le puteti deduce doar daca aveti abonamentul telefonic inregistrat pe firma. In cazul in care nu folositi abonament ci cartela, ca sa va deduceti valoarea de reincarcare a cartelei, trebuie sa aveti inregistrat, pe firma, un telefon. Pentru ca nu puteti beneficia doar de reincarcare electronica, ci va trebuie si aparatul in sine. Fara aparat, deducerea oricarei reincarcari electronice este nelegala, chiar daca la reincarcare luati factura si bon fiscal pe firma. Cand cumparati telefonul pe firma aveti grija si inregistrati-l ca si obiect de inventar, apoi dati-l in folosinta. 303 = 401

Daca sunteti platitori de TVA: % = 401

21 / 82

303 4426

603 =

303

Daca aveti abonamente de telefon, le veti inregistra direct pe 626. Daca sunteti neplatitori de TVA: 626 = Sau Daca sunteti platitori de TVA: % = 626 4426 401 401

Daca aveti penalitati pe factura, le puneti direct pe cheltuieli deductibile, dar cu TVA zero asa cum scrie si in documentul fiscal. Folositi contul 6581 ca sa le evidentiati eventual faceti un analitic 6581.telefoane; in felul acesta puteti face analitice pentru toate penalitatile facturate(6581.chirie etc). O factura cu penalitati care au TVA zero se va inregistra in felul urmator:

Daca sunteti neplatitori de TVA: 626 = 401 (cu suma totala din factura)

Daca sunteti platitori de TVA: % 626 6581.telefoane 4426 = 401

22 / 82

Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe

I. Dispozitii generale 1. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate in economie si duratele normale de functionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare in ani, aferente regimului de amortizare liniar. 2. Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare in care se recupereaza, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizarii. In consecinta, durata normala de functionare este mai redusa decat durata de viata fizica a mijlocului fix respectiv. 3. Mijloacele fixe cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe, subgrupe, clase si subclase, iar pentru unele si in familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate in trei grupe principale si anume: - Grupa 1 - Constructii; - Grupa 2 - Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; - Grupa 3 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. Catalogul se aplica in mod unitar de catre agentii economici, persoanele juridice fara scop patrimonial cat si de catre institutiile publice, asigurand determinarea in mod unitar a amortizarii capitalului imobilizat in active corporale. 4. In prezentul catalog pentru fiecare mijloc fix nou achizitionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand astfel posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de functionare a mijlocului fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din functiune. II. Modul de utilizare a catalogului 1. Catalogul cuprinde urmatoarele informatii necesare identificarii mijlocului fix si stabilirii duratei normale de functionare: a) codul de clasificare;

23 / 82

b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei si a familiei, dupa caz, mijloacelor fixe amortizabile; c) limita minima si limita maxima a duratei normale de functionare, in ani. 2. Pentru stabilirea duratei normale de functionare a unui mijloc fix se cauta succesiv in clasificare: grupa, subgrupa, clasa, subclasa si familia, dupa caz. De exemplu: a) Pentru a stabili durata normala de functionare a mijlocului fix "gara" se va cauta in clasificare: - grupa 1. Constructii; Constructii pentru transporturi, posta si

- subgrupa 1.3 telecomunicatii; - clasa 1.3.1

Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, ...

Astfel la codul 1.3.1 se gaseste o durata normala de functionare cuprinsa intre 32 - 48 ani. La punerea in functiune a acestui mijloc fix, se va stabili durata normala de functionare in limitele intervalului de la 32 ani la 48 ani. In acest caz mijlocul fix gara este definit drept cladire.

Pentru evitarea confuziilor se precizeaza ca o cladire reprezinta o constructie sub forma de incinta inchisa, in care se desfasoara o activitate umana de locuire, de productie, de invatamant, de sanatate, de cultura, de agrement, de servicii, de administratie, de cult, de transport (gara), de posta si telecomunicatii. b) Pentru a stabili durata normala de functionare a infrastructurii unui drum cu imbracaminte de beton asfaltic se va cauta in clasificare: - grupa 1. Constructii;

- subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii; - clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale, ...) ......;
24 / 82

- subclasa 1.3.7.2 Cu imbracaminte din beton asfaltic ..... Astfel la codul 1.3.7.2 se citeste o durata normala de functionare cuprinsa intre 20 - 30 ani, limite intre care se poate stabili, numai la punerea in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix. c) Pentru o moara din industria cimentului durata normala de functionare se gaseste astfel: - grupa 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; - subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje ......); - clasa 2.1.17 Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza ....; - subclasa 2.1.17.2 Masini ... pentru prelucrarea mecanica a ..., mori; - familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului. Pentru codul 2.1.17.2.1 se citeste din catalog o durata normala de functionare cuprinsa intre 12 - 18 ani, limite intre care se poate stabili, la punerea in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix. 3. Pentru trecerea de la vechiul catalog privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 964/1998, la noul catalog privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, se vor avea in vedere urmatoarele: - Grupa 1 "Constructii" corespunde cu vechea grupa 1 "Constructii"; -Grupa 2 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" include vechile grupe: grupa 2 "Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)"; grupa 3 "Aparate si instalatii de masurare, control si reglare"; grupa 4 "Mijloace de transport"; grupa 5 "Animale si plantatii"; - Grupa 3 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale" corespunde cu vechea grupa 6 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale". 4. In anexa la catalog, se prezinta Dictionarul de corespondenta intre codurile de clasificare si duratele normale de functionare prevazute in Catalogul
25 / 82

privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 964/1998 si cele din prezentul catalog, care va asigura o incadrare corecta a mijloacelor fixe aflate in patrimoniu. 5. Pentru mijloacele fixe aflate in patrimoniu, a caror valoare de intrare nu a fost recuperata integral pe calea amortizarii pana la data de 31 decembrie 2004, duratele normale de functionare ramase pot fi recalculate cu ajutorul relatiei: DC DR = 1 - x DN DV in care: DR - durata normala de functionare ramasa, in ani; DC - durata normala de functionare consumata pana la 31 decembrie 2004, in ani; DV - durata normala de functionare dupa vechiul catalog aprobat prin HG 964/98, in ani; DN - durata normala de functionare stabilita intre limitele minime si maxime prevazute in noul catalog, in ani. De exemplu: O rampa de incarcare-descarcare are o durata normala de functionare dupa vechiul catalog, cod 1.1.10 DV = 40 ani, o durata de functionare consumata DC = 24 ani si o durata normala de functionare dupa noul catalog, cod 1.1.10 DN = 30 ani. Durata normala de functionare ramasa se determina astfel: 24 DR = 1 - - x 30 = 12 ani 40 In acest caz valoarea ramasa neamortizata pentru acest mijloc fix va fi recuperata in urmatorii 12 ani. 6. Pentru trecerea de la vechiul Catalog privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr. 964/1998, la noul Catalog privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe, persoanele juridice enumerate la cap. I, pct. 3 pot constitui comisii tehnice pentru stabilirea duratei normale de functionare in cadrul plajei indicate in catalog, cu posibilitatea reclasificarii unor mijloace fixe care nu s-au regasit in vechiul catalog si pot fi asimilate altor grupe in noul catalog.
26 / 82

III. Alte precizari 1. Pentru mijloacele fixe noi achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2005 se vor inscrie duratele normale de functionare conform prevederilor din noul catalog. Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004. In acest caz, amortizarea se determina prin raportarea valorii de intrare a mijlocului fix la numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazute in cartile tehnice, rezultand astfel amortizarea/km sau pe ora de functionare. Amortizarea lunara se determina prin inmultirea numarului de kilometri parcursi sau a numarului de ore de functionare efectuate in fiecare luna cu amortizarea/km sau pe ora de functionare. 2. Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare. In cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora. Amortizarea acestor investitii se face fie pe durata normala de utilizare ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10% sau in cazul institutiilor publice pana la 20%. Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent. Cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea starii initiale sunt considerate cheltuieli de reparatii. 3. In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de utilizare neconsumata, pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in functiune, durata normala de utilizare ramasa), recuperarea valorii de intrare se face pe durata normala de functionare ramasa. In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata sau pentru care nu se cunosc datele de identificare, durata normala de functionare se stabileste de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.
27 / 82

4. Mentinerea in functiune a mijloacelor fixe care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului (mijloace de transport rutier, feroviar, aerian si naval, masini de constructii si de gospodarie comunala, masini de ridicat etc.) dupa expirarea duratei normale de functionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic intocmit de organisme de certificare sau organisme de inspectie tehnica abilitate in domeniul de activitate al mijlocului fix. 5. Pentru perioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizarii aferente acesteia se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora sau se diminueaza capitalurile proprii la data scoaterii din functiune. 6. Fondurile bibliotecilor, muzeelor si arhivelor care au statut de bunuri culturale, nu mai sunt considerate mijloace fixe. Bunurile prevazute la aliniatul de mai sus, tratate din punct de vedere fiscal ca mijloace fixe, vor fi considerate din punct de vedere fiscal materiale de natura obiectelor de inventar, pentru bunurile comune sau imobilizari financiare - alte titluri imobilizate, pentru bunurile de patrimoniu. 7. Pentru mijloacele fixe specifice sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, ordonatorul de credite va aproba prin norme proprii, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, clasificarea si duratele normale de functionare. In aceleasi conditii va fi aprobata si clasificarea si duratele normale de functionare pentru mijloacele fixe care se utilizeaza de catre persoanele juridice, autorizate in conditiile legii, sa desfasoare activitati specifice sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala.

