Sunteți pe pagina 1din 190

ASOCIATIA GENERALA A VANATORILOR SI PESCARILOR

SPORTIVI DIN ROMANIA

MODEL

MANUAL UNITAR

DE POLITICI CONTABILE SI PROCEDURI DE APLICARE


CONFORME CU OMEF 1969/2007 i OMFP 1802/2014

Bucureti 2015

1
Page

CUPRINS
PARTEA NTI PREVEDERI LEGISLATIVE. POLITICI CONTABILE
1

INTRODUCERE

1.1

Politici contabile

1.2

Obiective

1.3

Scop

1.4

Aplicabilitate

CADRU GENERAL

2.1

Legislatie

2.2

Glosar de termeni

2.3

Definitii specific activitatlor desfasurate de AVPS

17

2.4

Prezentare generala a AVPS

19

SITUATIILE FINANCIARE INDIVIDUALE ANUALE

20

3.1

Prevederi generale

20

3.2

Utilizatorii situatiilor financiare anuale

21

3.3

Caracteristicle calitatice ale situatiilor financiare anuale

21

PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT

23

PRINCIPII CONTABILE GENERALE

24

REGULI GENERALE DE EVALUARE

26

6.1

Evaluarea la data intrarii in AVPS

26

6.2

Evaluarea la inventar

27

6.3

Evaluarea la invcheierea exercitiului finaciar-prezentare in bilant

27

6.4

Evaluarea la data iesirii din AVPS

29

6.5

Evenimente ulterioare datei bilantului

30

6.6

Estimari

31

6.7

Corectarea erorilor contabile

31

ACTIVE IMOBILIZATE

32

7.1

Reguli de evaluare de baz

32

7.2

Imobilizari necorporale

32

7.2.1

Recunoasterea imobilizarilor necorporale

32

7.2.2

Active de natura cheltuielilor de constituire

33

7.2.3

Active de natura cheltuielilor de dezvoltare

33

7.2.4

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare

34

7.2.5

Fondul comercial

34

7.2.6

Alte imobilizari necorporale, avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie

34

7.2.7

Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale

35

7.2.8

Cheltuieli ulterioare

36

7.2.9

Evaluarea la data bilantului

36

7.2.10

Cedarea

36

7.2.11

Amortizare

36

7.3
7.3.1
7.3.1.1

Imobilizari corporale

37

Recunoasterea imobilizarilor corporale

37

Investitia imobiliara

38
2
Page

7.3.1.2

Active biologice productive

39

7.3.1.3

Imobilizri deinute n baza unui contract de leasing

40

7.3.2

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

41

7.3.3

Cheltuieli ulterioare

42

7.3.4

Imobilizarile corporale in curs de executie

42

7.3.5

Provizioane pentru dezafectare imobilizri corporale

43

7.3.6

Evaluarea la data bilantului

43

7.3.7

Amortizarea

43

7.3.8

Cedarea si casarea

45

73.9.

Compensatii de la terti

45

7.4

Imobilizari financiare

45

7.5

Reevaluarea imobilizarilor corporale

46

ACTIVE CIRCULANTE

48

8.1

Recunoasterea activelor circulante

48

8.2

Evaluarea activelor circulante

48

8.3

Stocuri

49

8.3.1

Active biologice de natura stocurilor i produse agricole

50

8.3.2

nregistrarea n contabilitate a stocurilor

51

8.3.3

Costul stocurilor

51

8.4

Investitii pe termen scurt

53

8.4

Casa si conturi la banci

54

TERTI

55

9.1

Datorii si creante

55

9.2

Operatiuni in valuta

56
59

11

Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente extrabilantiere


DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE NTR-O PERIOADA DE
PANA LA UN AN
DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE NTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN

12

PROVIZIOANE

62

9.3
10

60
61

12.1

Recunoasterea ptrovizioanelor

62

12.2

Categorii de provizioane

63

12.3

Evaluarea provizioanelor

65

12.4

Rambursri n legtur cu provizioanele

65

13

SUBVENTII

65

14

CAPITAL SI REZERVE

68

14.1

Capital

68

14.2

Rezerve din reevaluatr

68
68

15

Alte rezerve
Rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, repartizarea rezultatului exercitiului
financiar
CONTABILITATEA OPERAIUNILOR REALIZATE N CADRUL CONTRACTELOR DE
ASOCIERI N PARTICIPAIE

16

VENITURI SI CHELTUIELI

69

14.3
14.4

68
68

16.1

Venituri

69

16.2

Cheltuieli

71

17

CONTINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

73
3
Page

17.1

Politici contabile

73

17.2

Note explicative

74

17.2.1

Prevederi generale

74

17.2.2

Relatiile cu entitatile afiliate

75

17.2.3

Informatii referitoare la elementele de bilant

75

17.2.4

Informatii referitoare la elementele din contul rezultatului exercitiului

77

18

CONTINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

77

19

CONTROLUL INTERN

78

20

VERIFICAREA SAU AUDITAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

79

21

APROBAREA, SEMNAREA SI PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

79

PARTEA A DOUA- PROCEDURI CONTABILE


22

Dispozitii generale referitoare la eleborarea procedurilor contabile

80

23

Dispozitii generale referitoare la inregistrarea oper. contabile

80

I.

Procedura de gestionare a imobilizarilo

81

II.

Procedura de clasificare si inregistrare a contactelor de leasing

104

III.

Procedura de gestionare a stocurilor

105

IV.

Procedura de gestionare a creantelor

122

V.

Procedura de gestionare a datoriilor catre furnizori si creditori

128

VI.

Procedura de calcul si inregistrare a salariilor

132

VII.

Procedura de inregistrare a cheltuielilor si veniturilor in avans

136

VIII.

Procedura de fgestionare a conturilor bancare

138

IX.

Procedura de gestionare a caseriei

141

X.

Procedura de gestionare a deconturilor de trezorerie

145

XI.

Procedura de inregistrare a provizioanelor

148

XII.

Procedura de inregistrare a fondurilor neramb. si subventiilor

151

XIII.

Procedura de inregistrare a cheltuielilor

153

XIV.

Procedura de inregistrare a veniturilor

163

XV.

Procedura inchiderii de perioada

172

XVI.

Procedura repartizarii rezultatului

174

XVII.

Procedura

178

XVIII.

Procedura

183

XIX.

Procedura

184

XX.

Procedura

186

4
Page

PARTEA INTAI- PREVEDERI LEGISLATIVE SI POLITICI CONTABILE


1. INTRODUCERE
POLITICI CONTABILE
Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile
specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Conducerea fiecarei asociatii trebuie sa stabileasca politici si proceduri
contabile pentru operatiunile derulate.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre
specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai
strategiei adoptate de asociatie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale
prevazute de OMFP nr.1969/2007 si OMFP nr. 1802/2014 si stipulate in prezentul manual.
Exemple de politici si proceduri contabile sunt urmatoarele: permanenta metodelor,
intangibilitatea bilantului de deschidere, necompensarea activelor cu pasivele, amortizarea
imobilizarilor (alegerea metodei si a duratelor de amortizare), reevaluarea imobilizarilor
corporale sau pastrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoasterea
acesteia drept cheltuiala, alegerea metodei de evaluare a stocurilor la iesire etc.
OBIECTIVE

Prezentul Manual unitar de politici contabile si proceduri de aplicare cuprinde reguli de


recunoastere, evaluare si prezentare in situatiile financiare anuale a elementelor de bilant si
cont de profit si pierdere precum si reguli si proceduri pentru conducerea contabilitatii de catre
entitate. Obiectivele avute in vedere la elobararea manualului sunt:
- definirea si abordarea unitara a unor activiatati specifice;
- clarificarea si interpretarea corecta a a tipurilor de operatiuni contabile;
- prezentarea unor modele de proceduri unitare de intocmire si evidenta a
documentelor.
Manualul, prin insasi definitai lui, nu isi propune sa abordeze probleme legate de
fiscalitate totusi se va intocmi un capitol de interfata intre bilantul contabil si cel fiscal.
SCOP

Aceasta lucrare se doreste a fi un MODEL UNITAR de aplicare a reglementarilor


contabile specifice asociatiilor care desfasoara activitati fara scop patrimonial si, dupa caz,
activiatati economice cu caracter accesoriu, conform legislatiei in vigoare.
Manualul unitar de politici contabile si proceduri de aplicare este destinat tuturor
asociatiilor afiliate AGVPS din Romania, denumite in continuare AVPS, in scopul abordarii si
tratarii unitare de catre acestea, a operatiunilor contabile specifice activitatii de vanatoare si
pescuit sportiv
Asociatiile de vanatoare si/sau pescuit care vor considera utila aceasta lucrare, vor
trebui sa trieze si sa adapteze continutul acesteia in fuctie de activitatea si operatiunile pe
care desfasoara efectiv.
ARIA DE APLICABILITATE SI MONEDA DE PREZENTARE/RAPORTARE

Prezenteul MANUAL contine prevederile legale referitoare la continutul situatiilor


financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, prucedurile si inregistrarile
legatae de evidenta operatiunilor, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare, dupa
caz, si publicare a situatiilor financiare anuale pentru asociatiile afiliate AGVPS din Romania.
Prezentele reglementari se aplica pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile
cu destinatie speciala si activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre asociatiile
afiliate AGVPS din Romania
in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa
conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor
efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
5
Page

Prezentul Manual de politici contabile este aplicabil de catre AVPS ncepnd cu data de
01 ianuarie 2015, fiind elaborat cu respectarea prevederilor din reglementrile contabile
romneti n vigoare la aceasta dat (Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat; Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 1969/2007 i nr. 1802/2014.).

CADRUL GENERAL
2.1 LEGISLATIE - Prevederi legislative privind obligativitatea elaborarii politicilor si
procedurilor contabile:
Art. 1 din OMEF nr. 1969/2007 prevede c reglementrile contabile pentru persoanele juridice
fr scop patrimonial sunt obligatorii pentru asociaii, fundaii sau alte entitai de acest fel
nfiinate n scopul desfurrii de activiti fr scop patrimonial, care au obligaia, potrivit
legii, s conduc contabilitatea n partid dubl i s ntocmeasc situaii financiare anuale.
La alin 3 al aceluiai articol se prevede: pentru activitile economice desfurate, potrivit
legii, de ctre persoanele juridice fr scop patrimonial, aceste reglementri se completeaz,
dup caz, cu Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor
Economice Europene OMFP nr. 1802/2014.
OMEF nr. 1969/2007 (pentru activiti fr scop patrimonial)
-la punctul 193 din Reglementarile contabile se precizeaza c Politicile contabile reprezint
principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o entitate la ntocmirea
i prezentarea situaiilor financiare anuale.
Se arat, de asemenea, c politici contabile trebuie stabilite de conducerea fiecrei entiti
pentru operaiunile derulate, avnd n vedere specificul activitii.
- punctul 194. - (1) stabilete c Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este
cerut de lege sau are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operaiunile entitii.
OMFP nr. 1802/2014 (pentru activiti economice)
- art. 5 din OMFP nr. 1802/2014 prevede: "In aplicarea Reglementarilor contabile prevazute la
art.1, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori. In
cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se se aproba de persoanele care
au obligatia gestionarii entitatii respective."
Organizarea i conducerea contabilitii pentru AVPS se efectueaz n baza actelor
normative aplicabile in vigoare, din care enumeram:

Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;


OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementrilor contabile pentru persoanele juridice
fr scop patrimonial;
OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementrilor contabile privind situatiile
financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate;
OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii;
OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
Hotrrea Guvernului nr. 105/31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor
fixe (M.O. nr. 103/12.02.2007, HG 276/2013).
Legea nr. 15/1994 republicat, privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale
i necorporale, cu modificrile i completrile ulterioare
Hotrrea Guvernului nr. 2.139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind
clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 46/13.01.2005).
CODUL MUNCII - Legea nr. 53/2003 modificata si completata in 2015
CODUL FISCAL ( Legea nr. 571/2003 revizuita si completata ulterior ), Normele de
aplicare, actualizate si completate, cu toate ordinele ministrului finantelor ulterioare.
6
Page

CODUL CIVIL (Legea nr. 287/2009, actualizata)


LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011, privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional
desfasurate de zilieri si normele de aplicare
HG nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul
operatiunilor finantate prin programele operationale
OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
OUG nr. 57/ 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei i faunei slbatice
Legea 407/2006 a vanatorii si protectiei fondului cinegetic, cu modificrile i completrile
ulterioare
Legea 317/2009 a pescuitului si acvaculturii, cu modificrile i completrile ulterioare.
2.2 GLOSAR DE TERMENI
Pentru nelegerea unitara a conceptelor de ctre toi utilizatorii manualului de politici
contabile, prezentm n continuare cei mai uzuali termeni utilizai n transpunerea i utilizarea
manualului de politici contabile, definitii preluate din OMEF nr. 1969/2007, OMFP nr.
1802/2014 si legislatia specifica mentionata mai sus.
O resurs :
(a) controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute; i
(b) de la care sunt ateptate beneficii pentru membrii asociatiei inclusiv
Activ
cele economice viitoare care s se rsfrng asupra mediului si a
colectivittii.
Activ biologic

Activ circulant

Activ contingent

Un animal viu sau o plant.


a) se asteapt s fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vndut
sau consumat n cursul normal al ciclului de exploatare al entittii;
b) este detinut, n principal, n scopul tranzactionrii;
c) se asteapt a fi realizat n termen de 12 luni de la data bilantului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a cror
utilizare nu este restrictionat.
Toate celelalte active reprezint active imobilizate.
Un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare
datei bilantului si a cror existent va fi confirmat numai prin aparitia
sau neapartitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care
nu pot fi n totalitate sub controlul entittii.
Un exemplu n acest sens l reprezint un drept de creant ce poate
rezulta dintr-un litigiu n instant (de ex. o despgubire), n care este
implicat entitatea si al crui rezultat este incert.

Activ cu ciclu lung


de producie

Un activ care necesit o perioad lung pentru a se califica pentru


utilizarea sau vnzarea sa preconizat.

Activ financiar

Orice activ care reprezint:


a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitti;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n conditii care
sunt potential favorabile entittii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de
capitaluri proprii si este:

7
Page

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi


obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de
capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel
dect prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar
pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entittii. n acest
scop, instrumentele de capital ale entittii nu includ instrumente care sunt
ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de
capitaluri proprii ale entittii.
Activ imobilizat
Active monetare
Activitate agricol

Activitate ntrerupt

Activiti de
exploatare
Activiti de
finanare
Activiti de
investiie

Ajustari de valoare

Amortizare
(Depreciere)

Angajament ferm

Angajament ferm de
cumprare

Un activ care nu respect definiia unui activ circulant, respectiv un activ


care este destinat sa serveasca o perioada indelungata activitatile
entitatii, respectiv mai mare de un an.
Bani deinui i active de primit n sume fixe sau determinabile de bani.
Administrarea de ctre entitate a transformrii activelor biologice.
O component a unei entiti care a fost fie cedat, fie clasificat ca
deinut pentru vnzare i care:
a) reprezint un segment major al afacerii sau o zon geografic de
operaiuni;
b) face parte dintr-un plan coordonat unic de cedare a unui segment
major al afacerii sau al unei zone geografice de operaiuni .
Principalele activiti productoare de venit ale entitatii, precum i alte
activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare.
Activiti care au ca efect modificri ale dimensiunii compoziiei
capitalurilor proprii i datoriilor entitii.
Achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte investiii, care nu
sunt incluse n echivalentele de numerar.
Ajustarile destinate sa tina cont de modificarile valorilor activelor
individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca modificarea este
definitiva sau nu. Ajustarile negative de valoare pot fi: ajustari
permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustari provizorii,
denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierderi de
valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii
respective.
Alocarea sistematic a valorii depreciabile (amortizabile) a unui activ pe
ntreaga durat de utilizare a acestuia. In cazul unei imobilizari
necorporale, termenul amortizare este, in general, utilizat in loc de
depreciere.Cei doi termeni au acelasi sens, Corectarea valorii
imobilizrilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de
inventar se efectueaz, n functie de tipul de depreciere existent, fie prin
nregistrarea unei amortizri suplimentare, n cazul n care se constat o
depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustrilor
pentru depreciere, n cazul n care se constat o depreciere reversibil a
acestora
Un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificat de resurse la un
pre specificat, la o dat sau la mai multe date viitoare specificate.
O nelegere cu o ter parte irevocabil pentru ambele pri, opozabil
din punct de vedere legal, care (a) specific toi termenii de referin
incluznd preul i durata tranzaciilor, i care (b) include o penalizare
pentru nerespectarea termenilor contractuali de o asemenea valoare
nct ducerea la ndeplinire a obligaiilor contractuale este probalil ntr-o
msur foarte ridicat.
8
Page

Asisten
guvernamental
Asociat ntr-o
asociere n
participaie
Asociere n
participaie
Beneficii ale
angajailor

Beneficii economice
viitoare

Beneficii pe termen
scurt ale angajailor
Beneficii pentru
terminarea
contractului de
munc
Capitalizare
Capitaluri proprii
Cercetare

Cheltuiala cu
impozitul

Cheltuieli
Cheltuieli de
exploatare
Ciclu de exploatare
Clasa de active

Contabilitate de
angajament

Contract

Aciunile ntreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii


economice specifice unei entiti sau unei categorii de entiti care
ndeplinesc anumite criterii.
O parte ntr-o asociere n participaie care are controlul comun asupra
acelei asocieri n participaie.
nelegere contractual prin care dou sau mai multe pri ntreprind o
activitate economic supus controlului comun.
Toate formele de contraprestaii acordate de entitate n schimbul
serviciului prestat de angajai.
Potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie i
echivalente de numerar ctre entitate.Acest potenial poate fi unul
productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale entitii. De
asemenea se poate transforma n numerar sau echivalente de numerar
sau poate avea capacitatea de a reduce ieirile de numerar, cum ar fi un
proces alternativ de producie care micoreaz costurile.
Beneficii ale angajailor(altele dect beneficiile pentru terminarea
contractului de munc) care sunt datorate, n totalitate, n termen de 12
luni de la sfritul perioadei n care angajaii presteaz servicii n cauz.
Beneficii ale angajailor care se pltesc fie ca rezultat al:
a)
deciziei entitatii de a termina contractul unui angajat nainte de data
normal de pensionare; fie al
b)
deciziei unui angajat de a accepta n mod voluntar disponibilizarea
n schimbul acelor beneficii;
Recunoaterea unui cost ca parte din costul unui activ.
Interesul rezidual n activele entitatii dup deducerea tuturor datoriilor
sale catre terte entitati.
Investigarea original i planificat ntreprins n scopul ctigrii unor
cunotine sau nelesuri tiinifice sau tehnice noi.
Valoarea global inclus n determinarea profitului sau a pierderii pe
perioada exerciiului n ceea ce privete impozitul curent i cel
amnat.Cheltuielile cu impozitul cuprind cheltuielile cu impozitul curent i
cheltuielile cu impozitul amnat.
Diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri
ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii .
Cheltuieli suportate de entitate n legtur cu exploatarea .
Perioada de timp dintre achiziionarea activelor care sunt destinate
procesrii i finalizarea lor n numerar sau echivalente de numerar.
O grupare de active de aceeai natur i cu utilizri similare, aflate n
exploatarea entitatii.
Efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
cnd tranzaciile i evenimentele se produc (i nu pe msur ce
numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit) i sunt
nregistrate n evidenele contabile i rapoarte n situaiile financiare ale
perioadelor aferente.
Un angajament ntre dou sau mai multe pri, cu consecine economice
clare astfel nct prile au posibilitatea redus sau nu au deloc
9
Page

Contract de
construcii

posibilitatea de a le evita, datorit faptului c angajamentul are putere


executorie.
Un contract negociat n mod particular pentru construirea unui activ, sau
a unui complex de active care se afla ntr-o strns legtur sau
interdependen n ceea ce privete proiectarea, tehnologia i
funcionarea sau scopul ori utilizarea lor final.

Contract de garanie
financiar

Un contract care solicita emitentului s fac plati specificate pentru


rambursarea deintorului pentru o pierdere pe care acesta o suport din
cauz c un debitor specificat nu face plata la timp n conformitate cu
termenii iniiali sau modificai, ai instrumentului de datorie.

Contract de
nchiriere cu
opiune de
cumprare

Definiia leasingului include contractele de nchiriere ale unui activ ce


cuprind o clauz care ofer locatarului opiunea de a deveni proprietarul
bunului la ndeplinirea condiiilor convenite.Aceste contracte sunt
denumite uneori contracte de nchiriere cu opiune de cumprare.

Contract de leasing

Un angajament prin care locatorul confer locatarului, n schimbul


achitrii unei serii de pli, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioad
de timp convenit.

Contract oneros
Control

Corelarea costurilor
cu veniturile

Cost curent

Cost istoric

Cost de achizitie

Un contract prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in


schimbul obligatiilor asumate (art. 1172 Noul Cod Civil).
Autoritatea de a guverna politicile financiare i de exploatare ale entitatii
pentru a obine beneficii din activitile sale.
Un proces prin care cheltuielile sunt recunoscute n contul de profit i
pierdere pe baza unei asocieri directe ntre costurile implicate i
obinerea elementelor specific de venit. Acest proces implica
recunoaterea simultana sau combinat a veniturilor i cheltuielilor care
rezult direct i concomitent din aceleai tranzacii sau alte evenimente.
Totui, aplicarea conceptului corelrii nu permite recunoaterea n bilan
a elementelor care nu corespund definiiei activelor sau datoriilor.
Suma n numerar sau echivalente de numerar care ar trebui pltit dac
acelai activ sau unul asemntor ar fi achiziionat n prezent. Suma
nedecontata n numerar sau echivalente de numerar, necesar pentru a
deconta n prezent obligaia.
O baz de evaluare conform creia activele sunt nregistrate la suma n
numerar sau echivalente de numerar pltit la o valoare just a
contraprestaiei oferite n momentul cumprrii.Datoriile sunt nregistrate
la valoarea ncasrilor obinute n schimbul obligaiei, sau, n anumite
mprejurri(de exemplu, n cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se
ateapt s fie pltit n numerar sau echivalente de numerar pentru a
stinge datoriile, n cursul normal al afacerii.
Preul datorat i eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri
ale costului de achiziie. n acest sens, costul de achiziie al bunurilor
cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia
acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi
atribuite direct achiziiei bunurilor respective. n costul de achiziie se
includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu
obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct
bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse n costul de
achiziie i atunci cnd funcia de aprovizionare este externalizat;
10
Page

Cost de productie

Costul stocurilor

Costul mediu
ponderat

Costuri de cedare
Costurile ndatorrii

Creane privind
impozitul amnat

Credibilitate

Curs de nchidere

Preul de achiziie al materiilor prime i al materialelor consumabile i alte


cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului n cauz. Costul de producie
sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al
imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume:
materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper
direct i alte cheltuieli directe de producie, costul proiectrii produselor,
precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional
ca fiind legat de fabricaia acestora. Costurile de conversie (prelucrare)
a stocurilor includ costurile direct legate de unitile produse, cum ar fi
costurile cu manopera direct. De asemenea, ele includ i alocarea
sistematic a regiei fixe i variabile de producie generat de
transformarea materialelor n produse finite. Regia fix de producie
const n acele costuri indirecte de producie care rmn relativ
constante, indiferent de volumul produciei, cum sunt: amortizarea,
ntreinerea seciilor i utilajelor, precum i costurile cu conducerea i
administrarea seciilor. Regia variabil de producie const n acele
costuri indirecte de producie care variaz direct proporional sau
aproape direct proporional cu volumul produciei, cum sunt materialele
indirecte i fora de munc indirect. Alocarea regiei fixe de producie
asupra costurilor de conversie se face pe baza capacitii normale de
activitate.
Toate costurile aferente achiziiei i conversiei, precum i alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locurile n care se
gsesc n present
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului
fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor
similare aflate n stoc la nceputul perioadei si a costului elementelor
similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi
calculat periodic sau dup fiecare receptie .
Costuri marginale, direct atribuibile cedrii unui activ , cu excepia
costurilor de finanare i cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Dobnda i alte costuri suportate de entitate n legtur cu mprumutarea
de fonduri.
Valorile impozitului pe profit, recuperabile n perioadele contabile viitoare,
n ceea ce privete:
a) diferenele temporare deductibile;
b) raportarea pierderilor fiscale nefolosite;i
c) raportarea creditelor fiscale nefolosite;
Informaia are calitatea de a fi credibil atunci cnd nu conine erori
semnificative, nu este prtinitoare, iar utilizatorii pot avea ncredere c
reprezint corect ceea ce i-a propus s reprezinte sau ceea ce se
ateapt, n mod rezonabil, s reprezinte.
Cursul de schimb comunicat de B.N.R. pentru ultima zi lucratoare din
exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare .

11
Page

Data acordrii
subveniei

Data de raportare
Data tranzacionrii

Datorie

Data de la care entitatea i alt parte (inclusiv un angajat) au ncheiat un


acord de plat de baz de aciuni, adic atunci cnd entitatea i
partenerul acesteia accepta termenii i condiiile acordului.La data
acordrii subveniei entitatea confer partenerului dreptul de a ncasa
numerar, alte active sau instrumente de capitaluri proprii ale entitii,
doar dac condiiile de intrare n drepturi sunt ndeplinite, n cazul n care
exist. Dac acel acord face obiectul unui proces de aprobare, data
acordrii subveniei este dat la care se obine aprobarea.
Sfritul celei mai recente perioade acoperite de situaiile financiare sau
de un raport financiar interimar.
Dat la care entitatea se angajeaz s achiziioneze sau s vnd un
activ sa achite sau sa incaseze o datorie respectiv o creanta.
O obligaie actual a entitatii, rezultat din evenimente anterioare, a crei
stingere se ateapt s determine o iesirre de resurse care incorporeaza
beneficii economice ale entitatiI. O datorie este recunoscuta in
contabilitate si prezentata in bilant atunci cand este propbabil ca o iesire
de resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea
unei obligatii prezente si cand valoarea la care se va realiza aceasta
decontare poate fi evaluata in mod credibil.
(a) O obligaie posibil, apruta ca urmare a unor evenimente trecute
i a crei existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia
unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi n
totalitate sub controlul entitii; sau

Datorie contingent

Datorii curente

Datorii privind
impozitul amnat
Derecunoastere (a
unui instrument
financiar)

(b) O obligaie curent, apruta ca urmare a unor evenimente trecute,


dar care nu este recunoscut, deoarece:
- Nu este sigur c vor fi necesare resurse care s ncorporeze
beneficiile economice pentru stingerea acestei obligaii; sau
- Valoarea obligaiei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
O datorie care satisface oricare din urmtoarele criterii:
a) Se ateapt s fie stins n cursul normal al ciclului de exploatare al
entitii;
b) Este deinut n primul rnd spre a fi tranzacionat;
c) Este exigibila n termen de 12 luni dup data bilanului; sau
d) Entitatea nu are un drept necondiionat de a amna achitarea datoriei
pentru cel mult 12 luni dup data bilanului.
Toate celelalte datorii vor fi clasificate c datorii pe termen lung.
Valorile impozitului pe profit, pltibile n perioadele contabile viitoare,
pentru diferenele temporare impozabile.
Derecunoasterea este nlturarea unui activ financiar sau a unei datorii
financiare recunoscut(e) anterior din bilanul entitii.

Dezvoltare

Aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunotine ntr-un plan


sau proiect ce vizeaz producia de materiale, dispozitive, produse,
procese, sisteme de servicii noi sau mbuntite substanial nainte de
nceperea produciei sau utilizrii comerciale.

Diferena de curs
valutar

Diferena ce rezulta din conversia unui anumit numr de uniti al unei


monede ntr-o alt moned la cursuri de schimb diferite.

Durata de viaa
economic

Fie:
a) Perioada de-a lungul creia se estimeaz c un bun este utilizabil
economic de ctre unul sau muli utilizatori; fie
12
Page

b) Numrul unitilor de producie sau al unitilor similare care se


estimeaz a fi obinute prin utilizarea activului de ctre unul sau mai muli
utilizatori.

Durata de via util

Echivalente de
numerar

Elemente monetare

Elemente
nemonetare

Fie:
a) Perioada de timp n care se preconizeaz utilizarea activului de ctre
entitate; fie
b) Numrul de uniti de producie sau alte uniti similare care se
preconizeaz s se obin de ctre entitate, n baza activului.
Investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uor
convertibile n sume cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii.
Disponibilitile bneti i activele/datoriile de primit/de pltit n sume fixe
sau determinabile. Caracteristica esenial a unui element monetar este
dreptul de a primi sau obligaia de a plti un numr fix sau determinabil
de uniti monetare
Uniti nemonetare deinute, active i datorii de primit sau de pltit ntr-un
numr fix sau determinabil de uniti monetare. Elementele nemonetare
achiziionate cu plata n valut i nregistrate la cost istoric (imobilizri,
stocuri) trebuie prezentate n situaiile financiare anuale utiliznd cursul
de schimb valutar de la data efecturii tranzaciei. Elementele
nemonetare achiziionate cu plata n valut i nregistrate la valoarea
just (de exemplu, imobilizrile corporale reevaluate) trebuie prezentate
n situaiile financiare anuale la aceast valoare.

Entitate raportoare

Entitatea pentru care exista utilizatori de informaii pentru care situaiile


financiare reprezint principala surs de informaii financiare despre
entitate.

Erori ale perioadelor


anterioare

Omisiuni i declaraii eronate cuprinse n situaiile financiare ale entitii


pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultnd din
imposibilitatea de a utiliza sau din utilizarea greit a informaiilor
credibile care:
a) Erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele
perioade erau autorizate pentru emitere; i
b) n mod rezonabil ar fi putut fi obinute i luate n considerare la
pregtirea i prezentarea acelor situaii financiare.
Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelile n aplicarea
politicilor contabile, scpri din vedere sau interpretri greite ale faptelor
i fraude.

Evaluare

Procesul prin care se determina valorile monetare la care elementele


situaiilor financiare vor fi recunoscute i nregistrate n bilan i n contul
de profit i pierdere.

Fluxuri de trezorerie
Fond comercial
Grup
Grup de active
biologice

Intrrile sau ieirile de numerar sau echivalente de numerar.


Beneficii economice viitoare ce provin din active care nu pot fi identificate
individual i recunoscute separate.
O societate mama mpreun cu toate filialele ei.
Gruparea animalelor vii similare sau a plantelor similare.

13
Page

Imobilizare
necorporala

Impozit pe profit
Instrument financiar
mprumuturi de
pltit
mprumuturi
nerambursabile
Leasing financiar
Leasing operaional
Metoda direct de
raportare a
fluxurilor de
trezorerie din
activiti de
exploatare
Metoda indirect de
raportare a
fluxurilor de
trezorerie din
activiti de
exploatare
Moneda de
prezentare

Note

Numerar

Obligaie

Performana
Poziie financiar

Activ identificabil, nemonetar, fr suport material i deinut pentru


utilizare n procesul de producie sau furnizare de bunuri sau servicii,
pentru a fi nchiriat terilor sau pentru scopuri administrative. Anumite
imobilizri necorporale pot fi pstrate n sau pe un obiect fizic, cum ar fi
un compact-disc (n cazul unui software), documentaie legal (n cazul
unei licene sau al unui brevet) sau pelicul.
Valoarea impozitului pe profit pltibil (recuperabil) n raport cu profitul
impozabil (pierderea fiscala) pe o perioad trimestrial sau anual.
Orice contract ce genereaz simultan un active financiar pentru entitatea
i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt
entitate.
Datorii financiare, altele dect cele de pltit pe termen scurt n condiii
normale de creditare.
mprumuturi ale cror creditori se angajeaz s dispenseze debitorul de
rambursarea acestora, dac se ndeplinesc anumite condiii prestabilite.
Operaiunea de leasing care transfera, n mare msur, toate riscurile i
avantajele neprevzute aferente dreptului de proprietate asupra unui
activ.Titlul de proprietate poate fi transferat, n cele din urm, sau nu.
Operaiunea de leasing ce nu intra n categoria leasingului financiar.
O metod prin care sunt prezentate clasele principale de pli i ncasri
brute n numerar.

Prin aceasta metod, profitul sau pierderea este ajustat(a) cu efectele


tranzaciilor ce nu au natura monetar, amnrile sau angajamentele de
plti sau ncasri n numerar din exploatare, trecute sau viitoare, i
elementele de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din
investiii sau finanri.
Moned n care sunt prezentate situaiile financiare.
Notele conin informaii suplimentare fa de cele prezentate n bilan,
contul de profit i pierdere, situaia modificrilor prezentate n capitalurile
proprii i situaia fluxurilor de trezorerie.Notele ofer descrieri narative
sau dezagregri ale elementelor prezentate n aceste situaii i informaii
privind elementele care nu se califica pentru a fi recunoscute n situaii.
Disponibiliti bneti i depozitele la vedere.
Un angajament sau o responsabilitate de a reaciona ntr-un anumit
fel.Legea poate impune respectarea obligaiilor aprute drept consecin
a unui contract sau a unei cerine legale.De asemenea obligaiile apar i
din activitatea normal, din dorina de a menine bune relaii de afaceri
sau de a se comporta ntr-o manier echitabil.
Relaia dintre veniturile i cheltuielile entitate, aa cum sunt reflectate n
contul de profit i pierdere.
Relaia dintre activele, datoriile i capitalurile proprii ale entitii, aa cum
este reflectat n bilan.

14
Page

Prag de semnificaie

Producie agricol
Profit

Profit contabil
Profit impozabil
(pierdere fiscala)

Provizion

Prudena

Raport financiar
interimar
Recolta

Recunoatere

Reevaluare
Regie fix de
producie
Regie variabil de
producie
Risc valuatar

Inseamna statutul informatiilor in cazul in care se poate anticipa in mod


rezonabil ca omiterea sau prezentarea eronata a acestora influenteaza
deciziile pe care utilizatorii le adopta pe baza situatiilor financiare ale
entitatii. Pragul de semnificatie al elementelor individuale se evalueaza
in contextul altor elemente similare.
Produsul recoltat din activele biologice ale entitii.
Valoarea rezidual care rmne dup ce cheltuielile (inclusiv ajustrile
pentru meninerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din
venituri. Orice valoare n plus fa de cea necesar pentru a menine
capitalul la nivelul de la nceputul perioadei este considerat profit.
Profitul sau pierderea pe o perioad , nainte de scderea cheltuielilor cu
impozitul.
Profitul (pierderea) pe perioada exerciiului, determinat n concordan cu
regulile stabilite de autoritile fiscale, pe baza crora impozitul pe profit
este pltibil(recuperabil).
O datorie cu exigibilitate sau valoare incert care indeplineste cumulativ
urmatoarele criterii :
(a) exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
(b) este probabila efectuarea unor plati pentru onorarea obligatiei
respective; si
(c) suma poate fi estimata credibil.
Includerea unui grad de precauie n exercitarea raionamentelor
necesare pentru a face estimrile cerute n condiii de incertitudine, astfel
nct activele i veniturile s nu fie supraevaluate, iar datoriile i
cheltuielile s nu fie subevaluate.
Raportul financiar care conine fie un set complet de situaii financiare
(aa cum se art n IAS 1) , fie un set de situaii financiare condensate
(aa cum se art n IAS 34) pentru o perioad interimara.
Separarea produciei dintr-un activ biologic sau ncetarea vieii activului
biologic.
Procesul incorporrii n bilan sau n contul de profit i pierdere a unui
element care corespunde definiiei unui element care ndeplinete
urmtoarele criterii de recunoatere:
a) Este probabil c orice beneficiu economic viitor asociat s intre sau
s ias n sau din entitate; i
b) Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) n mod
credibil;
Retratarea valorii activelor sau datoriilor in functie de anumiti indici
prestabiliti
Acele costuri indirecte de producie care rmn relativ constante,
indiferent de volumul produciei, cum ar fi amortizarea, ntreinerea
seciilor i utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea
seciilor.
Acele costuri indirecte de producie care variaz direct proporional sau
aproape direct proporional cu volumul produciei, cum sunt materiile
prime indirecte i fora de munc indirect.
Riscul c valoarea just a viitoarelor fluxuri de trezorerie ale unui
instrument financiar s fluctueze din cauza variaiilor cursului de schimb
valutar.

15
Page

Semnificativ

Situaii financiare

Tranzacie n valut
Unitate generatoare
de numerar
Valoare actualizata
Valoare de
decontare
Valoare de utilizare
Valoare
recuperabil
Valoare reevaluata
(a unui activ)

Valoarea justa
Valuta
Venit

Omisiunile sau declaraiile greite ale elementelor sunt semnificative


dac ar putea, individual sau mpreun, s influeneze deciziile
economice ale utilizatorilor , decizii luate pe baza situaiilor financiare.
Semnificaia depinde de mrimea i natura omisiunilor sau erorilor luate
n considerare n funcie de situaie. Mrimea sau natura elemntelului sau
o combinaie a acestora ar putea fi factorul determinant.
Un set complet de situaii financiare include:
a) un bilan;
b) un cont de profit i pierdere;
c) o situatie a modificrilor n capitalurile proprii care s reflecte fie:
(i) toate modificrile capitalurilor proprii; fie
(ii) modificrile capitalurilor proprii, altele dect acelea provenind
din tranzactii de capital sau deintorii de capitaluri proprii care
actioneaza n calitatea lor de deintori de capitaluri proprii;
d) o situaie a fluxurilor de trezorerie ; i
e) note cuprinznd un rezumat al politicilor contabile semnificative i alte
note explicative.
O tranzacie care este exprimat sau necesita decontare n valut.
Cel mai mic grup identificabil de active, care genereaz intrri de
numerar, n mare msur independente de intrrile de fluxuri de
trezorerie generate de alte active sau grupuri de active.
Estimarea curent a valorii prezente actualizate a fluxurilor de trezorerie
viitoare nete care urmeaz a fi generate n derularea normal a activitii.
Sumele neactualizate n numerar sau echivalente de numerar care se
ateapt s fie pltite pentru a stinge datoriile n cursul normal al
activitii.
Valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de trezorerie estimate ce se
ateapt a fi realizate n utilizarea n continuarea unui activ i din
cedarea s la sfritul duratei de via util.
Cea mai mare valoare dintre preul net de vnzare al unui activ i
valoarea sa de utilizare.
Valoarea justa pe care o poate obine n prezent entitatea din cedarea
unui activ, dup deducerea costurilor estimate de cedare, dac activul
are deja vechimea i condiia preconizate la sfritul duratei sale de via
util.
Suma pentru care ar putea fi tranzacionat un activ sau decontata o
datorie de bunvoie, intre pri interesate i n cunostinata de cauz, n
cadrul unei tranzacii n care preul este determinat obiectiv.
O moned, alta dect moneda funcional a entiatii.
Cresteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei
contabile, de entitate, n cursul activitii obinuite ale acesteia, sub
forma de intrari sau creteri ale capitalulilor proprii, altele dect creterile
datorate .

2.3 DEFINITII SPECIFICE ACTIVITATII AVPS - urilor

16
Page

Cota de participare
a organizatiilor
afiliate la bugetul de
venituri si cheltuieli
al AGVPS
Cotizatie anuala
datorata de
Cluburile de pescari
sportivi
COTIZATIE DE
INSCRIERE / TAXA
DE INSCRIERE
COTIZATIE FIXA
ANUALA

Cota anuala de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri


si cheltuieli al AVPS, respectiv o cota strabilita prin Statautul AVPS.

Suma fixa pe categorii de varsta ale membrilor, datorata anual pentru


bugetul de venituri si cheltuieli al AVPS pentru fiecare membru al
Cluburilor de pescari sportivi (care nu percep cotizatii de la membri lor).
O suma fixa de bani, datorata o singura data, cu ocazia iscrierii pentru
prima data in asociatie. Nivelul acesteia se stabileste de catre Consiliul
AVPS.
Suma fixa de bani stabilita anual, pe categorii de membri, care este
datorata bugetului asociatiei de catre toti membri asociatie. Nivelul
acesteia se stabileste de catre Consiliul AVPS.

COTIZATIE
SUPLIMENTARA

O suma de bani stabilita pe specii de vanat si perioad de vanatoare, datorata


de membri vanatori ai asociatiei respective sau ai asociatiilor afiliate in baza
reciprocitatii prevazute in statut, cu ocazia eliberarii autorizatiei de vanatoare
individuale sau in grup restrans, pentru vanatul solicitat si care ii confera
acestuia dreptul suplimentar de a vana si retine vanatul pentru care a fost
autorizat. Nivelul acesteia se stabileste de catre Consiliul AVPS.

FOND CINEGETIC

Fauna de interes cinegetic impreuna cu totalitatea fondurilor de


vanatoare.

FOND DE
VANATOARE
ADMINISTRATOR

Unitate de gospodarire cinegetica constituita indiferent de categoria de


teren, indiferent de proprietar, si astfel delimitata incat sa asigure o
stabilitate cat mai mare faunei de interes cinegetic din interiorul sau.
Autoritatea publIca centrala care raspunde de silvicultura si care
asigura administrarea faunei de interes cinegetic.

GESTIONAR AL
FONDULUI DE
VANATOARE

Persoana juridica romana care a fost licentiata in conditiile legii si careia


i se atribuie in gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui
fond de vanatoare.

TARIF DE
GESTIONARE

Suma de bani care plateste anual de catre gestionar pentru exploatarea


durabila a faunei cinegetice pe care o gestioneaza.
Numarul de exemplare din fauna de interes cinegetic stabilit anual de
catre administrator, care se poate vana in cadrul unui fond de
vanatoare.
Exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic
obtinut/obtinute prin actiunea de vanatoare.
Furajele procurate de asociatie (prin cumparare, sponsorizare, donatie,
productie proprie), pe categoriile de furaje respective : fibroase,
suculente, concentrate, pentru asigurarea necesarului suplimentar de
hrana a vanatului pe timpul iernii

COTA DE RECOLTA
VANAT

HRANA VANATULUI

VANATOARE

BRACONAJ

Actiunea de pandire, cautare, starnire, urmarire, haituire sau orice alta


activitate avand ca finalitate capturarea vanatului ori uciderea acestuia,
desfasurata asupra speciilor prevazute de lege af late in stare de
libertate pe fondurile de vanatoare.
Actiunea desfasurata in vederea obtinerii acelorasi efecte ca si prin
actiunea de vanatoare fara a fi indeplinite conditiile legale pentru
desfasurarea acesteia din urma

17
Page

AUTORIZATIE DE
VANATOARE
INDIVIDUALA /
GRUP RESTRANS/
COLECTIVA

Document emis de catre AVPS care autorizeaza persoana fizica/grupul


sa participe la vanatoare, in conditiile legii.