Indiferent de programul folosit, e bine sa aveti mereu o lista a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar. Atat pe cele amortizate complet si nescoase din functiune cat si pentru cele aflate in curs de amortizare. Daca nu aveti un program specializat de contabilitate puteti folosi excell-ul.

Din pacate, legiutorul nu a tinut cont de un aspect foarte important in practica: unele mijloace fixe sunt folosite intens.

Exemplu: O masina care face TAXI, poate fi folosita non-stop, in 3 schimburi, de 3 soferi.
28 / 82

In felul asta, un taxi ar trebui sa se poata pune pe amortizare intr-o perioada conforma cu orele de folosire. In acelasi timp, o masina de firma, sa zicem masina directorului financiar al unei societati comerciale, este folosita mult mai rar: directorul vine cu ea la birou, se intoarce acasa si uneori merge la diverse firme si institutii unde e nevoie. Dar oricum ar fi, masina directorului financiar nu e folosita 8 ore pe zi, pentru ca directorul financiar lucreaza la birou. Totusi, ambele masini sunt prinse pe aceeasi perioada de amortizare in general 4 ani, lucru deloc corect fiscal. Autoturism pe firma Firma are nevoie reala de un autoturism. Ce faceti?

Aveti 3 variante: 1. Aveti, ca si persoana fizica un autoturism. Ca sa nu complicati foarte tare lucrurile, faceti un contract de comodat intre voi si firma voastra, prin care puneti la dispozitia firmei acel autoturism. In felul acesta puteti deduce pe firma cheltuielile de intretinere, reparatii, benzina etc. Cheltuieli cu reparatia autoturismului Daca sunteti neplatitori de TVA 611 = 401 Daca sunteti platitori de TVA % = 611 4426 401

Cheltuieli cu combustibilul Daca sunteti neplatitori de TVA 6022 = 401

29 / 82

Daca sunteti platitori de TVA % = 6022 4426 401

Dar, ca acestea sa fie acceptate de Garda Financiara sau de Fisc, trebuie sa aveti bonuri de benzina si foaie de deplasare. Pe bonurile de benzina treceti cu pixul numele societatii si CUI-ul, impreuna cu numarul autoturismului care a facut plinul. Completarea informatiilor pe bon se face pentru a preveni circularea acelorasi bonuri pe la mai multe societati. Foaia de parcurs este importanta pentru a verifica daca numarul de litri alimentati si justificati de bonurile de benzina corespund cu drumurile facute in interes de serviciu.

Atentie! Din momentul in care faceti contractul de comodat intre voi si firma, va va trebui o imputernicire din partea firmei sa conduceti acel autoturism. Veti avea nevoie de delegatie daca iesiti in afara orasului, de ordin de deplasare etc. E adevarat, tot voi semnati acele hartii, dar ele trebuie sa existe. Pentru ca daca masina este implicata intr-un accident si ea a fost condusa de altcineva decat de reprezentantul firmei care poate fi doar dintre asociati sau administratori sau salariati firma va da socoteala pentru ca a permis altcuiva sa conduca masina si cei accidentati se pot constitui parte vatamata nu doar fata de sofer, ci si fata de proprietar si fata de firma! Nu va jucati cu hartiile. Nu va ganditi ca un contract de comodat este un document intern, pentru ca nu stiti cum vor evolua lucrurile. 2. Varianta 2, care este costisitoare si uneori neproductiva, este sa cumparati masina direct pe firma. Din pacate, va trebui sa acceptati ideea ca veti deduce lunar doar suma corespunzatoare amortizarii. In general puneti masina sa se amortizeze pe o perioada de timp de 4 ani (48luni) (va recomand sa folositi catalogul mijloacelor fixe pentru a fi la curent cu perioadele de amortizare
30 / 82

pentru diverse masini, instalatii, utilaje etc). Daca sunteti neplatitori de TVA 2133 = 404

Daca sunteti platitori de TVA % 2133 4426 = 404

Amortizati lunar: 6811 = 2813

La final scoateti din evidenta 2813 = 2133 Daca nu a fost integral amortizata, folositi: % 2813 6853 = 2133

Sa presupunem ca vindeti masina Daca sunteti neplatitori de TVA 461 = 7583

Daca sunteti platitori de TVA 461 = % 7583 4427

Cand incasati banii inregistrati: 5121 (sau 5311) = 461

3. Varianta cea mai convenabila pentru o firma este achizitionarea prin leasing, pentru ca in felul acesta va puteti deduce si TVA-ul aferent facturii de leasing.
31 / 82

Cum inregistrati operatiile corespunzatoare achizitiei unei masini in sistem leasing. 1. Inregistrarea contractului 2133 = 167 (cu valoarea integrala)

2. Avansul platit Daca sunteti neplatitori de TVA 232 = 167 = 404 232 cu valoarea avansului

Daca sunteti platitori de TVA % = 232 4426 167 = 404

232

32 / 82

Cum inregistrati o factura de leasing

In general, intr-o factura de leasing aveti urmatoarele informatii: -rata de leasing -rata dobandei -diferente de curs -comision de amortizare -penalizari pentru intarzierea platii

Daca sunteti neplatitori de TVA % = 404

167 (capital) 666 (dobanda) 668 (diferente de curs) 628 (comision de amortizare) 6581 (penalitati)

Daca sunteti platitori de TVA, aveti: % = 404

167 (capital) 666 (dobanda) 668 (diferente de curs) 628 (comision de amortizare) 6581 (penalitati) 4426

Daca contractul de leasing este in lei, nu aveti nici o problema. Daca insa este in valuta, la fiecare sfarsit de luna faceti reevaluarea contului 167, ocazie cu care veti avea: Daca soldul reevaluat este mai mare decat cel existent, inseamna ca aveti cheltuiala. 665 = 167
33 / 82

Daca soldul reevaluat este mai mic decat cel existent, inseamna ca aveti venit. 167 = 765

Pentru reevaluare se va lua cursul valutei stabilit de BNR in ultima zi a lunii.

Cum faceti reevaluarea unui leasing Luati scadentarul. Calculati valoarea totala (in valuta) a ratelor (nefacturate inca de firma de leasing) ramasa pana la sfarsitul contractului, la care se aplica cursul valutei din ultima zi, stabilita de BNR. Suma obtinuta se compara cu soldul contabil din 167 si diferentele sunt cheltuieli sau venituri (665 sau 765)

Cheltuielile cu materialele de birou pixuri, hartie, dosare, creioane etc, se vor inregistra: 604 = 401

Daca sunteti platitori de TVA, aveti:

% = 604 4426

401

Orice prestare de serviciu pe care un furnizor v-o efectueaza pe firma, se va inregistra pe 628 628 = 401

In general, orice activitate pe care un furnizor v-o presteaza direct se inregistreaza:

34 / 82

6xx

401

Cand faceti plata: 401 = 5121 (5311)

35 / 82

Cum functioneaza contul contabil 581

Il folositi ori de cate ori aveti operatiuni de tipul casa banca sau banca casa. Daca scoateti din banca o suma de bani, pentru cheltuieli diverse, atunci banii vor fi purtati prin 581 si varsati, virtual, in casierie. 581 = 5311 = 5121 581

Daca depuneti bani in banca si acestia nu provin din vanzarea directa a vreunor produse, veti proceda la fel: scoateti din casierie suma, o bagati in 581, apoi din 581 o varsati la banca. 581 = 5121 = 5311 581

Practic 581 functioneaza ca un buzunar necesar in care puneti si scoateti bani din casierie si/sau din banca. Il mai folositi si cand faceti transfer de bani dintr-un cont de banca in alt cont de banca, al aceleasi firme. 581 5121.2 = = 5121.1 581

(ati scos din contul 1 si ati bagat in contul 2) Foarte important! La finalul fiecarei luni, soldul contului 581 trebuie sa fie ZERO.

Daca in balanta aveti sold pozitiv sau negativ, inseamna ca ati sarit peste inregistrarea vreunei operatii: ori ati uitat sa varsati in casierie banii scosi din banca ori ati uitat sa varsati in banca banii scosi din casierie. Verificati fiecare operatie si inchideti-o! Soldul la sfarsit de luna, pe 581 trebuie sa fie ZERO! In ultima zi a lunii insa, se va folosi contul 5125 pentru transferurile bancare, acesta putand avea sold final diferit de zero.
36 / 82

Cum puteti diminua cheltuielile nedeductibile de pe bonurile fiscale

Este relativ simplu, dar nu va ganditi ca aveti doar de castigat. Castigul este dat de faptul ca nu mai mariti valoarea cheltuielilor nedeductibile pentru care ar trebui sa platiti impozit 16% (prin majorarea bazei de impozitare). In primul rand, asigurati-va ca pe bonul respectiv exista macar stampila. Apoi, cand platiti bonul, prin casa sau prin banca, o veti face direct prin 4551 in loc sa o faceti prin 6588 nedeductibil sau prin 623. Adica in loc de plata bonului, veti inregistra o returnare din imprumut asociat. 4551 = 5121 (sau 5311) E adevarat, se va diminua suma datorata asociatului, dar ganditi-va ca pe imprumut asociat nu aveti impozit, pe cand, pe cheltuieli nedeductibile, aveti impozit 16%. Recomandabil ca bonurile platite direct pe restituire imprumut asociat sa fie puse deoparte, cu explicatia de rigoare le prindeti pe o coala A4 si scrieti pe ea ce reprezinta.

37 / 82

Contabilitatea elementara a marfii

Exista 2 situatii distincte atunci cand se lucreaza cu marfa: firma poate vinde cu ridicata sau cu amanuntul (en-gros sau la bucata). Delimitarea este foarte importanta pentru modul in care veti face scaderea de gestiune, care e putin diferita de restul scaderilor, sa le zicem clasice. Pentru cei care nu au lucrat pana acum cu 4428, spunem ca este vorba de TVA-ul marfurilor achizitionate si stocate. TVA (4428) devine exigibil (4426) in clipa in care marfa este vanduta.

Vom trata pe rand cele doua situatii.

Vanzarea marfurilor cu amanuntul (la bucata)

Daca firma este neplatitoare de TVA

Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura: 371 = 401

-inregistrarea adaosului comecial : 371 = 378

Daca achizitionati marfa de la furnizori doar pe baza avizului, atunci veti inregistra: 371 = 408

-inregistrarea adaosului comecial : 371 = 378

Apoi, cand va sosi factura, veti trece 408 pe 401:

38 / 82

408 =

401

Iesirea marfurilor din gestiune se face prin vanzarea acestora (nu vorbim de situatiile de degradare, de stricare etc, care va scoate, de asemenea marfa din stoc). Vanzarea unei marfi se va face mereu pe contul 707. In cazul comertului cu amanuntul, sunteti obligati sa aveti casa de marcat. Asa ca vanzarea marfurilor o veti inregistra direct prin casierie (sau prin banca daca clientul a platit cu cardul) 5311 sau 5121 = 707 = 707

La sfarsitul lunii, pentru marfurile vandute trebuie sa faceti descarcare de gestiune. Descarcarea de gestiune se va face folosind coeficientul K, necesar pentru determinarea adaosului comercial folosit. La o firma neplatitoare de TVA, coeficientul K se calculeaza dupa formula:

K = Sold initial cont 378 + Rulaj creditor cont 378 Sold initial cont 371 + Rulaj debitor cont 371 Adaos comercial = K x Rulaj in luna cont 707 Dupa ce aflam adaosul comercial, putem afla costul marfurilor pe care le scoatem din gestiune. Cost marfuri = Rulaj in luna cont 707 adaos comercial Apoi facem descarcarea de gestiune: % = 607 378 371

Daca firma este platitoare de TVA

39 / 82

Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura: % = 371 4426 401

-inregistrarea adaosului comecial : 371 = % 378 4428

Daca achizitionati marfa de la furnizori doar pe baza avizului, atunci veti inregistra: % = 371 4428 408

-inregistrarea adaosului comecial : 371 = % 378 4428

Apoi, cand va sosi factura, veti trece 408 pe 401: 408 4426 = = 401 4428

Iesirea marfurilor din gestiune se face prin vanzarea acestora (nu vorbim de situatiile de degradare, de stricare etc, care va scoate, de asemenea marfa din stoc). Vanzarea unei marfi se va face mereu pe contul 707. In cazul comertului cu amanuntul, sunteti obligati sa aveti casa de marcat. Asa ca vanzarea marfurilor o veti inregistra direct prin casierie (sau prin banca daca clientul a platit cu cardul) 5311 = % 707 4427

sau
40 / 82

5121

% 707 4427

La sfarsitul lunii, pentru marfurile vandute trebuie sa faceti descarcare de gestiune. Descarcarea de gestiune se va face folosind coeficientul K, necesar pentru determinarea adaosului comercial folosit. La o firma platitoare de TVA, coeficientul K se calculeaza dupa formula:

K = Sold initial cont 378

Rulaj creditor cont 378

Sold initial cont 371 Sold initial 4428 + Rulaj debitor cont 371 Rulaj creditor 4428

Adaos comercial = K x Rulaj in luna 707 Dupa ce aflam adaosul comercial, putem afla costul marfurilor pe care le scoatem din gestiune. Cost marfuri = Rulaj in luna cont 707 adaos comercial Apoi facem descarcarea de gestiune: % = 607 378 4428 371

Vanzarea marfurilor cu ridicata (en-gross)

Daca firma este neplatitoare de TVA

Inregistrarea achizitiei marfurilor pe baza facturii: 371 = 401

41 / 82

Daca marfa este receptionata doar pe baza de aviz, veti face: 371 = 408

La sosirea facturii treceti 408 pe 401 408 = 401

La vanzarea marfurilor, cu factura, catre clienti, veti inregistra: 4111 = 707

La vanzarea marfurilor, pe baza de aviz, catre clienti, veti inregistra: 418 = 707

Cand veti emite factura, veti inregistra: 4111 = 418

Dupa vanzarea marfurilor, la sfarsit de luna, veti descarca gestiunea. De data asta veti face o descarcare normala, fara sa folositi K: 607 = 371

Daca firma este platitoare de TVA

Inregistrarea achizitiei marfurilor pe baza facturii: % 371 4426 Daca marfa este receptionata doar pe baza de aviz, veti face: % = 408
42 / 82

401

371 4428 La sosirea facturii treceti 408 pe 401 si TVA neegigibil pe TVA deductibil 408 = si 4426 = 401 4428

La vanzarea marfurilor, cu factura, catre clienti, veti inregistra: 4111 = % 707 4427

La vanzarea marfurilor, pe baza de aviz, catre clienti, veti inregistra: 418 = % 707 4428

Cand veti emite factura, veti inregistra: 4111 = 4428 = 418 4427

Dupa vanzarea marfurilor, la sfarsit de luna, veti descarca gestiunea. De data asta veti face o descarcare normala, fara sa folositi K: 607 = 371

43 / 82

Venituri din prestari servicii

Veniturile din prestarile de servicii se inregistreaza: 4111 = 704

Daca sunteti platitori de TVA: 4111 = % 704 4427

La incasarea acestora 5121 (5311) = 4111

Venituri din vanzarea marfurilor 4111 = 707

Daca sunteti platitori de TVA: 4111 = % 707 4427

In general, orice venit se inregistreaza: 4111 = 7xx Daca sunteti platitori de TVA: 4111 = % 7XX 4427

Iar la incasare 5121 (5311)=4111

44 / 82

Furnizori externi
Daca lucrati cu strainatea, nu trebuie sa va speriati. Cu toate acestea, trebuie sa respectati legislatia in domeniu, sa va luati toate autorizatiile necesare in functie de ceea ce importati si sa va inregistrati in VIES, daca lucrati cu UE. Sfatul nostru este sa lucrati cu un jurist, un avocat care se poate ocupa de toate amanuntele autorizarii. Contabilitatea insa, este destul de simpla. Trebuie insa sa aveti grija la factura care va este trimisa, pentru ca in ea trebuie sa se regaseasca toate datele firmei partenere si ale firmei voastre. Aveti cativa pasi de facut inainte de inregistrarea facturei. 1. Daca si firma voastra firma partenera sunt platitoare de TVA, verificati ca pe factura trebuie sa fie scrise ambele coduri de TVA. 2. Factura trebuie sa contina valuta in care este emisa. 3. Factura trebuie sa aibe neaparat data de emitere, pentru ca inregistrarea in contabilitate si cursul folosit sunt cele din data de emitere. (sau la data DVI-ului, daca importati bunuri) 4. Daca firma partenera este din UE, atunci verificati codul de TVA in VIES. Mergeti pe site-ul celor de la finante, www.mfinante.ro. In partea stanga aveti VIES verificarea numarului cod TVA. Atentie, sa nu alegeti VIES solicitare verificare cod TVA, pentru ca nu veti afla pe loc raspunsul.

45 / 82

Selectati tara de origine, introduceti numarul de TVA din factura si vedeti raspunsul. Vedeti ca la verificare se cere CUI-ul societatii solicitante sitarade origine. Sa nu le incurcati datele solicitate cu datele solicitantului. 5. Verificati daca TVA-ul din factura este 0 (VAT = 0). Daca este zero (in marea majoritate a cazurilor asa sunt facturile) atunci treceti la pasul urmator. 6. Inregistrati factura efectiv, la data de emitere. Daca e prestare de serviciu, veti avea: 628 = 4426 = 401 4427

Daca e o achizitie de bunuri, aveti 303 = 4426 = 401 4427

Puteti folosi orice alt cont in functie de ceea ce descrie factura: mijloc fix, avans etc. Nu uitati sa dati in folosinta atunci cand e necesar si sa aveti si proces verbal de dare in folosinta / punere in functiune. 603 = 303

E posibil sa dati treptat in folosinta, asa ca aveti grija sa nu descarcati dintr-o data contul de obiecte de inventar (303).