GRUP RESTRANS

Grupul format din doua pana la cel mult cinci persoane care, impreuna,
solicita dreptul de a vana , fara goana, unul sau mai multe exemplare de
vanat pentru care solicita autorizatie, achitand contravaloarea cotizatiei
suplimentare stabilite de Consiliul AVPS pentru anul de vanatoare.

VANATOAREA CU
STRAINI (CU
VANATORI
NEREZIDENTI)

Activitatea prin care vanatori nerezidenti, posesori de premise de


vanatoare, permis arma si asigurare in tara lor de rezidenta, participa la
actiuni de vanatore pe fondurile gestionate de asociatie, platind in
schimb un tarif stabilit pe specii de vanat si zi de vanatoare, precum si
alte servicii conexe (cazare, masa, transport, ghid, etc)

NORMA DE HRANA
/ FURAJARE A
VANATULUI
ZILE MUNCA
PENTRU
GOSPODARIREA
FONDULUI DE
VANATOARE
POPULAREA
BAZINELOR
PISCICOLE

VALORIFICAREA
VANATULUI
autorizatie:
- individuala
- grup restrans
- colectiva

Necesar periodic de hrana care se administreaza vanatului pe timpul


iernii si se stabileste potrivit prevederilor legale si contractuale .
Potrivit statutului membrii vanatori care nu beneficiaza de reducerea
cotizatiei fixe au obligatia de a efectua un numar de zile de munca,
stabilite de Consiliu (statutul cadru al A.G.V.P.S. prevede minimum 3
zile pe anul calendaristic). Vanatorii care nu presteaza zilele de munca
au obligatia ca , la data stabilita pentru aceasta, sa achite c/valoarea
zilelor de munca in cuantumul stabilit de Consiliul asociatiei, dar nu mai
putin decat echivalentul in lei a unei zile de munca pentru o persoana
remunerata cu salariul minim pe economie valabil la acea data.

Activitate non profit , evidentiata obligatoriu in contabilitatea de gestiune


Vanatoare individuala activitate realizata de un membru vanator al
asociatiei (sau dintr-o alta asociatie care beneficiaza de reciprocitate),
in prezenta paznicului de vanatoare de pe acel fond, in baza unei
autorizatii individuale, cu plata cotizatiei suplimentare ; vanatorul retine
exemplarul pentru care a soliciat autorizatie.Este considerata activiatate
nonprofit.
Vanatoare grup restrans presupune autorizatie eliberata unui grup
restrans cu plata cotizatiei suplimentare - pentru membrii asociatiei si
cei care beneficiaza de reciprocitate ; membrii grupului restrans retin
exemplarul/exemplarele pentru care au solicitat si obtinut autorizatie.
Este considerata activiatate nonprofit.
Vanatoare colectiva - Conform statutului AVPS sunt prevazute
anumite exemplare de vanat care se pot retine de catre vanatorii
participanti :
- activitate nonprofit pentru membrii asociatiei si cei care beneficiaza de
reciprocitate si platesc cotizatie suplimentara
- activitate economica pentru terti/ alti vanatori venituri din
valorificarea vanatului

RECIPROCITATE

Procedeu statutar potrivit caruia membrii vanatori/pescari ai unei


asociatii pot efectua activitati de vanatoare/ pescuit pe fondurile de
vanatoare/bazinele piscicole gestionate de alta asociatie afiliata AVPS
18
Page

din Romania, in conformitate cu conditiile stabilite prin Hotarea


Congresului AVPS din Romania nr. 1 din 27.09.2012 :

'fiecare membru vanator/pescar al unei asocitii afiliate va achita o


anumita cotizatie anuala si o anumita cotizatie suplimentara, atunci
cand este cazul, pentru practicarea vanatorii sau pescuitului recreativ
sportiv in cadrul asociatiei din care face parte ;

membri vanatori ai altor asociatii afiliate care doresc sa participe


la vanatori colective sau sa obtina autorizatii individuale, bineinteles in
limita posibilitatilor stabilite de Consiliul fiecarei asocatii care-i accepta ,
vor achita o suma de pana la doua ori mai mare decat achita membrii
asociatiei respective ;

membri pescari ai asociatiilor afiliate, cu cotiztia achitata pentru


anul in curs la o asociatie afiliata, care doresc sa practice pescuitul
recreativ-sportiv si la alte asociatii afiliate in afara asociatiei al carui
membru este sau in afara asociatiilor cu care aceasta are relatii de
reciprocitate, vor mai achita o cotizatie redusa de din cotizatia
perceputa pentru proprii membri de asociatia autorizata pe zona
respectiva de pescuit recreativ-sportiv ;

vnatorii si pescarii care nu fac parte din nici o asociatie afiliata,


precum si membrii asociatiilor neafiliate, vor achita sume egale cu cele
percepute vanatorilor straini, pentru a evita orice discriminare din acest
punct de vedere.

2.4 PREZENTAREA ASOCIATIEI


AVPS este persoana juridica romana de drept privat, apolitica, fara scop lucrativ, cu
patrimoniu prpriu, distinct si indivizibil.
AVPS, denumita in continuare Asociatia, infiintata in anul ......, recunoscuta ca persoana
juridica prin ...............,
AVPS. este inscrisa in Registrul Asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria ....................sub
nr....... din.........si in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial sub
nr............
AVPS functioneaza in conformitate cu Statutul AVPS, publicat in Monitorul Oficial nr. ........
din.........
AVPS din Romania este constituita din ........................
AVPS este forul de reprezentare a ..........................
Atributiile AVPS sunt cele prevazute la Art. ............. din Statut.
Organele de conducere ale AVPS sunt:
a) ...................................
b) ......................................
c) ..........................
AVPS are sediul in .............................................
19
Page

Activitatea AVPS ................ doua componente principale distincte:


activitati fara scop patrimonial ...............................
activitati economice cu caracter accesoriu ............................. iar fondurile obtinute sunt
destinate sustinerii activitatii non-profit).
AVPS are obligaia de a ntocmi situaii financiare individuale anuale complete, care
cuprind: bilan, contul rezultatului exerciiului, notele explicative la situaiile financiare anuale
Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei
financiare, excedentului sau profitului realizat de AVPS.
Modificarea sau completarea prezentelor politici contabile se face, numai dac intervin
modificri legislative sau sunt rezultatul unei nevoi de informaii mai relevante sau mai credibile
referitoare la operaiunile AVPS.
Dac, n cazuri excepionale, aplicarea unei prevederi din prezentul Manual se
dovedete contrar obligaiei de prezentare fidel, AVPS trebuie s fac prezinte o descriere
cat mai completa a acestei abateri de la acea prevedere, in notele explicative, n vederea
oferirii unei imagini fidele. Ulterior aceasta modificare trebuie cuprins n variantele revizuite
ale prezentului manual de politici.

2. SITUATIILE FINANCIARE ANUALE


3.1 PREVEDERI GENERALE
AVPS intocmeste situatii financiare anuale care cuprind:
- bilant,
- contul rezultatului exercitiului,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.
AVPS care nu desfasoara activitati economice, cu exceptia celor de utilitate publica,
intocmeste situatii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilant prescurtat,
- contul prescurtat al rezultatului exercitiului,
- notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate.
Situatiile financiare anuale, respectiv situatiile financiare anuale simplificate constituie
un tot unitar.
Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie
scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor
financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile pentru persoanele juridice fara
scop patrimonial.
Formatul bilantului si al contului rezultatului exercitiului, in special in ceea ce priveste
forma adoptata pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar
la altul. n cazuri exceptionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de
abatere trebuie mentionata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor care au
determinat-o.
n bilant si in contul rezultatului exercitiului, elementele trebuie prezentate separat, in
ordinea indicata in formularul pus la dispozitie de catre ANAF. O subclasificare mai detaliata a
elementelor se poate face numai in notele explicative.
Formatul, succesiunea si terminologia elementelor din bilant si din contul rezultatului
exercitiului care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, in cazul in care natura
specifica a AVPS impune acest lucru. Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci cand sunt
cerute prin reglementari speciale emise de Autoritatile de reglementare.
Pentru fiecare element de bilant si de cont al rezultatului exercitiului se prezentinta
valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca aceste
valorile nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii se prezentinta in notele explicative,
insotita de comentarii relevante.
20
Page

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de


activ, datorii si capital propriu ale persoanei juridice fara scop patrimonial la sfarsitul exercitiului
financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
n bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate,
respectiv natura si exigibilitate.
n intelesul prezentelor reglementari:
a) un activ reprezinta o resursa controlata de catre persoana juridica fara scop patrimonial
ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice
viitoare pentru aceasta si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;
b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a persoanei juridice fara scop patrimonial ce
decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de
resurse care incorporeaza beneficii economice.
Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de
bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata in notele explicative, daca o asemenea
prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale.
Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, in cazul in care nu
exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative, si
trebuie facuta distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala. De
asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost
prevazuta.
3.2 UTILIZATORII SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE
Utilizatorii situaiilor financiare ntocmite n conformitate cu prezentul manual includ membrii
asociaiilor, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i alte autoriti,
precum i publicul. Acetia utilizeaz situaiile financiare pentru a-i satisface o parte din
necesitile lor de informaii. n funcie de prile interesate, necesitile de informaii pot
include urmtoarele:

Membrii. Reprezint ofertanii de capital purttor de risc i consultanii lor, acetia fiind
preocupai de riscul inerent tranzaciilor i de rentabilitatea investiiilor lor.
Angajaii. Personalul angajat este interesat de informaii privind stabilitatea i
profitabilitatea angajatorilor lor. Acetia sunt interesai i de informaii care le permit s
evalueze capacitatea AVPS de a oferi remuneraii, i orice alte beneficii, precum i
oportuniti profesionale, conform CM in vigoare la data acordarii si orice alte reglementari
legale.
Creditorii. Creditorii sunt interesai de informaii care le permit s determine dac
mprumuturile acordate i dobnzile aferente vor fi rambursate la scaden.
Furnizorii i ali creditori. Furnizorii i ali creditori sunt interesai de informaii care le
permit s determine dac sumele care le sunt datorate vor fi pltite la scaden. Furnizorii
i ali creditori sunt, n general, interesai de AVPS pe o perioad mai scurt dect
creditorii, cu excepia cazului n care ei sunt dependeni de continuitatea activitii AVPS,
atunci cnd aceasta este un client major.
Clienii. Clienii sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii AVPS, n
special atunci cnd au o colaborare pe termen lung sau sunt dependeni de ea.
Instituiile statului i alte autoriti. Instituiile statului i alte autoriti sunt interesate de
alocarea resurselor i implicit de activitatea AVPS. Acestea solicit informaii pentru a
reglementa activitatea AVPS, pentru a determina politica fiscal i ca baz pentru calculul
venitului naional i al altor indicatori statistici similari.
Publicul. Situaiile financiare pot ajuta publicul furniznd informaii referitoare de evolutia
activitatii acesteia.

3.3 CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAIILOR FINANCIARE

21
Page

Politicile contabile ale AVPS sunt elaborate astfel nct s asigure furnizarea, prin situaiile
financiare anuale, a unor informaii ale caror caracteristici fundamentale sunt relevanta si
reprezentarea exacta.
Relevanta. Informaiile prezentate n situaiile financiare ale AVPS sunt relevante pentru
luarea deciziilor de ctre utilizatori. Informatiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii
de informatii n luarea unor decizii dac au valoare predictiv, valoare de confirmare sau
ambele. Informatiile financiare au valoare predictiv dac pot fi utilizate ca intrri n procesele
aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare.
Pentru a avea valoare predictiv informatiile financiare nu trebuie s reprezinte o previziune
sau o prognoz. Informatiile financiare cu valoare predictiv sunt folosite de utilizatori pentru
realizarea propriilor predictii. Valoarea predictiv si valoarea de confirmare a informatiilor
financiare sunt n strns legtur. Informatiile care au valoare predictiv au adesea si valoare
de confirmare. De exemplu, informatiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate
ca baz pentru prognozarea veniturilor n anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate
n anii anteriori, pentru exercitiul curent. Rezultatele acestor comparatii pot ajuta utilizatorii s
corecteze si s mbuntteasc procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor
previziuni.
Prag de semnificatie. Pragul de semnificatie este un aspect al relevantei specific unei
entitti bazat pe natura sau mrimea sau pe ambele a elementelor la care se refer
informatiile raportate de entitate.
Asociatia trebuie sa stabileasca un nivel cantitativ pentru pragul de semnificatie in
functie de ce ar putea fi semnificativ ntr-o anumit situatie.
Reprezentare exact. Situatiile financiare anuale ale AVPS descriu fenomenele
economice n cuvinte si cifre.
Pentru a fi o reprezentare exact, o descriere trebuie s fie complet, neutr si fr erori.
O descriere complet include toate informatiile necesare pentru ca un utilizator s nteleag
fenomenul descris, inclusiv explicatiile necesare. De exemplu, o descriere complet a unui
grup de active include cel putin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numeric
a tuturor activelor si o mentiune privind descrierea numeric (de exemplu, costul initial sau
valoarea just). Pentru unele elemente o descriere complet poate s impun explicatii privind
faptele semnificative referitoare la calitatea si natura elementelor, factorilor si circumstantelor
care ar putea s le afecteze calitatea si natura, si procesul utilizat pentru a determina
descrierile numerice.
Comparabilitatea. Situaiile financiare ale AVPS sunt caracterizate prin comparabilitate
n timp. Utilizatorii pot compara situaiile financiare ale AVPS n timp, pentru a identifica
tendinele n poziia financiar i performanele sale, precum si cu informatii similare despre
alte asociatii. Astfel, msurarea i prezentarea efectului financiar al acelorai tranzacii i
evenimente sunt efectuate ntr-o manier consecvent n cadrul AVPS de-a lungul timpului.
n acest scop, n cazul modificrii politicilor contabile se prezint aceste modificri precum i
efectele acestor modificri asupra situaiilor financiare.
Consecventa se refer la utilizarea acelorasi metode pentru aceleasi elemente, fie de la o
perioad la alta n cadrul asociatiei, fie ntr-o singur perioad pentru asociatii diferite.
Comparabilitatea este scopul; consecventa ajut la atingerea acestui scop.

22
Page

n evaluarea respectrii caracteristicilor de prezentare a informaiilor n situaiile financiare


anuale individuale, AVPS stabilete un echilibru ntre caracteristicile calitative ale informaiei
financiare. De asemenea, stabilete i dac:

informaia este oportun pentru luarea deciziilor de ctre utilizatori;


beneficiile de pe urma informaiei depesc costul acesteia.

Verificabilitate. Verificabilitatea ajut n a asigura utilizatorii c informatiile reprezint exact


fenomenele economice pe care si propun s le reprezinte. Prin verificabilitate se ntelege c
diferiti observatori independenti si n cunostint de cauz ar putea ajunge la un consens cu
privire la faptul c o anumit descriere este o reprezentare exact.
Oportunitate. Oportunitatea nseamn c informatiile sunt disponibile factorilor decizionali
pentru ca acestia s ia decizii n timp util. n general, cu ct sunt mai vechi informatiile, cu att
sunt mai putin utile. Totusi, unele informatii pot s rmn oportune mult timp dup sfrsitul
perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiti s identifice si
s aprecieze tendintele.
Inteligibilitatea. Clasificarea, caracterizarea si prezentarea n mod clar si concis a informatiilor
de catre AVPS, le fac pe acestea inteligibile. Unele fenomene sunt complexe n mod inerent si
nu pot fi transformate n fenomene usor de nteles. Excluderea informatiilor privind aceste
fenomene din rapoartele financiare ar conduce la situatia ca aceste rapoarte s fie incomplete.
Rapoartele financiare sunt ntocmite pentru utilizatorii care dispun de cunostinte suficiente
privind activittile asociaatiei si care studiaz si analizeaz informatiile cu atentia cuvenit.
Credibilitatea. Informaiile sunt prezentate de catre AVPS astfel nct acestea nu conin erori
semnificative, nu sunt prtinitoare, iar utilizatorii pot avea ncredere c reprezint corect ceea
ce i-au propus s reprezinte sau ceea ce se ateapt, n mod rezonabil, s reprezinte. Ca
urmare, informaiile sunt caracterizate prin credibilitate, atunci cand:

reprezint cu fidelitate tranzaciile i alte evenimente pe care aceasta fie i-a propus s le
reprezinte, fie este de ateptat, n mod rezonabil, s le reprezinte;
sunt contabilizate i prezentate n concordan cu fondul i realitatea lor economic, i nu
doar cu forma lor juridic, n conformitate cu principiul prevalenei economicului asupra
juridicului;
sunt neutre, adic lipsite de influene;
sunt complete, adic nu conin omisiuni care s induc n eroare.

PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT

Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul


caruia ii sunt destinate.
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, in
scopul desfasurarii activitatilor persoanei juridice fara scop patrimonial.
Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta in notele explicative. n acest
scop, se prezinta distinct, incepand cu costul de achizitie sau costul de productie, pentru
fiecare element de imobilizare, pe de o parte, cresterile, cedarile si transferurile in cursul
exercitiului financiar, iar, pe de alta parte, ajustarile cumulate de valoare la inceputul
exercitiului financiar si la data bilantului, precum si rectificarile efectuate in cursul exercitiului
financiar asupra ajustarilor de valoare din exercitiile financiare precedente. Ajustarile de
valoare se prezinta in bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare.
Daca, atunci cand situatiile financiare anuale se intocmesc conform prezentelor
reglementari pentru prima oara, pretul de achizitie sau costul de productie al unei imobilizari nu
poate fi determinat fara cheltuieli sau intarzieri exagerate, valoarea reziduala de la inceputul
23
Page

exercitiului financiar poate fi tratata drept pret de achizitie sau cost de productie. Orice aplicare
a acestei prevederi trebuie prezentata in notele explicative.
Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor
elemente de imobilizari, se prezinta incepand cu pretul de achizitie sau costul de productie,
rezultat din reevaluare. n acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a
imobilizarilor corporale.
Drepturile asupra proprietatilor imobiliare si alte drepturi similare, asa cum sunt
definite de legislatia nationala, trebuie prezentate la "Terenuri si constructii".
Prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati,
reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati,
sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii. Detinerea unei parti din capitalul unei alte
entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci cand depaseste un
procentaj de 20%.
Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui
exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli in avans".
Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, nu se incaseaza pana la
expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creante". n cazul in care astfel de venituri sunt
semnificative, acestea trebuie prezentate si in notele explicative.
Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau
nu definitiva.
Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari,
si/sau ajustarile provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii valorii activelor.
Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si
care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte
in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Veniturile de incasat inainte de data bilantului, dar care se refera la un exercitiu
financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri in avans".
Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, se vor plati numai in
cursul exercitiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". n cazul in care astfel de
cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate si in notele explicative.

PRINCIPII CONTABILE GENERALE


AVPS ntocmete Situaiile financiare individuale n baza contabilitii de angajament
i a principiilor contabile generale.
Evaluarea reprezint procesul prin care se determin valoarea la care elementele
situaiilor financiare sunt recunoscute n contabilitate i prezentate n bilan i contul de profit i
pierdere.
Elementele prezentate n situaiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute i
evaluate n conformitate cu principiile generale:.
Principiul contabilitatii de angajamente (independentei exercititiului). Efectele tranzaciilor
i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc (i
nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit) i sunt nregistrate n
contabilitate i raportate n situaiile financiare ale perioadelor aferente.
Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile aferente exerciiului financiar, indiferent de
data ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenia n conturile de
venituri i creanele pentru care nu a fost ntocmit nc factura (contul 418 Clieni - facturi de
ntocmit), respectiv n conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit nc
factura (contul 408 Furnizori facturi nesosite). n toate cazurile, nregistrarea n aceste
24
Page

conturi se efectueaz pe baza documentelor care atest livrarea bunurilor, respectiv prestarea
serviciilor (de exemplu, avize de nsoire a mrfii, situaii de lucrri etc.).
Veniturile i cheltuielile care rezult direct i concomitent din aceeai tranzacie sunt
recunoscute simultan n contabilitate, prin asocierea direct ntre cheltuielile i veniturile
aferente, cu evidenierea distinct a acestor venituri i cheltuieli.
Principiul contabilitii de angajamente se aplic inclusiv la recunoaterea dobnzii aferente
perioadei, indiferent de scadena acesteia.
Principiul continuitii activitii. Activitatea AVPS se desfoar pe baza principiului
continuitii activitii, conform cruia AVPS i continu n mod normal funcionarea, fr a
intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii.
Acest principiu presupune c entitatea i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n
stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii. Dac administratorii unei entiti au
luat cunotin de unele elemente de nesiguran legate de anumite evenimente care pot duce
la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate n
notele explicative. n cazul n care situaiile financiare anuale nu sunt ntocmite pe baza
principiului continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, mpreun cu explicaii privind
modul de ntocmire a acestora i motivele care au stat la baza deciziei conform creia
entitatea nu i mai poate continua activitatea.
Principiul permanenei metodelor. Politicile contabile si metodele de evaluare trebuie
aplicate n mod consecvent de la un exerciiu financiar la altul.
Principiul prudenei. La ntocmirea situatiilor financiare anuale, recunoasterea si evaluarea
trebuie realizate pe o baz prudent si, n special:
a) n contul de profit si pierdere poate fi inclus numai excedentul/profitul realizat la data
bilantului;
b) sunt recunoscute datoriile aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu
precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii
acestuia;
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este
deficit/pierdere sau excedent/profit. nregistrarea ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de
valoare se efectueaz pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra
contului de profit i pierdere.
Activele i veniturile nu trebuie s fie supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile,
subevaluate. Totui, exercitarea prudenei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane
excesive, subevaluarea deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberat a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaiile financiare nu ar mai fi neutre i nu ar
mai avea calitatea de a fi credibile.
Trebuie recunoscute toate datoriile previzibile i deficitele/pierderile poteniale care au
aprut n cursul exerciiului financiar respectiv sau n cursul unui exerciiu precedent, chiar
dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia.
Principiul intangibilitii.
Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar trebuie s corespund cu bilanul de
nchidere al exerciiului financiar precedent.
n cazul modificrii politicilor contabile i al corectrii unor erori aferente perioadelor
precedente, nu se modific bilanul perioadei anterioare celei de raportare.
nregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectrii erorilor semnificative aferente
exerciiilor financiare precedente, precum i a modificrii politicilor contabile nu se consider
nclcare a principiului intangibilitii.
25
Page

Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de datorii.


Componentele elementelor de active i de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul necompensrii.
Orice compensare ntre elementele de activ i datorii sau ntre elementele de venituri i
cheltuieli este interzis.
Toate creanele i datoriile trebuie nregistrate distinct n contabilitate, pe baz de
documente justificative.
Eventualele compensri ntre creane i datorii fa de aceeai entitate efectuate cu
respectarea prevederilor legale pot fi nregistrate numai dup contabilizarea creanelor i
veniturilor, respectiv a datoriilor i cheltuielilor corespunztoare; n notele explicative se
prezint valoarea brut a creanelor i datoriilor care au fcut obiectul compensrii, motivele
care le-au determinat, mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor,
i a xcedentului/profitului sau deficitului/pierderii.
n cazul schimbului de active, n contabilitate se evideniaz distinct operaiunea de
vnzare/scoatere din eviden i cea de cumprare/intrare n eviden, pe baza documentelor
justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaiunilor.
Tratamentul contabil este similar i n cazul prestrilor reciproce de servicii.
Principiul prevalenei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilan i contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic
al tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma juridic a acestora.
Exemple de situatii cand se aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului:
incadrarea, de catre Asociatie a contractelor de leasing in leasing operational sau
financiar;
- incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau comision, respectiv
consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si
pierdere sau ca venituri in avans, respectiv cheltuieli in avans;
- incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare.
Asociatia are obligatia ca la ntocmirea documentelor justificative i la contabilizarea
operaiunilor economico- financiare s in seama de toate informatiile disponibile, astfel nct
s fie extrem de rare situaiile n care natura economic a operatiunii s fie diferit de forma
juridic a documentelor care stau la baza acestora.
-

REGULI GENERALE DE EVALUARE


Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz, de regul, pe baza
principiului costului de achiziie sau al costului de producie, cu excepia imobilizrilor corporale
prezentate la valoare reevaluat/justa.
6.1 EVALUAREA LA DATA INTRRII N AVPS
La data intrrii n AVPS, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea
de intrare, care se stabilete astfel:
a) la cost de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producie - pentru bunurile produse n AVPS;
c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii - pentru bunurile reprezentnd aport la
capitalul social;
d) la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
26
Page

Valoare just.
Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunvoie ntre pri aflate n cunotin de cauz n cadrul unei tranzacii cu preul determinat
obiectiv.
6.2 EVALUAREA LA INVENTAR
Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii cu ocazia
inventarierii se face potrivit prezentului Manual intocmit in baza normelor emise de Ministerul
Finantelor Publice prin Ordinul nr. 2861/2009.
n vederea desfurrii n bune condiii a operaiunilor de inventariere i evaluare, n
comisiile de inventariere, desemnate prin decizia directorului general, vor fi numite persoane
cu pregtire corespunztoare, tehnic i economic, cunosctoare a domeniului de activitate.
6.3 EVALUAREA LA INCHEIEREA EXERCITIULUI FINANCIAR I PREZENTAREA
ELEMENTELOR N BILAN
La incheierea exercitiului financiar, elementele de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de
intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
n acest scop, valoarea de intrare se
compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar.
n acest caz, se vor avea in vedere, printre altele:
a) Pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in
contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile
pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru
depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
Prin valoare
contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru
depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus
intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura
datoriilor se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de
datorii.
La fiecare data a bilantului:
a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate,
cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate
si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si
valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau
cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare si cursul de
schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau
cheltuieli financiare, dupa caz.
b) Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie
de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din
evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric
(imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii
tranzactiei.
d) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea
justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data determinarii valorilor
respective.
Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de
primit/de platit in sume fixe sau determinabile.
27
Page

n situaiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor i capitalurilor


proprii se reflect i se evalueaz la valoarea contabil, pus de acord cu rezultatele
inventarierii.
Valoarea contabil a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut dup ce
se deduc amortizarea acumulat, pentru activele amortizabile i ajustrile acumulate din
depreciere sau pierdere de valoare.
Valoarea de inventar a unui activ reprezint valoarea contabil a activului, stabilit cu
ocazia evalurii la inventariere, respectiv valoarea nscris n listele de inventariere.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va respecta principiul prudenei, potrivit
cruia nu se inregistreaza diferentele pozitive dintre valoarea de inventar si cea contabila
inandu-se cont de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor nregistrate la cost, diferenele constatate n minus ntre
valoarea de inventar i valoarea contabil se evideniaz distinct n contabilitate, n conturi de
ajustri, aceste elemente meninndu-se la valoarea lor de intrare.
Evaluarea imobilizrilor corporale i necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la
valoarea de inventar, stabilit de comisia de inventariere sau de evaluatori, de regula ,
autorizai. Fac obiectul evalurii i imobilizrile n curs de execuie.
Corectarea valorii imobilizrilor necorporale i corporale i aducerea lor la nivelul valorii
de inventar se efectueaz, n funcie de tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei
amortizri suplimentare, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin
constituirea sau suplimentarea ajustrilor pentru depreciere, n cazul n care se constat o
depreciere reversibil a acestora.
n cazul imobilizrilor corporale i necorporale, la determinarea pierderilor din
depreciere, evaluatorii autorizai sau personalul entitii pot utiliza diferite metode de evaluare
(de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).
Pentru a stabili dac exist deprecieri ale imobilizrilor corporale i necorporale, n
afara constatrii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate n considerare surse externe i
interne de informaii.
La sursele externe de informaii se ncadreaz aspecte precum:
pe parcursul perioadei, valoarea de pia a activului a sczut semnificativ mai mult dect ar
fi fost de ateptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizrii;
pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entitii,
sau astfel de modificri se vor produce n viitorul apropiat asupra mediului tehnologic,
comercial, economic sau juridic n care entitatea i desfoar activitatea sau pe piaa creia
i este dedicat activul etc.
Din sursele interne de informaii se exemplific urmtoarele elemente:
exist indicii de uzur fizic sau moral a imobilizrii;
pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entitii,
sau astfel de modificri se vor produce n viitorul apropiat, n ceea ce privete gradul sau
modul n care imobilizarea este utilizat sau se ateapt s fie utilizat. Astfel de modificri
includ: situaiile n care imobilizarea devine neproductiv, planurile de restructurare sau de
ntrerupere a activitii creia i este dedicat imobilizarea, precum i planificarea cedrii
imobilizrii nainte de data estimat anterior;
raportrile interne pun la dispoziie indicii cu privire la faptul c rezultatele economice ale
unei imobilizri sunt sau vor fi mai slabe dect cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizrilor, puse la dispoziie de raportrile interne, includ:
fluxul de numerar necesar pentru achiziionarea unei imobilizri
similare,
pentru
exploatarea sau ntreinerea imobilizrii este semnificativ mai mare dect cel prevzut iniial
n buget;
rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevzut n buget;
o scdere semnificativ a profitului din exploatare prevzut n buget, respectiv o cretere
semnificativ a pierderilor prevzute n buget, generate de imobilizare etc.
Deciziile privind reluarea unor deprecieri nregistrate n conturile de ajustri au la baz
constatrile comisiei de inventariere. Pot exista i unele indicii c o pierdere din depreciere
28
Page

recunoscut n perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporal sau corporal nu mai


exist sau s-a redus.
Activele de natura stocurilor se evalueaz la cost, mai puin ajustrile pentru
depreciere constatate. Ajustri pentru depreciere se constat inclusiv pentru stocurile fr
micare sau cu miscare lenta. n cazul n care valoarea contabil a stocurilor este mai mare
dect valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil
net, prin constituirea unei ajustri pentru depreciere.
Fac obiectul evalurii i stocurile n curs de execuie.
n nelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net a stocurilor se
nelege preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a
activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, i
costurile estimate necesare vnzrii.
Evaluarea la inventar a creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor probabil de
ncasare sau de plat. Diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar stabilit la
inventariere i valoarea contabil a creanelor se nregistreaz n contabilitate pe seama
ajustrilor pentru deprecierea creanelor.
Pentru creanele incerte se constituie ajustri pentru pierdere de valoare.
Evaluarea la bilan a creanelor i a datoriilor exprimate n valut i a celor cu
decontare n lei n funcie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat
de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar. n scopul
prezentrii n bilan, valoarea creanelor, astfel evaluate, se diminueaz cu ajustrile pentru
pierdere de valoare.
Disponibilitile bneti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanie,
acreditivele, ipotecile, precum i alte valori aflate n casieria unitilor se prezint n bilan n
conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitile bneti i alte valori similare n valut se evalueaz n bilan la cursul
de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii
exerciiului financiar.
nscrierea n listele de inventariere a mrcilor potale, a timbrelor fiscale, tichetelor de
cltorie, bonurilor valorice de carburant , a biletelor de spectacole, de intrare n muzee,
expoziii i altele asemenea se face la valoarea lor nominal.
n cazul unor bunuri de aceast natur depreciate sau fr utilizare se constituie ajustri
pentru pierdere de valoare.
Pentru elementele de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre valoarea
de inventar i valoarea contabil se nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor
corespunztoare de datorii.
Capitalurile proprii,compuse din conturile de capitaluri, rezerve, rezultatul reportat si
cel al exercitiului,subventii pentru investitii si provizioane, de regula sunt evaluate la data
modificarii valorilor atribuite ele fiind inventariate pe componente analitice astfel incat sa se
determine valorile exacte prezentate din balanta sintetica in bilantul exercitiului.
6.4 EVALUAREA LA DATA IEIRII DIN AVPS
La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt nregistrate n contabilitate (de
exemplu, valoarea reevaluat pentru imobilizrile corporale care au fost reevaluate sau
valoarea just pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat).
Activele constatate minus n gestiune se scot din eviden la data constatrii lipsei
acestora.
La scoaterea din eviden a activelor se reiau la venituri ajustrile pentru depreciere
sau pierdere de valoare aferente acestora.
La iesirea din gestiune a stocurilor i a tuturor elementelor fungibile evaluarea se face
prin aplicarea metodei primul intrat-primul ieit FIFO.
Potrivit metodei primul intrat-primul ieit (FIFO), bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii
29
Page

lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al
lotului urmtor, n ordine cronologic.
Prevederile de mai sus se aplic i investiiilor pe termen scurt, cu excepia depozitelor
bancare pe termen scurt.
6.5 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANTULUI
Evenimentele care apar dup data bilantului pot furniza informatii suplimentare
referitoare la perioada raportat fat de cele cunoscute la data bilantului. Dac situatiile
financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile
suplimentare, dac informatiile respective se refer la conditii (evenimente, operatiuni etc.)
care au existat la data bilantului.
Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau
nefavorabile, care au loc ntre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt
autorizate pentru emitere.
n acceptiunea prezentelor reglementri, prin autorizarea situatiilor financiare anuale
se ntelege aprobarea acestora de ctre Consiliul A.G.V.P.S.
Evenimentele ulterioare datei bilantului includ toate evenimentele ce au loc pn la
data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dac acele
evenimente au loc dup declararea public a rezultatului financiar sau a altor informatii
financiare selectate.
Pot fi identificate dou tipuri de evenimente ulterioare datei bilantului:
a) cele care fac dovada conditiilor care au existat la data bilantului. Aceste evenimente
ulterioare datei bilantului conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale; si
b) cele care ofer indicatii despre conditii aprute ulterior datei bilantului. Aceste
evenimente ulterioare datei bilantului nu conduc la ajustarea situattiilor financiare anuale.
n cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor
financiare anuale, entitatea ajusteaz valorile recunoscute n situatiile sale financiare, pentru
a reflecta evenimentele ulterioare datei bilantului, in situatii cum ar fi:
a) solutionarea ulterioar datei bilantului a unui litigiu care confirm c o entitate are o obligatie
prezent la data bilanului. Entitatea ajusteaz orice provizion recunoscut anterior, legat de
acest litigiu, sau recunoaste un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezint o datorie
contingent;
b) falimentul unui client, survenit ulterior datei bilantului, confirm de obicei c la data bilantului
exista o pierdere aferent unei creane comerciale si, n consecint, entitatea trebuie s
ajusteze valoarea contabil a creantei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arat c situatiile financiare anuale sunt incorecte;
d) vnzarea stocurilor dup perioada de raportare poate fi o prob a valorii realizabile nete la
finalul perioadei de raportare;
e) determinarea ulterioar perioadei de raportare a costului activelor cumprate sau a
ncasrilor din activele vndute nainte de finalul perioadei de raportare (de exemplu, reduceri
comerciale si financiare acordate, respectiv primite, dup ncheierea exercitiului financiar);
f) determinarea ulterioar perioadei de raportare a valorii primelor si a altor drepturi cuvenite
angajatilor pentru exercitiul financiar ncheiat, dac entitatea are obligatia de a plti aceste
sume.
n cazul evenimentelor ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea
situatiilor financiare anuale, entitatea nu si ajusteaz valorile recunoscute n situatiile sale
financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilantului.
Dac asociatia primeste, ulterior datei bilantului, informatii despre conditiile ce au
existat la data bilantului, entitatea trebuie s actualizeze prezentrile de informatii ce se refer
la aceste conditii, n lumina noilor informatii.
Atunci cnd evenimentele ulterioare datei bilantului care nu conduc la ajustarea
situatiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenta deciziile
economice ale utilizatorilor. n consecint, asociatia va prezenta urmtoarele informatii pentru
fiecare categorie semnificativ de astfel de evenimente ulterioare datei bilantului:
a) natura evenimentului; si
30
Page

b) o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform creia o astfel de estimare


nu poate s fie fcut.
Din punct de vedere fiscal, AVPS corecteaza erorile aferente exercitilor financiare
precedente, conform Codului fiscal si Normelor de aplicare in vigoare (de regula prin declaratii
rectificative - pentru impozite si taxe directe rezultate, sau prin randul de regularizari din
decontul de TVA).
6.6 ESTIMRI
Ca rezultat al incertitudinilor inerente n desfsurarea activittilor, unele elemente ale
situatiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de
exemplu, estimri ale: clientilor incerti; uzurii morale a stocurilor; duratei de viat utile, precum
si a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ncorporate n activele
amortizabile etc.
Procesul de estimare implic rationamente bazate pe cele mai recente informatii
credibile avute la dispozitie.
O estimare poate necesita revizuirea dac au loc schimbri privind circumstantele pe
care s-a bazat aceast estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau a unei mai bune
experiente. Prin natura ei, revizuirea unei estimri nu reprezint corectarea unei erori.
O modificare n baza de evaluare aplicat reprezint o modificare n politica contabil
si nu reprezint o modificare n estimrile contabile. Dac entitatea are dificultti n a face
distinctie ntre o modificare de politic contabil si o modificare de estimare, aceasta se
trateaz ca o modificare a estimrii.
Efectul modificrii unei estimri contabile se recunoaste prospectiv prin includerea sa
n rezultatul:
perioadei n care are loc modificarea, dac aceasta afecteaz numai perioada respectiv
(de exemplu, ajustarea pentru clienti incerti); sau
perioadei n care are loc modificarea si al perioadelor viitoare, dac modificarea are efect si
asupra acestora (de exemplu, durata de viat util a imobilizrilor corporale).
6.7 CORECTAREA ERORILOR CONTABILE
Erorile constatate n contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la
exercitiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectueaz la data constatrii lor.
Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se efectueaz pe seama
contului de profit si pierdere.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in
situatiile financiare anuale ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand
din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare anuale pentru acele perioade au
fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea
acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor
contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si/sau a fraudelor si se
inregistreaza pe seama rezultatului reportat provenit din corectarea erorilor contabile.
Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaz, de
asemenea, pe seama rezultatului reportat.
Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determin
modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
n cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu
presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate n situatiile financiare. Informatii
comparative referitoare la pozitia financiar si performanta financiar, respectiv modificarea
pozitiei financiare, sunt prezentate n notele explicative.
n notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii cu privire la
natura erorilor constatate si perioadele afectate de acestea.
31
Page

nregistrarea stornrii unei operatiuni contabile aferente exerciiului financiar curent se


efectueaz prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare n rosu).

ACTIVE IMOBILIZATE
7.1 Reguli de evaluare de baz
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o
perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de
productie.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate
fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.
Costul de achiziie sau costul de producie, respectiv valoarea reevaluat, al
activelor imobilizate a cror utilizare este limitat n timp se reduce cu ajustrile valorice
calculate pentru amortizarea sistematic a valorii activelor n cauz pe parcursul duratei lor de
utilizare economic (amortizare).
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se
efectueaza in mod sistematic, reducandu-se valoarea contabila a acestora. Valoarea
amortizabil este reprezentat de cost sau de alt valoare care substituie costul (de exemplu,
valoarea reevaluat).
Valoarea contabila a acestor active este valoarea care este pezentata in bilant, fiind
reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau alte valori care substituie costul,
diminuate cu amortizarea cumulata pana la acea data, precum si cu pierderile cumulate din
depreciere.
n intelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se intelege
durata de viata utila, aceasta reprezentand:
a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate;
sau
b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute
de entitate prin folosirea activului respectiv.
Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie
facute ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuita acestora la data bilantului.
Imobilizarile trebuie sa faca obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor
de utilizare economica sunt limitate sau nu, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuibila acestora la data bilantului, daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora
este permanenta.
Ajustarile de valoare prevazute mai sus trebuie inregistrate in contul rezultatului
exercitiului si prezentate distinct in notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate
separat in contul rezultatului exercitiului.
Evaluarea la valorile minime nu poate fi continuata daca nu mai sunt aplicabile
motivele pentru care au fost facute ajustarile respective.
Daca activele imobilizate fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in
scop fiscal, in notele explicative se prezinta valoarea ajustarilor si motivele pentru care acestea
au fost efectuate.
7.2 IMOBILIZARI NECORPORALE
7.2.1 Recunoasterea imobilizarilor necorporale
Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material (forma
fizica) si detinut pentru utilizare in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop
patrimonial sau pentru scopuri administrative.
Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera
beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
32
Page

n cadrul imobilizarilor necorporale privind activitatile fara scop patrimonial, se


cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu
exceptia celor create intern de entitate;
- alte imobilizari necorporale; si
- avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie.
Un activ este identificabil dac:
a) este separabil, adic poate fi separat sau desprins din entitate i vndut, transferat, cesionat
printr-un contract de licen, nchiriat sau schimbat, fie individual, fie mpreun cu un alt
contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabil aferent(), indiferent dac
entitatea intenioneaz ori nu s fac acest lucru; sau
b) decurge din drepturile contractuale ori de alt natur legal, indiferent dac acele drepturi
sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi i obligaii.
Anumite imobilizri necorporale pot fi coninute n sau pe suporturi fizice, cum ar fi un
compact-disc (n cazul programelor informatice), documentaia legal (n cazul licenelor
sau al brevetelor) ori pe film. Pentru a stabili dac o imobilizare care ncorporeaz att
elemente corporale, ct i necorporale trebuie tratat ca imobilizare corporal sau ca
imobilizare necorporal, o entitate i utilizeaz raionamentul pentru a evalua care element
este mai semnificativ. De exemplu, un program informatic pentru un utilaj computerizat care nu
poate funciona fr programul respectiv este parte integrant a respectivului hardware i este
tratat ca imobilizare corporal. Acelai lucru este valabil i pentru sistemul de operare al unui
computer. n cazul n care nu fac parte integrant din echipamentul aferent, programele
informatice sunt tratate ca imobilizri necorporale
Recunoaterea unui element drept imobilizare necorporal prevede ca entitatea s
demonstreze c elementul respectiv ndeplinete:
a) definiia unei imobilizri necorporale; i
b) criteriile generale de recunoatere.
Aceast cerin se aplic costurilor suportate iniial pentru dobndirea sau generarea
intern a unei imobilizri necorporale i costurilor suportate ulterior pentru adugarea ori
nlocuirea unor pri ale sale sau pentru ntreinerea sa.
7.2.2 Active de natura cheltuielilor de constituire
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea
persoanei juridice fara scop patrimonial (taxe si alte cheltuieli de inscriere, cheltuieli privind
emisiunea si vanzarea de obligatiuni, cheltuieli de publicitate, precum si alte cheltuieli de
aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate
imobiliza cheltuielile de constituire. n aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie
amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
n situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face
nici o distribuire din excedente/profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire si a excedentului/profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor
neamortizate.
Sumele inregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.
7.2.3 Active de natura cheltuielilor de dezvoltare
Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea
rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau
imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.
Exemple de activitati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a
prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;
33
Page

c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de
vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.
Cheltuielile de dezvoltare privind activitatile fara scop patrimonial se amortizeaza intro perioada de cel mult cinci ani, cu aprobarea administratorului entitatii.
Cheltuielile de dezvoltare privind activitatile economice se amortizeaza pe perioada
contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz.
n cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta
trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.
n situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face
nici o distribuire din excedente/profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire si a excedentului/profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor
neamortizate.
Sumele inregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuiesc prezentate detaliat in
notele explicative.
7.2.4 Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele
similare
Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare
reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de
imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie, dupa caz. n aceasta
situatie valoarea de aport se asimileaza valorii juste.
Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de
concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea
concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit
contractului. n cazul in care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, in
contabilitatea entitatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentand chiria,
fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.
Brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, achizitionate
sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre
persoanele juridice fara scop patrimonial care le detin.
7.2.5 Fondul comercial
Fondul comercial, atunci cand se recunoaste, reprezinta diferenta dintre costul de
achizitie si valoarea la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de persoana
juridica fara scop patrimonial pentru activitatile economice.
n cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de
catre o entitate a actiunilor altei entitati - se au in vedere urmatoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci
ani;
b) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de
peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare
economica a activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative.
7.2.6 Alte imobilizari necorporale, avansurile si imobilizarile necorporale in curs de
executie
n cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile
acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau
achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte imobilizari
necorporale.
Programele informatice create, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza
in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani, cu
aprobarea Consiliului AVPS. n cazul programelor informatice achiziionate mpreun cu
licenele de utilizare, dac se poate efectua o separare ntre cele dou active, acestea sunt
contabilizate i amortizate separat.
34
Page

Imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale


neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie,
dupa caz.
7.2.7 Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale
Un activ necorporal se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa
cum sunt definite in prezentele reglementari.
Achiziia separat
Costul unei imobilizri necorporale dobndite separat este alctuit din:
a) costul su de achiziie, inclusiv taxele vamale de import i taxele de achiziie
nerambursabile, dup scderea reducerilor i rabaturilor comerciale i orice cost direct
atribuibil pregtirii activului pentru utilizarea prevzut ( cheltuielile cu personalul determinate
de aducerea activului la starea sa de funcionare, onorariile profesionale care decurg direct din
aducerea activului la condiia sa de funcionare i costurile de testare a activului privind
funcionarea sa n mod corespunztor.
Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizrii necorporale sunt:
a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate i
activiti promoionale);
b) costurile de desfurare a unei activiti ntr-un loc nou sau cu o nou clas de clieni
(inclusiv costurile de instruire a personalului); i
c) costurile administrative i alte cheltuieli generale de regie.
Recunoaterea costurilor n valoarea contabil a unei imobilizri necorporale nceteaz
atunci cnd activul se afl n starea necesar pentru a putea funciona n maniera intenionat
de conducere.
Imobilizri necorporale dobndite n cadrul achiziiei unei afaceri
Cumprtorul poate recunoate drept activ un grup de imobilizri necorporale
complementare, cu condiia ca activele individuale s aib durate de via util similare. De
exemplu, termenii marc i nume de marc sunt deseori utilizai ca sinonime pentru mrci
de comer i alte mrci. Totui, acetia din urm sunt termeni generali de marketing utilizai n
mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comer (sau
marca de servicii) i numele aferent de comercializare, formulele, reetele i expertiza
tehnologic.
Imobilizri necorporale generate intern
Uneori este dificil de evaluat dac o imobilizare necorporal generat intern se calific
pentru recunoatere, din cauza problemelor n:
a) a identifica dac exist i momentul n care apare un activ identificabil ce va genera
beneficii economice viitoare preconizate; i
b) a determina n mod fiabil costul activului. n anumite cazuri, costul de generare intern a
unei imobilizri necorporale nu poate fi difereniat de costul meninerii sau majorrii fondului
comercial generat intern al entitii sau de costul de funcionare de zi cu zi.
Pentru a stabili dac o imobilizare necorporal generat intern respect criteriile de
recunoatere, o entitate mparte procesul de generare a activului n:
a) o faz de cercetare; i
b) o faz de dezvoltare.
Dac o entitate nu poate face distincia ntre faza de cercetare i cea de dezvoltare ale
unui proiect intern de creare a unei imobilizri necorporale, entitatea trateaz costurile aferente
proiectului ca fiind suportate exclusiv n faza de cercetare.
Costul unei imobilizri necorporale generate intern
Costul unei imobilizri necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la
data la care imobilizarea necorporal a ndeplinit pentru prima oar criteriile de recunoatere
ca imobilizri necorporale.
Costul unei imobilizri necorporale generate intern este compus din toate costurile
direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea i pregtirea activului pentru a
35
Page

fi capabil s funcioneze n maniera intenionat de ctre conducere. Exemple de costuri direct


atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu materialele i serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizrii
necorporale;
b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizrii necorporale;
c) taxele de nregistrare a unui drept legal; i
d) amortizarea brevetelor i licenelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporal.
Urmtoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizri necorporale
generate intern:
a) costurile aferente vnzrii, cele administrative i alte costuri generale de regie, cu excepia
cazului n care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregtire a imobilizrii
pentru utilizare;
b) ineficienele identificate i pierderile iniiale din exploatare suportate nainte ca imobilizarea
s ating performana planificat; i
c) costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul.
Contabilizarea cheltuielilor
Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci cnd
sunt suportate, cu excepia cazurilor n care:
a) fac parte din costul unei imobilizri necorporale care ndeplinete criteriile de recunoatere;
sau
b) elementul este dobndit n cadrul unei combinri de ntreprinderi i nu poate fi recunoscut
ca imobilizare necorporal. n acest caz, face parte din valoarea recunoscut ca fond
comercial la data achiziiei.
7.2.8 Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau
finalizarea acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli, atunci cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil
ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste
performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.
7.2.9 Evaluarea la data bilantului
Un activ necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare, mai putin
ajustarile cumulate de valoare.
7.2.10 Cedarea
Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci cand nici un
beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri necorporale, sunt evideniate distinct
veniturile din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia
Castigurile sau pierderile care apar o data cu incetarea utilizarii sau iesirea unui activ
necorporal se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa
neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea.
7.2.11 Amortizare
Costul de achiziie sau costul de producie al activelor imobilizate necorporale cu durate
limitate de utilizare economic trebuie redus cu ajustri calculate pentru a diminua valoarea
unor astfel de active n mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economic
(amortizare).
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economic
reprezint alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga durat de
utilizare economic. Valoarea amortizabil este reprezentat de cost sau alt valoare care
substituie costul (de exemplu valoarea just).
36
Page

Durata de utilizare economic / durata de via util reprezent:

perioada n care un activ este prevzut a fi disponibil pentru utilizare de ctre AVPS; sau
numrul unitilor produse sau al unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.

Un activ este afectat atunci cnd valoarea sa contabil nu va fi recuperat de la utilizarea


continu a acestuia sau din vnzarea acestuia. Ori de cte ori exist indicii, o testare pentru
depreciere va fi efectuat.
Indiciile pentru efectuarea testelor de depreciere sunt:
scdere semnificativ a valorii de pia a activului;
modificri n tehnologie, piee, economie;
planuri de ntrerupere sau de restructurare a activitii; sau
dovezi evidente de uzura moral.
n cazul n care, la data bilanului, un activ necorporal are o valoare recuperabil mai mic
dect valoarea contabil, se va nregistra o ajustare pentru depreciere pn la aceast
valoare.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe durata de utilizare sau pe perioada
contractului, dup caz. n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete 5
ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depi 10 ani.
n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizeaz, de
regul, n cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totui, n cazurile excepionale n care
durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimat n mod credibil, entitile pot s
amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o perioad de peste 5 ani, cu condiia ca
aceast perioad s nu depeasc 10 ani.
O entitate poate include cheltuielile de constituire la Active, caz n care poate
imobiliza cheltuielile de constituire. n aceast situaie, cheltuielile de constituire trebuie
amortizate n cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea
unei entiti (taxe i alte cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i
vnzarea de aciuni i obligaiuni, precum i alte cheltuieli de aceast natur, legate de
nfiinarea i extinderea activitii entitii).

7.3 Imobilizari corporale


7.3.1 Recunoasterea imobilizarilor corporale
Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute pentru a fi utilizate in activitatile desfasurate de persoana juridica fara scop
patrimonial sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Imobilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial cuprind: terenuri si
constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri si imobilizari
corporale in curs de executie.
Unele elemente de imobilizri corporale pot fi achiziionate din motive de siguran sau
legate de mediu. Achiziia unor astfel de imobilizri corporale, dei nu crete n mod direct
beneficiile economice viitoare ale vreunui element existent de imobilizri corporale, poate fi
necesar unei entiti pentru a obine beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de
elemente de imobilizri corporale ndeplinesc condiiile pentru a fi recunoscute ca active,
deoarece dau posibilitatea unei entiti s obin din activele conexe beneficii economice
viitoare n plus fa de ceea ce s-ar putea obine dac elementele respective nu ar fi fost
dobndite.
n vederea recunoaterii imobilizrilor corporale se impune utilizarea raionamentului
profesional la aplicarea criteriilor de recunoatere pentru circumstanele specifice entitii. n
unele cazuri, ar putea fi adecvat s fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar
37
Page

fi matriele, aparatele de msur i control, uneltele i alte elemente similare, i s se aplice


criteriile de recunoatere a valorii agregate a acestora.
Piesele de schimb i echipamentul de service sunt, n general, contabilizate ca stocuri
i recunoscute n contul de profit i pierdere atunci cnd sunt consumate. Totui, piesele de
schimb importante i echipamentele de securitate sunt considerate imobilizri corporale atunci
cnd o entitate preconizeaz c le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Terenurile i cldirile sunt active separabile i sunt contabilizate separat, chiar atunci
cnd sunt achiziionate mpreun. O cretere a valorii terenului pe care se afl o cldire nu
afecteaz determinarea valorii amortizabile a cldirii.
Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.
n contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri
agricole, terenuri silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii
si altele.
n categoria imobilizrilor corporale se urmresc distinct: investiiile imobiliare, activele
biologice productive, precum i activele corporale de explorare.
Contabilitatea imobilizrilor n curs se ine distinct pentru imobilizrile corporale, altele
dect investiiile imobiliare, i investiiile imobiliare.
7.3.1.1 Investiia imobiliar este proprietatea (un teren sau o cldire ori o parte a
unei cldiri sau ambele) deinut (de proprietar sau de locatar n baza unui contract de
leasing financiar) mai degrab pentru a obine venituri din chirii sau pentru creterea valorii
capitalului, ori ambele, dect pentru:
a) a fi utilizat n producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori n scopuri administrative;
sau
b) a fi vndut pe parcursul desfurrii normale a activitii.
O proprietate imobiliar utilizat de posesor este o proprietate imobiliar deinut (de
proprietar sau de locatar n temeiul unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizat la
producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau n scopuri administrative.
Exemple de investiii imobiliare:
a) terenurile deinute, mai degrab, n scopul creterii pe termen lung a valorii capitalului,
dect n scopul vnzrii pe termen scurt, pe parcursul desfurrii normale a activitii;
b) terenurile deinute pentru o utilizare viitoare nc nedeterminat. n cazul n care o entitate
nu a hotrt dac va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliar utilizat de posesor, fie n
scopul vnzrii pe termen scurt n cursul
desfurrii normale a activitii, atunci terenul este considerat ca fiind deinut n scopul
creterii valorii capitalului;
c) o cldire aflat n proprietatea entitii (sau deinut de entitate n temeiul unui contract de
leasing financiar) i nchiriat n temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaional;
d) o cldire care este liber, dar care este deinut pentru a
fi nchiriat n temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaional;
e) proprietile imobiliare n curs de construire sau amenajare n scopul utilizrii viitoare ca
investiii imobiliare.
Exemple de elemente care nu sunt investiii imobiliare:
a) proprietile imobiliare deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a
activitii sau n procesul de construcie ori de amenajare n vederea unei astfel de vnzri, de
exemplu, proprietile imobiliare dobndite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, n viitorul
apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate i revndute. Acestea reprezint, din punct de
vedere contabil, stocuri;
b) proprietile imobiliare care sunt n curs de construire sau amenajare n numele unor tere
pri. Acestea reprezint pentru entitate servicii n curs de execuie;
c) proprietile imobiliare utilizate de posesor, incluznd (printre altele) proprietile deinute n
scopul utilizrii lor viitoare ca proprieti imobiliare utilizate de posesor, proprietile deinute n
scopul amenajrii viitoare i utilizrii ulterioare ca proprieti imobiliare utilizate de posesor,
38
Page

proprietile utilizate de salariai (indiferent dac acetia pltesc sau nu chirie la cursul pieei)
i proprietile imobiliare utilizate de posesor care urmeaz a fi cedate.
Anumite proprieti includ o parte care este deinut pentru a fi nchiriat i o alt parte
care este deinut pentru a fi utilizat la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau n
scopuri administrative. Dac aceste pri pot fi vndute separat (sau nchiriate separat n
temeiul unui contract de leasing financiar), o entitate le contabilizeaz separat. Dac prile nu
pot fi vndute separat, proprietatea imobiliar constituie o investiie imobiliar doar n cazul n
care o parte nesemnificativ este deinut pentru a fi utilizat la producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii sau n scopuri administrative.
n unele situaii, o entitate furnizeaz servicii auxiliare ocupanilor unei proprieti
imobiliare pe care o deine. O entitate trateaz o astfel de proprietate imobiliar ca investiie
imobiliar, dac respectivele servicii reprezint o component nesemnificativ a ntregului
contract. Un exemplu este situaia n care proprietarul unei cldiri de birouri furnizeaz servicii
de paz i ntreinere locatarilor care ocup cldirea.
Pentru a stabili dac o proprietate imobiliar constituie o investiie imobiliar este
nevoie de raionament profesional. Entitile trebuie s elaboreze criterii astfel nct s i
poat exercita n mod consecvent raionamentul, n conformitate cu definiia investiiei
imobiliare.
Transferurile n sau din categoria investiiilor imobiliare trebuie fcute dac i numai
dac exist o modificare a utilizrii, evideniat de:
a) nceperea utilizrii de ctre posesor, pentru un transfer din categoria investiiilor imobiliare
n categoria proprietilor imobiliare utilizate de posesor;
b) nceperea procesului de amenajare n perspectiva vnzrii, pentru un transfer din categoria
investiiilor imobiliare n categoria stocurilor;
c) ncheierea utilizrii de ctre posesor, pentru un transfer din categoria proprietilor
imobiliare utilizate de posesor n categoria investiiilor imobiliare; sau
d) nceperea unui leasing operaional cu o alt parte, pentru un transfer din categoria stocurilor
n categoria investiiilor imobiliare.
O entitate transfer o proprietate imobiliar din categoria investiiilor imobiliare n
categoria stocurilor dac i numai dac intervine o modificare n utilizare evideniat de
demararea lucrrilor de amenajare, n perspectiva vnzrii. Pe perioada de amenajare sunt
adugate costurile, iar la recepia final se procedeaz la transferul de la stocuri la investiii
imobiliare, n vederea cedrii.
n cazul n care decide s cedeze o investiie imobiliar fr amenajri suplimentare,
entitatea continu s trateze proprietatea imobiliar ca investiie imobiliar pn n momentul
n care aceasta este scoas din eviden.
n mod similar, dac o entitate ncepe procesul de reamenajare a unei investiii
imobiliare existente, n scopul utilizrii viitoare continue ca investiie imobiliar, atunci
proprietatea imobiliar rmne investiie imobiliar i nu este reclasificat drept proprietate
imobiliar utilizat de posesor n cursul reamenajrii.
7.3.1.2 Active biologice productive
n categoria imobilizrilor corporale se urmresc distinct activele biologice productive.
Activele biologice productive sunt orice active, altele dect activele biologice de natura
stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, via-de-vie, pomii fructiferi i copacii din care se
obine lemn de foc, dar care nu sunt tiai. Activele biologice productive nu sunt produse
agricole ci, mai degrab, sunt active autoregeneratoare.
Un activ biologic este un animal viu sau o plant vie.
O entitate recunoate un activ biologic dac i numai dac:
a) entitatea controleaz activul ca rezultat al evenimentelor trecute;
b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului s revin entitii;
c) valoarea just sau costul activului poate fi evaluat() n mod credibil.
n activitatea agricol, controlul poate fi evideniat, de exemplu, prin dreptul de
proprietate asupra vitelor sau prin nsemnarea ori marcarea vitelor n alt mod n momentul
39
Page

achiziiei, naterii sau nrcrii. Beneficiile viitoare sunt estimate, n mod normal, prin
evaluarea caracteristicilor fizice semnificative aferente acestora.
Activele biologice sunt adesea ataate fizic de terenul pe care se afl (de exemplu,
copacii dintr-o plantaie forestier). Este posibil ca pentru activele biologice care sunt ataate
de teren s nu existe o pia separat, dar s existe o pia activ pentru activele combinate,
adic pentru activele biologice, terenul viran i amenajrile acestuia, considerate ca un
ntreg. O entitate poate s utilizeze informaii referitoare la activele combinate pentru a evalua
valoarea just a activelor biologice. De exemplu, valoarea just a terenului viran i a
amenajrilor acestuia poate fi dedus din valoarea just a activelor combinate pentru a
stabili valoarea just a activelor biologice.
7.3.1.3 Imobilizri deinute n baza unui contract de leasing
Imobilizrile corporale deinute n baza unui contract de leasing se evideniaz n
contabilitate n funcie de prevederile contractelor ncheiate ntre pri, precum i legislaia n
vigoare.
Clasificarea contractelor de leasing n leasing financiar sau leasing operaional se
efectueaz la nceputul contractului.
Contabilizarea contractelor de leasing se efectueaz innd
cont
de
fondul
economic al tranzaciei sau al angajamentului n cauz, i nu numai de forma juridic a
contractelor.
Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in
contabilitate in functie de natura contractului de leasing, stabilita potrivit legii.
La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute in vedere
prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare.
nregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza
in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului operational, de
catre locator/finantator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, in cazul leasingului financiar,
sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de
amortizare pentru bunuri similare.
n intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei
plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita;
b) leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din
riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului
financiar.
Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel
putin una dintre urmatoarele conditii:
a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei
contractului de leasing;
b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in
comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la
inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi
exercitata;
c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata economica
a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat
bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fr modificri majore
nregistrarea n contabilitate a amortizrii bunului ce face obiectul contractului se
efectueaz n cazul leasingului financiar de ctre locatar/utilizator, iar n cazul leasingului
operaional, de ctre locator/finanator.
40
Page

n cazul leasingului financiar, achiziiile de ctre locatar de bunuri imobile i mobile sunt
tratate ca investiii n imobilizri, fiind supuse amortizrii pe o baz consecvent cu politica
normal de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.
n cazul leasingului operaional, bunurile sunt supuse amortizrii de ctre locator, pe o
baz consecvent cu politica normal de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
Reflectarea n contabilitatea locatarilor a activelor aferente operaiunilor de leasing
financiar se efectueaz cu ajutorul conturilor de imobilizri necorporale i imobilizri corporale.
Dobnzile de pltit corespunztoare datoriilor din operaiuni de leasing financiar se
nregistreaz n contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitii de angajamente, n
contrapartida contului de cheltuieli. n contabilitatea locatarului, bunurile luate n leasing
operaional sunt evideniate n conturi de eviden din afara bilanului.
Sumele pltite sau de pltit se nregistreaz n contabilitatea locatarului ca o cheltuial
n contul rezultatuli exercitiului, conform contabilitii de angajamente.
O tranzacie de vnzare a unui activ pe termen lung i de nchiriere a aceluiai activ n
regim de leasing (leaseback) se contabilizeaz n funcie de clauzele contractului de leasing,
astfel:
a) dac tranzacia de vnzare i nchiriere a aceluiai activ are ca rezultat un leasing financiar,
tranzacia reprezint un mijloc prin care locatorul acord o finanare locatarului, activul avnd
rol de garanie.
Entitatea beneficiar a finanrii (locatarul) nu va recunoate n contabilitate
operaiunea de vnzare a activului, nefiind ndeplinite condiiile de recunoatere a veniturilor.
Activul rmne nregistrat n continuare la valoarea existent anterior operaiunii de leasing, cu
regimul de amortizare aferent. Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adugat,
au loc dou operaiuni distincte, respectiv livrarea bunului, efectuat de locatar, i operaiunea
de leasing, efectuat de locator, pentru care taxa pe valoarea adugat se evideniaz potrivit
legii;
b) dac tranzacia de vnzare i nchiriere a aceluiai activ are ca rezultat un leasing
operaional, entitatea vnztoare contabilizeaz o tranzacie de vnzare, cu nregistrarea
scoaterii din eviden a activului i a sumelor ncasate sau de ncasat i a taxei pe valoarea
adugat pentru operaiunile taxabile, conform prevederilor legale.
Operaiunea de nchiriere a activului n regim de leasing operaional se contabilizeaz
de utilizator conform prezentelor reglementri, respectiv pe seama contului rezultatuli
exercitiului.
n vederea ntocmirii situaiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate n leasing
financiar sau operaional inventariaz i transmit societii de leasing lista bunurilor deinute n
baza contractelor de leasing.
Entitile contractante care au efectuat operaiuni de leasing i leaseback trebuie s
prezinte n notele explicative la situaiile financiare anuale informaii referitoare la operaiunile
derulate.
7.3.2 Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale
O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau
determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea
de intrare in entitate.
Exemple de costuri care se efectueaz n legtur cu construcia unei imobilizri
corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezentnd salariile angajailor, contribuiile legale i alte cheltuieli legate de
acestea, care rezult direct din construcia imobilizrii corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile iniiale de livrare i manipulare;
e) costurile de instalare i asamblare;
f) cheltuieli de proiectare i pentru obinerea autorizaiilor;
41
Page

g) costurile de testare a funcionrii corecte a activului, dup deducerea ncasrilor nete


provenite din vnzarea elementelor produse n timpul aducerii activului la amplasamentul i
condiia de funcionare (cum ar fi eantioanele produse la testarea echipamentului);
h) onorariile profesionale pltite avocailor i experilor, precum i comisioanele achitate n
legtur cu activul etc.
Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizri corporale sunt:
a) costurile de deschidere a unei noi instalaii;
b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile n materie de
publicitate i activiti promoionale);
c) costurile de desfurare a unei activiti ntr-un loc nou sau cu o nou clas de clieni
(inclusiv costurile de instruire a personalului);
d) costurile administrative i alte cheltuieli generale de regie;
e) costurile reamplasrii sau reorganizrii pariale sau totale a activitilor entitii.
n cazul n care o cldire este demolat pentru a fi construit o alta, cheltuielile cu
demolarea sunt recunoscute dup natura lor, fr a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Acelai tratament contabil se aplic i cheltuielilor reprezentnd valoarea
neamortizat a cldirii demolate sau costul activului respectiv, atunci cnd acesta este
evideniat ca stoc.
n costul unei imobilizri corporale sunt incluse i costurile estimate iniial cu
demontarea i mutarea acesteia la scoaterea din funciune, precum i cu restaurarea
amplasamentului pe care este poziionat imobilizarea, atunci cnd aceste sume pot fi
estimate credibil i entitatea are o obligaie legat de demontare, mutare a imobilizrii
corporale i de refacere a amplasamentului.
7.3.3 Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare efectuate n legtur cu o imobilizare corporal sunt cheltuieli ale
perioadei n care sunt efectuate sau majoreaz valoarea imobilizrii respective, n funcie de
beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influena asupra duratei de via
rmase a imobilizrilor), potrivit criteriilor generale de recunoatere.
Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui
contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in
contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada
in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor
efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii.
Componentele unor elemente de imobilizri corporale pot necesita nlocuirea la
intervale regulate de timp. Entitatea recunoate n valoarea contabil a unui element de
imobilizri corporale costul prii nlocuite a unui astfel de element cnd acel cost este suportat
de entitate, dac sunt ndeplinite criteriile de recunoatere pentru imobilizrile corporale.
Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii
continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata.
Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile
corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea
parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice
viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin
reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.
Costul reviziilor i inspeciilor curente, altele dect cele recunoscute, ca o component
a imobilizrii reprezint cheltuieli ale perioadei.
7.3.4 Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate
in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de
achizitie, dupa caz.
Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate
dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
Costul unei imobilizari corporale construite in regie proprie este determinat folosind
aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel, daca entitatea produce active
42
Page

similare, in scopul comercializarii, in cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este
de obicei acelasi cu costul de construire a acelui activ destinat vanzarii. Prin urmare, orice
profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. n mod similar, cheltuiala
reprezentand rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale,
precum si pierderile care au aparut in cursul constructiei in regie proprie a activului nu sunt
incluse in costul activului.
7.3.5 Provizioane pentru dezafectare imobilizri corporale
Provizioanele reprezentnd datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natur
similar sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizri corporale.
Provizioanele pentru dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate de
acestea se constituie atunci cnd exist obligaia de a demola, nltura i restaura elemente
de imobilizri corporale.
Costurile de demolare i nlturare a imobilizrii corporale i de restaurare a zonei n
care aceasta s-a aflat reprezint obligaie pentru care o entitate suport cheltuieli fie la
momentul dobndirii imobilizrii corporale, fie ca o consecin a faptului c a utilizat-o pentru o
anumit perioad de timp.
Modificrile n evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare i de natur
similar se contabilizeaz dup cum activul aferent este evaluat la cost sau la valoare
reevaluat.
Dac activul aferent este evaluat utilizndu-se modelul bazat pe cost:
a) sub rezerva respectrii condiiilor de la lit. b), modificrile datoriilor trebuie adugate la
costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia n perioada curent;
b) valoarea dedus din costul activului nu trebuie s depeasc valoarea sa contabil. Dac
o scdere a datoriei depete valoarea contabil a activului, excedentul trebuie recunoscut
imediat n profit sau pierdere;
c) dac ajustarea genereaz o mrire a costului unui activ, entitatea trebuie s analizeze dac
activul este supraevaluat. Dac exist un astfel de indiciu, entitatea trebuie s analizeze dac
este necesar contabilizarea vreunei pierderi din depreciere.
Ca urmare a aplicrii prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului
trebuie ajustat ulterior pentru a aloca valoarea contabil astfel rezultat, pe o baz
sistematic pe parcursul duratei rmase din perioada de amortizare stabilit pentru acel activ.
Dac activul aferent este evaluat utilizndu-se modelul reevalurii:
a) modificrile datoriei ajusteaz rezerva din reevaluare, astfel:
(i) sub rezerva respectrii condiiilor de la lit. b), o scdere a datoriei majoreaz rezerva din
reevaluare din capitalurile proprii, cu excepia cazului n care ea trebuie recunoscut n contul
de profit i pierdere n msura n care reia o reducere din reevaluarea aceluiai activ, care a
fost recunoscut anterior drept cheltuial;
(ii) o cretere a datoriei trebuie recunoscut n contul de profit i pierdere, exceptnd cazul n
care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, n limita oricrui sold creditor
existent pentru acel activ;
b) n cazul n care o scdere a datoriei depete valoarea contabil care ar fi fost
recunoscut dac activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul
trebuie recunoscut imediat n contul de profit i pierdere;
c) o modificare a datoriei este un indiciu c activul ar putea s necesite o reevaluare pentru a
se asigura faptul c valoarea contabil nu difer semnificativ de cea care ar fi determinat
utilizndu-se valoarea just la finalul perioadei de raportare. Dac este necesar o reevaluare,
toate activele din acea categorie trebuie reevaluate.
7.3.6 Evaluarea la data bilantului
O imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin
ajustarile cumulate de valoare.
7.3.7 Amortizarea
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de
intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizarilor corporale.
43
Page

Amortizarea se stabilete prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de


intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizrilor.
Amortizarea imobilizrilor corporale se calculeaz ncepnd cu luna urmtoare punerii
n funciune i pn la recuperarea integral a valorii lor. La stabilirea amortizrii imobilizrilor
corporale sunt avute n vedere duratele de utilizare economic i condiiile de utilizare a
acestora.
n cazul n care imobilizrile corporale sunt trecute n conservare, n funcie de politica
contabil adoptat, entitatea nregistreaz n contabilitate o cheltuial cu amortizarea sau o
cheltuial corespunztoare ajustrii pentru deprecierea constatat.
O modificare semnificativ a condiiilor de utilizare, cum ar fi numrul de schimburi n
care este utilizat activul, precum i n cazul efecturii unor investiii sau reparaii, altele dect
cele determinate de ntreinerile curente, sau nvechirea unei imobilizri corporale poate
justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, n cazul n care imobilizrile corporale
sunt trecute n conservare, folosirea lor fiind ntrerupt pe o perioad ndelungat, poate fi
justificat revizuirea duratei de amortizare.
n cazurile menionate la alin. precedent, durata de amortizare stabilit iniial se poate
modifica, aceast reestimare conducnd la o nou cheltuial cu amortizarea pe perioada
rmas de utilizare
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in
proprietate.
Se supun, de asemenea, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale
luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. La expirarea contractului de inchiriere,
valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului
imobilizarii. n functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate
reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. nregistrarea in contabilitate a
operatiunilor se efectueaza conform prezentelor reglementari.
AVPS amortizeaza imobilizarile corporale privind activitatile fara scop patrimonial
utilizand una dintre urmtoarele metode de amortizare (se alege una dintre metode):
a) amortizarea liniar realizat prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proporional cu numrul de ani ai duratei de utilizare economic a acestora;
b) amortizarea degresiv, care const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu un
anumit coeficient, caz n care poate fi avut n vedere legislaia n vigoare;
c) amortizarea accelerat, care const n includerea, n primul an de funcionare, n cheltuielile
de exploatare a unei amortizri de pn la 50% din valoarea de intrare a imobilizrii.
Amortizrile anuale pentru exerciiile financiare urmtoare sunt calculate la valoarea rmas
de amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la numrul de ani de utilizare rmai.
Deoarece amortizarea calculat trebuie s fie corelat cu modul de utilizare a activului i,
ntruct n cazuri rare o imobilizare corporal se consum n primul an n procent de pn la
50%, rezult c metoda de amortizare accelerat este mai puin utilizat n scopuri contabile;
d) amortizare calculat pe unitate de produs sau serviciu, atunci cnd natura imobilizrii
justific utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul n care beneficiile economice
viitoare ale unui activ se ateapt s fie consumate de entitate.
Metoda de amortizare se aplic de o manier consecvent pentru toate activele de
aceeai natur i avnd condiii de utilizare identice, elemente stabilite n funcie de politica
contabil adoptat.
Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci cnd aceasta este determinat de
o eroare n estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizri
corporale.
Amortizarea aferent imobilizrilor corporale se nregistreaz n contabilitate pe
seama conturilor de cheltuieli.
Imobilizarile corporale privind activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de
AVPS se amortizeaza in continuare in conformitate cu reglementarile valabile pentru agentii
economici.
44
Page

Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca o


cheltuiala.
Terenurile nu se amortizeaza.
Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si
pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile
de exploatare intr-o perioada hotarata de consiliul de administratie sau responsabilul cu
gestiunea patrimoniului.
7.3.8 Cedarea si casarea
O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci
cnd niciun beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.
Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei
nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea
contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare.
n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri corporale, sunt evideniate distinct
veniturile din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
Castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale
trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea
sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca venit sau
cheltuiala, dupa caz, in contul rezultatului exercitiului, la elementul Alte venituri din
exploatare, respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dup caz.
7.3.9 Compensatii de la terti
n cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau
sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau
constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca
atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a
incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de
angajamente, in momentul stabilirii acestuia.
Exemple de asemenea compensatii pot fi inregistrate in urmatoarele situatii:
a) sume platite/de platit de catre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea
unor imobilizari corporale cauzata, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, in schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri
care au fost expropriate.
7.4 Imobilizari financiare
Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile
acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, imprumuturile acordate entitatilor de care
persoana juridica fara scop patrimonial este legata in virtutea intereselor de participare, alte
investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi.
Diferena dintre valoarea imobilizrilor financiare dobndite i valoarea neamortizat a
imobilizrilor care au constituit obiectul participrii n natur la capitalul altor entiti, precum i
diferena dintre valoarea participaiilor primite ca urmare a participrii cu active pe termen scurt
(creane) i valoarea activelor care fac obiectul participaiei se nregistreaz pe seama
veniturilor (contul Alte venituri financiare), la data dobndirii acelor titluri.
n conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele
acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii.
La alte imprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de
entitate la terti.
Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate si alte creante
imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare,
numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.
Evaluarea initiala
45
Page

Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau


valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora.
Evaluarea la data bilantului
Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierdere de valoare.
7.5 Reevaluarea imobilizarilor corporale
Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achiziie sau al costului de
producie, entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfarsitul
exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu
reflectarea rezultatelor acestor reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in
contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
Dac o imobilizare corporal complet amortizat mai poate fi folosit, entitatea poate
proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevalurii imobilizrii corporale, acesteia i se
stabilesc o nou valoare i o nou durat de utilizare economic, corespunztoare perioadei
estimate a se folosi n continuare.
Evalurile efectuate cu ocazia reorganizrilor de ntreprinderi (fuziuni, divizri) nu
constituie reevaluare n sensul prezentelor reglementri contabile, aceste evaluri efectunduse n scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilan. Fac excepie
cazurile n care data situaiilor financiare care stau la baza reorganizrii coincide cu data
situaiilor financiare anuale.
n cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in
notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat
valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul rezultatului exercitiului.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.
Valoarea just se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de evaluatori
autorizai, potrivit legii.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii
este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.
Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea
unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma
corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta
metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
n cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat
este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi
atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori
atribuite inainte acelui activ. n astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica
activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Elementele dintr-o categorie de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru
a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care
sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoriA din care
face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel
activ.
O categorie de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari
similare, aflate in exploatarea unei entitati.
Exemple de categorii de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si
echipamente; nave; aeronave etc.

46
Page

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila


sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data
bilantului.
Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel nct valoarea contabil s
nu difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just de la data bilanului.
Valoarea just a imobilizrilor corporale este determinat, n general, plecnd de la
valoarea lor de pia, pe baza informaiilor pe care le-ar utiliza participanii de pe pia atunci
cnd stabilesc preul activului, presupunnd c participanii de pe pia acioneaz pentru a
obine un beneficiu economic maxim.
Valoarea just reprezint preul care ar fi ncasat pentru vnzarea unui activ ntr-o
tranzacie reglementat pe piaa principal (dac exist) sau cea mai avantajoas, la data
evalurii, n condiiile curente de pia (adic un pre de ieire), indiferent dac respectivul pre
este direct observabil sau este estimat utiliznd o alt tehnic de evaluare.
Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu mai poate fi determinat, valoarea
activului prezentat n bilan trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri, din
care se scad ajustrile cumulate de valoare.
Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o
piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile
cumulate de valoare.
O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin
referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa
reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
n cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre
valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva
din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve" (contul 105 Rezerve din
reevaluare) Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele
explicative.
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului
financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei in vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
n sensul prezentelor reglementri, ctigul se consider realizat la scoaterea din
eviden a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte
din ctig poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de entitate. n acest caz, valoarea
rezervei transferate este diferena dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile
reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului.
Rezerva din reevaluare se reduce n msura n care sumele transferate la aceasta nu
mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci
aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si
rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta
acelui activ; sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel
activ.
47
Page

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se


trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare
nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a
rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se
inregistreaza ca o cheltuiala.
Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la
reevaluare trebuie prezentate separat in contul rezultatului exercitiului.
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu
excepia cazului n care reprezint un ctig efectiv realizat.
Cu exceptia cazurilor prevazute mai sus, rezerva din reevaluare nu poate fi redusa.
n cazul terenurilor i cldirilor care au fost reevaluate i au fcut obiectul unei cedri
pariale, la scoaterea din eviden a acestora, diferena din reevaluare aferent prii cedate se
consider surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunztor valorii contabile a
terenurilor, respectiv a cldirilor, scoase din eviden, i se evideniaz n contul 1175
Rezultatul reportat reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare.
Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii
atribuite imobilizarii pentru acel exercitiu financiar.
n cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate,
separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate,
urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;
sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea
reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor
suplimentare de valoare.