Atentie!
46 / 82

Verificati daca va incadrati in parametrii firmelor care trebuie sa depuna Intrastat. Si nu uitati ca la Intrastat NU prindeti si serviciile, ci doar bunurile!

7. La completarea declaratiilor, sa aveti grija unde pozitionati in decont achizitia intracomunitara si nu uitati de declaratia 390. 8. Foarte important, chiar inaintea celorlalti pasi: daca faceti livrari si/sau achizitii Intracomunitare, inregistrati-va inainte in Registrul Operatorilor Intracomunitari. 9. Dupa prima achizitie/livrare intracomunitara, aveti grija sa schimbati perioada fiscala in cazul in care sunteti trimestriali, veti avea de acum perioada fiscala lunara.

47 / 82

Contabilitatea elementara a salarizarii

Salariatul este o optiune foarte importanta, in special pentru microintreprinderi, pentru ca de existenta salariatului depinde existenta firmei. O microintreprindere are la dispozitie 60 de zile, dupa ce au iesit actele de la Registrul Comertului, ca sa isi angajeze cel putin un salariat. Daca dupa cele 60 de zile nu are salariat, microintreprinderea se transforma in platitoare de impozit pe profit. Fiscal asta inseamna ca trece de la impozitul de 3% pe venit, la impozitul de 16% pe profit. Lucrul acesta nu se face de la sine ci administratorul societatii trebuie sa depuna declaratia 010 de scoatere din evidenta ca microintreprindere si de luare in evidenta ca platitoare de impozit pe profit.

Daca insa s-a facut angajarea unui salariat, microintreprinderea isi pastreaza atributiile. Atentie, angajarea unui salariat se face cu 1 zi inaintea inceperii activitatii acestuia. Inregistrarea contractului se va face in Revisal (la ITM), dar este necesara prezenta fizica a administratorului sau a unui delegat pentru a obtine parola de acces si user-ul pentru a putea lucra, ulterior, online. Pentru obtinerea user-ului si a parolei aveti nevoie de delegatii speciale, copie de pe CUI, de pe actul de identitate al delegatului si fireste, primul contract aveti aici formatul delegatiei, valabil la data de 15.09.2012. Verificati daca formatul ramane acelasi sau daca apar modificari.

48 / 82

Este foarte important sa stiti ca trebuie sa aveti 2 randuri de documente pentru ITM: 1. documentele pentru depunerea Revisalului le depuneti cand mergeti prima data sa faceti prima inregistrare in Revisal. Trebuie sa aveti prima sau primele contracte inregistrate pe discheta. Apoi, pe langa copie de pe CUI-ul firmei si copie de pe buletinul delegatului, trebuie sa aveti documentele de mai jos. La primul contract inregistrat este important sa aveti informatiile puse si pe discheta. Veti primi parola si user si veti putea intra sa faceti adaugirile si modificarile de rigoare oricand doriti.

49 / 82

2. Documente pentru obtinerea contului de user si a parolei pentru Revisal.

50 / 82

Atentie, nu faceti confuzie intre: depunerea primului Revisal si obtinerea parolei sunt 2 etape diferite. Si aici, pe langa copie de pe CUI si copie de pe buletinul delegatului, trebuie sa mai aveti urmatoarele documente:

Daca serviciul este externalizat, atunci mai aveti nevoie de o decizie:

51 / 82

Dupa ce ati facut inregistrarea la ITM, aveti 30 de zile la dispozitie sa anuntati Administratia Financiara de modificarea vectorului fiscal, adica de luarea in evidenta a societatii, cu contributiile salariale. Veti face asta prin completarea unei declaratii 010 de mentiuni in dublu exemplar.

La un exemplar anexati o copie de pe contract si un print screen din care sa se vada data operarii in Revisal si numele persoanei inregistrate.
52 / 82

In contabilitate, veti face urmatoarele inregistrari: Constituirea salariului 641 = 421 cu valoarea bruta

Retinerile corespunzatoare salariatului 421 = % 444 4372 4312 4314

impozit pe salariu somaj angajat CAS angajat sanatate angajat

Plata impozitelor: % = 444 4372 4312 4314 5121 (5311)

Plata salariului o inregistrati din casa sau din banca: 421 = 5121 (5311) brut a impozitelor aferente cu valoarea neta, ramasa dupa scaderea din

Retinerile corespunzatoare firmei 6451 6452 6452 6453 6451 6451 =4311 =4371 =447 =4313 =4311 =4311 Contrib. pt. accidente de munca si boli prof. somaj firma Fond garantare creante salariale sanatate firma CAS firma Cota de contrib. pt. concedii si indemnizatii

Pentru a evidentia exact sumele corespunzatoare accidentelor de munca si contributia pentru concedii si indemnizatii, puteti folosi analitice ale contului 447.

6451 = 447.ACC Contrib. pt. accidente de munca si boli prof.

53 / 82

ACC este prescurtarea de la accidente 6451 = 447.CCI Cota de contrib. pt. concedii si indemnizatii CCI este prescurtarea de la contributii pentru concedii si indemnizatii

De asemenea, pentru fondul de garantare puteti folosi analitic 6452 = 447.GAR Fond garantare creante salariale

GAR este prescurtarea de la garantare

Plata impozitelor % = 4311 4371 447 4313 4311 4311 5121 (5311)

Daca nu aveti salariu normal ci drepturi de autor, veti retine la sursa doar o parte din impozitele salariatului: sanatate, CAS si impozit pe drepturi de autor. Notele de inregistrare sunt: 621=401

401= % 444 4314 4312 Plata impozitelor % = 444 4314

Impozit pe drepturile de autor CAS colaborator sanatate colaborator

5121 (5311)

54 / 82

4312

Plata drepturilor de autor 401 = 5121 (5311) impozitele din valoarea bruta la valoarea neta dupa ce ati scazut

Atentie: La ora actuala, plata impozitelor se face in 2 conturi unice 1. Bugetul de stat Unde intra impozitul pe salariu, impozitul pe profit, impozitul pe drepturile de autor etc.

2. BASFS Unde intra toate celelalte impozite constituite in cadrul salariului (sanatate, CAS, somaj, risc etc)
55 / 82

Important! Daca aveti deja un contract de munca pe 8 ore, nu mai platiti sanatate si CAS pentru veniturile din drepturi de autor.

Declararea salariilor si a drepturilor de autor

Si salariatii si drepturile de autor se declara in declaratia unica 112, care se depune doar online.

Pentru obtinerea dreptului de depunere online trebuie sa aveti semnatura digitala si sa depuneti la ANAF cerere pentru a va permite accesul online la dosarul fiscal al firmei respective. Va puteti scoate certificat de semnatura digitala doar de la firmele care au dreptul sa elibereze asa ceva. Costa in jur de 150 200 lei pe an si se reinnoieste in fiecare an. Trebuie insa sa respectati conditiile de folosire a token-ului (aparatul care va permite sa aplicati semnatura digitala)

Dosarul de la administratie trebuie sa contina: formularul 150 in dublu exemplar, pe care il completeaza persoana care are semnatura digitala si care se obtine prin trimiterea pe site-ul anafului a documentului de confirmare; procura notariala ca persoana respectiva are voie sa depuna online declaratiile pentru firma;
56 / 82

 certificat constatator din care sa reiasa cine este administratorul firmei si sa fie aceeasi persoana cu cea care semneaza procura notariala. copie de pe CUI; Copie de pe actul de identitate al imputernicitului.

Accesul se obtine in cateva zile, dar puteti avea acces si in cateva ore sau in cateva saptamani, functie de cum se misca administratia la care depuneti sau ce erori apar la transmiterea declaratiei.

57 / 82

Cum corectezi o greseala contabila

Contabilii sunt si ei oameni, deci supusi greselilor. Pentru a evita greselile ar trebui sa verificati documentele inregistrate cu jurnalele corespunzatoare lor. Asta inainte de a trimite declaratiile. Sa zicem insa ca nu depistati greseala la timp ci dupa mai multe luni iar intre timp ati depus si mai multe declaratii pe profit. Eficient este sa faceti modificarea la luna corespunzatoare, nu in luna in care ati descoperit-o, pentru a avea o imagine fidela a inregistrarilor contabile. Acum insa depinde de greseala savarsita. 1. Daca corectia in luna corespunzatoare nu modifica valoarea impozitului pe profit, atunci veti modifica doar jurnalele afectate. 2. Daca insa corectia schimba complet declaratia, atunci va trebui sa depuneti rectificativa (710) la luna respectiva. E valabil pentru situatia in care in luna anteriora ati avut depusa declaratie pe pierdere, iar corectia va aduce pe profit. In situatia asta va trebui sa calculati si penalitatile de intarziere si dobanzile pentru neplata sau macar sa va asteptati la calcularea lor de catre Administratia Financiara. Unii practicieni considera ca daca indrepti eroarea intr-una din lunile aferente trimestrului, nu are importanta daca o faci la luna afectata de eroare sau la luna in care s-a descoperit eroarea. Este o practica simplista, pentru ca daca valoarea impozitului pe profit nu e afectata, sunt afectate jurnalele in luna, rulajele, deci imaginea fidela a inregistrarilor contabile. E ca si cum, daca ai un venit si o cheltuiala tu alegi sa inregistrezi doar diferenta dintre ele.