8. ACTIVE CIRCULANTE
8.1 Recunoasterea activelor circulante
Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:
a) este achizitionat sau produs pentru a fi utilizat in activitatile desfasurate de AVPS si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata.
Toate celelalte active reprezint active imobilizate.
(2) Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre
achizitionarea activelor care sunt destinate procesrii i finalizarea acestora n numerar sau
echivalente de numerar.
Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
n categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
b) creante;
c) investitii pe termen scurt;
d) casa si conturi la banci.
8.2 Evaluarea activelor circulante
Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie,
dupa caz, cu respectarea prevederilor de mai jos.
Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora
la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima
atribuibila acestora la data bilantului.
48
Page

Evaluarea efectuat conform prevederilor de mai sus nu poate fi continuat dac


motivele pentru care au fost fcute ajustrile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, n
situaia n care ajustarea devine total sau parial fr obiect, ntruct motivele care au dus la
reflectarea acesteia au ncetat s mai existe integral sau ntr-o anumit msur, atunci acea
ajustare trebuie reluat corespunztor la venituri
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional,
exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate
trebuie prezentate in notele explicative.
8.3 StocurI
Stocurile sunt active circulante:
a) detinute pentru a fi utilizate pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie pentru a fi utilizate in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in
activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala.
n cazul n care construciile sunt realizate n scopul exploatrii pe termen lung, de
ctre entitatea care le-a realizat, ele reprezint imobilizri.
Terenurile cumprate n scopul construirii pe acestea de construcii destinate
vnzrii, se nregistreaz la stocuri.
Atunci cnd exist o modificare a utilizrii unei imobilizri corporale, n sensul c
aceasta urmeaz a fi mbuntit n perspectiva vnzrii, la momentul lurii deciziei privind
modificarea destinaiei, n contabilitate se nregistreaz transferul activului din categoria
imobilizri corporale n cea de stocuri. Transferul se nregistreaz la valoarea neamortizat a
imobilizrii. Dac imobilizarea corporal a fost reevaluat, concomitent cu reclasificarea
activului se procedeaz la nchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
n nelesul alin. precedent, transferul poate fi efectuat dac i numai dac exist o
modificare a utilizrii imobilizrii, evideniat de nceperea modernizrii, n vederea vnzrii.
Ca urmare, dac o entitate decide s cedeze o imobilizare corporal fr a fi modernizat, ea
continu s o trateze ca imobilizare corporal pn la scoaterea sa din eviden, i nu ca
element de stoc. Modernizarea are semnificaia cheltuielilor ulterioare
recunoscute ca o component a activului.
n cazul n care un activ care a fost iniial recunoscut la terenuri este folosit ulterior
pentru construirea de ansambluri de locuine destinate vnzrii, valoarea terenului se
evideniaz distinct la stocuri, la valoarea de nregistrare n contabilitate.
Dac terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din
reevaluare corespunztoare acestuia se transfer n contul 1175 Rezultatul reportat
reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare.
n cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu
destinatie speciala se cuprind:
a) materiile prime, care participa direct la realizarea activitatilor fara scop patrimonial si
activitatilor cu destinatie speciala si se regasesc in bunurile materiale realizate integral sau
partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
b) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care
participa sau ajuta la realizarea activitatilor fara scop patrimonial si activitatilor cu destinatie
speciala fara a se regasi, de regula, in bunurile materiale realizate;
c) materialele de natura obiectelor de inventar;
d) active biologice de natura stocurilor - animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si
cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si
reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop
patrimonial, coloniile de albine, precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in
vederea valorificarii in activitatile fara scop patrimonial;
e) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
activitatilor fara scop patrimonial si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia
restituirii in conditiile prevazute in contracte;
49
Page

n cadrul stocurilor privind activitatile economice desfasurate de persoanele juridice


fara scop patrimonial, potrivit legii, se cuprind stocuri de natura celor prevazute la alin. (1) si, in
plus, urmatoarele:
a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau
produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat
intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii
(faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de
fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii putand fi depozitate in
vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
- produsele agricole
c) activele biologice de natura stocurilor ;
d) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. n cadrul productiei in curs de
executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie
sau neterminate.
n cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in
consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
Sunt reflectate, de asemenea, distinct n contabilitate, acele stocuri cumprate, pentru
care s-au transferat riscurile i beneficiile aferente, dar care sunt n curs de aprovizionare
(grupa 32 Stocuri n curs de aprovizionare).
8.3.1 Active biologice de natura stocurilor i produse agricole
Activitatea agricol reprezint administrarea de ctre o entitate a transformrii
biologice i recoltrii activelor biologice (animale vii i plante vii) pentru vnzare sau pentru
transformarea n produse agricole sau n active biologice suplimentare.
Transformarea biologic cuprinde procesele de cretere, degenerare, producere i
procreare care produc modificri calitative sau cantitative ale unui activ biologic.
Transformarea biologic poate conduce la urmtoarele tipuri de rezultate:
a) modificri ale activelor prin (i) cretere (o cretere cantitativ sau o mbuntire a calitii
unui animal sau a unei plante), (ii) degenerare (o scdere cantitativ sau o deteriorare a
calitii unui animal sau a unei plante), sau (iii) reproducere (crearea de animale ori plante vii
suplimentare); sau
b) producia unor produse agricole, de exemplu, ln i lapte.
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmeaz a fi recoltate ca
produse agricole sau vndute ca active biologice.
Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate produciei de
carne, animalele deinute n vederea vnzrii, petii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi
cele de porumb i gru, i copacii crescui pentru cherestea.
Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltrii de la activele biologice
ale entitii, de exemplu, ln, copaci tiai, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.
Recolta reprezint separarea produselor agricole de un activ biologic sau ncetarea
proceselor vitale ale unui activ biologic.
Activitatea agricol include o gam larg de activiti; de exemplu, creterea
animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau
a altor plantaii, floricultura i acvacultura (inclusiv piscicultura). Aceste activiti au anumite
caracteristici comune, i anume:
a) capacitatea de modificare. Animalele i plantele vii sunt capabile de transformri biologice;
b) administrarea modificrii. Modul de administrare faciliteaz transformarea biologic prin
mbuntirea sau, cel puin, stabilizarea condiiilor necesare desfurrii procesului (de
exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea i lumina). Aceast
administrare difereniaz activitatea agricol de alte activiti. De exemplu, recoltarea
50
Page

produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defriarea) nu reprezint
o activitate agricol; i
c) evaluarea modificrii. Modificarea calitativ (de exemplu, calitatea genetic, densitatea,
gradul de coacere, coninutul de grsimi, coninutul de proteine i gradul de rezisten al
fibrelor) sau cantitativ (de exemplu, numrul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau
diametrul fibrelor i numrul de boboci)
determinat de transformrile biologice sau de recoltare este evaluat i monitorizat ca
funcie de rutin a administrrii.
8.3.2 nregistrarea n contabilitate a stocurilor
nregistrarea n contabilitate a intrrii stocurilor se efectueaz la data transferului
riscurilor i beneficiilor.
n general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietii i de livrare
coincid. Totui, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
bunuri vndute n consignaie sau stocurile la dispoziia clientului;
stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rmn n evidena debitorului
pn la vnzarea lor;
bunuri recepionate pentru care nu s-a primit nc factura, care trebuie nregistrate n
activele cumprtorului;
bunuri livrate i nefacturate, care trebuie scoase din eviden, transferul de proprietate
avnd loc;
bunuri vndute i nelivrate nc, pentru care a avut loc transferul proprietii. De exemplu, la
vnzrile cu condiia de livrare ex-work, bunurile vndute ies din stocul vnztorului din
momentul punerii lor la dispoziia cumprtorului etc.
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni
economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
n aplicarea alin. precedent este necesar sa se asigure:
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in
consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. n contabilitate,
valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in
mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in
gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca
iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in
conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune
potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se
inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit
contractelor incheiate.
8.3.3.Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind
legata de fabricatia acestora.
51
Page

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a
caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la "Active"
la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod
semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii
produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a
costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial
unele de altele.
(3) Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care
fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.
(4) Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar
mare de elemente, care sunt de regula fungibile.
n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului poate fi folosita, de
asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment
dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate
distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Diferente de pret aferente
Soldul initial al intrarilor in cursul
diferentelor de + perioadei, cumulat de la
pret
inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta
Coeficient de = ------------------------------------------------ x 100
repartizare*1)
Valoarea intrarilor in
Soldul initial al cursul perioadei la pret de
stocurilor la pret + inregistrare, cumulat de la
de inregistrare
inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta
-------*1) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al costului de marfuri si
valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de
inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II, prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
52
Page

Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite,


cat si asupra bunurilor ramase in stoc.
n comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida care au marje similare
si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. n aceasta situatie, costul
bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al
stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si
inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei primul intrat - primul iesit - FIFO;
Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" (FIFO), bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii
lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al
lotului urmator, in ordine cronologica.
Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un
anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte
urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii metodei, si
- efectele sale asupra rezultatului.
O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita,
folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.
Pentru stocurile cu natur sau utilizare diferit, folosirea unor metode diferite de calcul
al costului poate fi justificat.
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent .
n conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate
operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment, atat
cantitativ, cat si valoric, a stocurilor.
Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate
la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului
de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat
valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. n acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru
depreciere.
Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi
obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
8.4 Investitii pe termen scurt
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la
entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie,
creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate,
obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui
excedent intr-un termen scurt.
La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie,
prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
Depozitele bancare pe termen scurt n valut se nregistreaz la constituire la
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data operaiunii de
constituire.
La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica prevederile referitoare
la metodele de evaluare si inregistrare aplicabile stocurilor respectiv FIFO.
53
Page

Lichidarea depozitelor constituite n valut se efectueaz la cursul de schimb valutar


comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data operaiunii de lichidare.
Diferenele de curs valutar ntre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt
nregistrate n contabilitate i cursul Bncii Naionale a Romniei de la data lichidrii
depozitelor bancare se nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar,
dup caz.
Pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului
financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de
valoare.
La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate
se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz. La iesirea din entitate a investitiilor pe
termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.
8.5 Casa si conturi la banci
Conturile la bnci cuprind: valorile de ncasat, cum sunt cecurile i efectele
comerciale depuse la bnci, disponibilitile n lei i valut, cecurile entitii, precum i
dobnzile aferente disponibilitilor i creditelor acordate de bnci n conturile curente.
Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi incluse n numerar i echivalente de
numerar doar n msura n care acestea sunt deinute cu scopul de a acoperi nevoia de
numerar pe termen scurt, i nu n scop investiional.
Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente
prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct
(5125 - Sume in curs de decontare).
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca.
Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se
inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de
banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se
inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri din activitatile fara scop patrimonial, dupa caz.
Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca
urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.
Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci/casierie si a miscarii acestora,
se tine distinct (analitice distincte) pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile
economice.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa
genereze in contabilitate diferente de curs valutar.
La finele fiecrei luni, disponibilitile n valut i alte valori de trezorerie, cum sunt titluri
de stat n valut, acreditive i depozite n valut se evalueaz la cursul de schimb al pieei
valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei din ultima zi bancar a lunii n cauz.
Diferenele de curs nregistrate se recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferene de curs valutar, dup caz.
La incheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta,
acreditive si depozite pe termen scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza in
conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
n vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea
de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.
Lichidarea acreditivelor constituite n valut se efectueaz la cursul de schimb
comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data operaiunii de lichidare.
54
Page

Diferenele de curs valutar ntre cursul de la data constituirii sau cursul la care
acreditivele sunt nregistrate n contabilitate i cursul Bncii Naionale a Romniei de la data
lichidrii acreditivelor se nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar,
dup caz.
n cazul plilor n valut suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc n
contabilitate la cursul din data efecturii operaiunilor sau la cursul din data decontrii
avansului.
n contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti
intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii.
Operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea
regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglementari emise in acest
scop.

9. TERTI
9.1 Datorii si craeante
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile
acesteia cu furnizorii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, debitorii
si creditorii diversi.
n contabilitatea furnizorilor i clienilor se nregistreaz operaiunile privind cumprrile,
respectiv livrrile de mrfuri i produse, serviciile prestate, precum i alte operaiuni similare
efectuate.
Datoriile ctre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, pn la
finele lunii, nu s-au primit facturile se evideniaz distinct n contabilitate (contul 408 Furnizori
facturi nesosite), pe baza documentelor care atest primirea bunurilor, respectiv a
serviciilor.
n baza contabilitii de angajamente, entitile trebuie s evidenieze n contabilitate
toate veniturile i cheltuielile, respectiv creanele i datoriile rezultate ca urmare a unor
prevederi legale sau contractuale.
n conturile de furnizori i clieni se evideniaz distinct datoriile, respectiv creanele din
penaliti stabilite conform clauzelor contractuale, despgubiri datorate pentru contracte
ntrerupte nainte de termen i alte elemente de natur similar.
Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.
Avansurile acordate furnizorilor de imobilizri se reflect distinct de avansurile acordate
altor furnizori.
Operaiunile privind vnzrile/cumprrile de bunuri i prestrile de servicii efectuate pe
baza efectelor comerciale se nregistreaz n contabilitate n conturile corespunztoare de
efecte de primit sau de pltit, dup caz.
Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de
legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
Elementele monetare
Prin elemente monetare se nelege disponibilitile bneti i activele/datoriile de
primit/de pltit n sume fixe sau determinabile.
Caracteristica esenial a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaia de
a plti un numr fix sau determinabil de uniti monetare. Exemplele includ: pensii i alte
beneficii ale angajailor ce trebuie pltite n numerar; provizioane ce trebuie decontate n
numerar; i dividende n numerar care sunt recunoscute ca datorie. n mod similar, un contract
de a primi (sau de a furniza) un numr variabil de instrumente de capitaluri proprii ale entitii
sau o cantitate variabil de active n care valoarea just ce trebuie primit (sau furnizat) este
egal cu un numr fix sau determinabil de uniti monetare este un element monetar.
Caracteristica esenial a unui element nemonetar este absena unui drept de a primi
(sau a unei obligaii de a furniza) un numr fix sau determinabil de uniti monetare. Exemplele
includ: sumele pltite n avans pentru bunuri i servicii; imobilizri necorporale; stocuri;
imobilizri corporale; i provizioanele care urmeaz a fi decontate prin furnizarea unui activ
nemonetar.
55
Page

La aplicarea pentru prima dat a prezentelor reglementri, sumele reprezentnd


avansuri acordate pentru imobilizri corporale, respectiv necorporale, se preiau n conturile
4093 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale i 4094 Avansuri acordate pentru
imobilizri necorporale, la valoarea rezultat din evaluarea efectuat la 31 decembrie
2014, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2015, sumele nregistrate n conturile menionate la
alin. (1), precum i cele reflectate n conturile 409 Furnizori debitori i 419 Clieni
creditori, nu mai fac obiectul evalurii n funcie de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la
finele exerciiului financiar.
Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de
schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in
valuta.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda
de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare
si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
n conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din legea contabilitatii, orice operatiune
economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document
care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.
Din punct de vedere contabil, efectuarea operatiunii economico-financiare este
probata de orice document in care se consemneaza aceasta.
n cazul bunurilor achizitionate insotite de factura sau de aviz de insotire a marfii,
urmand ca factura sa soseasca ulterior, cursul valutar utilizat la inregistrarea in contabilitate
este cursul de la data receptiei bunurilor.
9.2 Operaiuni n valut
O tranzacie n valut este o tranzacie care este exprimat sau necesit decontarea
ntr-o alt moned dect moneda naional (leu), inclusiv tranzaciile rezultate atunci cnd o
entitate:
a) cumpr sau vinde bunuri sau servicii al cror pre este exprimat n valut;
b) mprumut sau ofer spre mprumut fonduri, iar sumele ce urmeaz s fie pltite sau
ncasate sunt exprimate n valut; sau
c) achiziioneaz sau cedeaz ntr-o alt manier active, contracteaz sau achit datorii
exprimate n valut.
Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre dou monede.
Diferena de curs valutar este diferena ce rezult din conversia unui anumit numr de
uniti ale unei monede ntr-o alt moned la cursuri de schimb diferite.
n vederea aplicrii regulilor privind contabilizarea operaiunilor n valut, creanele i
datoriile exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, sunt
asimilate elementelor exprimate n valut.
O tranzacie n valut trebuie nregistrat iniial la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Naional a Romniei, de la data efecturii operaiunii.
nregistrarea contravalorii n lei a capitalului social subscris n valut se face la cursul
de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din data subscrierii.
Diferenele de curs valutar ntre cursul de la data subscrierii i cursul de la data vrsrii
capitalului social n valut se nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs
valutar, dup caz.
n cazul datoriilor de leasing financiar n valut, acestea se nregistreaz la cursul de
schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei la data acordrii finanrii.
n situaia n care data acordrii finanrii este zi nebancar, la calculul diferenelor de curs
valutar aferente se va avea n vedere cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca
Naional a Romniei n ultima zi bancar anterioar acesteia.
Prevederile alin. (1) se aplic i n cazul datoriilor de leasing financiar n lei, cu
decontare n funcie de cursul unei valute.
56
Page

Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creanelor i datoriilor n


valut la cursuri diferite fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe parcursul lunii sau fa
de cele la care sunt nregistrate n contabilitate trebuie recunoscute n luna n care apar, ca
venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar.
Atunci cnd creana sau datoria n valut este decontat n decursul aceleiai luni n
care a survenit, ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acea lun. Atunci cnd
creana sau datoria n valut este decontat ntr-o lun ulterioar, diferena de curs valutar
recunoscut n fiecare lun, care intervine pn n luna decontrii, se determin innd seama
de modificarea cursurilor de schimb survenit n cursul fiecrei luni.
Diferenele de valoare care apar cu ocazia decontrii creanelor i datoriilor exprimate
n lei, n funcie de un curs valutar diferit de cel la care au fost nregistrate iniial pe parcursul
lunii sau fa de cele la care sunt nregistrate n contabilitate trebuie recunoscute n luna n
care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci cnd creana sau datoria este
decontat n decursul aceleiai luni n care a survenit, ntreaga diferen rezultat este
recunoscut n acea lun.
Atunci cnd creana sau datoria este decontat ntr-o lun ulterioar, diferena
recunoscut n fiecare lun, care intervine pn n luna decontrii, se determin innd seama
de modificarea cursurilor de schimb, survenit n cursul fiecrei luni.
La finele fiecrei luni, creanele i datoriile n valut se evalueaz la cursul de schimb al
pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei din ultima zi bancar a lunii n
cauz. Diferenele de curs nregistrate se recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferene de curs valutar, dup caz.
Pentru ultima zi a lunii se efectueaz att contabilizarea tranzaciilor n valut, ct i
evaluarea lunar la cursul Bncii Naionale a Romniei, utilizndu-se:
a) pentru contabilizarea tranzaciilor efectuate n ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieei
valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar anterioar
operaiunii;
b) cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei, din ultima zi
bancar a lunii n cauz, pentru evaluarea creanelor i datoriilor n valut, a disponibilitilor n
valut i a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat n valut, acreditivele i depozitele
n valut, existente n sold la sfritul lunii.
Prevederile prezentului punct se aplic i creanelor i datoriilor exprimate n lei, a cror
decontare se face n funcie de cursul unei valute. n acest caz, diferenele nregistrate se
recunosc n contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dup caz.
n contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanele i datoriile exprimate n
lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, sunt asimilate creanelor i
datoriilor n lei.
Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe
categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. n acest sens, in contabilitatea
analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe
termene de plata, respectiv de incasare.
n cadrul conturilor de furnizori si clienti, se grupeaza distinct datoriile si creantele
rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.
n scopul prezentrii n situaiile financiare anuale, creanele se evalueaz la valoarea
probabil de ncasat.
Atunci cnd se estimeaz c o crean nu se va ncasa integral, n contabilitate se
nregistreaz ajustri pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si
cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani
si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.
n contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit
legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.),
precum si alte drepturi acordate potrivit legii.
57
Page

Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont


distinct, pe persoane.
Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru
alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza
numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente
exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.
Concediile de odihn se nregistreaz pe seama datoriilor atunci cnd suma lor este
comensurat n baza statelor de salarii sau a altor documente care s justifice suma
respectiv. n lipsa acestora, sumele reprezentnd concedii de odihn se recunosc pe seama
provizioanelor. Prevederile prezentului alineat referitoare la recunoaterea unor obligaii fa
de salariai, pe seama datoriilor sau a provizioanelor, se aplic i n cazul bonusurilor acordate
angajailor.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme
si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si
penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de
personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.
Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru
contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate, la constituirea
fondului pentru ajutorul de somaj etc.
Eventualele sume datorate sau care urmeaz s fie ncasate n perioadele urmtoare,
aferente exerciiului n curs, se nregistreaz ca alte datorii i creane sociale. Aici se
cuprinde i contribuia unitii la schemele de pensii facultative i la primele de asigurare
voluntar de sntate.
n cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe
venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate etc.
Impozitul pe profit de plat trebuie recunoscut ca datorie n limita sumei nepltite.
Dac suma pltit depete suma datorat, surplusul trebuie recunoscut drept
crean.
Impozitul pe profit, precum i celelalte impozite pentru care legislaia fiscal prevede
efectuarea de pli anticipate se reflect distinct n contabilitate, pe seama cheltuielilor i a
conturilor de datorii, cu evidenierea separat a achitrii contravalorii acestora.
Taxa pe valoarea adugat pentru achiziiile din Romnia i pentru livrrile de bunuri
sau prestrile de servicii efectuate n Romnia se determin i se nregistreaz n contabilitate
potrivit legii.
Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate,
cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se
cuprind: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in
contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale.
Subventiile primite sau de primit de catre entitate se inregistreaza in contabilitate in
conturi distincte.
Atunci cnd datoriile n valut aferente anumitor obiective sau lucrri finanate din
subvenii sunt achitate direct de ctre autoritile care gestioneaz fondurile, din sumele
reprezentnd acele subvenii, fr ca aceste sume s tranziteze conturile entitii, n
contabilitate se reflect att datoria n valut, ct i creana din subvenii corespunztoare.
Dac la sfritul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii fa de furnizori i creane
din subvenii n valut prezint sold, acestea se evalueaz similar oricrui element monetar n
valut, astfel nct veniturile i cheltuielile financiare aferente s nu influeneze rezultatul acelei
luni, respectiv perioade.
n toate cazurile se va urmri ca modul de contabilizare a operaiunilor s respecte clauzele
cuprinse n contractele ncheiate i legislaia n vigoare.
58
Page

n cazul achiziiilor n valut, finanate din sume nerambursabile, decontate de


operatorii economici, n calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, se deconteaz cu instituia finanatoare dac exist clauze n
acest sens, cuprinse n contractele ncheiate, sau prevederi n actele normative aplicabile.
Diferenele respective se nregistreaz n conturi de debitori diveri sau creditori diveri, n
relaie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, dup caz.
Prevederile de mai sus se aplic i n cazul datoriilor exprimate n lei, a cror decontare
se face n funcie de cursul unei valute.
Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului cuprinde operatiile care
se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii
debitoare, cat si a celei creditoare.
Creantele/datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si
furnizorii, se inregistreaza in conturile de debitori/creditori diversi.
Onorariile i comisioanele bancare achitate n vederea obinerii de mprumuturi pe
termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor nregistrate n avans. Cheltuielile n avans
urmeaz s se recunoasc la cheltuieli curente ealonat, pe perioada de rambursare a
mprumuturilor respective.
Prevederile alin. precedent nu se aplic pentru operaiunile n derulare la data trecerii la
aplicarea prezentelor reglementri.
Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care
sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele
inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni
de la data constatarii.
Entitile care nregistreaz sold la contul 473 Decontri din operaiuni n curs de
clarificare la sfritul exerciiului financiar prezint n notele explicative informaii privind
natura operaiunilor n curs de clarificare.
Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in
valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei
sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare trebuie
recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.
Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi
exercitiu financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel
exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar
ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana
in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb
survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.
Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si
debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru
depreciere.
9.3. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente extrabilantiere
Drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si
pasivele entitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului.
n aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite
in relatiile cu tertii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare
sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare,
redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la
scadenta, precum si alte valori.
Bunurile luate n administrare, concesiune sau cu chirie se reflect n conturi n afara
bilanului (contul 8038 Bunuri primite n administrare, concesiune i cu chirie).
La sfritul duratei contractului de administrare, concesiune sau nchiriere, bunurile se
restituie proprietarului. La restituirea acestor bunuri se crediteaz contul 8038 Bunuri primite
n administrare, concesiune i cu chirie.
n notele explicative la situaiile financiare anuale trebuie prezentate informaii
referitoare la elementele nregistrate n conturi n afara bilanului.
59
Page

n cadrul elementelor extrabilaniere sunt cuprinse i activele contingente (contul 807


Active contingente), respectiv datoriile contingente (contul 808 Datorii contingente).
Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia
unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul
entitatii.
Un exemplu in acest sens il reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un
litigiu in instanta (de ex. o despagubire), in care este implicata entitatea si al carui rezultat este
incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau
neasteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice in entitate. Activele
contingente nu trebuie recunoscute in conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate in notele
explicative in cazul in care este probabila aparitia unor intrari de beneficii economice. Activele
contingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare anuale, deoarece ele nu sunt certe iar
recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu se realizeze niciodata.
n cazul in care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ
contingent si trebuie procedat la recunoasterea lui in bilant.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea
corespunzatoare in situatiile financiare anuale a modificarilor survenite. Astfel, daca intrarea de
beneficii economice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute in situatiile
financiare anuale aferente perioadei in care au survenit modificarile. n schimb, daca este doar
probabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta in notele explicative activul
contingent.
O datorie contingenta este:
a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei
bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai
multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului,
dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.
O entitate nu va recunoaste in bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata in notele
explicative.
n situatia in care o entitate are o obligatie angajata in comun cu alte parti, partea asumata
de celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o
iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este
necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta,
se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion in situatiile financiare anuale aferente
perioadei in care a intervenit modificarea incadrarii evenimentului.
Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari
corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi
necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie
curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu
este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu
poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).

10. DATORII PE TERMEN SCURT : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE NTR-O


PERIOADA DE PANA LA UN AN
O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta,
atunci cand :
60
Page

a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii ; sau


b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Atunci cnd o entitate ncalc, la sau nainte de finalul perioadei de raportare, o
prevedere dintr-un acord de mprumut pe termen lung i aceast nclcare are drept efect
faptul c datoria devine exigibil la cerere, datoria este clasificat drept curent, inclusiv n
situaia n care creditorul a fost de acord, dup perioada de raportare i nainte ca situaiile
financiare s fie autorizate pentru emitere, s nu cear plata ca urmare a nclcrii acesteia. O
entitate clasific datoria drept curent deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un
drept necondiionat de a-i amna decontarea pentru cel puin dousprezece luni dup acea
dat.
Totui, entitatea clasific datoria ca datorie pe termen lung n cazul n care creditorul a
fost de acord, pn la finalul perioadei de raportare, s ofere o perioad de graie care s se
ncheie la cel puin dousprezece luni dup perioada de raportare, n cadrul creia entitatea
poate rectifica abaterea i n timpul creia creditorul nu poate cere rambursarea imediat.
Dac o entitate preconizeaz i are posibilitatea s refinaneze sau s rennoiasc o
obligaie pentru cel puin dousprezece luni dup perioada de raportare conform unei faciliti
de mprumut existente, ea clasific obligaia ca fiind pe termen lung chiar dac, n caz contrar,
ar fi trebuit s fie achitat ntr-o perioad mai scurt. n situaiile n care refinanarea sau
rennoirea obligaiei nu ar fi la ndemna entitii (de exemplu atunci cnd nu exist un acord
de refinanare), entitatea nu ia n calcul potenialul de refinanare a obligaiei i clasific
obligaia drept curent.
n ceea ce privete mprumuturile clasificate ca datorii curente, dac urmtoarele
evenimente au loc ntre finalul perioadei de raportare i data cnd situaiile financiare sunt
autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt prezentate ca evenimente ce nu conduc la
ajustarea situaiilor financiare:
a) refinanarea pe termen lung;
b) rectificarea unei nclcri a unui acord de mprumut pe termen lung; i
c) acordarea de ctre creditor a unei perioade de graie pentru a rectifica o abatere dintr-un
acord de mprumut pe termen lung care se termin la cel puin dousprezece luni dup
perioada de raportare.

11. DATORII PE TERMEN LUNG : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE NTR-O


PERIOADA MAI MARE DE UN AN
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele
categorii : imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite
bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care
entitatea este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si
dobanzile aferente acestora.
mprumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor
emise potrivit legii.
Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare se refera la bunurile preluate cu
acest titlu de catre entitatea primitoare, potrivit contractelor incheiate.
La sfarsitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului,
situatie in care are loc anularea datoriilor corespunzatoare privind concesiunea.
Entitatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de
dobanda in aceasta categorie chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data
bilantului, daca :
a) termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni ; si
b) exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de
data bilantului.
Atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita,
diferenta se inregistreaza intr-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentata in bilant, ca o
corectie a datoriei, precum si in notele explicative.

61
Page

Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare


exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai tarziu de data de
rambursare a datoriei.

12. PROVIZIOANE
12.1 Recunoaterea provizioanelor
Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i
care la data bilanului este probabil s existe sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte
n ceea ce privete valoarea sau data la care vor aprea.
Pentru stabilirea existenei unei obligaii curente la data bilanului, trebuie luate n
considerare toate informaiile disponibile.
La data bilanului, valoarea unui provizion reprezint cea mai bun estimare a
cheltuielilor probabile sau, n cazul unei obligaii, a sumei necesare pentru stingerea acesteia.
Ca urmare, provizioanele nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare
stingerii obligaiei curente la data bilanului.
Provizioanele trebuie s fie strict corelate cu riscurile i cheltuielile estimate.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste
pierderi viitoare nu corespund definiiei unei datorii i nu sunt ndeplinite criteriile de
recunoatere a provizioanelor.
Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indic faptul c anumite active de
exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, entitatea testeaz aceste active pentru
depreciere.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:
o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv; i
poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei. Dac aceste condiii nu sunt
ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
O obligaie curent este o obligaie legal sau implicit.
n nelesul prezentelor reglementri:
a)obligaie legal este obligaia care rezult:
dintr-un contract (n mod explicit sau implicit);
din legislaie; sau
din alt efect al legii;
b) o obligaie implicit (de exemplu, obligaia prin care o entitate se angajeaz s efectueze
pli compensatorii personalului disponibilizat) este obligaia care rezult din aciunile unei
entiti n cazul n care:
prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a firmei sau dintr-o declaraie
suficient de specific, entitatea a indicat partenerilor si c i asum anumite responsabiliti;
i
ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea c i va onora acele responsabiliti.
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale
sau cheltuielile angajate, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea
sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea :
a) datoriile din credite comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au
fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate, sau a caror plata a fost
convenita in mod oficial cu furnizorii ; si
b) cheltuielile angajate sunt obligatiile de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite
de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost inca platite, facturate sau nu s-a convenit
oficial asupra platii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajatilor (de exemplu, sumele
aferente concediului platit). Desi uneori este necesara o estimare a valorii sau exigibilitatii
acestor datorii, elementul de incertitudine este in general mult mai redus decat in cazul
provizioanelor.
Angajamentele entitatilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din
credite comerciale sau din alte activitati, in timp ce provizioanele sunt raportate separat.
62
Page

Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.


Se recunsc drept provizioane doar acele obligatii generate de evenimente anterioare
care sunt independente de actiunile viitoare ale entitatii (de exemplu, modul de desfasurare a
activitatii in viitor). Exemple de astfel de obligatii sunt amenzile sau costurile de eliminare a
efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generand iesiri de resurse
care incorporeaza beneficii economice, indiferent de actiunile viitoare ale entitatii.
12.2 Categorii de provizioane
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt :
a) litigii, amenzi i penaliti, despgubiri, daune i alte datorii incerte ;
b) cheltuielile legate de activitatea de service n perioada de garanie i alte cheltuieli privind
garania acordat clienilor;
c) dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate de acestea;
d) aciunile de restructurare; e) pensii i obligaii similare; f) impozite;
g) terminarea contractului de munc;
h) prime ce urmeaz a se acorda personalului n funcie de profitul realizat, potrivit prevederilor
legale sau contractuale;
i) provizioane n legtur cu acorduri de concesiune;
j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
k) alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau obiectul
pentru care au fost constituite.
Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urmatoarele situatii :
a) vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii ;
b) inchiderea unor sedii ale entitatii ;
c) modificari in structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere ;
d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul activitatilor
entitatii.
n cazul n care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare
se recunoate att n situaiile financiare anuale individuale ale entitii din grup afectate de
restructurare, ct i n cele consolidate.
Provizioanele de restructurare, n cazul unei obligaii legale, se constituie cu
respectarea condiiilor generale de recunoatere a provizioanelor i a prevederilor legale.
O entitate are o obligaie implicit care determin constituirea unui provizion pentru
restructurare atunci cnd sunt ndeplinite condiiile generale de recunoatere a provizioanelor
i entitatea:
a)dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care s stipuleze cel puin:
activitatea sau partea de activitate la care se refer;
principalele locaii afectate de planul de restructurare;
numrul aproximativ de angajai care vor primi compensaii pentru ncetarea activitii,
distribuia i posturile acestora;
cheltuielile implicate; i
data de la care se va implementa planul de restructurare;
i
b) a provocat celor afectai o ateptare c va realiza restructurarea prin nceperea
implementrii acelui plan sau prin anunarea principalelor sale caracteristici celor afectai de
acesta.
n cazul n care o entitate ncepe un plan de restructurare sau anun principalele sale
caracteristici celor afectai numai dup data bilanului, dac restructurarea este semnificativ i
neprezentarea ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaiilor
financiare, este necesar prezentarea de informaii n acest sens.
Un provizion aferent restructurrii va include numai costurile directe generate de
restructurare, i anume cele care:
sunt generate n mod necesar de procesul de restructurare; i
nu sunt legate de desfurarea continu a activitii entitii.
63
Page

Un provizion pentru restructurare nu trebuie s includ costuri precum cele legate de:
recalificarea sau mutarea personalului permanent;
marketing; sau
investiiile n noi sisteme i reele de distribuie.
Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activitii nu reprezint datorii de
restructurare la data bilanului.
Provizioane pentru pensii
Provizioanele pentru pensii se refer la sumele ce vor fi pltite de entitate dup ce
angajaii au prsit entitatea. Acestea se constituie atunci cnd entitatea are prevzut prin
actul constitutiv sau contractul de munc obligaia achitrii unor sume cu titlu de pensie, dup
ce angajaii au prsit entitatea. La constituirea acestor provizioane se vor avea n vedere i
prevederile legislaiei n vigoare.
Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabilete, de regul, de ctre specialiti n
domeniu. La determinarea lor se ine seama de vrsta, vechimea n munc i rotaia
personalului n cadrul entitii.
Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de munc rmase pn
la pensie.
Provizioane pentru impozite
Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plat datorate
bugetului de stat, n condiiile n care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie n relaia
cu statul.
Aceste provizioane se constituie, de exemplu pentru: diferene de impozite rezultate din
operaiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese n
instan; rezerve din faciliti fiscale sau alte rezerve pentru care n legislaia fiscal exist
prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum i n alte situaii care pot genera datorii
sub forma impozitului pe profit.
Provizioane pentru terminarea contractului de munc
Provizioanele pentru terminarea contractului de munc se constituie pentru obligaiile
asumate de entitate n relaie cu angajaii, pentru terminarea contractului de munc de
exemplu, obligaii rezultate din contractul colectiv de munc, de a plti o sum n corelare cu
numrul de ani lucrai n entitate.
Aceste provizioane se recunosc atunci cnd exist certitudinea achitrii lor ntr-o
perioad previzibil de timp.
Provizioane n legtur cu acorduri de concesiune
n cazul n care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligaie
contractual de a ntreine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce
infrastructura ntr-o anumit stare nainte de a fi predat concedentului la sfritul acordului de
serviciu, drept obligaii de ndeplinit ca o condiie a licenei primite, aceste obligaii contractuale
de a ntreine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion i se evalueaz la
cea mai bun estimare a cheltuielii care ar fi necesar pentru a deconta obligaia actual la
data bilanului.
Provizioane pentru contracte cu titlu oneros
Dac o entitate are un contract cu titlu oneros, obligaia contractual actual prevzut
n contract trebuie recunoscut i evaluat ca provizion.
Un contract cu titlu oneros reprezint un contract n care costurile inevitabile aferente
ndeplinirii obligaiilor contractuale depesc beneficiile economice preconizate a fi obinute din
contractul n cauz. Costurile inevitabile ale unui contract
reflect costul net de ieire din contract, adic valoarea cea mai mic dintre costul ndeplinirii
contractului i eventualele compensaii sau penaliti generate de nendeplinirea contractului.
nainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu oneros, o entitate
recunoate orice pierdere din deprecierea activelor alocate contractului n cauz.
64
Page

Alte provizioane
n categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru:
alte beneficii pe care entitatea urmeaz s le plteasc angajailor sau persoanelor
dependente de acetia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea
contractului de munc;
cheltuielile legate de protecia mediului nconjurtor pentru: protejarea aerului; gestiunea
apelor uzate; gestiunea deeurilor, protejarea solului, a apelor subterane i a apelor de
suprafa; protejarea biodiversitii i a peisajului; alte activiti de protejare a mediului
nconjurtor;
obligaii asumate n comun cu o ter parte etc.
Provizioanele incluse la Alte provizioane trebuie descrise n notele explicative, dac
acestea sunt semnificative.
12.3 Evaluarea provizioanelor
Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate.
Pentru stabilirea existentei unei obligatii curente la data bilantului, trebuie luate in
considerare toate informatiile disponibile.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la
data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.
Cea mai bun estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe
care o entitate ar plti-o, n mod raional, pentru stingerea obligaiei la data bilanului sau
pentru transferarea acesteia unei tere pri la acel moment.
Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului
reprezint valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaiei.
n acest caz, actualizarea provizioanelor se face ntruct, datorit valorii-timp a banilor,
provizioanele aferente unor ieiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanului sunt
mult mai oneroase dect cele aferente unor ieiri de resurse de aceeai valoare, dar care apar
mai trziu.
Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezint cheltuieli financiare (cont 6861
Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor).
Actualizarea provizioanelor se efectueaz de ctre persoane specializate, la sfritul fiecrui
exerciiu financiar pentru care se impune o asemenea actualizare. Rata de actualizare utilizat
trebuie s reflecte evalurile curente pe pia ale valorii-timp a banilor i ale riscurilor specifice
datoriei.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea
mai bun estimare curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este
probabil o ieire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniial recunoscute.
Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului iniial pot fi acoperite din provizion.
Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut iniial pentru alt scop ar
ascunde impactul a dou evenimente diferite.
Provizioanele se evalueaz naintea determinrii impozitului pe profit, tratamentul fiscal
al acestora fiind cel prevzut de legislaia fiscal.
12.4 Rambursri n legtur cu provizioanele
Castigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate in considerare
in evaluarea unui provizion.
Daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi
rambursate de catre o terta parte, rambursarea trebuie recunoscuta numai in momentul in care
este sigur ca va fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat. Suma
recunoscut ca rambursare nu trebuie s depeasc valoarea provizionului.

13. SUBVENTII

65
Page

n categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile


aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si
alte institutii similare nationale si internationale.
Subveniile guvernamentale sunt uneori denumite n alte moduri, cum ar fi: subsidii,
alocaii, prime sau transferuri.
n cadrul subventiilor se reflecta distinct:
- subventii guvernamentale;
- imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;
- alte sume primite cu caracter de subventii.
Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala
conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active
imobilizate.
O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar,
caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
n conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii,
precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru
active.
Subveniile guvernamentale, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, nu
trebuie recunoscute pn cnd nu exist suficient siguran c:
a) entitatea va respecta condiiile impuse de acordarea lor; i b) subveniile vor fi primite.
Doar primirea unei subvenii nu furnizeaz ea nsi dovezi concludente c toate
condiiile ataate acordrii subveniei au fost sau vor fi ndeplinite.
Recunoaterea veniturilor din subvenii se efectueaz cu respectarea clauzelor care au
stat la baza acordrii lor.
Contabilitatea proiectelor finanate din subvenii se ine distinct, pe fiecare proiect,
surs de finanare, potrivit contractelor ncheiate, fr a se ntocmi situaii financiare anuale
distincte pentru fiecare asemenea proiect.
Pentru asigurarea corelrii cheltuielilor finanate din subvenii cu veniturile aferente se
procedeaz astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit i pierdere:
n cursul fiecrei luni se evideniaz cheltuielile dup natura lor;
la sfritul lunii se evideniaz la venituri subveniile corespunztoare cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilanului:
creana din subvenii se recunoate n coresponden cu veniturile din subvenii, dac au
fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenii, sau pe seama veniturilor amnate,
dac aceste cheltuieli nu au fost efectuate nc;
periodic, odat cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza
altor documente prin care se stabilesc i se aprob sumele cuvenite, se procedeaz la
regularizarea sumelor nregistrate drept crean din subvenii.
Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor
corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care
nu au fost nc efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade
curente.
n cele mai multe situaii, perioadele de-a lungul crora o entitate recunoate
cheltuielile legate de o subvenie guvernamental sunt uor identificabile. Astfel, subveniile
acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri n aceeai perioad
ca i cheltuiala aferent. n mod similar, subveniile legate de activele amortizabile sunt
recunoscute, de regul, n contul de profit i pierdere pe parcursul perioadelor i n proporia n
care amortizarea acelor active este recunoscut.
n cazul subveniilor a cror acordare este legat de activitatea de producie sau
prestri de servicii, recunoaterea acestora pe seama veniturilor se efectueaz concomitent cu
recunoaterea cheltuielilor a cror contravaloare urmeaz a fi acoperit din aceste subvenii.
O subvenie guvernamental care urmeaz a fi primit drept compensaie pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate sau n sensul acordrii unui ajutor financiar imediat
66
Page

entitii, fr a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscut n contul de profit i


pierdere n perioada n care devine crean.
n anumite circumstane, o subvenie guvernamental poate fi acordat n scopul oferirii
de ajutor financiar imediat unei entiti. Astfel de subvenii pot fi limitate la o anumit entitate i
pot s nu fie disponibile unei categorii ntregi de beneficiari. n acest caz, recunoaterea
subveniei n contul de profit i pierdere are loc n perioada n care entitatea ndeplinete
condiiile pentru primirea subveniei.
Entitatea prezint n notele explicative informaii referitoare la subveniile primite,
destinaia acestora i elementele care justific ndeplinirea condiiilor necesare pentru
acordarea subveniilor.
Subveniile legate de terenuri pot impune, prin contractele ncheiate, ndeplinirea
anumitor obligaii. n acest caz, subveniile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor
n care sunt suportate costurile ndeplinirii respectivelor obligaii. De exemplu, o subvenie
pentru teren poate fi condiionat de construirea unei cldiri pe terenul respectiv. n acest caz,
subvenia se recunoate n contul de profit i pierdere pe parcursul duratei de via a cldirii.
Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se
inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit
amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul rezultatului exercitiului pe masura
inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea
soldului venitului amanat cu suma rambursabila.
Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea
veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
n masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un
asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o
cheltuiala.
Entitatea prezint n notele explicative informaii privind condiiile care nu au fost
ndeplinite n legtur cu subveniile guvernamentale i obligaiile ce deriv din nendeplinirea
acestora.
Contabilizarea activelor primite prin transfer de la clieni i a operaiunilor privind
conectarea utilizatorilor la reelele de utiliti
Entitile care primesc active de la clienii lor, sub form de imobilizri corporale sau
numerar care are ca destinaie achiziia sau construirea de imobilizri corporale, pentru a-i
conecta la o reea de electricitate, gaze, ap sau pentru a le furniza accesul continuu la
anumite bunuri sau servicii, potrivit legii, evideniaz datoria corespunztoare valorii activelor
respective ca venit amnat n contul 478 Venituri n avans aferente activelor primite prin
transfer de la clieni.
Venitul amnat se nregistreaz ca venit curent n contul de profit i pierdere pe msura
nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor respective.
n cazul racordrii utilizatorilor la reeaua electric, contravaloarea cheltuielilor
suportate de utilizatori cu racordarea reprezint imobilizri necorporale de natura drepturilor de
utilizare i se evideniaz n contul 205 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale,
drepturi i active similare/analitic distinct.
Amortizarea imobilizrilor necorporale prevzute la alin. precedent se nregistreaz
pe perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza reelele respective, dac aceast
durat este specificat n contractele ncheiate sau, dac nu este stabilit o asemenea durat,
pe durata de via a instalaiilor de utilizare de la locul de consum.
Tratamentul contabil prevzut la pct. anterioare se aplic i n cazul cheltuielilor
efectuate de entiti pentru racordarea la reeaua de ap, gaze sau alte utiliti, dac n
contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la reelele respective
de distribuie.
67
Page

n toate cazurile se vor avea n vedere clauzele cuprinse n contractele ncheiate ntre
pri.

14. CAPITAL SI REZERVE


Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta totalitatea surselor de finantare
stabile aflate la dispozitia persoanei juridice fara scop patrimonial, dupa deducerea tuturor
datoriilor.
Capitalurile proprii cuprind : aporturile de capital, rezervele, rezultatul reportat,
rezultatul exercitiului financiar.
14.1 Capital
Capitalul (aporturile de capital) reprezinta contributiile in numerar si/sau in natura ale
membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop patrimonial.
Capitalul (aporturile de capital) se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza
actelor de constituire a persoanei juridice fara scop patrimonial si a documentelor justificative
privind varsamintele de capital.
Contabilitatea analitica se tine pe feluri de aporturi.
Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea sau
micsorarea capitalului sunt cele prevazute de lege sau actele de constituire a AVPS.
14.2 Rezerve din reevaluare
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, in conformitate cu
prevederile prezentelor reglementari, trebuie reflectat in debitul sau creditul contului Rezerve
din reevaluare , dupa caz, distinct pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile
economice, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din
prezentele reglementari.
Evidenierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuat pe fiecare imobilizare
corporal n parte i pe fiecare operaiune de reevaluare care a avut loc.
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului
creditor existent.
Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au
eserve r nedistribuibil.
Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor
subsectiunii Reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari.
14.3 Alte eserve
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de eserve: eserve legale, eserve
statutare sau contractuale si alte eserve.
Rezervele legale se constituie anual din excedentul/profitul entitatii, in cotele si
limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege.
Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditiile prevazute de lege.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din excedentul/profitul
entitatii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama
excedentului/profitului pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile sau in alte scopuri,
potrivit hotararii adunarii generale, cu respectarea prevederilor legale.
14.4 Rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, repartizarea rezultatului
exercitiului financiar
Contabilitatea rezultatului reportat si a rezultatului exercitiului financiar se tine distinct
pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala, potrivit legii, si
activitatile economice.
Contabilitatea repartizarii rezultatului exercitiului financiar se tine distinct pentru
activitatile fara scop patrimonial si activitatile economice.
Rezultatul financiar privind activitatile cu destinatie speciala nu se repartizeaza.
68
Page

15. CONTABILITATEA OPERAIUNILOR REALIZATE N CADRUL CONTRACTELOR DE


ASOCIERI N PARTICIPAIE
Evidena asocierii n participaie se organizeaz att la nivelul asocierii, ct i n
contabilitatea fiecrui coparticipant cu ajutorul contului 458 Decontri din operaiuni n
participaie, analitic distinct pe fiecare coparticipant.
Evidena decontrilor din operaiuni n asocieri n participaie, respectiv a decontrii
cheltuielilor i veniturilor realizate din operaiuni n asocieri n participaie, precum i a sumelor
virate ntre coparticipani, se realizeaz cu ajutorul contului 458 Decontri din operaiuni n
participaie.
Entitatea care conduce evidena asocierii n participaie ine eviden i ntocmete
balan de verificare distincte de cele corespunztoare activitii proprii.
n ceea ce privete imobilizrile corporale i necorporale puse la dispoziia asocierii,
acestea sunt cuprinse n evidena contabil a celui care le deine n proprietate.
Cheltuielile i veniturile determinate de operaiunile asocierilor n participaie se
contabilizeaz distinct de ctre unul dintre asociai, conform prevederilor contractului de
asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6.
La sfritul perioadei de raportare, cheltuielile i veniturile nregistrate pe naturi se transmit pe
baz de decont fiecrui asociat, n vederea nregistrrii acestora n contabilitatea proprie.
La data bilanului, bunurile de natura stocurilor, creanelor, disponibilitilor, precum i a
datoriilor asocierii n participaie, se nscriu n situaiile financiare anuale ale asociatului care
conduce evidena asocierii.
16. VENITURI SI CHELTUIELI
Contul rezultatului exercitiului cuprinde veniturile si cheltuielile exercitiului financiar,
pe feluri de activitati, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului financiar
(excedent/profit sau deficit/pierdere).
n intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se
repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
16.1 Venituri
n categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in
nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a
obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca
rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.
Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari,
comisioane, dobanzi, dividende.
Sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. n aceasta situatie
veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un
acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror
reduceri comerciale.
Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop patrimonial se tine distinct pe
feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala
potrivit legii si activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor.
69
Page

Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind:


- venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
- venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
- venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
- venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din
activitatile fara scop patrimonial;
- venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
- resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru
venituri;
- venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de
organizare si functionare;
- venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice
fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica;
- alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, care cuprind:
- venituri din cote-parti primite potrivit statutului;
- ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru
venituri;
- venituri din despagubiri de asigurare - pagube si din subventii pentru evenimente
extraordinare si altele similare;
- venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
- venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare;
- venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare;
- venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si
demonstratii sportive;
- veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare;
- alte venituri din activitatile fara scop patrimonial.
Veniturile cu destinatie speciala, cuprind venituri reglementate de legi speciale si cuprind:
venituri cu destinatie speciala din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical,
folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si alte venituri cu destinatie
speciala, potrivit legii.
Veniturile din activitati economice cuprind:
a) venituri din exploatare:
- venituri din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;
- venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus
(reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in
curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs,
neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
- venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate
de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si
necorporale;
- venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor
de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;
- alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte
venituri din exploatare.
Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei, reprezinta
o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a majorat nivelul
stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului
exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
b) venituri financiare:
- venituri din imobilizari financiare;
- venituri din investitii pe termen scurt;
- venituri din creante imobilizate;
70
Page

- venituri din investitii financiare cedate;


- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensatiile primite pentru
cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare).
Cifra de afaceri neta privind activitatile economice, in sensul prezentelor reglementari, se
calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarile de lucrari si
prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate
clientilor.
Atunci cand, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri au fost cuprinse
sume reprezentand diverse impozite si taxe reflectate concomitent in conturi de cheltuieli, cu
ocazia intocmirii contului rezultatului exercitiului, la cifra de afaceri neta se vor inscrie sumele
reprezentand veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite.
Venituri din vanzari de bunuri privind activitatile economice
n contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii
bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in
contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre
clienti.
Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod
normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra
lor; si
c) veniturile si, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi cuantificate.
Venituri din prestarea de servicii privind activitatile economice
Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii
acestora.
Prestarile nefacturate pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza in contul de "Lucrari si
servicii in curs de executie", pe seama veniturilor din productia stocata.
Venituri din dobanzi, redevente si dividende privind activitatile economice
Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului
respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
b) redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere
de valoare se evidentiaza distinct, in functie de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depreciere
sau pierdere de valoare reflectate se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care
nu se mai justifica mentinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibila.
Conturile de venituri se pot dezvolta in conturi analitice, in functie de
necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale AVPS.
16.2 Cheltuieli
Cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara
scop patrimonial, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice,
pentru:
71
Page

- consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza entitatea;


- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca
urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de
cheltuieli.
n cadrul cheltuielilor exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor privind activitatile fara scop patrimonial, activitatile
cu destinatie speciala si activitatile economice se tine pe feluri de cheltuieli, dupa
natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul
marfurilor vandute si al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii;
prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori);
comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si
personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii
bancare si altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si
penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; ajutoare si imprumuturi nerambursabile; cheltuieli
privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli
privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind
exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura
financiara si altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere
de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii,
se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
n cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli se
dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara
scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala potrivit legii, si activitati economice,
iar in continuare se pot dezvolta in analitic in functie de necesitatile impuse de anumite
reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale AVPS;
Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se
contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere.
La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se
transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea
proprie.
n cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o
persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care
raspunde potrivit legii.
n contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabileste cumulat de la
inceputul exercitiului financiar.
Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si
reprezinta soldul final al contului de rezultat.

72
Page

Repartizarea excedentului/profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii,


dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea excedentului/profitului se efectueaza
in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Evidentierea in contabilitate a destinatiilor excedentului/profitului contabil se
efectueaza dupa adunarea generala care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin
inregistrarea sumelor reprezentand rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Entitatile nu pot
reveni asupra inregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.
Deficitul/pierderea contabil(a) reportat(a) se acopera din excedentul/profitul
exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital, potrivit hotararii adunarii generale, cu
respectarea prevederilor legale. n lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din
care se acopera deficitul/pierderea contabil(a) este la latitudinea adunarii generale, respectiv a
consiliului de administratie.
nchiderea conturilor 121 si 129 se efectueaza la inceputul exercitiului financiar
urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale, dupa aprobarea lor de catre
Consiliul A.G.V.P.S. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul
intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale.
17. CONTINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
17.1 Politici contabile
Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conventiile, regulile sti practicile
specifice aplicate de o entitate la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
AVPS stabileste politici contabile care se refera la:
- alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor ;
- reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora;
- nregistrarea, pe perioada n care imobilizrile corporale sunt trecute n conservare, a unei
cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunztoare ajustrii pentru deprecierea
constatat;
- alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
- contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent.
Administratorii asociatiei aproba politici contabile pentru operattiunile derulate, inclusiv
proceduri proprii pentru situatiile prevzute de legislatie, avnd n vedere specificul activittii
desfsurate si strategia adoptate de asociatie, cu respectarea prevederile cuprinse n
reglementrile in vigoare.
Modificrile de politici contabile pot fi determinate de:
a) initiativa asociatiei, caz n care modificarea trebuie justificat n notele explicative la situatiile
financiare anuale;
b) o decizie a unei autoritti competente si care se impune asociatiei (modificare de
reglementare), caz n care modificarea nu trebuie justificat n notele explicative, ci doar
mentionat n acestea.
Modificarea de politic contabil la initiativa asociatiei poate fi determinat de:
o modificare exceptional intervenit n situatia asociatiei sau n contextul economicofinanciar n care aceasta si desfsoar activitatea;
obtinerea unor informatii credibile si mai relevante.
Schimbarea conductorilor asociatiei nu justific modificarea politicilor contabile.
Nu se consider modificri ale politicilor contabile:
a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sau conditii care difer, ca
fond, de cele care au avut loc anterior; si
b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzactii, alte evenimente sau conditii care nu au
avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.
Efectele modificrii politicilor contabile aferente exercitiului financiar curent se
contabilizeaz pe seama conturilor de cheltuieli si venituri ale perioadei.
Dac efectul modificrii politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele
trecute, modificarea politicilor contabile se efectueaz pentru perioadele viitoare, ncepnd cu
exerciiul financiar curent si exercitiile financiare urmtoare celui n care s-a luat decizia
modificrii politicii contabile.
73
Page

n cazul modificrii politicilor contabile pentru o perioad anterioar, asociatia va lua n


considerare efectele fiscale ale acestora.
Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca
rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entittii.
n cazul modificrii unei politici contabile, asociatia va s mentiona n notele explicative
natura modificrii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici
contabile ofer informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac
noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor
raportate ale perioadei si tendinta real a rezultatelor activittii asociatiei.
17.2 Note Explicative
Notele explicative trebuie:
a) sa prezinte informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmirii
situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite;
b) sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in bilant si contul rezultatului
exercitiului, dar sunt relevante pentru intelegerea oricarora dintre acestea.
17.2.1 Prevederi generale
Pe langa informatiile cerute conform prevederilor din celelalte sectiuni ale prezentelor
reglementari, notele explicative trebuie sa cuprinda si informatii referitoare la aspectele
prevazute de prezenta sectiune.
Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din
situatiile financiare anuale trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.
Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind metodele de evaluare aplicate
diferitelor elemente din situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru calcularea
ajustarilor de valoare. Pentru elementele incluse in situatiile financiare anuale care sunt sau au
fost initial exprimate in moneda straina (valuta), trebuie prezentate bazele de conversie
utilizate pentru a le exprima in moneda nationala.
n notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmatoarele informatii:
a) denumirea si sediul social ale fiecareia dintre entitatile in care entitatea detine fie direct,
fie printr-o persoana care actioneaza in nume propriu, dar in contul entitatii, interese de
participare reprezentand un procent de capital de cel putin 20%, prezentand: proportia de
capital detinuta, valoarea capitalului si rezervelor, profitul sau pierderea entitatii respective
pentru ultimul exercitiu financiar pentru care au fost aprobate situatiile financiare anuale.
Informatiile privind capitalul, rezervele si profitul sau pierderea entitatii in care se detine
interesul de participare pot fi omise daca sunt doar de o importanta neglijabila in intelesul pct.
7;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social si forma juridica ale fiecareia dintre entitatile
la care entitatea este asociat cu raspundere nelimitata. Aceste informatii pot fi omise daca sunt
doar de o importanta neglijabila in intelesul pct. 7.
Trebuie sa se mentioneze, totodata, daca situatiile financiare anuale au fost intocmite
in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991 , republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare si cu prevederile cuprinse in prezentele reglementari.
Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cat ori este
necesar, pentru buna lor intelegere:
a) denumirea entitatii care face raportarea;
b) faptul ca situatiile financiare anuale sunt proprii acesteia si nu grupului;
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare anuale;
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (de exemplu, lei).
O entitate prezinta urmatoarele date, in cazul in care ele nu au fost prezentate in
situatiile financiare anuale:
a) locul principal unde isi desfasoara activitatea, daca este diferit de sediul oficial;
b) o descriere a naturii activitatii desfasurate si principalele domenii de activitate;
c) orice alta informatie care, in opinia directorilor si administratorilor, ajuta la prezentarea
unei imagini fidele asupra entitatii.
74
Page

Notele explicative prezinta natura si scopul angajamentelor entitatii, care nu sunt


incluse in bilant, si impactul financiar al acelor angajamente asupra entitatii, atunci cand
riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura
in care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea
pozitiei financiare a entitatii.
AVPS are definite urmtoarele note explicative:
a. Active imobilizate;
b. Provizioane;
c. Repartizarea profitului;
d. Disponibil cu destinatie speciala
e. Analiza rezultatului exercitiului privind veniturile cu destinatie speciala din aplicarea
timbrului ...;
f.
Situaia creanelor i datoriilor;
g. Principii, politici i metode contabile;
h. Informaii privind salariaii i membrii organelor AVPS, conducere i de supraveghere;
i.
Exemple de calcul i analiz a principalilor indicatori economico financiari;
j.
Alte informaii;
17.2.2 Relatiile cu entitatile afiliate
Daca au existat tranzactii intre entitatile afiliate, entitatea raportoare trebuie sa
prezinte natura relatiilor dintre acestea, tipurile de tranzactii, precum si valoarea tranzactiilor.
Se prezinta tranzactiile incheiate cu entitatile legate, inclusiv suma acestor tranzactii,
natura relatiei cu entitatea legata si alte informatii referitoare la tranzactii, necesare pentru o
intelegere a pozitiei financiare a entitatii raportoare, daca asemenea tranzactii sunt
semnificative si nu au fost incheiate in conditii normale de piata. Informatiile referitoare la
tranzactii individuale pot fi agregate dupa natura lor, cu exceptia cazului cand informatia
separata este necesara pentru o intelegere a efectelor tranzactiilor cu entitatea legata, asupra
pozitiei financiare a entitatii raportoare.
17.2.3 Informatii referitoare la elementele de bilant
Notele explicative trebuie sa cuprinda:
a) duratele de viata utila sau ratele de amortizare utilizate;
b) metodele de amortizare utilizate;
c) cresterile de valoare a imobilizarilor, cu indicarea separata a acelora aparute din procesul
de dezvoltare interna;
d) valoarea imobilizarilor necorporale in curs.
Atunci cand imobilizarile necorporale prezentate in bilant cuprind cheltuieli de
dezvoltare, in notele explicative trebuie prezentate urmatoarele informatii:
a) perioada pe parcursul careia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaza sa fie
amortizata; si
b) motivele care au determinat recunoasterea acestora ca active (beneficii economice
viitoare etc).
Notele explicative trebuie sa prezinte, pentru fiecare grupa de imobilizari corporale,
urmatoarele informatii:
a) bazele de evaluare folosite in determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare
reevaluata). Daca s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentata pentru
fiecare grupa in parte valoarea contabila bruta a respectivei grupe;
b) metodele de amortizare folosite;
c) valoarea imobilizarilor corporale in curs.
n cazul in care elementele imobilizarilor corporale sunt exprimate la valori
reevaluate, trebuie prezentate data si conditiile de efectuare a reevaluarii.
Se mentioneaza existenta oricaror certificate de participare, valori mobiliare sau
drepturi similare, cu indicarea numarului acestora si a drepturilor pe care le confera.

75
Page

Prezentarea in notele explicative a informatiilor de la alin. (1) la imobilizari financiare


sau investitii pe termen scurt se face in functie de intentia entitatii cu privire la durata detinerii
titlurilor de valoare, de pana la un an sau mai mult de un an.
Se specifica toate situatiile in care entitatea a depus garantii sau a gajat, respectiv a
ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligatii in favoarea unui tert, mentionandu-se,
de asemenea si valoarea acestora.
Se prezinta in notele explicative costul de achizitie sau costul de productie al
stocurilor evidentiate in bilant si metodele de evaluare a stocurilor.
Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda de evaluare
pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate urmatoarele
informatii:
a) motivul schimbarii metodei; si
b) efectul financiar asupra rezultatului exercitiului financiar.
De asemenea, trebuie prezentata si valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.
O entitate trebuie sa prezinte in notele explicative subclasificari ale creantelor
prezentate in bilant, clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii desfasurate, iar
sumele de incasat de la entitatile afiliate si intreprinderile asociate trebuie prezentate separat.
n notele explicative se mentioneaza sumele datorate de entitate care devin exigibile
dupa o perioada mai mare de cinci ani, precum si valoarea totala a datoriilor entitatii acoperite
cu garantii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii si formei garantiilor. Aceste informatii
trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilantier de natura datoriilor, potrivit
formatului de bilant prevazut de prezentele reglementari.
n cazul in care entitatea a emis pe parcursul exercitiului financiar valori mobiliare, se
prezinta urmatoarele informatii:
a) tipul valorilor mobiliare emise;
b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune si suma primita.
n cazul in care obligatiunile emise de o entitate sunt detinute de o persoana
nominalizata sau imputernicita de catre acea entitate, in notele explicative se mentioneaza
valoarea nominala a obligatiunilor respective si valoarea contabila a acestora.
n cazul obligatiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezinta urmatoarele
informatii:
a) valoarea exacta sau estimata a acelei obligatii;
b) natura juridica a obligatiei si efectul acesteia;
c) daca entitatea a depus o garantie semnificativa cu privire la acea obligatie si, in caz
afirmativ, natura acelei garantii.
De asemenea, se prezinta informatii referitoare la alte obligatii financiare viitoare
pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situatia
economica a entitatii.
Pentru orice garantie semnificativa care a fost constituita trebuie facuta o prezentare
detaliata. Valoarea totala a oricaror angajamente financiare, in cazul in care nu indeplinesc
conditiile pentru a fi recunoscute in bilant, trebuie sa fie prezentate in mod clar in notele
explicative, in masura in care aceste informatii sunt utile pentru evaluarea pozitiei financiare a
entitatii.
Orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate trebuie prezentate distinct.
Daca in timpul exercitiului financiar o suma este transferata la sau de la provizioane,
urmatoarele informatii se prezinta in notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate in cursul exercitiului
financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfarsitul exercitiului financiar.
Referitor la capitalul entitatii se ofera urmatoarele informatii:
a) daca entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului aportat;
b) daca, conform actului de infiintare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia,
precum si valoarea capitalului aportat in momentul infiintarii entitatii sau in momentul autorizarii
entitatii pentru inceperea activitatii si in momentul oricarei modificari a capitalului autorizat.
76
Page

n intelesul prezentelor reglementari, prin capital autorizat se intelege suma maxima a


capitalului aportat potrivit statutului sau adunarii generale.
Pentru fiecare categorie de rezerve inclusa in capitalurile proprii, se descrie natura sa
si scopul pentru care a fost constituita.
17.2.4 Informatii referitoare la elementele din contul rezultatului exercitiului
Notele explicative trebuie sa cuprinda informatii privind veniturile si cheltuielile
exercitiului financiar, grupate dupa natura lor pe feluri de activitati respectiv, activitati fara scop
patrimonial, activitati cu destinatie speciala si activitati economice, precum si informatii privind
constituirea si utilizarea fondurilor privind activitatile fara scop patrimonial.
Se prezinta masura in care calcularea excedentului/profitului sau deficitului/pierderii
exercitiului financiar a fost afectata de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la
principiile contabile generale si regulile de evaluare prevazute de prezentele reglementari, a
fost efectuata in exercitiul financiar curent sau intr-un exercitiu financiar precedent.
n notele explicative trebuie sa se prezinte separat propunerea de repartizare a
excedentului/profitului net pe destinatii, astfel:
a) sumele repartizate la rezerve;
b) sumele repartizate pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile din anii precedenti;
c) alte repartizari.
18. CONINUTUL

RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport,


denumit in continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a
dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o
descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta.
Prezentarea de mai sus este o analiza echilibrata si cuprinzatoare a dezvoltarii si
performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, corelata cu dimensiunea si
complexitatea activitatilor.
n masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea entitatii, performanta
sau pozitia sa financiara, analiza cuprinde indicatori financiari si, atunci cand este cazul,
indicatori nefinanciari-cheie de performanta, relevanti pentru activitati specifice, inclusiv
informatii despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii.
n furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cand este cazul,
referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate in situatiile financiare anuale.
Raportul administratorilor ofera, de asemenea, informatii despre:
a) evenimente importante aparute dupa sfarsitul exercitiului financiar;
b) dezvoltarea previzibila a entitatii;
c) activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
d) existenta de sucursale ale entitatii;
Membrii organelor de administratie, conducere si supraveghere ale AVPS au
obligatia colectiva de a asigura ca situatiile financiare anuale si raportul administratorilor sa fie
intocmite si publicate in conformitate cu legislatia nationala.
Consiliul AVPS elaboreaz pentru fiecare exerciiu financiar un raport, denumit n
continuare raportul administratorilor, care cuprinde o prezentare general a AVPS
respectiv:
- datele de identificare ale AVPS;
- declaraia persoanelor responsabile cu privire la conformitatea, corectitudinea i realitatea
situaiilor financiare anuale;
- declaraia privind transparena tranzaciilor trecute i de perspectiv ale AVPS;
- auditarea situaiilor financiare;
- prezentarea fidel a dezvoltrii i performanei activitilor AVPS i a poziiei sale
financiare, mpreun cu o descriere a principalelor riscuri i incertitudini cu care se confrunt;
- o analiz echilibrat i cuprinztoare a dezvoltrii i performanei activitilor AVPS i
a poziiei sale financiare, corelat cu dimensiunea i complexitatea activitilor;
De asemenea, raportul cuprinde o prezentare detaliat a activitii cu referire la:
77
Page

contextul macroeconomic general;


cadrul legal aplicabil;
organizarea i, dup caz, reorganizarea AVPS;
evaluarea general a AVPS, referiri i explicaii suplimentare privind sumele raportate n
situaiile financiare anuale, necesare pentru a nelege dezvoltarea AVPS, performana
sau poziia sa financiar;
activele AVPS i anume: infrastructura i dreptul de proprietate, investiiile realizate,
evoluia activelor circulante;
date privind personalul salariat;
prezentarea aciunilor planificate i nerealizate n anul financiar de raportare.
n conformitate cu prevederile punctului 217 din OMEF nr. 1969/2007, raportul va
cuprinde un capitol distinct referitor la managementul riscurilor cu referire la:
politica sa de acoperire mpotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacie
previzionat pentru care se utilizeaz contabilitatea de acoperire mpotriva riscurilor;
riscul de pia provenind din riscul de pre asociat cadrului de reglementare, din riscul
valutar i din riscul de rat a dobnzii;
riscul de finanare provenit din riscul de contrapartid;
riscul investiional.
Totodat, raportul va aborda i urmtoarele aspecte:
analiza unor indicatorilor financiari;
evenimente importante aprute dup sfritul exerciiului financiar;
dezvoltarea previzibil a entitii;
activitile din domeniul cercetrii i dezvoltrii; i
orice alte informaii care pot influena comportamentul utilizatorilor.
Potrivit punctului 219 din ordinul mai sus citat, raportul administratorilor se aprob de
Consiliul AVPS i se semneaz de preedinte, n numele acestuia.
19. CONTROLUL INTERN
OMFP nr. 1802/2014 cuprinde prevederi specifice pentru organizarea controlului intern.
n prezentul Manual de politici contabile amintim rolul i atribuiile generale ale controlului
intern, urmnd ca acestea sa fac obiectul unei proceduri interne specifice.
Controlul intern al AVPS vizeaz asigurarea:
conformitii cu legislaia n vigoare;
aplicrii deciziilor luate de conducerea AVPS;
bunei funcionri a activitii interne a AVPS;
fiabilitii informaiilor financiare;
eficacitii operaiunilor AVPS;
utilizrii eficiente a resurselor;
prevenirii i controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
pe de o parte, urmrirea nscrierii activitii AVPS i a comportamentului personalului n
cadrul definit de legislaia aplicabil, valorile, normele i regulile interne ale AVPS;
pe de alt parte, verificarea dac informaiile contabile, financiare i de gestiune
comunicate reflect corect activitatea i situaia AVPS.
Controlul intern contabil i financiar al AVPS se aplic n vederea asigurrii unei gestiuni
contabile i a unei urmriri financiare a activitilor sale, pentru a rspunde obiectivelor
definite.
Controlul intern contabil i financiar vizeaz asigurarea:
conformitii informaiilor contabile i financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
aplicrii instruciunilor elaborate de conducere n legtur cu aceste informaii;
protejrii activelor;
78
Page

prevenirii i detectrii fraudelor i neregulilor contabile i financiare;


fiabilitii informaiilor difuzate i utilizate la nivel intern n scop de control, n msura n care
ele contribuie la elaborarea de informaii contabile i financiare publicate;
fiabilitii situaiilor financiare anuale publicate i a altor informaii comunicate pieei.
Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute n vedere:
existena unui manual de politici contabile;
existena unei proceduri de aplicare a acestui manual;
existena de controale prin care s se asigure respectarea manualului;
cunoaterea evoluiei legislaiei contabile i fiscale;
efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
identificarea i tratarea corespunztoare a anomaliilor;
adaptarea programelor informatice la nevoile AVPS;
conformitatea cu regulile contabile;
asigurarea exactitii i exhaustivitii nregistrrilor contabile;
respectarea caracteristicilor calitative ale informaiilor cuprinse n situaiile financiare, astfel
nct s satisfac nevoile utilizatorilor;
pregtirea informaiilor necesare consolidrii grupului;
definirea i distribuirea procedurilor de elaborare a situaiilor financiare consolidate, ctre
toate entitile de consolidat.
Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea operaiunilor care nu
respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau, dup caz, de ncadrare n limitele i
destinaia prevederilor bugetare i prin a cror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul AVPS.
Controlul financiar preventiv se exercit asupra tuturor operaiunilor care afecteaz
fondurile publice i/sau patrimoniul AVPS si se exercit asupra documentelor n care sunt
consemnate operaiunile patrimoniale, nainte ca acestea s devin acte juridice, prin
aprobarea lor de ctre titularul de drept al competenei.
Nu intr n sfera controlului financiar preventiv analiza i certificarea situaiilor
financiare i/sau patrimoniale i nici verificarea operaiunilor deja efectuate.
Controlul financiar preventiv const n verificarea sistematic a operaiunilor care
fac obiectul acestuia, din punctul de vedere al:
a) respectrii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, n vigoare la data efecturii
operaiunilor (control de legalitate);
b) ndeplinirii sub toate aspectele a principiilor i a regulilor procedurale i metodologice
care sunt aplicabile categoriilor de operaiuni din care fac parte operaiunile supuse
controlului (control de regularitate);
c) ncadrrii n limitele i destinaia creditelor bugetare i/sau de angajament, dup caz
(control bugetar).
Controlul financiar preventiv al operaiunilor se exercit pe baza actelor i/sau a
documentelor justificative certificate n privina realitii, regularitii i legalitii de ctre
conductorii compartimentelor de specialitate emitente.
Controlul financiar preventiv se exercit, prin viz, de catre contabilul sef,
desemnat n acest sens de ctre conductorul AVPS.
In cazul contabilitatilor externalizate, contractul cu firma de contabilitate angajata de
catre AVPS, trebuie sa contina o anexa cu obligatiile concrete care revin reprezentatului
firmei de contabilitate, inclusiv cele privind controlul financiar preventiv.

20. VERIFICAREA SAU AUDITAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE


Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial se verifica
potrivit prevederilor legislatiei in materie.
Actul onstitutive poate prevedea numirea unei comisii de cenzori.
79
Page

Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aproba de


adunarea generala. Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.
Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial se pot
audita de catre o persoana autorizata de Camera Auditorilor Financiari din Romania.
Auditorii financiari isi exprima o opinie referitoare la gradul de conformitate a
raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
Raportul auditorilor financiari cuprinde :
a) mentionarea situatiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, impreuna cu
cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la intocmirea acestora ;
b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform carora a
fost efectuat auditul financiar ;
c) o opinie de audit care exprima in mod clar opinia auditorilor financiari potrivit careia
situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare
financiara si, dupa caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale ; opinia de
audit este fara rezerve, cu rezerve, o opinie contrara sau, daca auditorii financiari nu au fost in
masura sa exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii ;
d) o referire la aspectele asupra carora auditorii financiari atrag atentia, printr-un paragraf
distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve ;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare
anuale pentru acelasi exercitiu financiar.
Raportul se semneaza de catre auditori financiari, persoane fizice, in numele
acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, dupa caz, si se dateaza.
21. APROBAREA, SEMNAREA SI PUBLICAREA SITUATIILOR FINANCIARE

ANUALE
Situatiile financiare anuale se intocmesc si se publica, potrivit legii, in moneda
nationala.
Situatiile financiare anuale au inscrise clar numele si prenumele persoanei care le-a
intocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil sef sau alta persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania), precum si numarul de inregistrare in
organismul profesional, daca este cazul.
Situatiile financiare anuale, insotite de raportul administratorilor pentru exercitiul
financiar in cauza, sunt supuse aprobarii adunarii generale, potrivit legislatiei in vigoare.
Situatiile financiare anuale, aprobate in mod corespunzator, si raportul
administratorilor, impreuna cu raportul de audit sau raportul de verificare, dupa caz, se publica
in conformitate cu legislatia in vigoare.

PARTEA A DOUA - PROCEDURI CONTABILE


22. DISPOZITII GENERALE REFERITOARE LA ELABORAREA PROCEDURILOR
CONTABILE
Procedurile contabile reprezint o aplicare practic, o detaliere concret a politicilor
contabile adoptate de persoana juridic fr scop patrimonial prin manualul de politici
contabile. Prin intermediul politicilor contabile se identific modalitatea proprie, adaptat
specificului activitii n concordan cu prevederile legale n domeniu prin care s fie
ntocmite documentele justificative aferente fiecrei operaiuni contabile, s se nregistreze n
gestiune i n contabilitate fiecare operaiune contabil.
Procedurile contabile au ca principal scop asigurarea unui cadru unitar de aplicare a
legislaiei contabile, asigurarea continuitii tratamentului contabil n cazul fluctuaiilor de
personal, asigurarea unui suport pentru auditori dar i a justificrilor necesare a fi aduse n
cursul activitii de auditare.
La elaborarea procedurilor contabile trebuie s se urmreasc ca acestea:
s fie conforme cu prevederile legale aplicabile persoanei juridice fr scop patrimonial;
80
Page

s corespund cu politicile contabile adoptate;


s fie adaptate specificului organizaiei;

Prile componente ale unei proceduri contabile sunt:


1. Prile introductive:
Lista persoanelor care elaborareaz, verific i aprob procedura;
Data de la care se aplic procedura contabil.
2. Prile descriptive:
Scopul procedurii operaionale prin care se stabilete modul de realizare a operaiunii,
compartimentele i persoanele implicate, documentele justificative necesare;
Domeniul de aplicare a procedurii operaionale cu precizarea activitii reglementate;
Reglementri aplicabile activitii procedurate;
Descrierea procedurii.
3. Prile finale:
Persoane responsabile;
Dispoziii finale,anexe, nregistrri, arhivri.
Fiecare AVPS va adapta prezentele proceduri la activitatea sa specifica si le va
completa, dupa caz.

23. DISPOZITII GENERALE REFERITOARE LA INREGISTRAREA


OPERATIUNILOR CONTABILE
Evidenta contabila a AVPS se tine distinct pe activitati fara scop patrimonial si activiatati
econimice.
In acest sens, se vor crea conturi analitice distincte pentru fiecare tip de activitate.
De asemenea, pentru cheltuielile comune celor doua tipuri de activitati, care urmeaza a
se repartiza lunar sau anual (in cheltuieli aferente activitatilor fara scop patrimonial si cheltuieli
aferente activitatilor economice), se vor crea conturi analitice distincte.
Veniturile fara scop patrimonial, obtinute conform prevederilor din statutul fiecarei AVPS,
se vor inregistra numai in conturi din grupa 73, respectiv in conturi sintetice de la 731 la 739,
cu conturile sintetice de gr. 2 corespunzatoare, dezvoltate analic distinct, in functie de
specificul activitatii fiecarei AVPS.
Fiecare AVPS va adapta prezentele inregistrari la activitatea sa specifica si le va
completa, dupa caz.

I. Procedura de gestionare a imobilizrilor


SCOPUL PROCEDURII
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate i n gestiune a bunurilor de natura imobilizrilor corporale i
necorporale;
stabilirea responsabilitilor privind ntocmirea, avizarea i aprobarea documentelor
justificative care au ca finalitate nregistrarea n contabilitate a operaiunilor economice
consemnate n acestea;
nregistrarea n contabilitate a operaiilor aferente imobilizrilor corporale i
necorporale.
DOMENIUL
Procedura se aplic la recepia, inventarierea, scoaterea din gestiune a imobilizrilor.
81
Page

Reglementri aplicabile:
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr.1802/2014 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 3.512/2008, cu completrile ulterioare.

DESCRIEREA PROCEDURII
1. Documentele justificative
Recepia bunurilor de natura imobilizrilor se realizeaz pe baza urmtoarelor documente
justificative:
Factura
Aviz de nsoire
Proces-verbal de recepie, proces-verbal de recepie provizorie, proces-verbal de
punere n funciune
Procesul verbal se ntocmete n trei exemplare, la data punerii n funciune a mijlocului
fix, astfel:
procesul-verbal de recepie se ntocmete pentru mijloacele fixe independente care nu
necesit montaj i nici probe tehnologice, acestea considerndu-se puse n funciune la
data achiziionrii lor;
procesul-verbal de recepie provizorie se ntocmete pentru utilajele care necesit
montaj, dar care nu necesit probe tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricaie
care depesc un exerciiu bugetar, realizate pe faze de fabricaie, precum i cldirile i
construciile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerndu-se
puse n funciune la data terminrii montajului, respectiv la data terminrii construciei;
procesul-verbal de punere n funciune se ntocmete pentru utilajele i instalaiile care
necesit montaj i probe tehnologice, precum i cldirile i construciile speciale care
deservesc procese tehnologice, acestea considerndu-se puse n funciune la
terminarea probelor tehnologice.
Se ntocmete de ctre secretarul comisiei numite pentru recepionarea obiectivului de
investiii, n prezena membrilor comisiei care este format din: preedinte, specialiticonsultani, asisteni la recepie.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
Documentele justificative trebuie s cuprind toate elementele obligatorii potrivit
legislaiei.
Documentele trebuie s fie semnate de ctre persoanele responsabile.
nregistrarea intrrii n gestiune a imobilizrilor se face prin completarea:
a) Registrului numerelor de inventar
Se ntocmete de ctre compartimentul financiar-contabil prin nregistrarea cronologic
a mijloacelor fixe intrate n unitate.
Se folosete un registru pentru fiecare grup de mijloace fixe sau se folosete un
registru pentru mai multe grupe, n funcie de numrul mijloacelor fixe existente i al celor care
urmeaz a intra n unitate. Fiecrui mijloc fix, care constituie obiect de eviden i se atribuie un
numr de inventar n momentul intrrii n societate prin achiziionare, construire, confecionare,
transfer etc. (cu excepia celor luate cu chirie), care se consemneaz n registrul numerelor de
inventar.
Numerotarea mijloacelor fixe n cadrul registrului se face n ordinea succesiv a
numerelor i/sau pe grupe de mijloace fixe. Numrul de inventar atribuit unui mijloc fix
urmeaz s fie trecut n toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv. Numrul de
inventar atribuit se imprim direct pe obiect sau se graveaz pe o plcu ce se fixeaz pe
mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care s asigure identificarea mijlocului fix respectiv.
82
Page

Pe fiecare obiect este obligatoriu s se imprime i iniialele unitii creia i aparin


mijloacele fixe respective. Pentru mijloacele fixe complexe pe fiecare obiect se indic numrul
de inventar atribuit. n aceste cazuri, pe lng numrul de inventar respectiv, se folosesc i
numere suplimentare.
Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor uniti sau scoase din
funciune nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate n unitate. Aceste numere rmn libere
pn la renumerotarea mijloacelor fixe, cnd se ntocmete un nou registru al numerelor de
inventar. Mijloacele fixe nchiriate se evideniaz n contabilitatea unitii care le-a luat cu
chirie, n conturi n afara bilanului, cu numerele de inventar atribuite de unitatea care le-a dat
cu chirie.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
b) Fia mijlocului fix
Se ntocmete ntr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare
mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelai fel i de aceeai valoare, care au
aceleai cote de amortizare i sunt puse n funciune n aceeai lun.
Se completeaz pe baza documentelor justificative privind micarea mijloacelor fixe sau
modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completrii, mbuntirii, modernizrii
sau reevalurii lor.
Cnd formularul este folosit c fi colectiv, mijloacele fixe se nscriu pe un singur rnd,
specificndu-se n prima coloan numerele de inventar atribuite. n acest caz, valoarea unitar
de inventar se poate nscrie n coloana a treia a formularului.
n coloana Buci, intrrile se nscriu n negru, iar ieirile n rou. nregistrrile n
coloanele Debit, Credit i Sold se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe. n rubrica
destinat datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, n afar de datele privind marca,
numrul de fabricaie, seria, se nscriu i prile componente ale mijlocului fix.
Data amortizrii complete i cota de amortizare se nscriu n spaiile rezervate.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
Transferul imobilizrilor corproale ntre gestiuni se efectueaz pe baza urmtoarelor
ducumente justificative:
c) Bonul de micare a mijoacelor fixe
Se ntocmete n dou exemplare de ctre persoana desemnat de compartimentul
care dispune micarea mijloacelor fixe.
Circul:
la persoana care aprob micarea mijlocului fix;
la secia predtoare, pentru semnare de predare de ctre responsabilul cu mijloacele fixe
i pentru semnare de primire de ctre delegatul seciei, serviciului etc. primitor (ambele
exemplare);
la secia primitoare mpreun cu mijlocul fix, pentru nregistrarea n eviden la locul de
folosin;
la compartimentul financiar-contabil pentru nregistrarea micrii mijlocului fix.
Se arhiveaz:
la compartimentul financiar-contabil un exemplar;
la secia predtoare al doilea exemplar.
Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul:
denumirea formularului;
numrul documentului, data eliberrii (ziua, luna, anul), predtor, primitor;
numrul curent, denumirea mijlocului fix i caracteristicile tehnice, numrul de inventar,
buci, valoarea de inventar;
subunitatea predtoare numele i prenumele, semntura;
subunitatea primitoare, numele i prenumele, semntura;
aprobat: data, semntura.
Amortizarea imobilizrilor
83
Page

Se efectueaz potrivit duratelor de via stabilite prin Manualul de politici contabile i n


concordan cu duratele de viaa stabilite de legislaie.
Se nregistreaz lunar ca i cheltuial, n analitice ale conturilor de cheltuieli pentru
activitatea fr scop patrimonial i pentru activitatea economic, unde se pot identifica
cheltuielile cu amortizarea specifice celor dou activiti.
Amortizarea imobilizrilor corporale se calculeaz ncepnd cu luna urmtoare punerii n
funciune i pn la recuperarea integral a valorii lor de intrare. Se opereaz n fia mijlocului
fix de ctre persoana care gestioneaz imobilizarea respectiv.
Scoaterea din gestiune a imobilizrilor corporale se nregistreaz pe baza
urmtoarelor documente:
Procesul-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe/de declasare a unor
bunuri materiale
Se ntocmete n dou exemplare pe baza documentaiei:
not privind starea tehnic a mijlocului fix propus a fi scos din funciune;
deviz estimativ al reparaiei capitale;
act constatator al avariei;
avize;
not justificativ privind descrierea degradrii bunurilor materiale, specificaia bunurilor
materiale propuse pentru declasare.
Formularul se completeaz astfel:
capitolele I i I, de ctre comisia constituit n acest scop, dup caz, cu constatrile i
concluziile rezultate din analiza documentaiei primite i din verificarea strii mijloacelor
fixe propuse a fi scoase din funciune, scoaterii din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar n folosin sau a bunurilor materiale propuse pentru declasare,
se semneaz de ctre membrii comisiei;
capitolul III, dup aprobarea propunerilor i efectuarea scoaterii din funciune, din uz sau
declasrii, de ctre comisia de analiz i avizare a propunerii de declasare a bunurilor
materiale sau de delegaii numii de conducerea unitii care semneaz pentru
realitatea operaiunilor; servete i ca document de predare la magazie (depozit) a
ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i materialelor rezultate din
scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar sau din declasarea bunurilor materiale.
Se menioneaz c, n cazul scoaterii din funciune a mijloacelor fixe, numrul de
inventar se va trece la cap. I n coloana Denumirea. n situaia n care capitolul III se
completeaz n alte exerciii financiare, este necesar s se ntruneasc o nou comisie care s
ntocmeasc un nou proces-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe/de declasare a
unor bunuri materiale, care s confirme datele completate n acest capitol.
Circul:
la persoan autorizat s aprobe scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea
din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor
materiale (ambele exemplare);
la secie pentru nregistrarea n eviden la locul de folosin a mijloacelor fixe scoase din
funciune (ambele exemplare);
la magazie, pentru descrcarea gestiunii, respectiv nregistrarea n eviden a bunurilor
materiale declasate (ambele exemplare);
la magazia primitoare, pentru semnare de ctre gestionar a primirii n gestiune a
ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i materialelor rezultate din
scoaterea efectiv din funciune a mijloacelor fixe i materialelor recuperabile i
refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de
inventar n folosin sau din declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);
la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea i nregistrarea operaiunilor
privind scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de
84
Page

natura obiectelor de inventar n folosin sau declasarea bunurilor materiale un


exemplar;
la copartimentul care a fcut propunerile de scoatere din funciune, din uz sau de
declasare, pentru nregistrare al doilea exemplar.
Se arhiveaz:
la compartimentul financiar-contabil un exemplar;
la compartimentul care ine evidena mijloacelor fixe al doilea exemplar.
Modelul procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe i de declasare a activelor
circulante de natura stocurilor
Numr
document