Daca sunteti firma platitoare de TVA Atunci chiar este o problema daca ati inchis perioada fiscala pentru care vreti sa faceti corectia. Pentru ca ati depus declaratia 394 la momentul respectiv, ceea ce inseamna ca va trebui sa depuneti rectificativa si la 394. Corectarea sumei in decont o veti face pe regularizare, astfel incat valoarea finala a TVA-ului declarat in decontul 300 sa fie identica cu valoarea TVA-ului din balanta.
58 / 82

Important! Nu uitati ca sumele declarate in decontul 300 trebuie sa corespunda cu ceea ce declarati in 394. Verificati pentru ca uneori programele fac rotunjiri aiurea si atunci va trebui sa corectati manual erorile.

In cazul in care ati declarat gresit unele sume in decontul de TVA, puteti depune dosar de corectare a decontului. Dosarul trebuie sa contina balanta din luna respectiva, jurnalele de vanzari si de cumparari, copie de pe decontul depus eronat si o solicitare a decontului in care explicati cum s-a produc eroarea, care au fost sumele declarate si la ce rand si care sunt sumele noi si la ce rand. Fireste, corectia nu se face pe loc. In functie de eroare, Administratia poate sa va solicite documente suplimentare, atat din luna anterioara corectiei cat si din luna de dupa corectie: balanta, registru jurnal, registrul de vanzari, registrul de cumparari etc.

59 / 82

Cum scapi de accesorii

Accesoriile sunt constituite pentru datoriile la buget care se intind pe o perioada foarte lunga. Plata datoriilor NU sterge accesoriile. Pentru stergerea accesoriilor trebuie sa depuneti cerere separata la administratia financiara in care sa solicitati acest lucru. Altfel va puteti trezi inclusiv cu contul blocat pentru datorii neplatite. Din pacate, accesoriile se sting intr-o perioada de pana la 45 de zile, ceea ce va va impiedica sa va faceti o imagine reala despre datoriile la Fisc. Dar, de fiecare data cand in fisa sintetica vedeti accesorii, faceti cerere pentru stingerea lor. In clipa in care aveti un salariat, automat trebuie sa suportati niste costuri suplimentare: Medicina Muncii si Protectia Muncii. Sunt absolut obligatorii, iar lipsa lor, in cazul unui control al forurilor de specialitate va poate aduce mari necazuri, sub forma de amenzi.

60 / 82

Cum se sting obligatiile fiscale

In cazul in care un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, ordinea de stingere a datoriilor este urmatoarea: 1. Se sting cu prioritate toate obligatiile fiscale principale in ordinea vechimii acestora; 2. Dupa stingerea tuturor obligatiilor fiscale principale, se sting obligatiile fiscale accesorii (dobanzi si penalitati) in ordinea vechimii acestora. In cazul obligatiilor fiscale de plata stabilite de organele de inspectie fiscala, precum si amenzilor de orice fel, se stinge cu prioritate obligatia fiscala sau amenda pe care o alege contribuabilul.

61 / 82

Protectia Muncii
Trebuie sa aveti o persoana specializata pe asa ceva sau sa faceti contract cu o firma de specialitate care sa va faca protectia muncii cu tot ce tine de ea: fisa postului, Regulament de Organizare si Functionare, Regulament Intern. In functie de specificul activitatii, specialistul in protectia muncii va decide cat de des se va face aceasta: lunar, trimestrial, semestrial etc. Va tine instructajul si va completa in cele 2 carnete de protectia muncii si de stingerea incendiilor, unde ii va pune si pe salariati sa semneze ca au luat la cunostinta.

Medicina Muncii Conform legii, fiecare firma este obligata sa aibe contract cu un cabinet de medicina muncii unde periodic, inclusiv la angajare, fiecarui salariat i se fac analizele specifice postului pe care il ocupa si i se intocmeste o fisa de evaluare din care sa reiasa ca este apt sa ocupe acel post. Faptul ca firmele mici nu-si permit sa suporte cheltuielile cu medicina muncii si cu protectia muncii nu le scuteste de eventualitatea unor amenzi, mai ales daca desfasoara activitate cu public sau cu clienti / furnizori.

62 / 82

Stocurile
Reprezinta o componenta de baza pentru anumite firme iar tinerea lor corecta este esentiala pentru contabilitatea societatii. Miscarile de baza ale stocurilor 1. Intrarea in gestiune Aprovizionarea se face de la furnizori, pe baza facturilor. Puteti achita pe loc factura sau, recomandabil, sa o achitati mai tarziu, pentru a rula banii in acest timp si nu a-i bloca in stocuri. In principiu puteti folosi orice cont de clasa 3. Daca firma voastra e neplatitoare de TVA: 30X = 401

Asta inseamna ca, daca va aprovizionati de la o firma platitoare de TVA si aveti factura cu TVA, voi veti pune intreaga suma pe 30X.

Daca firma voastra este platitoare de TVA: % = 30X 4426 401

Asta inseamna ca veti inregistra separat TVA-ul. Cand dati in consum veti inregistra: 6xx = 30x

2. Iesirea din gestiune In general si recomandata este iesirea din gestiune dupa metoda FIFO (primul intrat, primul iesit). Daca insa procedura voastra va determina sa folositi stocuri din mai multe intrari, fara a respecta cronologia acestora,
63 / 82

atunci va trebui sa calculati un Cost Mediu Ponderat pentru produsele finite obtinute, folosind formula costului mediu ponderat. CMP = Valoare stoc initial + Valoare intrari Cantitate stoc initial + Cantitate intrata Si veti obtine o valoare medie de iesire a stocului folosit.

Cand dati in consum (folosinta), aveti: 603 = 30X Foarte mare atentie cand dati in consum pentru ca trebuie sa aveti un bon de consum, o hartie care sa justifice acel consum, o fisa tehnica pentru produsul realizat.

3. Modificarea valoarii (fata de valoarea de intrare) Aici trebuie sa fiti foarte atenti. In primul rand, cand aveti o firma si derulati o afacere, importante sunt lichiditatile. Deci nu trebuie sa bagati bani in ceva care se va consuma mai tarziu, pentru ca la un moment dat lichiditatile voastre se vor diminua foarte mult si puteti intra intr-un blocaj financiar. Daca totusi aveti stocuri importante, va trebui sa fiti foarte atenti la modificarea valorii de piata a acestora. La fel trebuie sa aveti grija la stocurile care se deterioreaza. Acestea vor trebui scoase din gestiune. Partea dureroasa este ca, daca stocurile respective nu sunt perisabilitati si nu pot fi scazute ca atare, iesirea din gestiune se va face cu auto-factura. In plus, trebuie stabilita cauza deteriorarii si daca este cineva vinovat, se va recupera de la persoana respectiva paguba. Nu puteti trece obiectul deteriorat pe cheltuiala deductibila decat daca el s-a deteriorat in caz de forta majora: cutremur, inundatie, incendiu etc. Daca nu este nimeni vinovat de deteriorare, atunci se intocmeste autofactura pentru cantitatea respectiva, cheltuiala si TVAS-ul fiind nedeductibile.

In practica se mai foloseste o metoda de dare in consum a unor stocuri astfel incat sa nu fie afectata firma prin auto-factura. Nu este legala si nu o recomandam, dar este des intalnita la firmele care se aprovizioneaza pe factura de la furnizor si care, ulterior, vand o parte din produse cu acte in regula si o parte o vand la negru. Pentru ca vanzarea la negru duce la o diferenta majora intre materia prima aprovizionata si ce vindeti / consumati. In felul acesta apar stocuri de materii prime (sau marfuri etc).
64 / 82

Daca obiectul respectiv se foloseste la producerea unui produs finit, se poate face o fisa tehnica a produsului in care cantitatile de stoc date in folosinta sunt mai mari decat cele normale. Va prezentam exemplul pentru a va feri de astfel de proceduri. 4. Perisabilitati Inregistrarile contabile pentru firmele care lucreaza cu perisabilitati sunt afectate si de cuantumul si valoarea acestora. Bineinteles, guvernul a determinat legal cat are voie sa se strice din anumite produse in fapt asta inseamna acele procente de perisabilitati acceptate ca fiind deductibile. Dincolo de procentele legale, totul e nedeductibil. Dar sa vedem ce spune legea despre perisabilitati (norma din 27 mai 2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare) Art. 1. - Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica). Art. 2. - Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora. Art. 3. - Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor potrivit prevederilor art. 1 sunt prevazute la art. 13. Art. 4. - Perisabilitatile produse in conditiile mentionate la art. 1 se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute la art. 13. Art. 5. - Limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele respective. Art. 6. - Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire,
65 / 82

numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare. Art. 7. - Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Art. 8. - Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Art. 9. - Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar. Art. 10. - Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri. Art. 11. - Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Art. 12. - Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din veniturile realizate. Art. 13. - Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor in procesul de comercializare sunt cele prevazute in anexele nr. 1-3*) care fac parte integranta din prezentele norme, si anume:

66 / 82

a) anexa nr. 1, pentru produse alimentare si nealimentare; LIMITELE ADMISIBILE de perisabilitate pentru produse alimentare si nealimentare
+----+--------------------------+-------------+--------------------------------+ | | | |Limita maxima de perisabilitate | | | | | (%) | | | | +---------+----------+-----------+ |Nr. | Denumirea grupei, | Felul | | | Desfacere | |crt.| subgrupei sau produsului | ambalajului | | | cu | | | | |Transport|Depozitare| amanuntul | | | | | | | sau in | | | | | | |alimentatia| | | | | | | publica | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 1. |Carne, slanina, organe si | vrac, tavi, | | | | | |subproduse comestibile (de|navete, saci | | | | | |ovine, porcine, bovine, | | | | | | |pasari, vanat) - proaspete| | 0,15 | 0,25 | 0,45 | | |si refrigerate (exclusiv | | | | | | |cele preambalate in gramaj| | | | | | |fix si carnea de miel) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 2. |Carne de miel - proaspata |tavi, navete,| | 0,25 | 0,45 | | |si refrigerata | saci | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 3. |Carne congelata | vrac, tavi, | | 0,25 | 1,20 | | | | navete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 4. |Preparate din carne (cu |navete, tavi,| | | | | |exceptia celor crude, | saci | 0,20 | 0,30 | 0,75 | | |uscate si a celor | | | | | | |preambalate in gramaj fix)| | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 5. |Preparate din carne crude,|navete, tavi,| | | | | |uscate (cu exceptia celor | saci | 0,10 | 0,27 | 0,75 | | |preambalate in gramaj fix)| | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 6. |Branzeturi si produse | navete, | | | | | |lactate proaspete | putini, | | | | | | | butoaie, | | | | | | | bidoane, | | | | | | | lazi, cutii | | | | | |a) Fermentate sau | | | | | | |framantate | | | | | | |- parafinate sau acoperite| lazi, cutii | 0,24 | 0,50 | 1,25 | | |cu folie | | | | | | |- neparafinate sau | lazi, cutii | 0,40 | 0,50 | 1,25 | | |neacoperite cu folie | | | | | | |b) Topite si afumate |navete, lazi,| 0,40 | 0,15 | 1,25 | | | | cutii | | | | | |c) Branzeturi proaspete |navete, lazi,| | | | | | |putini, cutii| | | | | |- cas de oaie proaspat; | | 1,00 | 1,50 | 1,25 | | |- unt de masa bloc; | | | 0,05 | 0,60 | | |- urda; | | 1,00 | 1,50 | 1,25 | | |- branza de vaci; | | 1,00 | 0,25 | 1,25 | | |d) Branzeturi in saramura | butoaie, | 1,50 | 0,35 | 1,25 | | |(telemea, Fetta, etc.) - | bidoane, | | | | | |pastrate in frigider | putini | | | |

67 / 82

+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 7. |Lapte de consum | butelii din | | | | | | |sticla si din| | | | | | | plastic, | | | | | | | pungi din | 0,10 | 0,20 | 0,45 | | | | plastic, | | | | | | | cutii, | | | | | | | bidoane | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 8. |Peste: | cisterne, | | | | | | | lazi, | | | | | | | butoaie, | | | | | | | cutii | | | | | |- viu | | 0,80 | 0,30 | 0,55 | | |- proaspat si refrigerat | | 0,80 | 0,30 | 0,55 | | |- congelat | | 0,30 | 0,30 | 0,55 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ | 9. |Peste afumat, sarat, |lazi, cutii, | | | | | |subproduse precum si | butoaie, | | | | | |preparate si semipreparate| borcane | 0,10 | 0,20 | 0,30 | | |din peste, inclusiv icre | | | | | | |(exclusiv portionat in | | | | | | |gramaj fix) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |10. |Oua |lazi, cofraje| 0,50 | 0,30 | 1,50 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |11. |Ulei comestibil | butoaie, | 0,20 | 0,07 | 0,10 | | | | cisterne | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |12. |Faina, gris si produse | saci, | | | | | |decorticate | pachete, | 0,06 | 0,025 | 0,08 | | | | boxpalete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |13. |Orez | saci, | | | | | | | pachete, | 0,06 | 0,30 | 0,07 | | | | boxpalete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |14. |Arpacas, faina de porumb |saci, pachete| 0,06 | 0,025 | 0,08 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |15. |Produse de panificatie |lazi, navete,| | | | | |(paste fainoase, biscuiti,|saci, pungi, | 0,10 | 0,02 | 0,08 | | |pesmet) | cutii | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |16. |Cozonac, pateuri, placinte|lazi, navete | 0,10 | 0,02 | 0,28 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |17. |Zahar | saci, lazi, | | | | | | | cutii, | 0,08 | 0,08 | 0,10 | | | | boxpalete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |18. |Dulciuri, produse de |cutii, lazi, | | | | | |bombonerie (bomboane, | boxpalete | | | | | |jeleuri, rahat, halvita) -| | 0,10 | 0,02 | 0,10 | | |exclusiv preambalate in | | | | | | |gramaj fix | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |19. |Halva |cutii, lazi, | 0,10 | 0,50 | 0,10 | | | | navete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |20. |Prajituri (inclusiv |tavi, cutii, | | | | | |napolitane, fursecuri |lazi, navete | 0,10 | | 0,25 | | |turta dulce) - exclusiv | | | | | | |preambalate in gramaj fix | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |21. |Inghetata | bidoane, | 0,10 | | 0,55 | | | | cutii | | | |

68 / 82

+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |22. |Apa minerala | boxpalete, | | | | | | | navete, | | | | | | | butelii din | 1,00 | 0,50 | 0,30 | | | | sticla, | | | | | | | butelii din | 0,05 | 0,005 | 0,02 | | | | plastic | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |23. |Bauturi racoritoare | boxpalete, | | | | | | | navete | | | | | | | butelii din | 1,00 | 0,50 | 0,30 | | | | sticla, | | | | | | | butelii din | 0,05 | 0,005 | 0,02 | | | | plastic | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |24. |Vin, tuica, rachiuri si |navete, cutii| | | | | |alte bauturi alcoolice - | | | | 0,10*) | | |imbuteliate in recipiente | | | | | | |din sticla | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |25. |Vin, tuica, rachiuri | butoaie, | | | | | |- varsate | cisterne | 0,075 | 0,005 | 0,05 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |26. |Bere | navete, | | | | | | | butelii din | 0,25 | 0,04 | 0,50 | | | | sticla, | | | | | | | navete, | 0,05 | 0,005 | 0,02 | | | | butelii din | | | | | | | plastic | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |27. |Conserve de legume si | navete, | | | | | |fructe | boxpalete, | 0,10 | 0,10 | 0,10 | | | | ladite, | | | | | | | cutii, | | | | | | | borcane | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |28. |Marmelada, magiun | ladite, | 0,10 | 0,50 | 0,10 | | | | borcane | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |29. |Legume - proaspete |lazi, ladite,| | | | | | | navete, | 0,50 | 0,70 | 1,3 | | | |cutii, plase,| | | | | | | casolete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |30. |Fructe - proaspete |lazi, ladite,| | | | | | | navete, | 0,50 | 0,40 | 1,3 | | | |cutii, plase,| | | | | | | casolete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |31. |Legume si fructe - uscate,|lazi, navete,| 0,05 | 0,10 | 0,30 | | |deshidratate | casolete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |32. |Legume si fructe | butoaie | | | | | |semiindustrializate | | | | | | |(lacto-fermentate in | | 0,10 | 0,30 | 1,3 | | |saramura, otet, pulpe, | | | | | | |marcuri, sucuri | | | | | | |concentrate) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |33. |Cafea (boabe cruda, | saci | | | | | |prajita, macinata) | | 0,01 | 0,03 | 0,10 | | |exclusiv preambalata in | | | | | | |gramaj fix | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |34. |Ceai (exclusiv preambalat | saci, cutii | 0,10 | 0,03 | 0,10 |