Ziua

Data
Luna Anul

Numele si prenumele

Predtor
Semnatura

I.
CONCLUZIILE
COMISIEI
Comisia numit prin decizia administratorului nrdin, pe baza documentelor
anexate, constat urmtoarele: ...........
.......................
......................
propune........................
.......................
II. Mijloacele fixe scoase din funciune sau bunurile materiale declasate
Nr.crt

Denumirea

Cod

U/M

Cantitatea

Pre
unitar

Valoare
a

Amortizarea pn la
scoaterea
din
funciune

Factura de vnzare - se intocmeste si se arhiveaza conform dispozitiilor Art. 153 din Codul
Fiscal.
Avizul de nsoire a mrfurilor pentru bunurile expediate
Se ntocmete, n dou sau mai multe exemplare:
n momentul livrrii mrfurilor sau altor valori materiale;
n cazul transferului de bunuri ntre gestiunile aceleiai uniti, dispersate teritorial;
n vederea transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru
stimularea vnzrii sau testri la locul de desfacere, premii, materiale promoionale
etc.). n acest caz avizul de nsoire a mrfii va purta meniunea Fr factur, dup
caz.
pentru transmiterea unor bunuri pentru prelucrare la teri . Pe avizul de nsoire a mrfii
emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la teri se face meniunea Pentru
prelucrare la teri.
n celelalte situaii dect cele prevzute mai sus se face meniunea cauzei pentru care
s-a ntocmit avizul de nsoire a mrfii i nu factura.
Circul:
la delegatul unitii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;
la compartimentul desfacere, pentru nregistrarea cantitilor livrate n evidenele
acestuia i pentru ntocmirea facturii;
la compartimentul financiar-contabil.
Se arhiveaz:
la compartimentul desfacere;
85
Page

la compartimentul financiar-contabil.
2. nregistrarea n contabilitate a operaiunilor aferente imobilizrilor
Contabilitatea imobilizrilor se va conduce distinct pentru imobilizrile utilizate n cadrul
activitii fr scop patrimonial i pentru imobilizrile utilizate n cadrul activitii economice.
Operaiile cu imobilizrile aferente activitii fr scop patrimonial se vor evidenia n
analiticele cu terminaia 01 din planul de conturi iar imobilizrile aferente activitii economice
n analiticele cu terminaia 02.
Activele imobilizate ca parte important n activele AVPS au implicaii importante n
prezentarea poziiei financiare datorit faptului c sunt principalele generatoare de beneficii
economice, ele fiind deinute pentru desfurarea activitii pe o perioad mai mare de un an.
Decizia de investire ntr-un activ imobilizat este foarte important i are implicaii n fluxurile de
numerar ale AVPS i n cheltuielile viitoare cu deprecierea activului.
Inventarierea va tine cont de prevederile OMFP Nr. 2.861/ 2009, pentru aprobarea
Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii, care specifica, la Art. 6. Inventarierea elementelor de
natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii se efectueaz de ctre comisii de inventariere,
numite prin decizie scris. Pentru desfurarea n bune condiii a operaiunilor de inventariere,
n comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregtire corespunztoare tehnic i
economic, care s asigure efectuarea corect i la timp a inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementrilor
contabile aplicabile.
2.1. Imobilizari necorporale AVPS, ca parte a activitii curente opereaz doar cu
imobilizri necorporale achiziionate separat, neexistnd cazuri n care s trebuiasc s
recunoasc imobilizri necorporale rezultate ca urmare a achiziiei sau a combinrii de
ntreprinderi, inclusiv fond comercial. Ca urmare, acest subcapitol se refer doar la imobilizrile
necorporale achiziionate separat. De asemenea, AVPS nu deine imobilizri necorporale
generate intern, cu unele exceptii posibile (cum ar fi programe informatice ale informaticienilor
proprii sau ale acestora n colaborare cu teri). Costurile privind actualizarea / adaptarea
programelor informatice la legislaia n vigoare nu reprezint o majorare a performanei
prevzut iniial.
Deciziile privind reluarea unor deprecieri nregistrate n conturile de ajustri trebuie s
fie luate la propunerea comisiei de inventariere, n baza indiciilor c o pierdere din depreciere
recunoscut n perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporal nu mai exist sau s-a
redus, functie de prevederile stabilite de catre Comisia centrala de inventariere.
Cheltuielile de constituire. AVPS include cheltuielile de constituire la Active. Cheltuielile
de constituire sunt amortizate pe o perioad de 1 an. Acestea trebuie prezentate n notele
explicative la situaiile financiare anuale (Nota nr. 1 Active imobilizate).
Cheltuieli de dezvoltare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului
sau pe durata de utilizare, dup caz .
Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare
A. Situaia n care concesiunea nu se poate recunoate ca activ
a) Conform contractului, nregistrarea sumelor reprezentnd redevenele datorate pe
toat perioada concesionrii
86
Page

Debit cont 8036ad- cu valoarea totala a redeventei


b) nregistrarea redevenei aferente
612

401ad

i concomitent, se nregistreaz sumele respective n creditul contului 8036 Redevene,


locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate
Credit cont 8036ad
Soldul contului 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate la data de
31.12.20... reprezint contravaloarea redevenelor pe care entitatea le are de achitat pn la
ncheierea contractului de concesiune. nregistrrile se efectueaz similar pn la ncheierea
contractului. La ncheierea perioadei de concesionare, odat cu plata ultimei redevene, contul
8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate nu prezinta sold.
B. Situaia n care concesiunea este recunoscuta ca activ
O subunitate primete n concesiune un imobil, mpreun cu terenul aferent, aparinnd
domeniului public al statului. Prin contractul de concesiune s-a stabilit valoarea total a
concesiunii primite, si valoarea redevenei trimestriale datorate. La expirarea perioadei de
concesionare se restituie imobilul luat n concesiune, mpreun cu terenul aferent. Plata
redevenelor se va face la termenele prevazute in contract. Amortizarea concesiunii se
fectueaz pe durata de folosire a acesteia, prevzut n contractul de concesionare, prin
utilizarea metodei liniare.
a) Se nregistreaz n contabilitate valoarea total a concesiunii primite:
205ad = 167ad
i concomitent se nregistreaz n afara bilanului activul primit n concesiune, n debitul
contului 8038 Bunuri publice primite n administrare, concesiune i cu chirie
b) nregistrarea amortizrii lunare a concesiunii:
6811 =

2805ad

c) Achitarea redevenei datorate pentru conform contractului:


167ad =

5121ad

Not: Redevenele facturate de proprietarul bunului cedat n concesiune i pltite acestuia se


nregistreaz prin articolele contabile 167a.d. = 404a.d. i 404 = 5121
2.2. Imobilizari corporale
Terenuri. Reprezint terenurile deinute de AVPS pentru exploatare pe termen lung.
Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat (transfer de
oportuniti i riscuri), cel trziu la data la care certificatul de atestare a dreptului de proprietate
sau contractul de vnzare cumprare a fost nscris n registrul terenurilor sau n alt registru
similar.
87
Page

Terenurile care sunt cuprinse n contractul de concesiune vor fi evideniate n contul special n
afara bilanului 8038 Bunuri publice primite n administrare, concesiune i cu chirie.
Terenurile de natura patrimoniului public, dobndite din surse proprii i pentru care AVPS
deine titlu de proprietate obinut n condiiile legii, se evideniaz n contabilitate la costul de
achiziie, inclusiv cheltuieli aferente achizitiei/ intabularii.
Cheltuielile efectuate i atribuite direct terenurilor (lucrri de amenajare, restaurri, desecri,
taxe etc.) se capitalizeaz i se amortizeaz liniar, prin includerea in cheltuielile de
exploatare, pe baza duratelor de viata utila ale acestora.
Teren fr cldiri reprezint terenul achizitionat de AVPS pentru exploatare pe termen lung
si pe care nu exista cldiri sau alte structuri similare. Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul
de proprietate a fost transferat si cel mai trziu la data la care dreptul de proprietate a fost
nscris la biroul de carte funciara.

Terenul fr cldiri include si urmtoarele cazuri speciale:

teren concesionat (arendat) pe care au fost ridicate cldiri de ctre arenda, cu condiia
ca un transfer ulterior al cldirilor sa nu fie nici prevzut, nici ateptat la sfritul
termenului de arendare;
teren pe care au fost construite cldiri de teri, ca urmare a unui contract de arendare
pe termen lung;

teren cu cldiri ale terei pri, daca s-a stabilit prin contract ca acestea vor fi
mutate mai trziu.

Investiiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, blilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte
lucrri similare se recupereaz pe calea amortizrii, prin includerea in cheltuielile de
exploatare , pe baza duratelor de viata utila ale acestora.
Terenul cu cldiri este terenul care este deinut de asociatie pe termen lung pentru utilizarea
lui in activitatea curenta si are cldiri pe el.
Terenurile si cldirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci cnd
sunt achizitionate mpreun. O crestere a valorii terenului pe care se afl o cldire nu
afecteaz determinarea valorii amortizabile a cldirii.
Contabilitatea terenurilor se tine pe dou categorii: terenuri si amenajri de terenuri.
Pentru definirea cldirilor si pentru clasificarea la categoria Cldiri a prilor din cldiri,
atunci cnd exista un dubiu privind destinaia lor, se va tine cont de faptul daca acestea pot fi
vzute din punct de vedere economic ca parte a unei cldiri si vor fi incluse in bilan la
categoria Construcii (de exemplu: instalaiile electrice si de apa, echipamentul de nclzire si
aclimatizare, cand nu poate fi detasat de cladire, lifturi de personal si altele).
Cladire este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de
denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe ncaperi ce pot servi la
adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele
asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent
de materialele din care sunt construite. ncaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.
Cladirile sunt atat cele intrate prin achizitie cumparare, cat si cele construite cu terti sau
realizate prin efort propriu.
Mijloacele care nu au o utilizare uniforma si nici o relaie funcionala cu cldirea, dar servesc
direct procesul de producie vor fi tratate ca active fixe mobile (de exemplu: echipamentul din
atelierele de producie) si vor fi prezentate la Instalaii tehnice. Sunt incluse aici:
generatoarele de energie, nclzirea si aclimatizarea care servesc procesul productiv, lifturi de
mrfuri etc.
Daca este cumprat un teren pe care au fost construite cldiri, costul de achiziie va fi defalcat
88
Page

in costul terenului si cel al cldirii, fie din faza de achiziie sau ulterior prin evaluarea efectuata,
de preferat, de catre un evaluator independent autorizat.
n cazul n care o cldire este demolat pentru a fi construit o alta, cheltuielile cu demolarea
sunt recunoscute dup natura lor, fr a fi considerate costuri de amenajare a
amplasamentului. Acelasi tratament contabil se aplic si cheltuielilor reprezentnd valoarea
neamortizat a cldirii demolate.
Cldiri pe teren concesionat. Cldirile rezideniale, pentru birouri, secii de producie si alte
cldiri care sunt ridicate ca urmare a unui aranjament contractual (de ex. contract de
nchiriere) vor fi nregistrate ca si Construcii. Aceste cldiri vor fi nregistrate la preul de
achiziie sau de construcie.
Daca dreptul de proprietate asupra cldirilor este transferat la finele termenului de nchiriere
ctre proprietarul terenului conform legii civile (contractului), amortizarea calculata pana la
sfritul contractului trebuie fcuta cel puin pana la valoarea pe care proprietarul terenului
trebuie sa o plteasc pentru cldirea transferata lui, in condiiile stabilite in contractele de
nchiriere.
Daca proprietatea cldirilor nu este transferata proprietarului terenului (unde terenul si cldirile
sunt numai temporar legate) si daca nu exista intenia de a transfera proprietatea cldirilor
ctre proprietarul terenului, cldirea trebuie sa fie amortizata pe durata perioadei de nchiriere,
incluznd in valoare si costurile demolrii, cu exceptia cazului in care se poate constitui dreptul
de servitute, prin care sa se poata folosi in continuare cladirea. Respectiv, daca exista un
angajament de restituire a terenului la starea sa de dinainte de nchiriere, este necesara
constituirea unui provizion pentru costurile legate de acest angajament. Aceste cheltueli vor fi
recunoscute prin intermediul amortizrii pe toata durata de funcionare a mijlocului fix.
Construcii. Transferul imobilizrilor corporale n curs de natura construciilor n imobilizri
corporale (n funciune) se efectueaz la data efecturii recepiei i punerii n funciune pariale
sau integrale a obiectivului.
Costul de achiziie a construciilor este format din preul de cumprare, taxele nerecuperabile,
precum i toate celelalte cheltuieli direct legate de utilizarea construciei (costuri cu
amenajarea amplasamentului, onorariile arhitecilor i inginerilor, costuri iniiale de manipulare
i livrare, costuri de montaj i finisare, costurile estimate pentru demontarea i mutarea
activului etc.). Toate reducerile comerciale obinute de AVPS sunt sczute pentru calculul
costului de achiziie.
n cazul n care construciile cuprind module, echipamente tehnice i instalaii, care pot fi
vzute din punct de vedere tehnic ca pri integrante ale construciei dar care au o durat de
utilizare diferit de ansamblul construciei, acestea vor fi nregistrate ca imobilizri distincte n
grupa Construcii n msura n care se poate evalua n mod credibil costul de achiziie. (de
ex.: branamente, instalaii electrice i de ap, echipament de nclzire i climatizare, lifturi de
personal etc.).
Instalaiile i echipamentele care nu au o utilizare uniform i relaie funcional cu cldirea,
dar servesc direct procesul de exploatare sau procesul administrativ vor fi tratate ca active fixe
mobile (de ex. echipamentul din secie de producie). Sunt incluse aici: generatoarele de
energie, nclzirea sau climatizarea care servesc procesul exploatare i/sau administrativ.
Dac AVPS achiziioneaz un activ compus dintr-o construcie i terenul aferent acesteia, va
solicita vnztorului s factureze separat preurile celor dou active, iar dac acest lucru nu
este posibil, costul de achiziie va fi stabilit n baza unei expertize tehnice.
89
Page

Deprecierea construciilor. Amortizarea construciilor noi se face aplicnd metoda liniar


asupra valorii amortizabile i duratele normate de utilizare stabilite n baza catalogului propriu
al AVPS.
Din punct de vedere contabil nu exist o limit valoric de la care activele se ncadreaz n
categoria imobilizrilor corporale.
Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificrile i completrile ulterioare, mijlocul fix reprezint orice imobilizare corporal, care
este deinut pentru a fi utilizat n producia sau livrarea de bunuri sau n prestarea de
servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative , dac are o durat normal
de utilizare mai mare de un an i o valoare mai mare dect limita stabilit prin Hotrre a
Guvernului.
Prin urmare, exist posibilitatea ca n contabilitate s se nregistreze imobilizri corporale care
s ndeplineasc din punct de vedere contabil cele dou condiii (de a fi utilizate n producie
de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scop
uri administrative i de a avea o durat de utilizare economic mai mare de un an), dar s aib
o valoare mai mic dect plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.
n funcie de caracteristicile i modul de utilizare a imobilizrilor corporale, pentru ncadrarea
acestora n grupele i clasele corespunztoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea i
duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotrrea Guvernului in
vigoare.
Instalaii tehnice i mijloace de transport. Sunt reprezentate de toate echipamentele
utilizate pentru realizarea obiectului de activitate, inclusiv pentru administrarea general a
AVPS. Echipamentul tehnic i mainile conin toate tipurile de maini inclusiv pentru
producie.
Echipamentele tehnice i mainile vor fi recunoscute la data n care se ndeplinesc condiiile:

riscurile i beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate AVPS la achiziie;


este utilizabil i produce beneficii AVPS (data punerii n funciune).

Utilajele tehnice i mainile vor fi recunoscute la costul lor de achiziie sau de producie. Nu se
capitalizeaz costurile de reamplasare (reasamblare) ale utilajelor tehnice i mainilor
existente cnd ele sunt deplasate n interiorul AVPS.
Dac odat cu achiziionarea unui utilaj tehnic specific se achiziioneaz i piese de schimb
speciale, piese de rezerv speciale i echipamentul de service care pot s fie folosite numai
pentru utilajul tehnic respectiv, adic nu pot avea alt utilizare separat, ele vor fi capitalizate
mpreun cu utilajul tehnic respectiv i nregistrate ca imobilizri corporale i amortizate pe
durata de via util a respectivului activ imobilizat. Alte piese de schimb vor fi incluse n active
de natura stocurilor.
Programele informatice achiziionate odat cu o instalaie sau aparat tehnic i care sunt
necesare pentru funcionarea instalaiei sau aparatului tehnic sunt tratate ca parte a activului
fix corporal folosit de AVPS. Cheltuielile ulterioare care ndeplinesc criteriile de capitalizare
se vor amortiza pe durata rmas a activului imobilizat respectiv.
Echipamente tehnologice ( mainile, utilajele si instalaiile de lucru). Sunt reprezentate de
toate echipamentele utilizate in procesul de execuie a lucrrilor, serviciilor si produselor
asociatiei.
90
Page

Momentul la care echipamentul tehnic si mainile vor fi capitalizate este cel la care riscurile si
beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate la achiziie (data punerii in funciune) si, in
cazul producerii in cadrul asociatiei, la data cnd utilajul este complet terminat si recepionat.
Platile in avans catre furnizori vor fi inregistrate ca Avansuri acordate pentru imobilizari
corporale, iar costurile de productie in curs de executie vor fi reparrtizate la Imobilzari
corporale in curs de executie.
n unele cazuri, cnd componenetele unui activ au durate de via diferite, (impunndu-se rate
i metode de amortizare diferite) sau aduc beneficii asociatiei n mod diferit, ele vor fi
contabilizate n mod separat, iar cheltuielile totale privind activul se pot aloca asupra prilor
sale componente.
Piesele de schimb si echipamentul de interes major, se pot considera in categoria imobilizarilor
corporale, atunci cand AVPS se asteapta a le folosi pe mai multe perioade. Durata lor de
amortizare nu poate depasi durata de viata utila a respectivului activ imobilizat.
Software-ul cumprat contra echivalent bnesc care va fi utilizat pentru funcionarea utilajului
tehnic sau al mainilor este din punct de vedere economic parte a activului fix corporal folosit
de entitate. El va fi deci nregistrat ca o componenta a utilajului sau mainilor din activele fixe
corporale.
Aparate si instalaii de msurare, control si reglare. Imobilizarile nregistrate in acest
capitol din bilan includ mijloacele fixe necesare si existente intr-o entitate care nu sunt folosite
direct pentru realizarea produciei, lucrrilor sau execuiei serviciilor avand destinatia
controlului si mentinerii parametrilor tehnici ai instalatilor productive si a verificarii produselor
realizate.
Mijloace de transport. Sunt acele active de natura imobilizrilor corporale utilizate la
transportul bunurilor materiale si a persoanelor. Mijloace de transport se pot regsi sub forma:
bunurilor care asigura transportul in seciile de producie (poduri rulante, ncrctoare,
multicare, etc.)
bunuri pentru transportul produselor si a materialelor (autobasculante, remorci,
tractoare, autoplatforme etc.)
mijloace de transport persoane (autoturisme, microbuze, remorci special amenajate,
etc.
Animale si plantaii. Cuprind animalele de munca i paz, precum ar fi cabaline, plantaii de
pomi fructiferi, etc.
Mobilier, aparatura, birotica, echipamente de protecie a valorilor umane si materiale si
alte active corporale. Sunt bunurile care asigura de regula desfurarea proceselor
manageriale dar si condiiile desfurrii proceselor economice cu respectarea normelor de
protecie a valorilor umane si materiale.
Elementele nregistrate n aceast grup de active corporale imobilizate includ, n principal,
activele de uz comun sediul administrativ al AVPS si din alte locatii, care sunt folosite pentru
realizarea activitii de exploatare.
Imobilizrile din aceast grup se nregistreaz la cost de achiziie.
Nu sunt considerate imobilizri corporale bunurile menionate la art. 6 din Legea nr.15/1994:

motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, destinate nlocuirii


componentelor uzate, sau in scopul efecturii unor mici modernizri in cadrul lucrrilor
de reparaii.Cheltuielile privind reparaiile de orice fel, ce se fac la mijloacele fixe, care
au ca scop restabilirea strii tehnice iniiale prin nlocuirea componentelor uzate.
91
Page

Recuperarea acestor cheltuieli se face prin includerea in cheltuielile de exploatare


integral, la momentul efecturi;
sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor
produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si
durata lor de funcionare normala;
construciile si instalaiile provizorii executate din fondurile de investiii;
animale care nu au ndeplinit condiiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la
ngrat, pasrile si coloniile de albine;
investiiile efectuate pentru realizarea lucrrilor de foraj pentru alimentarea cu apa care
nu a dat rezultate, dar care, din motive geologo-tehnice si economice obiective, nu pot
fi exploatate;
prototipurile, att timp cat servesc ca model de executarea produciei de serie, inclusiv
seria zero, sau sunt supuse ncercrilor in vederea omologrii la productor;
echipamentul de protecie si de lucru, mbrcmintea speciala, precum si accesoriile de
pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

Recunoaterea activelor corporale


Imobilizrile corporale sunt activele deinute de AVPS pentru a fi utilizate n activitati fara
scop patrimonial si/sau sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor, sau pentru a fi
folosite n scopuri administrative i sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un
an.
Intrrile de active sunt tratate de AVPS ca imobilizri corporale, dac valoarea lor de intrare
este mai mare dect limita stabilit prin HG. Activele cu o durata de utilizare mai mare de un
an i cu o valoare mai mic decat cea fiscala stabilita prin HG sunt recunoscute pe cost, la
momentul drii n folosin.
Nu se supun acestui tratament activele care indiferent de valoarea de intrare sunt considerate
imobilizri corporale cum ar fi:
cldiri;
construcii;
echipamente tehnologice (maini, utilaje si instalaii de lucru);
mijloace de transport de orice fel;
animale si plantaii;
arme de foc: pistoale, arme de paza, arme de vntoare etc
.
Acestea rmn in evidenta ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar si urmeaz
regimul de scoatere din folosina si de casare a mijloacelor fixe.
In cazul imobilizarilor cedate ca efect al legilor de reconstituire a proprietatii,
neamortizate integral, valoarea ramasa neamortizata constituie cheltuiala a perioadei.
Costurile suportate de AVPS n legtur cu imobilizrile corporale utilizate n baza unui
contract de nchiriere sau alte contracte similare se evideniaz n contabilitatea AVPS la
imobilizri corporale, similar cheltuielilor efectuate n legtur cu imobilizrile corporale proprii.
Nu sunt recunoscute n costurile de achiziie a unei construcii cheltuielile cu demolarea
i cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a altei construcii aflat pe
amplasamentul celei noi.
Bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere sunt nregistrate iniial la
valoarea just n coresponden cu contul 133 / 4753 Donaii pentru investiii, respectiv 134 /
4754 Plusuri de inventar de natura imobilizrilor corporale.
92
Page

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizri corporale sunt recunoscute de catreAVPS, de


regul, drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate. Cheltuielile ulterioare, aferente
unui element de natura imobilizrilor corporale care a fost deja recunoscut, vor fi adugate
valorii contabile a activului numai atunci cnd se estimeaz c se vor obine beneficii
economice viitoare suplimentare fa de performantele estimate iniial sau c se prelungete
durata de utilizare a acestuia. Cheltuielile ulterioare privind imobilizrile corporale vor fi
recunoscute ca i activ numai cnd acea cheltuial mbuntete starea activului.
Cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizrile corporale, care au componente cu durate
de via diferite i pentru care nu s-a efectuat nregistrarea distinct n funcie de durata
estimat de utilizare, vor fi tratate astfel:

valoarea componentei nlocuite prin programul de investiii i amortizarea aferent vor fi


eliminate din valoarea contabil a imobilizrii principale, dac se dispune de informaiile
necesare;
costul de achiziie al componentei noi va majora valoarea imobilizrii corporale principale,
dac durata rmas de via a imobilizrii corporale principale coincide cu durata de via a
componentei noi, achiziionat prin programul de investiii;
costul de achiziie al componentei noi se va nregistra ca imobilizare corporal distinct
(numr inventar nou) dac durata rmas a imobilizrii corporale principale difer de cea a
componentei nlocuite prin programul de investiii.

Dac componenta nlocuit mai poate fi utilizat dup repararea acesteia, aceasta se
evideniaz n conturi de stocuri la valoarea rmas la care se adaug costurile de transport i
reparaii facturate de teri.
Cheltuielile ulterioare efectuate n legtur cu imobilizrile corporale utilizate de AVPS n
baza unui contract de nchiriere, locaie de gestiune, concesiune sau alte contracte similare se
evideniaz n contabilitatea AVPS, drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate.
Modernizri ale activelor de natura patrimoniului public. Investiiile fcute de AVPS, din
surse proprii asupra bunurilor care fac obiectul contractului de concesiune, si/sau finantare
nerambursabila, sunt capitalizate i se amortizeaz pe durata rmas de via a activului, dar
care s nu depeasc perioada de valabilitate a contractului de concesiune si/sau finantare,
respectiv rentregind valoarea bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului dup
amortizarea integral a acestora.
Amortizarea si deprecierea. AVPS utilizeaz catalogul privind clasificarea i duratele
normale de funcionare a mijloacelor fixe stabilit prin legislaia romneasc (HG nr.
2139/2004). Mijloacele fixe cuprinse n catalog sunt clasificate n grupe, subgrupe, clase i
subclase.
AVPS utilizeaz metoda amortizrii liniare care mparte valoarea de intrare n sume egale
de-a lungul duratei de via probabile a activelor n cauz, ncepnd cu luna urmtoare punerii
n funciune.
Conservarea. Atunci cnd imobilizrile corporale sunt trecute n conservare, durata de
amortizare va fi revizuit n mod corespunztor, iar amortizarea va fi ntrerupt pe toat
perioada conservrii, cu respectarea legislatiei in vigoare, pentru respectarea alocrii
sistematice a valorii amortizabile pe ntreaga durat de utilizare economic.Recuperarea
amortizrii se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normal de utilizare
rmas, ncepnd cu luna urmtoare repunerii n funciune a acestora.
ntreruperea utilizrii datorat modernizrilor. Atunci cnd o imobilizare corporal nu este
utilizat datorit efecturii unor lucrri de modernizare, amortizarea nu va fi ntrerupt, iar
93
Page

recuperarea valorii rmase la care se adaug valoarea costurilor de modernizare se va face


prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normal de utilizare rmas, sau pe noua
durat de via rmas, estimat de Comisia de receptie a lucrarilor de modernizare a
mijloacelor fixe, ncepnd cu luna urmtoare repunerii n funciune a acestora.
Amortizarea imobilizrilor reevaluate. Valoarea amortizabil a imobilizrilor reevaluate este
reprezentat de valoarea reevaluat. Dac o imobilizare corporal complet amortizat
mai poate fi folosit, cu ocazia reevalurii imobilizarii corporale, acesteia i se stabilesc o
nou valoare i o nou durat de utilizare economic, corespunztoare perioadei estimate a
se folosi n continuare (art. 100 din OMFP nr. 1802/2014).
Deprecierea.
Ajustarea pentru depreciere, se va recunoate, de regul, cu ocazia
inventarierii, n contul de profit i pierdere atunci cnd valoarea contabil a unui activ
depete valoarea util sau de inventar. Ajustrile de depreciere sunt nregistrate n
contabilitate, astfel:

reducerea rezervei din reevaluare nregistrat pentru respectivul activ, n limita


constituirii acesteia;
cheltuial suplimentar cu amortizarea pentru deprecieri ireversibile; sau
cheltuieli privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor pentru deprecierile
considerate reversibile.

O pierdere de natur tehnic apare dac exist o pierdere mare de valoare din anumite cauze
(ex. avarierea sau distrugerea activului) i se nregistreaz pe cheltuieli la data constatrii.
O deteriorare de natur economic temporar apare dac posibilitile economice de folosire a
unui activ fix sunt influenate negativ din cauza unor mprejurri excepionale (de ex.:
tehnologii noi, nchiderea unui productor de energie etc.).
Ajustrile de depreciere vor fi reluate la venituri pe msura ce costurile de remediere vor fi
recunoscute n contul de profit i pierdere. Deciziile privind reluarea deprecierilor
nregistrate n conturile de ajustri au la baz, de regul, constatrile Comisiei de
inventariere.
Evaluarea la data bilantului. Pentru imobilizrile corporale la care s-au constatat deprecieri,
pe baza listelor de inventariere ntocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri de
nregistrare a acestora pe seama unei amortizri suplimentare (pentru deprecierile ireversibile
ale imobilizrilor amortizabile), sau pe seama contului de depreciere (pentru deprecierile
considerate reversibile) artnd cauzele care au determinat aceste deprecieri. nregistrarea in
contabilitate a acestora se va efectua numai dup aprobarea de Consiliul AVPS, a Procesului
verbal ntocmit de Comisia Centrala de inventariere, functie de limitele de competente in
vigoare.
Reevaluarea. AVPS a optat pentru prezentarea imobilizrilor corporale la valoarea
reevaluat care se substituie valorii de intrare a imobilizrilor.
Pentru activitatile fara scop patrimonial reevaluarea se integistreaza potrivit
prevederilor OMFP 1969/2007, iar pentru activitatile economice potrivit prevederilor
OMFP 1802/2014.
Evaluarea imobilizrilor dup intrarea acestuia n patrimoniu se realizeaz de ctre o persoan
independent, un evaluator independent care trebuie s stabileasc valoarea just a acestuia.
sau prin folosirea de indici statistici sau alte criterii conform deciziei anuale a conducerii
AVPS. Reevalurile se efectueaz, de regul, de experi evaluatori independeni, cu
94
Page

suficient regularitate astfel nct valoarea contabil s nu difere n mod semnificativ de


valoarea care poate fi determinat pe baza valorii juste la data bilanului.
Elementele dintr-o grup de imobilizri corporale se reevalueaz simultan pentru a se evita
reevaluarea selectiv i raportarea n situaiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaie de costuri i valori calculate la date diferite. Dac un activ imobilizat este reevaluat,
toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepia situaiei
cnd nu exist nici o pia activ pentru acel activ.
Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu mai poate fi determinat prin referin la o
pia activ, valoarea activului prezentat n bilan trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data
ultimei reevaluri, din care se scad ajustrile cumulate de valoare.
Frecventa reevalurilor depinde de evoluia valorii juste a imobilizrilor corporale in cauza. In
cazul in care valoarea justa a unui activ reevaluat difer semnificativ de valoarea contabila,
atunci este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizari corporale pot suferi modificri
semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitnd, prin urmare, reevaluri anuale. Pentru
imobilizrile corporale ale cror valori juste nu sufer modificri semnificative, nu este necesar
sa se fac reevaluri. Pentru acestea, reevalurile trebuie fcute la 3 ani.
Cedri i casri.
Un element de natura imobilizrilor corporale trebuie scos din eviden la cedare sau casare,
atunci cand cnd nici un beneficiu economic viitor nu se mai ateapt prin utilizarea sa
ulterioar.
Ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unui element de imobilizri
corporale trebuie determinate ca diferen ntre ncasrile nete obinute din cedare i valoarea
contabil a activului, i trebuie recunoscute ca venit sau ca i cheltuial n contul de profit i
pierdere.
Cedarea imobilizrilor corporale se evideniaz n contabilitate dup cum urmeaz:

suma obinut din vnzare ca venit din exploatare;


valoarea neamortizat ca i cheltuial de exploatare.

Casarea imobilizrilor corporale se evideniaz n contabilitate dup cum urmeaz:

valoarea neamortizat ca i cheltuial de exploatare.


eventualele bunuri recuperate n urma casrii se nregistreaz ca active de natura
stocurilor, pe seama veniturilor din exploatare la valoarea realizabil net.

n scopul prezentrii n contul rezultatului exercitiului, ctigurile sau pierderile obinute n urma
casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile
generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile
ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup
caz, n contul de profit i pierdere, la elementul Alte venituri din exploatare, respectiv Alte
cheltuieli de exploatare, dup caz.
Imobilizri financiare
Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizrilor
financiare, precum i de a stabili o baz unitar pentru prezentarea acestora n situaiile
95
Page

financiare generale ale AVPS, astfel nct utilizatorii situaiilor financiare s poat nelege cu
uurin informaiile privind imobilizrile financiare ale AVPS.
Imobilizrile financiare cuprind aciunile deinute la entitile afiliate, mprumuturile acordate
entitilor afiliate, interesele de participare, mprumuturile acordate entitilor de care AVPS
este legat n virtutea intereselor de participare, alte investiii deinute ca imobilizri, alte
mprumuturi.
La alte creane imobilizate se cuprind garaniile, depozitele i cauiunile depuse de AVPS la
teri.
n conturile de creane imobilizate reprezentnd mprumuturi acordate se nregistreaz sumele
acordate terilor n baza unor contracte pentru care AVPS percepe dobnzi, potrivit legii.
n bilan sunt prezentate la imobilizri financiare numai partea cu scadena mai mare de un an
din creane imobilizate, diferena urmnd a fi reflectat la creane.
AVPS recunoate un activ financiar atunci i numai atunci cnd acesta devine parte la
prevederile contractuale ale instrumentului, ca urmare AVPS are dreptul legal de a primi
numerar sau are obligaia de a plti.
Imobilizrile financiare se prezint n bilan la valoarea de intrare mai puin ajustrile cumulate
pentru pierdere de valoare.
Planul de conturi comparativ activitati fara scop patrimonial/activitati economice
CLASA 2 CONTURI DE IMOBILIZRI
OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE
OMEFP 1802/2014 - PERSOANE JURIDICE FARA SCOP PATRIMONIAL
ACTIVITATI ECONOMICE
201
203

GRUPA 20 IMOBILIZRI NECORPORALE


Cheltuieli de constituire
Cheltuieli de constituire
201
Cheltuieli de dezvoltare
Cheltuieli de dezvoltare
203

205
207

Concesiuni, brevete, licene, mrci


comerciale, drepturi i active similare
Fond comercial

208

Alte imobilizri necorporale

205
207
2071
2075
208

Concesiuni, brevete, licene, mrci


comerciale, drepturi i active similare
Fond comercial
Fond comercial pozitiv
Fond comercial negativ
Alte imobilizri necorporale

211
2111.01
2112.02
212

GRUPA 21 IMOBILIZRI CORPORALE


Terenuri i amenajri de terenuri
Terenuri i amenajri de terenuri
211
Terenuri
Terenuri
2111
Amenajri de terenuri
Amenajri de terenuri
2112
Construcii
Construcii
212

213

Instalaii tehnice i mijloace de


transport

213

Instalaii tehnice i mijloace de


transport

2131

Echipamente tehnologice (maini,


utilaje i instalaii de lucru)

2131

Echipamente tehnologice (maini,


utilaje i instalaii de lucru)

2132
2133

Aparate i instalaii de msurare,


control i reglare
Mijloace de transport

2132
2133

Aparate i instalaii de msurare,


control i reglare
Mijloace de transport
96
Page

2134

Animale si plantatii

214

Mobilier, aparatur birotic,


echipamente de protecie a valorilor
umane i materiale i alte active
corporale

217

214
215

Active biologice productive


Mobilier, aparatur birotic,
echipamente de protecie a valorilor
umane i materiale i alte active
corporale
Investiii imobiliare

GRUPA 22 IMOBILIZRI CORPORALE N


CURS DE APROVIZIONARE
223

224
227
GRUPA 23 IMOBILIZRI N CURS SI
AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
231

Imobilizri corporale n curs de execuie

232

Avansuri acordate pentru imobilizri


corporale

233

Imobilizri necorporale n curs de


execuie

234

Avansuri acordate pentru imobilizri


necorporale

Instalaii tehnice i mijloace de transport


n curs de aprovizionare
Mobilier, aparatur birotic, echipamente
de protecie a valorilor umane i
materiale i alte active corporale n curs
de aprovizionare
Active biologice productive n curs de
aprovizionare
GRUPA 23 IMOBILIZRI N CURS

231

Imobilizri corporale n curs de execuie

2672

Investiii imobiliare n curs de execuie


235
GRUPA 26 IMOBILIZRI FINANCIARE
Aciuni deinute la entitile afiliate
Aciuni deinute la entitile afiliate
261
Aciuni deinute la entiti asociate
262
Aciuni deinute la entiti controlate n
Interese de participare
263
comun
Titluri puse n echivalen
264
Alte titluri imobilizate
Alte titluri imobilizate
265
Certificate verzi amnate
266
Creane imobilizate
Creane imobilizate
267
Sume datorate de entitile afiliate
2671 Sume de ncasat de la entitile afiliate
Dobnda aferent sumelor datorate de
Dobnda aferent sumelor de ncasat de
entitile afiliate
2672 la entitile afiliate

2673

Creane legate de interesele de


participare

261

263
265
267
2671

2674
2675
2676

Dobanda aferenta reanelor legate de


interesele de participare
mprumuturi acordate pe termen lung
Dobnda aferent mprumuturilor
acordate pe termen lung

Creane fa de entitile asociate i


2673 entitile controlate n comun
Dobnda aferent creanelor fa de
entitile asociate i entitile controlate
2674 n comun
2675 mprumuturi acordate pe termen lung
Dobnda aferent mprumuturilor
2676 acordate pe termen lung
97
Page

Obligaiuni achiziionate cu ocazia


2677 emisiunilor efectuate de teri
2678 Alte creane imobilizate
Dobnzi aferente altor creane
2679 imobilizate
Vrsminte de efectuat pentru imobilizri
financiare
269

2678

Alte creane imobilizate

2679

Dobnzi aferente altor creane


imobilizate

269

Vrsminte de efectuat pentru imobilizri


financiare

2691

Vrsminte de efectuat privind aciunile


deinute la entitile afiliate

2692

Vrsminte de efectuat privindinteresele


de participare

Vrsminte de efectuat privind aciunile


2691 deinute la entitile afiliate
Vrsminte de efectuat privind aciunile
2692 deinute la entiti asociate

Vrsminte de efectuat pentru alte


imobilizri financiare

Vrsminte de efectuat privind aciunile


2693 deinute la entiti controlate n comun
Vrsminte de efectuat pentru alte
2695 imobilizri financiare

2695

280
2801
2803

2805
2807
2808
281
2811
2812

2813

GRUPA 28 AMORTIZRI PRIVIND IMOBILIZRILE


Amortizri privind imobilizrile
Amortizri privind imobilizrile
necorporale
necorporale
280
Amortizarea cheltuielilor de constituire
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licenelor, mrcilor comerciale, drepturilor
licenelor, mrcilor comerciale,
i activelor similare
2805 drepturilor i activelor similare
Amortizarea fondului comercial
2807 Amortizarea fondului comercial
Amortizarea altor imobilizri necorporale
Amortizri privind imobilizrile corporale
Amortizarea amenajrilor de terenuri
Amortizarea construciilor

Amortizarea aparatelor si instalatiilor de


masurare, control si reglare

2808

Amortizarea altor imobilizri necorporale

Amortizri privind imobilizrile corporale


281
2811 Amortizarea amenajrilor de terenuri
2812 Amortizarea construciilor

Amortizarea instalaiilor i mijloacelor de


transport

Amortizareaechipamentelor tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)
2814
2813
Amortizarea mijloacelor de transport
Amortizarea investiiilor imobiliare (ad)
2815
(ad)
2815
AICI AVEM O PROBLEMA ACELASI SIMBOL PENTRU 2 CATEGORII DIFERITE!!!!
Amortizarea activelor biologice
Amortizarea animalelor si plantatiilor
2816
2817 productive
Amortizarea mobilierului,aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a
Amortizarea altor imobilizri corporale
valorilor umane si materiale si altor active
2817
corporale
2814
GRUPA 29 AJUSTRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZRILOR
98
Page

290

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor


necorporale

290

2908

Ajustri pentru deprecierea cheltuielilor


de dezvoltare
Ajustri pentru deprecierea
concesiunilor, brevetelor, licenelor,
mrcilor comerciale, drepturilor i
activelor similare
Ajustri pentru deprecierea activelor
necorporale de explorare i evaluare a
resurselor minerale
Ajustri pentru deprecierea altor
imobilizri necorporale

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor


corporale

291

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor


corporale

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor


n curs de execuie

Ajustri pentru deprecierea terenurilor i


2911 amenajrilor de terenuri
2912 Ajustri pentru deprecierea construciilor
Ajustri pentru deprecierea instalaiilor i
2913 mijloacelor de transport
Ajustri pentru deprecierea altor
2914 imobilizri corporale
Ajustri pentru deprecierea investiiilor
2915 imobiliare
Ajustri pentru deprecierea activelor
corporale de explorare i evaluare a
2916 resurselor minerale
Ajustri pentru deprecierea activelor
2917 biologice productive
Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor
n curs de execuie
293

2903

2905

2906

291

293

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor


necorporale

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor


2931 corporale n curs de execuie
Ajustri pentru deprecierea investiiilor
2935 imobiliare n curs de execuie
296

Ajustri pentru pierderea de valoare a


imobilizrilor financiare

296

Ajustri pentru pierderea de valoare a


imobilizrilor financiare

Ajustri pentru pierderea de valoare a


2961 aciunilor deinute la entitile afiliate
Ajustri pentru pierderea de valoare a
aciunilor deinute la entiti asociate i
2962 entiti controlate n comun
Ajustri pentru pierderea de valoare a
2963 altor titluri imobilizate
Ajustri pentru pierderea de valoare a
2964 sumelor de ncasat de la entitile afiliate

99
Page

Ajustri pentru pierderea de valoare a


creanelor fa de entitile asociate i
2965 entitile controlate n comun
Ajustri pentru pierderea de valoare a
2966 mprumuturilor acordate pe termen lung
Ajustri pentru pierderea de valoare a
2968 altor creane imobilizate
PRINCIPALELE

INREGISTRARI COMPARATIVE

activitati fara scop patrimonial


a.d.*)= analitic distinct

232 / 234

INTRARI DE IMOBILIZARI
Achizitia
1. Furnizor intern
Inregistrea facturii de avans emisa de furnizor
= 404 a.d.*)
%
232 / 234
4426**)

20x / 21x a.d.

404 a.d.

20x / 21x a.d.

activitati economice, platitor de TVA


**) numai pentru platitorii de TVA

Receptia imobilizarii si inregistrarea acesteia


404 a.d.
%
=
20x / 21x a.d.
4426
Regularizarea avans platit
232 / 234 a.d.
404 a.d.

Receptie imobilizare fara factura


408 a.d.
20x / 21x a.d.
Primirea ulterioara a facturii
404 a.d.
%
408
4426**)

404 a.d.

404 a.d.

%
232 / 234 a.d.
4426**)

408 a.d.

404a.d.

408 a.d.

231 a.d.

Receptie imobilizare in curs care necesita PIF


404 a.d.
231 a.d.
=

404 a.d.

Receptie imobilizare la momentul PIF


231 a.d.
21X a.d.

231 a.d.

=
=

404 a.d.
4427**)

21X a.d.

2. Achizitie intracomunitara
20x / 21x a.d.

404 a.d.

20x / 21x a.d.

4423

20x / 21x a.d.


4426**)

100
Page

4423

404 a.d.

20x / 21x a.d.

404 a.d.

20x / 21x a.d.

3. Import

20x / 21x a.d.

404 a.d.

20x / 21x a.d.

446

4426**)

5121

446
4423
%

5121

446
4423
Productie proprie
Colectare cheltuieli dupa natura acestora, conform devizelor
= 280x/281x a.d.
6811
= 280x/281x a.d.

6811
60xx

231/233 a.d.

20xx / 21xx a.d.

3xx a.d./ 401a.d.

60xx

3xx a.d./ 401a.d.

Inregistrea imobilizarii in curs la finele perioadei


72x
231/235 a.d.
=

72x

Receptia imobilizarii la punerea in functiune


231/233 a.d.
20xx / 21xx a.d.
=

231/233 a.d.

Donatii, subventii, plus inventar etc.


Intrari de imobilizari prin donatie
20xx / 21xx a.d.

133 a.d

20xx / 21xx a.d.

475 a.d.

475 a.d.

Cu titlu gratuit prin subventie guvernamentala


20x / 21x

131 a.d

20x / 21x

Plusuri de inventar / Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii


20x / 21x

134/138 a.d

20x / 21x

475 a.d.

Sumele inregistrate in conturile 131, 133, 134 si 138 vor fi reluate pe venituri concomitent cu
inregistrarea cheltuielii cu amortizarea imobilizarilor respective, pana la acoperirea completa
a valoarii de intrare
AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR
6811

280/281a.d.

6811

280/281 a.d.

Reluarea la venituri a amortizarii imobilizarilor primite cu titlu gratuit/plusurilor de inventar


131/133/134/138
a.d..

7392/7399

475 a.d.

7582/7584
101
Page

%
280/281a.d.
6583

461 a.d.

IESIRI DE IMOBILIZARI
1. Prin casare sau cedare cu titlu gratuit
20x / 21x a.d.
%
= 20x / 21x a.d.
280/281a.d.
6583
Ajustare TVA daca este cazul
635
= 4426**)

738

2. Prin vanzare
461 a.d.

%
7583
4427**)

%
280/281a.d.
6583

611

%
= 20x / 21x a.d.
280/281a.d.
6583
CHELTUIELI ULTERIOARE
1. Cheltuieli recunoscute in contul de profit si pierdere

20x / 21x a.d.

Lucrari de reparatii si intretinere facturate de terti


401 a.d.
611
= 401 a.d.

Lucrari de reparatii si intretinere efectuate de personalul propriu


=
%
6xx
=
%
30xx a.d.
30xx a.d.
4xx a.d.
4xx a.d.

6xx

2. Cheltuieli care majoreaza valoarea imobilizarilor corporale

231 a.d.

6xx

Lucrari de reparatii si intretinere facturate de terti


404/408 a.d.
231 a.d.
= 404/408a.d.
Lucrari executate cu personalul propriu
%
6xx
30xx a.d.
4xx a.d.

%
30xx a.d.
4xx a.d.

3. Inlocuirea unei componente a unei imobilizari corporale

%
281x
6583

Scaderea din valoarea imobilizarii a componentei "X"


= 21x/compon.X
%
= 21x/compon.X
281x
6583
Majorarea valorii imobilizariilor corporale cu valoarea componentei noi

21x a.d.

404/408 a.d.

21x a.d.

404/408 a.d.

REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE


102
Page

La aplicarea pentru prima data a OMFP 1802/2014,


soldul contului 1065- Rezerve reprezentand
surplusul realizat din rezerve din reevaluare, se va
transfera asupra contului 1175- Rezultatul reportat
reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluare:
1065 a.d.

1175

281 a.d.

21x a.d.

Eliminarea amortizarii cumulate


281 a.d.

21x a.d.

21x a.d.

105 a.d.

1. Crestere de valoare
21x a.d.

105 a.d.

In cazul in care la o reevaluare anterioara a existat o cheltuiala cu deprecierea acelei imobilizari


corporale, inregistrarea se face pe seama veniturilor, in limita deprecierii inregistrate anterior pe seama
cheltuielilor
21x a.d.
21x a.d.
= 7813
= 755
In cazul in care cresterea de valoare
depaseste deprecierea inregistrata anterior
in cont 6813, diferenta se inregistreaza in
cont 105:
21x a.d.

105 a.d.

In cazul in care cresterea de valoare depaseste


deprecierea inregistrata anterior in cont 6813
(valabil pana la 31.12.2014), respectiv cont 655
(valabil cu 01.01.2015) , diferenta se inregistreaza
in cont 105:
21x a.d.
= 105 a.d.

2. Descrestere de valoare
situatia in care exista sold creditor in cont 105 - aferent acelei imobilizari- a.d.
105 a.d.
= 21x a.d.
= 21x a.d.

105 a.d.

situatie in care deprecierea este mai mare decat rezerva existenta sau nu exista sold creditor cont 105
%

21x a.d.

105 a.d.
6813

3. Transferul soldului contlui 105 la rezerve


la casare sau cedare sau concomitent cu
amortizarea
105 a.d.

21x a.d.

105 a.d.
655 a.d.

1065

3. Transferul surplusului din reevaluare pe masura


amortizarii sau la cedarea / casarea imobilizarii, la
rezultatul reportat
105 a.d.

1175

DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE (EVALUAREA LA INVENTAR)


1. Pentru imobilizari corporale inregistrate la cost
Inregistrarea ajustarilor pentru imobilizari corporale inregistrate la cost, pentru deprecieri reversibile
6813

29x a.d.

6813

29x a.d.

In anul urmator, daca deprecierea este mai mica sau nu mai este valabila, aceasta se diminueaza sau se
anuleaza prin reluare la venituri
29x a.d.
29x a.d.
= 7395
= 7813
103
Page

2. Pentru imobilizari corporale reevaluate


105 a.d.
%

= 21x a.d.
sau
= 21x a.d.

105 a.d.
655

PERSOANE RESPONSABILE
Procedura va fi difuzat personalului care particip la ntocmirea, avizarea i aprobarea
documentelor justificative, persoanelor care primesc n gestiune i elibereaz mijloacele fixe,
persoanelor care nregistreaz n contabilitate operaiunile ce privesc imobilizrile.
DISPOZITII FINALE
Procedura va fi adus la cunotin personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ........................ .

II . Procedura pentru clasificarea i nregistrarea contractelor de


leasing
SCOPUL PROCEDURII
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate i n gestiune a bunurilor de natura imobilizrilor corporale i
necorporale care fac obiectul contractelor de leasing;
nregistrarea n contabilitate a operaiilor aferente contractelor de leasing.
DOMENIUL
Procedura se aplic la ncheierea contractelor de leasing, recepia, scoaterea din gestiune
a bunurilor ce fac obiectul contractelor de leasing
de ctre persoanele din cadrul
compartimentelor tehnic, informatic i financiar-contabil.
REGLEMENTRI APLICABILE:
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 3.512/2008, cu completrile ulterioare.
DESCRIEREA PROCEDURII
n funcie de natura contractului de leasing, operaional sau financiar, bunurile ce fac
obiectul acestor contracte se vor nregistra distinct n gestiunea i contabilitatea locatarului.
Leasing financiar
A. Documentele justificative
Recepia bunurilor de natura imobilizrilor ce fac obiectul unui contract de leasing
realizeaz pe baza urmtoarelor documente justificative:
Aviz de nsoire

se

104
Page

Proces-verbal de recepie

nregistrarea intrrii n gestiune a imobilizrilor se face prin completarea:


Registrului numerelor de inventar
Fia mijlocului fix
B. nregistrarea n contabilitate a operaiunilor aferente contractelor de leasing
nregistrrile au la baz prevederile contractelor de leasing ncheiate cu locatorul,
anexele, graficul de rambursare. nregistrarea ratelor se face pe baza facturilor aferente
primite.
nregistrarea comisionului de administrare:
%

401
suma aferent lunii
curente
suma aferent
perioadelor viitoare

628
471

nregistrarea recepiei mijlocului fix i a datoriei aferent leasingului:


21x

167

nregistrarea facturii de la locator aferenta ratelor:


%
167
666
4426
TVA deductibil
(dac este cazul)

404

aferent ratei de capital

Locatarul nregistreaz lunar amortizarea mijlocului fix achiziionat.


6811

281x a.d.

PERSOANE RESPONSABILE:
Directorul economic/ contabilul ef:
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea articolelor contabile aferente contractului de leasing;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
primirea spre operare a contractelor de leasing, facturi, procese verbale;
contabilizarea operaiunilor aferente leasingului;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
DISPOZIII FINALE
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ................... .
105
Page

III. Procedura de gestionare a stocurilor


SCOPUL PROCEDURII
1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate i n gestiune a bunurilor de natura stocurilor;
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor aferente stocurilor astfel nct:
s se reflecte cantitativ i valoric toate intrrile/ieirile de stocuri;
s se asigure datele necesare efecturii inventarierii patrimoniului;
s se asigure controlul gestiunilor de bunuri materiale.
DOMENIUL
Procedura se aplic la recepia, utilizarea, vnzarea, scoaterea din gestiune a bunurilor
de natura stocurilor de ctre persoanele din cadrul compartimentelor tehnic, informatic i
financiar-contabil.
REGLEMENTRI APLICABILE:
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 3.512/2008, cu completrile ulterioare.
DESCRIEREA PROCEDURII
1. Documentele justificative
Stocurile pot intra n administrarea unitii pe mai multe ci:
achiziii;
transfer de la alte uniti;
producie proprie i prelucrare n unitate;
prelucrare la teri;
dezmembrri i casri de imobilizri sau alte stocuri;
plusuri de inventar;
donaii de la persoane fizice sau juridice
INCARCREA IN GESTIUNE A STOCURILOR
Recepia i nregistrarea n contabilitate a bunurilor se realizeaz pe baza urmtoarelor
documente justificative:
1. Pentru achiziii:
a. de la persoane juridice
Factur
Aviz de nsoire
Bonul fiscal
Nota de recepie i constatare diferene
Se ntocmete n dou exemplare, la locul de depozitare sau n unitatea cu amnuntul,
dup caz, pe msura efecturii recepiei. n situaia n care la recepie se constat diferene,
Nota de recepie i constatare de diferene se ntocmete n trei exemplare de ctre comisia
de recepie.
n cazul n care bunurile materiale sosesc n trane, se ntocmete cte un formular
pentru fiecare tran, care se anexeaz apoi la factur sau la avizul de nsoire a mrfii. Datele
de pe verso formularului se completeaz numai atunci cnd se constat diferene la recepie.
Circul:
106
Page

la gestiune, pentru ncrcarea n gestiune a bunurilor materiale recepionate (toate


exemplarele);
la compartimentul financiar-contabil, pentru ntocmirea formelor privind reglementarea
diferenelor constatate (toate exemplarele), precum i pentru nregistrarea n
contabilitatea sintetic i analitic, ataat la documentele de livrare (factura sau avizul
de nsoire a mrfii);
la unitatea furnizoare (exemplarul 2) i la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru
comunicarea lipsurilor stabilite.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
b. Pentru stocurile procurate de la persoane fizice:
Borderoul de achiziie
Se ntocmete n dou exemplare de ctre persoana care efectueaz aprovizionarea cu
bunuri de pe piaa rneasc, de la productorii individuali sau de la alte persoane fizice, n
momentul achiziiei. Se semneaz de ctre persoana care face achiziiile respective i de ctre
gestionarul care primete bunul.
Inregistrarea hranei pentru vanat in baza unui borderou de achizitii de la persoane
fizice presupune obligatoriu si anexarea certificatului de producator al persoanei fizice .
Circul:
la gestiune, pentru semnarea de primire a bunurilor i ntocmirea Notei de recepie i
constatare de diferene (ambele exemplare), dup caz;
la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
rmne n carnet (exemplarul 2).
Se arhiveaz:
la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
la delegatul achizitor (exemplarul 2).
Nota de recepie i constatare diferene
2. Pentru stocurile transferate de la alte uniti:

Avizul de nsoire a mrfii


Nota de recepie i constatare diferene

3 Productie proprie si prelucrare in unitate


a. Pentru stocurile rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar:

Procesul verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe de declasare a unor


bunuri materiale;
Bon de predare-transfer, restituire, pentru stocurile de produse finite predate la
magazie
b. Pentru bunurile rezultate din prelucrare:
Proces-verbal de transformare;
Bon de predare-transfer, restituire, pentru stocurile de produse finite predate la magazie.
Bonul de predare a produselor finite se ntocmete n dou exemplare, pe msura
predrii la magazie a produselor.
Circul:
la magazia de produse finite, semnndu-se de predare de ctre secie (atelier) i de
primire n gestiune de ctre gestionar (ambele exemplare);
la compartimentul ce efectueaz controlul tehnic de calitate, semnndu-se pentru
certificarea acestui control (ambele exemplare), dup caz;
la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea nregistrrilor n contabilitatea
sintetic i analitic un exemplar;
107
Page

la compartimentul care urmrete realizarea produciei al doilea exemplar.


Se arhiveaz:
la compartimentul financiar-contabil su persoana care conduce evidena;
la compartimentul care urmrete realizarea produciei.
Bonul de predare a materialelor refolosibile la magazie se ntocmete n dou
exemplare, pe msura predrii la magazie a materialelor refolosibile de ctre secii, ateliere
etc. i se semneaz de eful seciei care dispune predarea.
Circul:
la magazia de materiale refolosibile, semnndu-se de predare de ctre delegatul seciei,
atelierului etc. i de primire n gestiune de ctre gestionar (ambele exemplare);
la compartimentul financiar-contabil su persoana care conduce evidena, pentru
efectuarea nregistrrilor n contabilitatea sintetic i analitic (exemplarul 1 pentru
evidena materialelor i exemplarul 2 pentru evidena costurilor).
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).
Bonul de transfer ntre dou gestiuni aflate n incinta unitii se ntocmete n dou
exemplare, pe msur ce se efectueaz transferul, de ctre persoana care dispune transferul,
care semneaz la rubrica corespunztoare. Transferul se efectueaz numai ntre gestiuni din
incinta aceleiai uniti. n cazul gestiunilor dispersate teritorial se ntocmete Aviz de nsoire
a mrfii (cod 14-3-6A).
Circul:
la magazia predtoare pentru eliberarea cantitilor prevzute, semnndu-se de predare
de ctre gestionar (ambele exemplare);
la delegatul magaziei primitoare care semneaz de primire pe exemplarul 1 i reine
exemplarul 2;
la compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, dup confruntarea lor,
stau la baza efecturii nregistrrilor n evidena magaziilor.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).
4. Pentru bunurile primite cu titlu gratuit:
Contractul de donaie, sponsorizare pentru stocurile primite cu acest titlu
SCADEREA DIN GESTIUNE A STOCURILOR
Obiectele de inventar se nregistreaz la darea n folosin.
1. Consumul n procesul de producie
Bonul de consum. Se ntocmete n dou exemplare, pe msura lansrii, respectiv
eliberrii materialelor din magazie pentru consum, de ctre compartimentul care efectueaz
lansarea, pe baza programului de producie i a consumurilor normate, sau de ctre alte
compartimente ale unitii, care solicit materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate ntocmi ntr-un exemplar n condiiile utilizrii tehnicii de
calcul.
Bonul de consum (colectiv), n principiu, se ntocmete pe formulare separate pentru
materialele din cadrul aceluiai cont de materiale, loc de depozitare i loc de consum.
n situaia n care materialul solicitat lipsete din depozit, se procedeaz n felul urmtor:
n cazul bonului de consum se completeaz rubrica cu denumirea materialului nlocuitor,
dup ce, n prealabil, pe versoul formularului se obin semnturile persoanelor
autorizate s aprobe folosirea altor materiale dect cele prevzute n consumurile
normate;
n cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului nlocuit i
se semneaz de aprobare a nlocuirii, n dreptul rndului respectiv. Dup nscrierea
108
Page

denumirii materialului nlocuitor se ntocmete un bon de consum separat pentru


materialul nlocuitor sau se nscrie pe un rnd liber n cadrul aceluiai bon de consum.
In cazul popularilor cu peste, pasari,animale bonul de consum este insotit de
procesul verbal de populare.
Circul:

la persoanele autorizate s semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele


exemplare);
la persoanele autorizate s aprobe folosirea altor materiale, n cazul materialelor
nlocuitoare;
la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitilor prevzute, semnndu-se de
predare de ctre gestionar i de primire de ctre delegatul care primete materialele
(ambele exemplare);
la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea nregistrrilor n contabilitatea
sintetic i analitic (ambele exemplare).
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
2. Casri
Proces-verbal de casare;
3. Lipsuri la inventariere
Procesul-verbal de inventariere
4. Transferurile interne
Bon de predare-transfer, restituire
5. Bunuri primite in consignatie
Bonul de primire n consignaie.
Se ntocmete de ctre unitatea care preia bunul n dou exemplare.
La primirea obiectului se face descrierea caracteristicilor acestuia i se stabilete preul
de vnzare n funcie de preul de evaluare sau de achiziie.
Ambele exemplare sunt semnate de ctre deponent i consignatar din care primul
exemplar este predat deponentului drept dovada c a predat obiectul pentru vnzare n regim
de consignaie.
Restituirile se fac la cererea deponentului, semnndu-se pentru primirea obiectelor
restituite.
n cazul n care deponentul este pltitor de TVA, mrfurile depuse n consignaie sunt
nsoite de avizul de nsoire a mrfii care va purta meniunea: pentru vnzare n regim de
consignaie.
Unitatea de consignaie va face ncrcarea n gestiune cu mrfurile primite spre vnzare
pe baza facturii primite de la deponent, lunar dup ce marfa a fost vndut.
Exemplarul al doilea constituie fia de eviden pentru nregistrare n contabilitatea
unitii de consignaie.
Circul la:
- deponent pentru confirmarea de predare a obiectului pentru vnzare n consignaie
(exempl.1);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
Borderoul de primire a obiectelor n consignaie.
Se ntocmete de ctre preuitor sau persoana desemnat cu evaluarea obiectelor
primite de la deponeni, n dou exemplare, i se semneaz de ctre acesta pentru predare i
de ctre gestionar pentru primirea obiectelor.
109
Page

Circul:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la gestionar, mpreun cu obiectele primite n consignaie (exemplarul 2).
Se arhiveaz:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la gestionar (exemplarul 2).
Borderoul de ieire a obiectelor din consignaie
Servete la evidena micrii obiectelor primite n consignaie.
Se ntocmete n dou exemplare, de ctre gestionar, pe baza bonurilor fiscale sau
facturilor, la momentul vnzrii bunului primit n consignaie.
6. Vnzare
Factura de vnzare
Aviz de nsoire a mrfurilor
Dispoziia de livrare Se ntocmete n dou exemplare de ctre serviciul desfacere.
Circul:

la magazie, pentru eliberarea produselor, mrfurilor sau a altor valori materiale i pentru
nregistrarea n evidena magaziei, semnndu-se de ctre gestionarul predtor pentru
cantitile livrate (ambele exemplare);
la compartimentul desfacere, pentru nregistrarea bunurilor livrate n evidenele acestuia
i pentru ntocmirea avizului de nsoire a mrfii sau facturii, dup caz (exemplarul 2).
Se arhiveaz:

la magazie (exemplarul 1);


la compartimentul desfacere (exemplarul 2) sau compartimentul financiar-contabil, dup
caz.
Contabilitatea analitic se ine cu ajutorul formularelor:

Fia de magazie
Se ntocmete ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material i se
completeaz de ctre:
compartimentul financiar-contabil la deschiderea fiei i la verificarea nregistrrilor.
gestionar su persoana desemnat, care completeaz coloanele privitoare la intrri,
ieiri i stoc.
Fiele de magazie se in la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de
materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau n ordine alfabetic. Pentru valori
materiale primite spre prelucrare de la teri sau n custodie se ntocmesc fie distincte care se
in separat de cele ale valorilor materiale proprii.
n scopul inerii corecte a evidenei la magazie, persoanele desemnate de la
compartimentul financiar-contabil verific inopinat, cel puin o dat pe lun, modul cum se fac
nregistrrile n fiele de magazie, dup caz.
Cantitile se nregistreaz zilnic de gestionar su persoana desemnat, pe baza
documentelor de intrare (factur, aviz de nsoire a mrfii, not de recepie i constatare de
diferene etc.) i a documentelor de ieire (bon de consum, fi limit de consum, aviz de
nsoire a mrfii, factur, bon de transfer etc.), poziie cu poziie.
Fiele de magazie se in n ordinea n care sunt nscrise materialele n registrul
stocurilor.
110
Page

n fiele de magazie se nscriu plusurile de la inventar pe coloana Intrri i minusurile


de la inventar pe coloana Ieiri.
Nu circul, fiind document de nregistrare.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.

Fi de eviden a materialelor de natura obiectelor de inventar n folosin


Se ntocmete ntr-un exemplar, pe msura drii n folosin a bunurilor, pe fiecare
persoan, de ctre gestionarul care elibereaz obiectele respective sau de ctre persoana
desemnat s in evidena acestora.
Formularul se completeaz n mod diferit, n funcie de organizarea depozitrii
acestora, i anume:
cnd eliberarea obiectelor se face din magazia de obiecte noi direct personalului
muncitor, coloanele destinate eliberrilor se completeaz pe baza bonului de consum,
iar coloanele destinate restituirilor, pe baza bonului de restituire;
cnd eliberarea se face din magazia de exploatare, att eliberarea, ct i restituirea
obiectelor date n folosina personalului se fac pe baz de semntur direct n fi;
n cazul obiectelor eliberate pe baz de nomenclatoare stabilite pe funcii, care nu se
ntocmesc dect dup restituirea obiectelor uzate, nregistrrile n fia de eviden a
materialelor de natura obiectelor de inventar n folosin se pot face, pentru
simplificare, o singur dat, la eliberarea iniial i la restituirea definitiv a obiectelor
respective.
Nu circul, fiind document de nregistrare.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.

Registrul stocurilor
Se ntocmete de ctre compartimentul financiar-contabil la sfritul fiecrei luni, pe
feluri de materiale, obiecte de inventar i produse, grupate pe magazii (depozite), conturi,
grupe, eventual subgrupe sau n ordine alfabetic, prin nscrierea stocurilor din fiele de
magazie i evaluarea lor la preurile de nregistrare.
Nu circul, fiind document de nregistrare contabil.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.
B. nregistrarea n contabilitate
nregistrrile n contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor dup data ntocmirii sau intrrii lor, i sistematic, n
conturile sintetice i analitice. Contabilitatea sintetic se desfoar n analitic, pe gestiuni i
locuri de folosin, iar n cadrul acestora pe surse de finanare i activiti (curent i
mobilizare).
nregistrarea n contabilitate a stocurilor se face la:
- valoarea de intrare (contabil), prin care se nelege:
costul de achiziie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
costul de producie, pentru cele realizate AVPS;
- valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii, pentru bunurile reprezentand aport de capital ;
- valoarea just pentru cele primite cu titlu gratuit, plusuri de inventar sau rezultate cu ocazia
scoaterii din funciune a mijloacelor fixe.
Valoarea de aport i valoarea just se substituie costului de achiziie.
Valoarea just se determin dup datele de eviden de pe pia prin evaluare efectuat
de profesioniti calificai n evaluare, avndu-se n vedere valoarea realizabil net. Valoarea
realizabil net a stocurilor este reprezentat de preul de vnzare estimat care ar putea fi
obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii, din care se scad costurile estimate
pentru transformarea stocurilor i costurile estimate necesare vnzrii.

111
Page

Costul stocurilor include toate costurile aferente achiziiei i prelucrrii, precum i alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma i locul n care acestea sunt deinute pentru
a fi utilizate n cadrul proceselor economice.
Costurile de achiziie a stocurilor cuprind preul de cumprare, taxe de import i alte taxe
(cu excepia acelora pe care AVPS le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de
transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziiei stocurilor respective.
n costul de achiziie sunt incluse i cheltuielile de transport, atunci cnd funcia de
aprovizionare este externalizat, de asemenea i comisioanele, taxele notariale, cheltuieli cu
obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile ce sunt atribuibile direct bunurilor
respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe factura de achiziie ajusteaz
n sensul reducerii costului de achiziie al stocurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer,
se evideniaz distinct n contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite) pe seama
conturilor de teri (articol contabil 401=609).
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
rabaturile se primesc de regul pentru defecte de calitate i se practic asupra preului
de vnzare;
remizele se primesc n cazul vnzrilor superioare volumului convenit sau dac
cumprtorul are un statut preferenial;
risturnele sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului tranzaciilor efectuate cu
acelai ter, n decursul unei perioade determinate.
Alte costuri se includ n costul stocurilor numai n msura n care reprezint costuri
suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care sunt deinute de AVPS pentru a
fi utilizate.
Inventarierea fizic a stocurilor se efectueaz la intervale regulate (cel puin anual) i
este obligatorie pentru a se asigura c toate stocurile exist, sunt fizic disponibile i n scopul
de a asigura evaluarea corect n situaiile financiare, n conformitate cu prevederile legale.
La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se aplic principiul prudenei, inndu-se
seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare. Ajustri
pentru depreciere se vor constata inclusiv pentru stocurile fr micare i cu micare lent, cu
excepia stocurilor de rezerv.
Activele de natura stocurilor nu vor fi reflectate n bilan la o valoare mai mare dect
valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. Activele de natura stocurilor se
prezint la valoarea contabil, mai puin ajustrile pentru depreciere constatate.
Valoarea de inventar a stocurilor este valoarea realizabila net, care reprezint valoarea
obinut n urma valorificrii stocului (prin utilizare sau vnzare), din care se scad costurile
estimate necesare vnzrii.
Diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil se
evideniaz distinct n contabilitate, n conturi de ajustri pentru depreciere, stocurile
meninndu-se la valoarea lor de intrare.
Comisiile de inventariere vor analiza vechimea fiecrui element al stocurilor,
condiiile de depozitare, posibilitile de folosire sau valorificare si in cazul in care se
constata ca acestea sunt fara miscare, cu miscare lenta sau depreciate vor propune
ajustarea de valoare a acestora acestora dup cum urmeaz:
Vechimea stocurilor

Deprecieri in % din valoare individuala

112
Page

- intre 12 luni si 24 luni


- peste 24 luni

50 %
100 %

Valorile rezultate vor putea fi ajustate lundu-se in considerare si estimarea


valorii realizabile nete.
Scderea din patrimoniu si nregistrarea pe cheltuieli a valorii stocurilor depreciate,
atunci cnd se constata ca acestea nu mai pot fi consumate sau valorificate, se vor efectua
numai cu aprobarea Consiliului AVPS.
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric prin folosirea inventarului permanent.
Valoarea contabil a stocurilor va fi recunoscut ca o cheltuial n perioada n care a
fost recunoscut venitul corespunztor, atunci cnd stocurile sunt vndute sau utilizate de
AVPS. Atunci cnd stocurile sunt vndute, valoarea contabila a stocurilor trebuie
recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunztor.
Valoarea oricrei diminuri a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de
stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau
pierderea. Valoarea oricrei stornri a diminurii stocurilor ca urmare a creterii valorii
realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care
stornarea a avut loc.
La ieirea din gestiunea AVPS a stocurilor, acestea se evalueaz i nregistreaz n
contabilitate prin aplicarea metodei primul intrat - primul ieit - FIFO;
AVPS utilizeaza aceleai metode de determinare a costului pentru toate stocurile care
au natur i utilizare similare. Pentru stocurile cu natur sau utilizare diferit, folosirea unor
metode diferite de calcul al costului este justificat
Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric prin folosirea inventarului
permanent. n condiiile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaz toate
operaiunile de intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a
stocurilor, att cantitativ, ct i valoric.
Activitatea de valorificare a bunurilor primite in consignatie este activitate economica.
Activitatea de productie este activitate economica, veniturile din productia executata
fiind egale cu cheltuielile efectuate pentru producerea bunurilor. Bunurile produse se
transfera, dupa destinatia lor, in conturi de stocuri analitice corespunzatoare activitatilor fara
scop patrimonial si activitatilor econiomice, cu inregistrarea corespunzatoare a cheltuielilor
reprezentand consumul acestora.
Evidenta munitiei se face in conturi analitice distincte pe fiecre persoana/paznic care are in
atributii utilizarea munitiei. Scaderea din gestiune a munitiei se face cu bon de consum,
conform normelor de consum aprobate de Consiliul AVPS si procesului verbal incheiat in acest
sens. Se vor respecta prevederile legislative cu privire la regimul armelor si munitiei, respectiv
cantitatile de munitie ce pot fi detinute de o persoanaa/paznic.
Planul de conturi comparativ activitati fara scop patrimonial/activitati economice
CLASA 3 CONTURI DE STOCURI I PRODUCIE N CURS DE EXECUIE
OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE
OMEFP 1802/2014 - PERSOANE JURIDICE FARA SCOP PATRIMONIAL
ACTIVITATI ECONOMICE
113
Page

301
302
3021
3022
3023
3024
3025
3026
3028
303
308

GRUPA 30 STOCURI DE MATERII PRIME I MATERIALE


Materii prime
Materii prime
301
Materiale consumabile
Materiale consumabile
302
Materiale auxiliare
3021 Materiale auxiliare
Combustibili
3022 Combustibili
Materiale pentru ambalat
3023 Materiale pentru ambalat
Piese de schimb
3024 Piese de schimb
Semine i materiale de plantat
3025 Semine i materiale de plantat
Furaje
3026 Furaje
Alte materiale consumabile
3028 Alte materiale consumabile
Materiale de natura obiectelor de
Materiale de natura obiectelor de
inventar
303
inventar
Diferene de pre la materii prime i
Diferene de pre la materii prime i
materiale
materiale
308
GRUPA 32 STOCURI N CURS DE
APROVIZIONARE

322

Materii prime n curs de aprovizionare


Materiale consumabile n curs de
aprovizionare

323

Materiale de natura obiectelor de


inventar n curs de aprovizionare

321

326
327
328

Active biologice de natura stocurilor n


curs de aprovizionare
Mrfuri n curs de aprovizionare
Ambalaje n curs de aprovizionare

GRUPA 33 PRODUCIE N CURS DE


EXECUIE
331
332

Produse n curs de execuie


Lucrari si servicii n curs de execuie

341
345
346

Semifabricate
Produse finite
Produse reziduale

348

GRUPA 34 PRODUSE
Semifabricate
341
Produse finite
345
Produse reziduale
346
Produse agricole
347
Diferene de pre la produse
Diferene de pre la produse
348

351
354

GRUPA 35 STOCURI AFLATE LA TERI


Materii i materiale aflate la teri
Materii i materiale aflate la teri
351
Produse aflate la teri
Produse aflate la teri
354

356
357
358

Active biologice de natura stocurilor


aflate la teri
Mrfuri aflate la teri
Ambalaje aflate la teri
GRUPA 36 ANIMALE

361

Animale si pasari

356
357
358

Active biologice de natura stocurilor


aflate la teri

Mrfuri aflate la teri


Ambalaje aflate la teri
GRUPA 36 ACTIVE BIOLOGICE DE
NATURA STOCURILOR
Active biologice de natura stocurilor
361

114
Page

368

Diferene de pre la active biologice de


natura stocurilor

Diferene de pre laanimale si pasari

368
GRUPA 37 MRFURI
Mrfuri
Mrfuri
371
371
Diferene de pre la mrfuri
Diferene de pre la mrfuri
378
378
GRUPA 38 AMBALAJE
Ambalaje
Ambalaje
381
381
Diferene de pre la ambalaje
Diferene de pre la ambalaje
388
388
GRUPA 39 AJUSTRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR I PRODUCIEI N
CURS DE EXECUIE
Ajustri pentru deprecierea materiilor
Ajustri pentru deprecierea materiilor
391
prime
391
prime
Ajustri pentru deprecierea
Ajustri pentru deprecierea
392
materialelor
392
materialelor
Ajustri pentru deprecierea
3921 materialelor consumabile
Ajustri pentru deprecierea
materialelor de natura obiectelor de
3922 inventar
Ajustri pentru deprecierea
Ajustri pentru deprecierea produciei
produciei n curs de execuie
n curs de execuie
393
393
Ajustri pentru deprecierea
Ajustri pentru deprecierea produselor
394
produselor
394
Ajustri pentru deprecierea
3941 semifabricatelor
Ajustri pentru deprecierea produselor
3945 finite
Ajustri pentru deprecierea produselor
3946 reziduale

395

Ajustri pentru deprecierea stocurilor


aflate la teri

3947

Ajustri pentru deprecierea produselor


agricole

395

Ajustri pentru deprecierea stocurilor


aflate la teri

3951

Ajustri pentru deprecierea materiilor i


materialelor aflate la teri

3952

Ajustri pentru deprecierea


semifabricatelor aflate la teri

3953

Ajustri pentru deprecierea produselor


finite aflate la teri

3954

Ajustri pentru deprecierea produselor


reziduale aflate la teri

3955

3956
3957

Ajustri pentru deprecierea produselor


agricole aflate la teri
Ajustri pentru deprecierea activelor
biologice de natura stocurilor aflate la
teri
Ajustri pentru deprecierea mrfurilor
aflate la teri
115
Page

Ajustri pentru deprecierea ambalajelor


aflate la teri

3958
Ajustri pentru deprecierea
animalelor

396
397

Ajustri pentru deprecierea mrfurilor


Ajustri pentru deprecierea
ambalajelor

398

Ajustri pentru deprecierea activelor


biologice de natura stocurilor

396
397

Ajustri pentru deprecierea mrfurilor


Ajustri pentru deprecierea ambalajelor

398

PRINCIPALELE INREGISTRARAI COMPARATIVE


activitati fara scop patrimonial

activitati economice, platitor de TVA

Achizitii de stocuri pe baza de factura


301/ 302 /303 / 326 /
371/378 a.d.
4426
30x a.d.

=
=
=

401 a.d.
401 a.d.
4426

= 401 a.d.

301/ 302 /303 / 326 /


371/378 a.d.
4426
CONSIGNATIE
Primire bunuri in regim de consignatie
Debit- Valori
materiale primite in
pastrare sau
8033
custodie
Vanzarea bunului catre terti cu factura /bon fiscal
5311/4111 a.d.

%
707
4427

Inregistrarea in gestiune a bunului pe baza facturii


%
= 401 a.d.
371 a.d.
4426
Inregistrarea in gestiune a bunului pe baza
borderoului de achizitie
371 a.d.

= 461 a.d.
Inregistrarea adaosului comercial
371 a.d.
=
%
378
4428
Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute
%

371 a.d.

607
378
4428

116
Page

Descarcarea de gestiune a conturilor


extrabilantiere
Credit- Valori materiale primite
in pastrare sau custodie

3xx a.d.

8033

Bunuri primite pe baza Avizului de insotire pentru care nu s-a intocmit factura
= 408 a.d.
%
= 408 a.d.
3xx a.d.
4428
Primirea facturii de la furnizor
401 a.d.
408 a.d.
4426

=
=

401 a.d.
4428

Achizitii intracomunitare
401 a.d.
3xx a.d.
4423
4426

=
=

401 a.d.
4427

=
=

401 a.d.
446

5121

408 a.d.

3xx a.d.
3xx a.d.

=
=

3xx a.d.
3xx a.d.

=
=

401 a.d.
%
446
4423

5121

Importuri
3xx a.d.
3xx a.d.

4426

446
4423
Stocuri in curs de achizitie (facturate si
nereceptionate)
32x a.d.

351 a.d.
30xx a.d.

351 a.d.
30xx a.d.

4091 a.d.
4091 a.d.

3xx a.d
3xx a.d
3xx a.d

401 a.d.

Stocuri aflate la terti date spre prelucrare si reprimite de asociatie


= 30xx a.d.
351 a.d.
= 30xx a.d.
=

%
351 a.d.
401 a.d.

30xx a.d.

Stocuri la terti in custodie si reprimirea acestora


= 30xx a.d.
351 a.d.
= 351 a.d.
30xx a.d.

%
351 a.d .
401 a.d.

=
=

30xx a.d.
351 a.d.

Ambalaje care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori si restituite


= 401 a.d.
4091 a.d.
= 401 a.d.
= 401 a.d. in rosu
4091 a.d.
= 401 a.d. in rosu
Donatii primite, sponsorizari, stocuri rezultate din dezmembrari
= 7331
3xx a.d
= 7582
= 7332
= 7399
3xx a.d
= 7588
117
Page

5328

408 a.d.

Receptie bonuri de combustibil (BCF) 408 a.d %


5328

401 a.d.

408 a.d

401 a.d.

408 a.d.
4426 (deductibila)
635 (nedeductibila)
Consumul BCF-urilor pe baza "Situatiei centralizatoare privind consumul de carburanti pe baza de
bonuri de valoare"
3022 a.d.
6022

3022 a.d.

6022

=
=

5328
3022 a.d.

3022 a.d.
6022

=
=

Carburant alimentat de la PECO - bonuri fiscle combustibil


= 401 a.d.
%
=
3022 a.d.
4426 (deductibila)
635 (nedeductibila)
=

3022 a.d.

6022

5328
3022 a.d.

401 a.d.

3022 a.d.

Productie
Consumuri
=
%
301 a.d.
3022 a.d.
Alte cheltuieli
= 421 a.d.

601

641
645

%
431x
437x

6811
%

281x a.d.

401 a.d.

605
6022
628
4426
Obtinere produse finite
345 a.d.
= 711
Produse finite aduse de la terti
345
= 354 /401

Produse finite transferate pentru a fi utilizate in


activitatea fara scop patrimonial
3xx/ 381 a.d.
= 345 a.d.

60xx

Produse finite transferate pentru a fi utilizate in


activitatea economica
3xx/ 381 a.d.
= 345 a.d.

Stocuri constatate ca plusuri la inventar


=
%
60xx

%
118
Page

30xx a.d.
381 a.d.

30xx a.d.
381 a.d.

Stocuri constatate lipsa la inventar sau distruse


= 30xx a.d.
60xx
381 a.d.

60xx

4111 a.d.

30xx a.d.
381 a.d.

Vanzare pe baza de factura


=
%
70x
4427

Vanzare pe baza de Aviz de insotire a marfurilor


418 a.d.

4111 a.d.
4428

70x
4428
la intocmitea facturii
= 418 a.d.
= 4427

60xx

Descarcare de gestiune
=
%
30xx a.d.
371 a.d.
381 a.d.

Descarcare de gestiune pe baza bonului de


consum
607
= 371 a.d.
711
= 345 a.d.

6814

391 : 398 a.d.

Constituire sau suplimentare ajustarilor pentru deprecierea stocurilor


= 391 : 398 a.d.
6814
= 391 : 398 a.d.
Diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor
391 : 398 a.d.
= 7395
= 7814

%
711 (vanzare, lipsa
inventar)
301/302a..(consum propriu)
371 a.d. (transfer la marfuri)
6231 (promovare, protocol)
6582 (donatii)
462ad/401ad (ca plata
unitatilor prestatoare, cf.
contract)
421 (plata in natura
salariati)
354 (trimise la terti)

Iesirea din gestiune a produselor finite


345 a.d.
%
711 (vanzare, lipsa
inventar)
301/302a..(consum propriu)
371 a.d. (transfer la marfuri)
6231 (promovare, protocol)
6582 (donatii)
462ad/401ad (ca plata
unitatilor prestatoare, cf.
contract)
421 (plata in natura
salariati)
354 (trimise la terti)

345

119
Page

671 (calamitati)

361ad

658x (calamitati)
Animale si pasari
=
%
101 (aport)
356 a.d. (aduse de
la terti)
368 a.d. (diferente
de pret la achizitie)

Active biologice de natura stocurilor


361ad
=
%
356 a.d. (aduse de la
terti)
368 a.d. (diferente de
pret la achizitie)

401/408 a.d.
(achizitie)

401/408/326 a.d.
(achizitie)
451/453 a.d. (de la
entitati afiliate/
controlate in comun)
481/482 a.d. (de la
subunitati)
711 (productie
proprie, sporuri de
greutate, plus la
inventar)

451 a.d. (de la


entitati afiliate)
481/482 a.d. (de la
subunitati)

731 (contributii ale


membrilor)
733 (donatii/spons.)
739 (obtinute pt.
act. fara scop
patrimonial, sporuri
de greutate, plus la
inventar)
%
356 a.d. (trimse la terti)

758 (cu titlu gratuit)

= 361ad

%
356 a.d. (trimse la terti)
371 (vandute ca atare)

361ad

711 (vanzare din


productia proprie, lipsa
la inventar)
481/482 a.d. (livrate
subunitatilor)

481/482 a.d. (livrate


subunitatilor)

606 (iesite din


gestiune, lipsa la
inventar, trecute la
imobilizari corporale)
671 (din calamitati)

606 (vanzare din


achizitii, lipsa la
inventar)
658 (din calamitati)

Diferente de pret la active biologice de natura stocurilor


368

=
%
401 (dif. in plus sau
nefavorabile aferente
achizitiilor)
451 /453 (dif.in plus sau
nefavorabile aferente
achizitiilor de la
entit.afiliate/asociate)
711 (productie proprie)
606 (dif. in minus sau
favorabile aferente
120
Page

stocurilor incluse pe
cheltuieli)
%
=
368
401(dif. in minus sau
favorabile aferente
stocurilor achizitionate)
711
606 (dif. in plus sau
nefavorabile aferente
stocurilor incluse pe
cheltuieli)

Produse agricole
347

%
711(intrare in
gestiune si plusuri
inventar)
354 /401 (aduse de
la terti)

%
=
711 (vandute si
lipsa la inventar)
371 (transferate in
magazinele proprii)
301 /302 (consum
propriu)
421 (plata in natura salariati)
354 (trimise la terti)
658 (donate sau
distruse prin calamitati

347

Diferente de pret la produse


711

348

Persoane responsabile
Directorul financiar contabil - Contabilul sef
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea articolele contabile aferente intrrilor/ieirilor de stocuri;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form i
fond;
contabilizarea operaiunilor privind intrrile/ieirile de stocuri;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
121
Page

Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de .....................
IV. PROCEDURA DE GESTIONARE A CREANELOR
Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
a) stabilirea condiiilor ce trebuie ndeplinite de documentele justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate a creanelor i veniturilor, ncasarea creanelor, scoaterea
din eviden a creantelor prescrise, evaluarea creanelor;
b) nregistrarea n contabilitate a veniturilor i creanelor astfel nct:
s se asigure respectarea principiului prudenei;
s se reflecte creanele la valoarea lor probabil de ncasat.
Domeniul
Procedura se aplic la emiterea i nregistrarea n contabilitate a documentelor
justificative prin care se constituie creane, de ctre persoanele din cadrul compartimentelor
tehnic, comercial i financiar-contabil.