69 / 82

| |in gramaj fix) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |35. |Piper | saci, lazi | | | | | |- alb; | | 0,10 | 0,40 | 0,10 | | |- negru | | 0,10 | 0,03 | 0,10 | | |(exclusiv preambalat in | | | | | | |gramaj fix) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |36. |Susan, ienibahar, | saci, lazi | 0,10 | 0,03 | 0,08 | | |scortisoara, cuisoare, | | | | | | |nucsoara, cacao, vanilie | | | | | | |si alte condimente si | | | | | | |mirodenii (exclusiv | | | | | | |preambalate in gramaj fix)| | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |37. |Foi de dafin (exclusiv | saci, lazi | 0,10 | 0,20 | 0,10 | | |preambalat in gramaj fix) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |38. |Masline (exclusiv | butoaie, | 0,05 | 0,20 | 0,45 | | |preambalate in gramaj fix)| bidoane | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |39. |Curmale, smochine, | lazi, saci | | | | | |roscove, alune turcesti | | 0,10 | 0,20 | 0,08 | | |(exclusiv preambalate in | | | | | | |gramaj fix) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |40. |Stafide (exclusiv | ladite | 0,10 | 0,10 | 0,10 | | |preambalate in gramaj fix)| | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |41. |Miez de nuca si seminte de| saci | | | | | |dovleac (exclusiv | | | | 1,00 | | |preambalate in gramaj fix)| | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |42. |Arahide (cu coaja si | saci | | | | | |decorticate) - exclusiv | | 0,10 | 0,45 | 0,09 | | |preambalate in gramaj fix | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |43. |Naut (crud) - exclusiv | saci | 0,002 | 0,14 | 0,09 | | |preambalate in gramaj fix | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |44. |Migdale (exclusiv | saci | 0,10 | 0,50 | 0,08 | | |preambalate in gramaj fix)| | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |45. |Preparate culinare si |tavi, navete,| | | | | |semipreparate | cutii, | | | 0,45 | | | | casolete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |46. |Alte produse alimentare: | | | | | | |- sare (bulgari si | saci | 0,20 | 0,30 | 0,05 | | |macinata); | | | | | | |- otet - vrac; | butoaie | 0,10 | 0,006 | 0,05 | | |- miere si produse | bidoane, | | | | | |apicole; | borcane, | 0,02 | 0,05 | 0,30 | | |(exclusiv preambalate in | lazi | | | | | |gramaj fix) | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |47. |Produse de uz casnic, | | | | | | |menaj, decorative din | | | | | | |sticla, cristal, sticla | | | | | | |termorezistenta: | | | | | | |- produse pentru menaj si | cutii | 0,15 | 0,05 | 0,10 | | |decorative; | | | | | | |- borcane, baloane, sticle|palete, vrac | 1,50 | 1,00 | 1,00 | | |pentru uz casnic; | | | | | | |- geamuri; |vrac, palete,| 2,50 | 0,50 | 1,00 |

70 / 82

| | | stelaje | | | | | |- oglinzi; | pachete, | 0,80 | 0,15 | 0,50 | | | | cutii, | | | | | | | stelaje | | | | | |- globuri si abajururi; |cutii, vrac, | 0,50 | 0,15 | 1,00 | | | | pachete | | | | | |- globuri si ornamente | cutii | 0,50 | 0,50 | 1,80 | | |pentru pom; | | | | | | |- becuri electrice si | cutii | 0,10 | 0,05 | 1,00 | | |tuburi fluorescente | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |48. |Produse din portelan, | | | | | | |faianta, ceramica, vitrus,| | | | | | |ceroterm, majolica, | | | | | | |alabastru si samota: | | | | | | |- produse pentru menaj si | cutii, vrac | 0,40 | 0,10 | 0,40 | | |decorative; | | | | | | |- produse sanitare; | vrac, cutii | 0,15 | 0,05 | 0,10 | | |- placi de faianta, | cutii | 0,10 | 0,05 | 0,15 | | |gresie, ceramica | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |49. |Produse de menaj si |vrac, cutii, | | | | | |decorative din argila | pachete | 0,55 | | 0,50 | | |glazurata | | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |50. |Produse decorative din |vrac, cutii, | 1,45 | | 0,50 | | |argila neglazurata | pachete | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |51. |Tigle, coame, olane |vrac, paleti | 0,30 | 0,05 | 0,10 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |52. |Caramizi si materiale de |vrac, cutii, | 0,20 | _ | 0,10 | | |zidarie asimilabile | paleti | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |53. |Ciment, ipsos, var | vrac, saci | 0,03 | 0,02 | 0,10 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |54. |Huma | vrac, saci | 0,05 | 0,45 | 1,20 | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |55. |Produse chimice | | | | | | |- lichide; |flacoane din | 0,50 | 0,10 | 0,10 | | | | sticla, | | | | | | | plastic | | | | | |- praf, bulgari; | vrac, saci, | | 0,05 | | | | | cutii | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |56. |Detergenti uz casnic | pungi | | | | | | | plastic, | 0,80 | 0,10 | 0,20 | | | | hartie, | | | | | | | cutii, saci | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |57. |Produse de toaleta |flacoane din | | | | | |(exclusiv cele din casete | sticla, | 0,20 | 0,10 | 0,30 | | |si seturi) | plastic | | | | +----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+ |58. |Lemn de foc | vrac | 0,40 | depozitare si | | | | | | desfacere | | | | | +----------------------+ | | | | | 7,0 - la o durata | | | | | |medie de depozitare de| | | | | | 90 de zile; limita | | | | | | maxima de | | | | | |perisabilitate de 7,0 | | | | | |se aplica proportional| | | | | |cu durata efectiva de | | | | | | depozitare raportata | | | | | |la o perioada de 90 de|

71 / 82

| | | | | zile | +----+--------------------------+-------------+---------+----------------------+ |59. |Carbuni: lignit, carbune | vrac | 0,30 | depozitare si | | |brun, huila, brichete | | | desfacere | | |(exclusiv subgranulat) | | +----------------------+ | | | | | 1,5 - la o durata | | | | | |medie de depozitare de| | | | | | 90 de zile; limita | | | | | | maxima de | | | | | |perisabilitate de 1,5 | | | | | |se aplica proportional| | | | | |cu durata efectiva de | | | | | | depozitare raportata | | | | | |la o perioada de 90 de| | | | | | zile | +----+--------------------------+-------------+---------+----------------------+ |60. |Carbune marunt | vrac | 0,50 | depozitare si | | |(subgranulat) | | | desfacere | | | | | +----------------------+ | | | | | 5,0 - la o durata | | | | | |medie de depozitare de| | | | | | 90 de zile; limita | | | | | | maxima de | | | | | |perisabilitate de 5,0 | | | | | |se aplica proportional| | | | | |cu durata efectiva de | | | | | | depozitare raportata | | | | | |la o perioada de 90 de| | | | | | zile | +----+--------------------------+-------------+---------+----------------------+

b) anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman; LIMITELE ADMISIBILE de perisabilitate pentru produse medicamentoase de uz uman
+----+----------------------+----------------+---------------------------------+ | | | | Limita maxima de | |Nr. | Denumirea grupei, | Felul | perisabilitate (%) | |crt.| subgrupei sau | ambalajului +---------+----------+------------+ | | produsului | | | | Desfacere | | | | |Transport|Depozitare|in farmacii | | | | | | |si drogherii| +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+ | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+ | 1. |Substante farmaceutice| | | | | | |lichide: | | | | | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+ | |a) apoase | flacon sticla/ | 0,30 | 0,50 | 2,00 | | | | canistra PVC | | | | | |b) alcoolice | flacon sticla/ | 0,30 | 0,50 | 1,00 | | | | canistra PVC | | | | | |c) volatile | flacon sticla/ | 0,30 | 0,50 | 2,50 | | | | canistra PVC | | | | | |d) foarte volatile | flacon sticla | 0,30 | 1,00 | 3,00 | | |e) acizi si substante | flacon sticla | 0,30 | 1,00 | 2,00 | | |uleioase | | | | | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+

72 / 82

| 2. |Substante farmaceutice| borcan sticla/ | 0,25 | 1,00 | 2,50 | | |de consistenta moale | cutii PVC | | | | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+ | 3. |Substante farmaceutice|pungi PVC/pungi | | | | | |de consistenta solida | hartie | 0,20 | 0,50 | 2,00 | | |(pulberi) | | | | | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+ | 4. |Produse vegetale | punga | 0,20 | 0,50 | 1,00 | | |(ceaiuri medicinale) | hartie/carton | | | | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+ | 5. |Medicamente |fiole, flacoane,| | | | | |specialitati in | cutii carton | | | | | |ambalaj comercial | | 0,40 | | 0,20 | | |(fiole, flacoane, | | | | | | |cutii, etc.) | | | | | +----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+

c) anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar. LIMITELE ADMISIBILE de perisabilitate pentru produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar
+----+-----------------------+------------------+------------------------------+ | | Denumirea grupei, | | Limita maxima de | |Nr. | subgrupei sau | Felul | perisabilitate (%) | |crt.| produsului | ambalajului +---------+----------+---------+ | | | |Transport|Depozitare|Desfacere| +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+ | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+ | 1. |Produse farmaceutice de uz veterinar | +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+ | |Injectabile: | | | | | | |a) solutii apoase | flacoane sticla, | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | | | plastic | | | | | |b) solutii uleioase | flacoane sticla, | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | | | plastic | | | | | |c) suspensii apoase | flacoane sticla, | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | | | plastic | | | | | |Pulberi |pungi, saci, cutii| 0,3 | 0,5 | 2,0 | | |Bujiuri, ovule, | cutii plastic | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | |supozitoare | | | | | | |Antiparazitare: | | | | | | |a) externe sub forma | bidoane plastic | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | |de emulsie apoasa | | | | | | |b) externe sub forma | bidoane plastic | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | |de emulsie uleioasa | | | | | | |c) interne (per os) | cutii plastic | 0,3 | 0,5 | 1,0 | | |d) injectabile | flacoane sticla, | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | | | plastic | | | | +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+ | 2. |Dezinfectante | bidoane/butoaie | 0,3 | 0,5 | 2,0 | | | | plastic | | | | +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+ | 3. |Antiseptice | bidoane plastic | 0,3 | 0,5 | 2,0 | +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+ | 4. |Raticide | cutii plastic | 0,3 | 0,5 | 2,0 | +----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+

73 / 82

5. Fisa de magazie Este nu doar utila, ci absolut necesara in tinerea stocurilor de orice forma. E adevarat, din ce in ce mai putini o folosesc, preferand varianta facuta direct pe calculator. Este in regula atata vreme cat permite tinerea unei evidente stricte a produselor intrate si iesite, de orice forma ar fi ele. Ce trebuie sa notati in fisa de magazie: ziua, nr. documentului justificativ de intrare, cantitatea intrata, valoarea, cantitatea iesita si soldul.

Modele de fisa de magazie

74 / 82

75 / 82

Cateva informatii despre TVA

TVA colectat si deductibil Nu vom face aici un referat despre TVA. Trebuie sa stiti ca in Romania, firmele platitoare de TVA lucrati cu 3 categorii ale acestui impozit (de fapt sunt 5, dar 2 deriva din celelalte):

1. TVA colectat (cont 4427) Este TVA-ul de pe toate facturile voastre de venit pe care il colectati in numele statului si pe care trebuie sa-l platiti mai departe. 2. TVA deductibil (cont 4426) Este TVA-ul de pe toate facturile care sunt deductibile pentru o firma. Acesta este TVA-ul pe care voi aveti voie sa-l cereti inapoi statului, pentru ca l-ati platit altor contribuabili. 3. TVA neexigibil (cont 4428) Este un TVA in perioada de asteptare, un TVA folosit cand aveti marfa stocata, in asteptare. Acesta devine exigibil in momentul vanzarii marfii. 4. TVA de plata (4423) Aveti atunci cand suma din contul 4427 (TVA colectat) este mai mare decat suma din contul 4426 (TVA deductibil) 5. TVA de recuperat (4424) Aveti atunci cand suma din contul 4426 (TVA deductibil) este mai mare decat suma din contul 4427 (TVA colectat)

Calcularea TVA-ului se face in functie de perioada fiscala declarata: -trimestrial -lunar

76 / 82

Daca intr-o perioada fiscala aveti TVA de recuperat si in urmatoarea perioada fiscala aveti TVA de plata, veti cumula cele doua sume si veti declara si plati (recupera) doar diferenta dintre ele. Daca intr-o perioada fiscala aveti TVA de plata si in perioada urmatoare aveti TVA de recuperat, NU puteti merge pe diferenta dintre cele doua. Procedura fiscala este: platiti TVA-ul datorat statului si ulterior, in urmatoarele eprioade fiscale, va recuperati la randul vostru TVA-ul.

NU faceti greseala sa compensati TVA de plata cu TVA de recuperat, pentru ca fiscal nu este acceptat. Invers merge: TVA de recuperat cu TVA de plata. Incepand cu 1 ianuarie 2013, firmele care au cifra de afaceri sub 2.250.000 lei vor folosi TVA la incasare.

77 / 82

Aspecte fiscale la suspendarea si dizolvarea unei societati

Nu insistam aici asupra modalitatilor de suspendare sau dizolvare ale unei societati. Vom insista insa asupra aspectelor fiscale ale suspendarii si dizolvarii, in special asupra aspectelor legale. Cand suspendati o firma, inseamna ca pe durata suspendarii nu aveti voie sa desfasurati absolut nici un fel de activitate. Dar, exista niste probleme majore care se numesc stocuri sau active neamortizat integral la data suspendarii. Pentru ca voi, in clipa aprovizionarii cu stocurile respective sau cu activele respective, ati dedus niste TVA. Legal, in momentul suspendarii societatii, trebuie sa platiti statului TVA-ul corespunzator stocului, respectiv TVA corespunzator valorii ramase neamortizate dintr-un activ. La momentul suspendarii, trebuie sa inapoiati statului TVA-ul dedus. In caz contrar, un control ulterior nu numai ca va va impune sumele de plata cu penalitati si dobanzi aferente, dar va poate si amenda pentru ca ati incercat sa va sustrageti de la plata impozitelor catre stat. Nu incercati sa va motivati prin conceptul: Pai de unde sa dau daca firma nu mai are activitate?. Asa cum ati stiut sa folositi TVA-ul la intrare, la fel trebuie sa il si dati mai departe, pentru ca TVA-ul este un impozit care apartine statului, nu contribuabilului.

78 / 82

Dizolvarea unei societati

Este foarte important momentul alegerii dizolvarii, pentru ca asta inseamna niste cheltuieli suplimentare, afara de ceea ce stiti voi ca sunt la Registrul Comertului. In primul rand, trebuie sa inchideti toate conturile existente, prin venituri si cheltuieli. Recomandabil este ca, inainte sa incepeti dizolvarea unei societati, sa scapati de activele acesteia, adica sa le vindeti. Daca la prima etapa de dizolvare nu sunt vandute, o sa aveti nevoie de un expert evaluator care sa determine valoarea activelor existente. Dupa evaluare activele sunt repartizate asociatilor, functie de ponderea partilor sociale ale fiecaruia, in baza unei hotarari a Adunarii Generale a Asociatilor. Dar asta inseamna ca veti plati impozit pe ele si veti depune la dosarul de Registru chitanta cu impozitul achitat. E vorba de 16% pe care ii plateste firma pentru profitul scriptic realizat si de 16% platiti ca impozit pe dividende. Daca aveti bani in banca (si/sau casa) si nu mai aveti datorii catre furnizori sau catre asociati, acestia vor fi trecuti in casierie si considerati profit, urmand a se plati impozitul aferent pe suma existenta, iar banii repartizati asociatilor sub forma de dividende. Deci veti plati 16% impozit pe profit si 16% impozit pe dividende. Apoi, cu balanta curata, va puteti apuca de prima etapa a dizolvarii, eliminand din start problemele care ar putea sa va blocheze dosarul.

79 / 82

Plan de conturi
Recomandarea noastra pentru planul de conturi este sa va faceti propriile conturi analitice, pornind de la conturile sintetice.

Exemplu: In loc de 401, sa folositi 401.Carrefour 401.Gima In felul acesta veti sti si ce ati aprovizionat de la fiecare furnizor, dar si ce plati ati efectuat sau mai aveti de efectuat pentru fiecare furnizor in parte.

Atentie! Daca preluati o firma nou, preluati direct pe analitice, in nici un caz pe sintetice, pentru ca altfel veti avea o diferenta intre suma analiticelor si valoarea sinteticului. La fel puteti sa va faceti cont analitic pentru fiecare client, pentru fiecare activ achizitionat, pentru fiecare tip de marfa. 4111.Metro (in care inregistrati facturile emise de voi catre Metro) 371.Auchan (in care puneti marfa achizitionata de la Auchan) Adica folositi sinteticul terminat cu numele furnizorului, clientului etc.

80 / 82

BIBLIOGRAFIE:
www.faracontabilitate.ro; Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008; Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005; Ordinul 3055 / 2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene; Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 927 din 23.12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare in vigoare la 01.01.2009, Titlul VII: Accize si alte taxe speciale; Ordonanata Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3), publicata in Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007, cu modificarile si completarile ulterioare in vigoare la 01.01.2009; Hotararea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial nr. 651 din 20.07.2004; Codul comercial roman, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea privind societatile comerciale nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, modificata prin Legea nr. 441 din 27.11.2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 955 din 28.11.2006, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82 din 28.06.2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 446 din 29.06.2007, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52 din 21.04.2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 333 din 30.04.2008; Legea nr. 26/1990 privind registrul comerTului, republicata in Monitorul Oficial nr. 49 din 04.02.1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
81 / 82

 Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea intreprinderilor, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006; Ghidul expertilor contabili si al contabililor autorizati in activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, editia a III-a, revizuita si adaugita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009; Cartea expertului evaluator, editia a II-a, revizuita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005; Standardul profesional nr. 37 Evaluarea intreprinderilor; Toma Marin, Initiere in evaluarea intreprinderii, editia a III-a, revizuita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009; Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicata in Monitorul Oficial nr. 13 din 08.01.2008, art. 18-44. Florea Ion, Macovei Ionela-Corina, Florea Radu, Berheci Maria, Introducere in expertiza contabila si in auditul financiar, editia a II-a, revizuita si adaugita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2008.

Nota: Formularele si procedurile sunt prezentate in aceasta brosura cu titlu informativ. Este posibil ca formatul declaratiilor si formularelor sa se schimbe periodic. Va rugam sa consultati websiteurile oficiale ale ANAF si ale Ministerului de Finante pentru a beneficia de ultimele versiuni. Fotografiile folosite in acest material sunt preluate din websiteul www.sxc.hu

82 / 82