Reglementri aplicabile:
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1802/2014, cu completrile ulterioare.

Descrierea procedurii
A. Documentele justificative
nregistrarea creanelor ctre clieni sau ali debitori se realizeaz pe baza urmtoarelor
documente justificative:
1. Contract
2. Factur

Facturile emise cuprind:


numrul de ordine;
data emiterii facturii;
data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data ncasrii unui avans, n
msura n care aceast dat este anterioar datei emiterii facturii;
denumirea/numele, adresa i codul de nregistrare n scopuri de TVA sau, dup caz,
codul de identificare fiscal ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat
serviciile;
denumirea/numele i adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum i codul de
nregistrare n scopuri de TVA sau codul de identificare fiscal al beneficiarului, dac
acesta este o persoan impozabil ori o persoan juridic neimpozabil;
denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit n Romnia i care i-a desemnat
un reprezentant fiscal, precum i denumirea/numele, adresa i codul de nregistrare ale
reprezentantului fiscal;
denumirea i cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
baza de impozitare a bunurilor i serviciilor;
avansurile facturate, pentru fiecare cot, scutire sau operaiune netaxabil, preul
unitar, exclusiv taxa, precum i rabaturile, remizele, risturnele i alte reduceri de pre, n
cazul n care acestea nu sunt incluse n preul unitar;
122
Page

indicarea cotei de tax aplicate i a sumei taxei colectate, exprimate n lei, n funcie de
cotele taxei;
n cazul n care factura este emis de beneficiar n numele i n contul furnizorului,
meniunea autofactur;
n cazul n care este aplicabil o scutire de tax, trimiterea la dispoziiile aplicabile au
orice alt meniune din care s rezulte c livrarea de bunuri ori prestarea de servicii
face obiectul unei scutiri;
n cazul n care clientul este persoan obligat la plata TVA, meniunea taxare
invers;
dac se aplic unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de
art, obiecte de colecie i antichiti, una dintre meniunile regimul marjei bunuri
second-hand, regimul marjei opere de art sau regimul marjei obiecte de
colecie i antichiti, dup caz;
n cazul n care exigibilitatea TVA intervine la data ncasrii contravalorii integrale sau
pariale a livrrii de bunuri ori a prestrii de servicii, meniunea TVA la ncasare;
o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cnd se emit mai multe
facturi ori documente pentru aceeai operaiune.

3. Aviz de nsoire a mrfurilor


4. Bon fiscal
B. nregistrarea scoaterii din eviden a creanelor pe baza urmtoarelor documente
justificative.
ncasarea creanelor

Chitana
Se ntocmete n dou exemplare, pentru fiecare sum ncasat, de ctre casierul
unitii i se semneaz de acesta pentru primirea sumei. Circul la depuntor un exemplar cu
tampila unitii. Al doilea exemplar rmne n carnet, fiind folosit ca document de verificare a
operaiunilor efectuate n registrul de cas. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil,
dup utilizarea complet a carnetului.

Ordinul de plat
Cambia
Cec-ul
Biletul la ordin

Compensarea datoriilor i creanelor


- se ntocmete procesul-verbal de compensare
Prescrierea creanelor la expirarea termenului legal
- Decizia Consiliului AVPS
Scoaterea din eviden a creantelor prescrise se poate face, dup efectuarea tuturor
demersurilor legale pentru decontarea acestora, n urma inventarierii elementelor de activ i de
pasiv. Pe baza propunerilor comisiei de inventariere administratorul, cu avizul conductorului
compartimentului financiar-contabil i al conductorului compartimentului juridic poate decide
scderea din eviden a creantelor prescrise.
Cesiunea de creane
- contractul de cesiune de creane
Creanele n valut sau exprimate n lei n funcie de cursul unei valute.
Creanele n valut se nregistreaz iniial att n valut ct i n lei la cursul de schimb
valutar, comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data efecturii operaiunii.
123
Page

Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creanelor n valut la cursuri diferite
fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe parcursul perioadei sau fa de cele la care
sunt nregistrate n contabilitate se recunosc n luna n care apar, ca venituri sau cheltuieli din
diferene de curs valutar.
Atunci cnd creana n valut este decontat n decursul aceleiai luni perioade n care
a survenit, ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acea lun.
Diferenele de valoare care apar cu ocazia decontrii creanelor exprimate n lei, n
funcie de un curs valutar diferit de cel la care au fost nregistrate iniial pe parcursul perioadei
sau fa de cele la care sunt nregistrate n contabilitate trebuie recunoscute n luna n care
apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.
Atunci cnd creana este decontat n decursul aceleiai luni n care a survenit, ntreaga
diferen rezultat este recunoscut n acea lun.
Atunci cnd creana este decontat ntr-o lun ulterioar, diferena recunoscut n
fiecare lun, care intervine pn n luna decontrii, se determin innd seama de modificarea
cursurilor de schimb, survenit n cursul fiecrei luni.
La finele fiecrui exerciiu financiar creanele n valut/exprimate n lei n funcie de
cursul unei valute se evalueaz la cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca
Naional a Romniei din ultima zi bancar anului. Diferenele de curs nregistrate se
recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar/alte venituri sau
cheltuieli financiare.
Creane comerciale
Acestea sunt reprezentate de facturi de ncasat (contul 411 Clieni), facturi de ntocmit (contul
418 Clieni facturi de ntocmit) i avansuri acordate furnizorilor (contul 409 Furnizori
debitori).
n contabilitatea clienilor se nregistreaz operaiunile privind livrrile de mrfuri, serviciile
prestate, precum i alte operaiuni similare efectuate (privind imputaii telefonice, vnzare
caiete de sarcini, refacturare utiliti etc.). n contabilitatea analitic, clienii se grupeaz n
clieni interni i clieni externi, iar n cadrul acestora pe fiecare ter.
Creanele fa de clienii pentru care, pn la finele lunii, nu au fost ntocmite facturile se
evideniaz distinct n contabilitate (contul 418 Clieni - facturi de ntocmit), pe baza
documentelor care atest livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
De asemenea, AVPS evideniaz distinct n contabilitate creanele incerte (contul 4118
Clieni inceri sau n litigiu).
Avansurile acordate furnizorilor
Avansurile acordate furnizorilor pentru bunuri de natura stocurilor i pentru servicii, exclusiv
servicii aferente imobilizrilor, se nregistreaz n contabilitate n contul 409 Furnizori debitori. n momentul n care prestrile au fost efectuate, plile n avans sunt compensate
prin conturile de furnizori.
Contabilitatea creanelor fa de personal
Creanele fa de personal cuprind avansuri achitate personalului, valoarea echipamentelor de
protecie suportate de personal, avansuri nedecontate n termen, imputaii asupra personalului
i alte debite n conformitate cu legislaia n vigoare i prevederile contractului colectiv de
munc.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme i
echipamente de lucru, precum i debitele provenite din pagube materiale, amenzile i
124
Page

penalitile stabilite n baza unor hotrri ale instanelor judectoreti, i alte creane fa de
personalul AGVPS se nregistreaz ca alte creane n legtur cu personalul (cont 4282 Alte
creane n legtur cu personalul).
Contabilitatea creanelor fa de bugetul consolidat al statului
n activitatea AGVPS pot aprea creane fa de bugetul consolidat al statului datorate
activitilor curente (TVA de recuperat, impozit pe profit etc.) sau diferenelor aprute ntre
viramentele efectuate i obligaiile nregistrate i declarate.
AGVPS poate nregistra creane reprezentnd TVA neexigibil provenit din nregistrarea
cheltuielilor i achiziiilor naintea datei facturii pentru respectarea fidel n fiecare perioad a
costurilor aferente.
Deprecierea creanelor
Pentru deprecierea creanelor din conturile de clieni, i debitori, cu ocazia inventarierii la
sfritul exerciiului financiar, se reflect ajustri pentru depreciere.
Evaluarea la inventar a creanelor se face la valoarea lor probabil de ncasare. Diferenele
constatate n minus ntre valoarea de inventar stabilit la inventariere i valoarea contabil a
creanelor se nregistreaz n contabilitate pe seama ajustrilor pentru deprecierea creanelor.
Pentru toate activele de natura creanelor devenite incerte, pe baza experienei i a
raionamentelor profesionale privind derularea activitilor economice anterioare, este necesar
ca o dat cu finalizarea aciunii de inventariere anual s se propun constituirea de ajustri
(conturile 491 Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni, 495 Ajustri pentru
deprecierea creanelor decontri n cadrul grupului i 496 Ajustri pentru deprecierea
creanelor debitori diveri), cu avizul departamentului juridic, n funcie de vechimea
acestora de la data scadenei si in urma aprobarii Consiliului AVPS si functie de prevederile
legislatiei in vigoare (Cod fiscal, s.a.)
Pentru creanele incerte se constituie ajustri pentru pierdere de valoare.
n perioadele urmtoare, la finele fiecrui exerciiu sau la ieirea din patrimoniu a creanelor, n
urma analizrii ajustrilor constituite pentru deprecierea acestora, acestea se regleaz, astfel:

n situaia n care deprecierea este superioar ajustrii constituite, se constituie o ajustare


suplimentar;
n cazul n care deprecierea constatat este inferioar ajustrii constituite, diferena se
deduce din ajustarea constituit i se nregistreaz la venituri;
cu ocazia anulrii unei ajustri, la ieirea din patrimoniu a creanelor, ajustrile constituite
se nregistreaz la venituri.

Evaluarea la data bilanului a creanelor exprimate n valut i a celor cu decontare n lei n


funcie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional
a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar.
n scopul prezentrii n bilan, valoarea creanelor, astfel evaluate, se diminueaz cu ajustrile
pentru pierdere de valoare.

125
Page

Scoaterea din eviden a creanelor


n cazul n care exist creane care nu au putut fi ncasate pan la termenul de prescriere sau
pn la finalizarea procedurii de faliment a debitorilor, acestea vor fi scoase din eviden.
Scderea din eviden a creanelor a cror termene de ncasare sunt prescrise se va efectua
dup ce AGVPS obine documente care demonstreaz c au fost ntreprinse toate
demersurile legale pentru decontarea acestora, dup aprobarea Consiliului AGVPS. Aceste
creane se vor nregistra n contul 8034 Debitori scoi din activ, urmrii n continuare.
Creantele reprezint atat facturile emise si nencasate care se refera la livrri de produse,
prestri de servicii si executri de lucrri, cat si ali debitori. Creanele se nregistreaz la
valoarea lor nominala.
Creantele vor fi recunoscute in situatiile financiare la valoarea posibila de incasat. Din punct de
vedere fiscal se va respecta prevederile Codului fiscal in vigoare, respectiv considerarea
deductibilitatii acestora.
Scderea din evidenta si nregistrarea pe cheltuieli a creanelor incerte, daca acestea nu se
datoreaz vinoviei salariailor, se va face cu aprobarea Consiliului AGvVPS dupa
parcurgerea tuturor etapelor pentru recuperarea creantelor (executare judecatoreasca,
faliment etc).
C. nregistrarea n contabilitate
Creanele sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc i nu pe
msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat. n contabilitatea clienilor se
nregistreaz operaiunile privind livrri de mrfuri i produse, serviciile prestate, precum i alte
operaiuni similare efectuate.
Creanele fa de clienii pentru care, pn la finele lunii, nu au fost ntocmite facturile
se evideniaz distinct n contabilitate n contul 418 Clieni facturi de ntocmit, pe baza
documentelor care atest livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
n baza contabilitii de angajamente, entitile trebuie s evidenieze n contabilitate
toate veniturile i creanele rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale. n
conturile de clieni se evideniaz distinct creanele din penaliti stabilite conform clauzelor
contractuale, despgubiri cuvenite pentru contracte ntrerupte nainte de termen i alte
elemente de natur similar.
PRINCIPALELE INREGISTRARAI COMPARATIVE
activitati fara scop patrimonial

461a.d.

418 a.d.

461 a.d.

activitati economice, platitor de TVA

Livrari de bunuri sau servicii pe baza de factura su bon fiscal


= 707/704/706/707
4111 a.d.
=
%
707/704/706/707
4427
Livrari de bunuri pentru care nu s-a intocmit factura
418 a.d.
= 707/704/706/707
= 707/704/706/707

= 418 a.d.

Intocmirea facturii
4111 a.d.

418 a.d.

Despagubiri, amenzi si penalitati


126
Page

461 a.d.

= 7399

4111 a.d.

461 a.d.

Reactivare creante prescrise


= 7399
4111 a.d./461a.d.

758

= 754

Diferente nefavorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de


cursul unei valute
665/668
= 418/461 a.d.
665/668
= 4111/418/461 a.d.
Diferente favorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de
cursul unei valute
461 a.d.
= 7394/7399
4111/461 a.d.
= 765/768

5121 /5311

267 a.d.

= 461 a.d.

Incasarea creantelor
5121 /5311 a.d.

= 4111/461

Retinerea garantiilor conform prevederilor contractuale


= 461 a.d.
267 a.d.
= 4111 a.d.

Incasarea prin alte instrumente de plata (CEC, bilet la ordin, cambie)


511/413
= 461 a.d.
511/413
= 4111 a.d.

658

Creante prescrise, scutite sau anulate


= 461 a.d.
658
=

4111/461 a.d.

654

Creante in litigiu scoase din evidenta


= 461 a.d.
654
=

4111/461 a.d.

461 a.d.

= 419 a.d.

Factura de avans
4111 a.d.

%
419 a.d.
4427

5121/5311

Incasarea facturii de avans


= 461 a.d.
5121/5311

4111 a.d.

Inregistrarea facturii privind vanzarea bunurilor, prestarea serviciilor


461 a.d.
= 70x
4111 a.d.
=
%
70x
4427

419 a.d.

Regularizarea avansului
= 461 a.d.
419 a.d.

4111 a.d.

Sume pentru constituirea fondurilor


specifice
461 a.d.
= 116 a.d.
Venituri din dobanzi si dividende
rezultate din investirea sumelor
aferente activitatii fara scop
patrimonial
461 a.d.
=
734
127
Page

Persoane responsabile
Directorul economic/contabilul ef
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea articolelor contabile aferente operaiilor cu creane;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
contabilizarea operaiunilor privind creanele;
verificarea scadenelor creanelor;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

V. PROCEDURA DE GESTIONARE A DATORIILOR CATRE FURNIZORI SI

CREDITORI
Scopul procedurii. Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea condiiilor ce trebuie ndeplinite de documentele justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate a datoriilor, stingerea datoriilor scoaterea din eviden a
datoriilor prescrise
2. nregistrarea n contabilitate a datoriilor astfel nct:
s se asigure nregistrarea datoriilor la valoarea nominal a acestora;
s se reflecte valoarea real a acestora.
Domeniul
Procedura se aplic la recepia facturilor, nregistrarea, evaluarea datoriilor fa de
furnizori de ctre persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil.

Reglementri aplicabile:
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.802/2014.
Descrierea procedurii

Documentele justificative
nregistrarea datoriilor ctre furnizorii de bunuri i servicii se realizeaz pe baza
umtoarelor documente justificative:
Contract (achiziie, donaie, sponsorizare)
Factur
Aviz de nsoire a mrfurilor
Bon fiscal
128
Page

Borderou de achiziie

nregistrarea scoaterii din eviden a datoriilor ctre furnizorii de bunuri i


servicii se realizeaz pe baza urmtoarelor documente justificative:
Chitana
Ordinul de plat
Cambia, cec-ul, biletul la ordin

Cambia este un instrument de plat ce cuprinde:


Denumirea de cambie trecut n textul titlului;
Ordinul necondiionat de a plti o sum determinat;
Numele celui care trebuie s plteasc (trasul), respectiv numele i prenumele, n clar,
ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entitii care se oblig;
Codul IBAN al trasului, respectiv un numr unic de identificare prevzut n documentele
de identificare sau de nregistrare ale trasului;
Artarea scadenei;
Artarea locului unde plata trebuie fcut;
Numele acelui cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut;
Artarea datei i a locului emiterii;
Semntura celui care emite cambia (trgtor), ce cuprinde att numele n clar ct i
semntura olograf.
Cambia are valoarea unui titlu executoriu.
CEC-ul trebuie s cuprind urmtoarele elemente:
elementele de identificare a instituiei de credit trase: denumirea i/sau sigla instituiei
de credit trase, adresa sediului instituiei de credit trase, meniunea Pltii n schimbul
acestui CEC;
referina cecului;
rubrica emis n localitatea;
data emiterii;
suma n cifre i litere i moned plii;
beneficiarul plii;
denumire trgtor nscris n momentul n care trgtorul primete formularele de cec
de la banca al crei client este;
Cod trgtor, pretiparit respectiv:
1. pentru persoane juridice rezidente: codul unic de identificare fiscal al
trgtorului;
2. pentru persoane juridice nerezidente: informaia solicitat de banca tras la
deschiderea contului curent;
3. pentru persoanele fizice rezidente: codul numeric personal al trgtorului;
4. pentru persoane fizice nerezidente: informaia solicitat de banca tras la
deschiderea contului curent.
IBAN trgtor;
rubrica Girat de, pentru completarea numelui giranilor;
rubrica ctre, pentru completarea numelui giratarilor;
rubrica la data, pentru completarea datei la care au loc operaiunile de girare;
semntura girant;
semntura trgtorului.

Orice semntur a unui cec trebuie s cuprind:


a) numele i prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitii care
se oblig, n clar;
129
Page

b) semntura olograf a persoanei fizice, respectiv a reprezentanilor legali sau a


mputerniciilor persoanelor juridice.
Trgtorul rspunde de plat.
Cecul are valoare de titlu executor pentru capital i accesorii.
Prescrierea datoriilor
Decizia Consiliului AVPS
Scoaterea din eviden a datoriilor prescrise se poate face, dup efectuarea tuturor
demersurilor legale pentru decontarea acestora, n urma inventarierii elementelor de activ i de
pasiv. Pe baza propunerilor comisiei de inventariere administratorul, cu avizul conductorului
compartimentului financiar-contabil i al conductorului compartimentului juridic poate decide
scderea din eviden a datoriilor prescrise.
Datoriile n valut sau exprimate n lei n funcie de cursul unei valute
Datoriile n valut se nregistreaz iniial att n valut ct i n lei la cursul de schimb
valutar, comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data efecturii operaiunii.
Operaiunile n valut trebuie nregistrate n momentul recunoaterii iniiale n moneda
de raportare (leu), aplicndu-se sumei n valut cursul de schimb dintre moneda de raportare
i moned strin, la data efecturii tranzaciei.
Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii datoriilor n valut la cursuri
diferite fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe parcursul perioadei sau fa de cele la
care au fost raportate n situaiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri
sau cheltuieli n perioada n care apar.
Atunci cnd datoria n valut este decontat n decursul aceluiai exerciiu financiar n
care a survenit, ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acel exerciiu.
Atunci cnd datoria n valut este decontat ntr-un exerciiu financiar ulterior, diferena
de curs valutar recunoscut n fiecare exerciiu financiar, care intervine pn n exerciiul
decontrii, se determin innd seama de modificarea cursurilor de schimb survenit n cursul
fiecrui exerciiu financiar.
Diferenele de valoare care apar cu ocazia decontrii datoriilor exprimate n lei, n
funcie de un curs valutar diferit de cel la care au fost nregistrate iniial pe parcursul lunii sau
fa de cele la care sunt nregistrate n contabilitate trebuie recunoscute n luna n care apar, la
alte venituri sau cheltuieli financiare.
Atunci cnd datoria este decontat n decursul aceleiai luni n care a survenit, ntreaga
diferen rezultat este recunoscut n acea lun. Atunci cnd datoria este decontat ntr-o
lun ulterioar, diferena recunoscut n fiecare lun, care intervine pn n luna decontrii, se
determin innd seama de modificarea cursurilor de schimb, survenit n cursul fiecrei luni.
La data bilanului datoriile n valut/exprimate n lei n funcie de cursul unei valute se
evalueaz la cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei
din ultima zi bancar a lunii n cauz. Diferenele de curs nregistrate se recunosc n
contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar/alte venituri sau cheltuieli
financiare.
B. nregistrarea n contabilitate
Datoriile sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc i nu pe
msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit. n contabilitatea furnizorilor
se nregistreaz operaiunile privind cumprrile de mrfuri i produse, serviciile prestate,
precum i alte operaiuni similare efectuate.
Datoriile ctre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, pn la
finele lunii, nu s-au primit facturile se evideniaz distinct n contabilitate n contul 408
Furnizori - facturi nesosite, pe baza documentelor care atest primirea bunurilor, respectiv a
serviciilor.
n baza contabilitii de angajamente, entitile trebuie s evidenieze n contabilitate
toate cheltuielile i datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
130
Page

n conturile de furnizori se evideniaz distinct datoriile din penaliti stabilite conform


clauzelor contractuale, despgubiri datorate pentru contracte ntrerupte nainte de termen i
alte elemente de natur similar.
Planul de conturi comparativ activitati fara scop patrimonial/activitati economice
OMEF 1969/2007 - PERSOANE
OMEFP1 802/2014 - PERSOANE JURIDICE JURIDICE FARA SCOP PATRIMONIAL
ACTIVITATI ECONOMICE
GRUPA 40 FURNIZORI I CONTURI ASIMILATE
Furnizori
Furnizori
401
401
Efecte de pltit
Efecte de pltit
403
403
Furnizori de imobilizri
Furnizori de imobilizri
404
404
Efecte de pltit pentru imobilizri
Efecte de pltit pentru imobilizri
405
405
Furnizori facturi nesosite
Furnizori facturi nesosite
408
408
Furnizori debitori
Furnizori debitori
409
409
Furnizori debitori pentru
Furnizori debitori pentru cumprri de
cumprri de bunuri de natura
bunuri de natura stocurilor
4091 stocurilor
4091
Furnizori debitori pentru prestri
Furnizori debitori pentru prestri de
4092 de servicii
4092 servicii
Avansuri acordate pentru imobilizri
4093 corporale
Avansuri acordate pentru imobilizri
4094 necorporale
GRUPA 46 DEBITORI I CREDITORI DIVERI
Creditori diveri
Creditori diveri
462

462

PRINCIPALELE INREGISTRARAI COMPARATIVE


activitati fara scop patrimonial

3xxa.d./6xx

3xx a.d./6xx

activitati economice, platitor de TVA

Achizitii de bunuri sau servicii pe baza de factura su bon fiscal


= 401 a.d.
%
= 401 a.d.
3xx a.d./6xx
4426/4428
Achizitii de bunuri iiicsau servpentru care nu s-a intocmit factura
= 408 a.d.
%
= 408 a.d.
3xx a.d./6xx
4428

408 a.d.

401 a.d.

6581

401 a.d.

Primrea facturii
408 a.d.
4426

= 401 a.d.
= 4428

Despagubiri, amenzi si penalitati


6581
= 401 a.d.

Diferente nefavorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de cursul unei
131
Page

665/668

401/404/408/462a.d.

valute
665/668

= 401/404/408/462 a.d.

Diferente favorabile din evalurea creantelor in valuta sau in lei in functie de cursul unei
valute
401/404/408/462a.d. = 7394/7399
401/404/408/462 a.d.
= 765/768

401/404/462

Achitarea datoriilor
512/531/541/542a.d.
401/404/462 a.d.

512/531/541/542 a.d.

Plata prin alte instrumente de plata (CEC, bilet la ordin, cambie)


401/404/462 a.d.
= 403
401/404/462 a.d. = 403

401/404/462 a.d.

pentru sconturi
reduceri primite ulterior

7399

Datorii prescrise, scutite sau anulate


401/404/462 a.d. = 758
Reduceri financiare primite
401/404 a.d.
= 767
401/404 a.d.
= 609

Persoane responsabile
Directorul economic/ contabilul ef
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea articolele contabile aferente nregistrrii, evalurii, stingerii datoriilor;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
contabilizarea operaiunilor privind nregistrarea datoriilor, evaluare, stingerea;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

VI. PROCEDURA DE CALCUL I NREGISTRARE A SALARIILLOR


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru ntocmirea statelor de salarii documentelor justificative care
stau la baza nregistrrii n contabilitate a salariilor i a plilor efectuate ctre buget;
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor aferente salariilor astfel nct:
s se reflecte datoriile persoanei juridice fa de salariai, bugetul de stat, bugetele
asigurrilor sociale, alte fonduri;
s se asigure controlul operaiunilor efectuate.
132
Page

Domeniul
Procedura se aplic la nregistrarea drepturilor salariale ale personalului de ctre
persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.802/2015;
Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal cu modificrile i completrile ulterioare;
Legea nr. 53/2003, privind Codul muncii cu modificrile i completrile ulterioare.
Descrierea procedurii
ncadrarea n munc a personalului se face n conformitate cu prevederile Legii nr.
53/2003 privind Codul muncii cu modificrile i completrile ulterioare i ale Regulamentului de
organizare si functionare al persoanei juridice fr scop patrimonial.
Salarizarea personalului se face potrivit prevederilor din contractele individuale de
munc cu respectarea legislaiei n vigoare referitoare la salariul minim, contribuii sociale
individuale i datorate de ctre angajator, impozit.
Sistemul de salarizare aplicat cuprinde:
salariul de baz;
diverse categorii de sporuri conform legislaiei n vigoare;
prime acordate;
tichete de mas;
alte avantaje n natur i n bani.
Toate elementele de calcul ale drepturilor salariale se nscriu n Statul de plat a salariilor.
Documentele justificative

Contractul individual de munc


Aprobari privind acordarea unor prime
Aprobari ale conducerii AVPS privind acordarea unor avantaje n natur i n bani
Prevederi contractual/ale ROF privind acordarea tichetelor de mas
Fisele de pontaj
Certificate de concedii medicale
Statul de functii si grila de salarizare
Statul de plata salariilor
Acesta din urma se ntocmete ntr-unul sau n dou exemplare, dup caz, lunar, pe
secii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de eviden a timpului lucrat efectiv, a
documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizai n acord etc., a
evidenei i a documentelor privind reinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor
de odihn, certificatelor medicale.
Se semneaz, pentru confirmarea exactitii calculelor, de ctre persoana care
determin salariul cuvenit i ntocmete statul de plata a salariilor. Coloanele libere din partea
de reineri a statelor de salarii urmeaz a fi completate cu alte feluri de reineri legale dect
cele nominalizate n formular.
Plile fcute n cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidrile, indemnizaiile de
concediu, prime ocazionale etc. se includ n statele de salarii, pentru a cuprinde astfel ntreaga
sum a salariilor calculate i toate reinerile legale din perioada de decontare respectiv.

Circul:
la persoanele autorizate s exercite controlul financiar preventiv i s aprobe plata;
133
Page

la casieria unitii pentru efectuarea plii sumelor cuvenite dac plata se efectueaz
numerar;
la compartimentul financiar-contabil, pentru nregistrarea n contabilitate precum i
pentru efectuarea plilor prin virament bancar n cazul plilor efectuate pe card.

Se arhiveaz:
la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de pli;
la compartimentul care a ntocmit statele de salarii.

Termenul de arhivare este de 50 de ani


B. nregistrarea n contabilitate a drepturilor salariale

nregistrarea drepturilor salariale brute:


641
=
Cheltuieli cu salariile personalului

421a.d.
Personal salarii datorate

Tichetele de mas
Contravaloarea tichetelor de mas se cuprinde n venitul brut lunar din salarii. Valoarea
tichetelor de mas, acordate potrivit legii, luat n calcul la determinarea impozitului pe
veniturile din salarii, este valoarea nominal.
Veniturile respective se impoziteaz ca venituri din salarii n luna n care acestea sunt
primite.
Contravaloarea tichetelor de mas acordate potrivit legii nu se cuprinde n baza lunar
a contribuiilor sociale obligatorii, conform prevederilor art. 29615 din Codul fiscal.
Primirea tichetelor de mas pe baz de factur de la societatea emitent:
nregistrarea facturii primite de la firma specializat:
%
=
401
5328/analitic tichete de mas
Furnizori
628
4426

642

Acordarea tichetelor de mas salariailor:


=

5328

Reinerile salariale

421a.d.

Contribuia personalului la asigurrile sociale - cota de 10.5% din venitul baza de


calcul.
Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate - cota de 5,5% din venitul
baza de calcul.
Contribuia personalului la fondul de omaj - 0,5% din venitul baza de calcul.
=

%
4312 (CAS)
4314 (CASS)
4372 (somaj)
444 (impzit venit din salarii)
428 (alte retineri-garantii etc)
427 a.d. (retineri datorate
tertilor)
134
Page

nregistrarea obligaiilor sociale ale angajatorului:


CAS: 15,8% x baza de calcul
6451
=

4311

Fondul de sntate: 5,2 % baza de calcul


6453
=

4313

Fondul de omaj: 0,5% x baza de calcul


6452
=

4371

Contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate:


0,85% x baza de calcul:
6453
=
43113
Contribuia pentru fondul de garantare a creanelor salariale: 0,25% x baza de
calcul:
6456

4373

Contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale: Cota


conform codului CAEN:
6453
=
43112

nregistrarea concediilor medicale:


- indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc:
Suportat de angajator:
641

423 a.d.

Suportat din FNUASS:


43113

423 a.d.

- reineri din indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc:


423

%
421a.d.
423 a.d.

%
431x
437x
444

Plata drepturilor de personal:


=

5311/5121 (plata pe card)

Plata contribuiilor i impozitelor ctre buget:


=

%
4312
4372
444

5121

ncasarea sumelor de la Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de


Sntate la aprobarea cererii de rambursare:
135
Page

5121

43113/analitic

nregistrarea ajutoarelor materiale acordate salariatilor (ajutor de deces, cadouri acordate


salariatilor si/sau copiilor minori ai acestora-8 martie , 1 iunie, 25 decembrie- etc)

6458

438 ad

Persoane responsabile
Directorul economic/contabilul ef
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea articolele contabile aferente nregistrrii drepturilor salariale i contribuiilor
aferente;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
contabilizarea operaiunilor privind drepturile salariale;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

VII. PROCEDURA DE INREGISTRAREC A CHELTUIELILOR SI VENITURILOR IN

AVANS
Plan de conturi comparativ
OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE
OMEFP1 802/2014 - PERSOANE JURIDICE FARA SCOP PATRIMONIAL
ACTIVITATI ECONOMICE
GRUPA 47 CONTURI DE SUBVENII, REGULARIZARE I ASIMILATE
Cheltuieli
nregistrate n avans
Cheltuieli nregistrate n avans
471
471
Venituri nregistrate n avans
472 Venituri nregistrate n avans
472
Decontri din operaiuni n curs de
Decontri din operaiuni n curs de
clarificare
473 clarificare
473
Subvenii pentru investiii
Subvenii guvernamentale pentru
4751 investiii
mprumuturi nerambursabile cu caracter
4752 de subvenii pentru investiii
4753 Donaii pentru investiii
4754 Plusuri de inventar de natura
475

136
Page

imobilizrilor
Alte sume primite cu caracter de
4758 subvenii pentru investiii
Venituri n avans aferente activelor
primite prin transfer de la clieni
478
CHELTUIELI N AVANS
Cheltuielile efectuate n perioada curent, dar care privesc perioade urmtoare, se
nregistreaz distinct n contabilitate, la cheltuieli n avans, in contul 471.
n conturile de cheltuieli n avans se nregistreaz, n principal, urmtoarele:

chirii;
abonamente;
asigurri;
alte cheltuieli efectuate anticipat.

n contul 471 Cheltuieli n avans se nregistreaz, de asemenea, achiziiile de certificate de


emisii de gaze cu efect de ser, efectuate n cursul perioadei curente, dar care sunt aferente
unei perioade ulterioare, urmnd a se recunoate drept cheltuieli ale perioadelor viitoare n
care urmeaz a se utiliza.
VENITURI N AVANS
n conformitate cu prevederile OMEF nr. 1969/2007 si OMFP nr.1802/2014, reprezint venituri
recunoscute nainte de sfritul perioadei de raportare, dar care se refer la perioade de
raportare ulterioare.AVPS nregistreaz n venituri n avans valorile care sunt nregistrate i
ncasate n avans, referitoare la chirii si abonamente aferente unor perioade viitoare, penaliati
de intarziere calculate (conform procentelor prevazute in contract) cu prilejul negocierii unei
rate medii anuale de plata rezultate ca urmare a reesalonarii unor datorii pe mai multi ani etc .
PRINCIPALELE INREGISTRARAI COMPARATIVE
activitati fara scop patrimonial

471

activitati economice

Cheltuieli in avans-abonamente, chirii, asigurari etc


%
471
=
401 ad
512/531

%
401 ad
512/531

Sumele repartizate in perioadele/exercitiile financiare urmatoare pe cheltuieli, cf. scadentarelor


%
605
6xx

%
267 (dobnzi)
445 (subventii
pt. periada
urmatoare)

471

471

605
6xx
Venituri in avans (aferente perioadelor urmatoare)
=
472
%
=
411

472

445
137
Page

461ad

461ad
512/531
(sume
incasate
care privesc
exercitii
viitoare)

512/531 (sume
incasate care
privesc
exercitii
viitoare)

472

Venituri inregistrate in avans aferente perioadelor curente


=
%
472
=

462 (partea din


subventii de restitui)

462 (partea din


subventii de restitui)

512/531 (sume
incasate in avans,
restituite)

512 (sume incasate


in avans, restituite)

731/732/734(venituri
inregistrate in avans
aferente perioadei
curente)
736/739

704/705/706/708/766
741 (subventii)

VIII. PROCEDURA DE GESTIONARE A CONTURILOR BANCARE


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate a operaiunilor derulate prin conturile bancare;
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor efectuate prin conturile bancare, astfel nct:
s se reflecte toate ncasrile i plile efectuate, toate tranzaciile derulate prin
conturile bancare;
s se asigure datele necesare efecturii inventarierii patrimoniului;
Domeniul
Procedura se aplic la operarea ncasrilor i plilor prin conturile bancare de ctre
persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil, casierie.
Reglementri aplicabile
- Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
- O.M.F.P. nr.1802/2014 cu completrile ulterioare.
Descrierea procedurii
Documente justificative
- Cec pentru ridicare de numerar
- Ordin de plat
- Dispoziie de plat extern
138
Page

Documentele justificative trebuie s cuprind n mod obligatoriu urmtoarele elemente:


denumirea documentelor;
denumirea i sediul unitii care ntocmete documentul;
numrul documentului i data ntocmirii acestuia;
menionarea parilor care particip la efectuarea operaiunii economico-financiare;
coninutul operaiunii economico-financiare i, atunci cnd este necesar, temeiul legal
al efecturii acesteia;
datele cantitative i valorice aferente operaiunilor economico-financiare efectuate;
numele i prenumele, pecum i semnturile persoanelor care rspund de efectuarea
operaiunilor economico-financiare, ale persoanelor cu atribuii de control financiar
preventiv i ale persoanelor n drept s aprobe operaiunile respective;
alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiunilor efectuate.

Extrasul de cont
Contracte de mprumut

Plan de conturi comun pentru activitati fara scop patrimonial si economice.


GRUPA 50 INVESTIII PE TERMEN SCURT
501 Aciuni deinute la entitile afiliate
505 Obligaiuni emise i rscumprate
506 Obligaiuni
507 Certificate verzi primite
508 Alte investiii pe termen scurt i creane asimilate
5081 Alte titluri de plasament
5088 Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament
509 Vrsminte de efectuat pentru investiiile pe termen scurt
Vrsminte de efectuat pentru aciunile deinute la entitile
5091 afiliate
5092 Vrsminte de efectuat pentru alte investiii pe termen scurt
GRUPA 51 CONTURI LA BNCI
511 Valori de ncasat
5112 Cecuri de ncasat
5113 Efecte de ncasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la bnci
5121 Conturi la bnci n lei
5124 Conturi la bnci n valut
5125 Sume n curs de decontare
518 Dobnzi
5186 Dobnzi de pltit
5187 Dobnzi de ncasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scaden
5193 Credite externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
139
Page

Credite externe garantate de bnci


Credite de la trezoreria statului
Credite interne garantate de stat
Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

5195
5196
5197
5198

nregistrarea n contabilitate a operaiunilor

Efectuarea plilor interne:


401, 404, 461, 431, 444, 441,
437, 4423, 403 a.d.

5121

nregistrarea ncasrilor interne:


5121
=

411, 413, 462, 731, 732, 734,


736, 733, 738,739

Primirea unor mprumuturi:


5121

161x, 162x, 167, 519x

ncasare cec-uri:
5121

511x

ncasarea subveniilor:
5121

445x/741x/7392

Plata drepturilor salariale pe card:


421, 423, 427a.d.
=

Plat comisioane bancare:


627

5121

512x

Diferene favorabile de curs valutar din ncasri/pli n valut sau operaiuni cu


decontare n lei n funcie de cursul unei valute, evaluarea disponibilului n valut si a
creantelor si datoriilor raportate la cursul unei valute, la finele anului:

pentru activiti economice


512x

765/768

pentru activiti fr scop patrimonial


512

7394/7399

Diferene nefavorabile de curs valutar din ncasri/pli n valut sau operaiuni cu


decontare n funcie de cursul unei valute:
665
=
512x
ncasare dobnzi:
din activitatea economic
512x

766/763

din activitatea fr scop patrimonial


140
Page

512x

7341

Rambursare mprumuturi:
162x/519x/167

512x

Plata dobnzilor:
666/168/518/519

512x

Rambursarea subveniilor:
131/132/472x

512x

nregistrrile n contabilitate se vor efectua cronologic, prin respectarea succesiunii


documentelor dup data de ntocmire sau intrare a acestora n unitate i sistematic, n conturi
sintetice i analitice.
Persoane responsabile
Directorul economic/contabilul ef
- Organizarea i conducerea contabilitii;
- analizeaz, verific i aprob documentele de efectuare a plilor bancare;
- Urmrirea respectrii prezentei proceduri;
- Urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate
- Verific existena documentelor i forma documentelor de efectuare a plilor prin
banc;
- Primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
- Solicitarea extraselor de cont;
- Respectarea procedurii de lucru;
- Propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Casierul
primete numerarul ridicat din contul curent;
elibereaz numerarul n vederea depunerii la banc;
nregistreaz ncasrile i plile efectuate n registrul de cas.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

IX. PROCEDURA DE GESTIONARE A CASIERIEI


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate i n gestiune a numerarului;
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor cu numerar astfel nct:
s se reflecte toate intrrile i ieirile de numerar, soldul la zi al casieriei;
s se asigure datele necesare efecturii inventarierii patrimoniului;
141
Page

Domeniul
Procedura se aplic la ncasrile i plile efectuate cu numerar de ctre persoanele din
cadrul compartimentului financiar-contabil i casierie.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr.1802/2014cu completrile ulterioare.
Descrierea procedurii
Documentele justificative

Chitana

Chitana pentru operaiuni n valut


Se ntocmete la unitile care efectueaz operaiuni n valut, n dou exemplare,
pentru fiecare sum n valut, de ctre casierul unitii i se semneaz de ctre acesta. Circul
la pltitor, exemplarul 1, cu tampila unitii. Exemplarul 2 este folosit ca document de
verificare a operaiunilor nregistrate n registrul de cas n valut. Se arhiveaz la
compartimentul financiar-contabil, dup utilizarea complet a carnetului (exemplarul 2).

Dispoziie de plat/ncasare pentru achitarea n numerar a unor sume, potrivit


dispoziiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, pentru
ncasarea n numerar a unor sume care nu reprezint venituri din activitatea de
exploatare, potrivit dispoziiilor legale.
Se ntocmete n dou exemplare de ctre compartimentul financiar-contabil:
n cazul utilizrii ca dispoziie de plat, cnd nu exist alte documente prin care se
dispune plata:
n cazul utilizrii ca dispoziie de plat a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,
procurare de materiale etc.;
n cazul utilizrii ca dispoziie de ncasare, cnd nu exist alte documente prin care se
dispune ncasarea.
Se semneaz de ntocmire la compartimentul financiar-contabil.
Circul:
la persoan autorizat s exercite controlul financiar preventiv, pentru viz n cazurile
prevzute de lege;
la persoanele autorizate s aprobe ncasarea sau plat sumelor respective;
la casierie, pentru efectuarea operaiunii de ncasare sau plat, dup caz, i se
semneaz de casier; n cazul plilor se semneaz i de ctre persoana care a primit
suma;
la compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas, pentru efectuarea
nregistrrilor n contabilitate:
la pltitor.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas.
Bonul fiscal emis de cas de marcat

Evidena ncasrilor i plilor n numerar se ine cu ajutorul registrului de cas, care se


ntocmete de ctre casier pe baza documentelor justificative.

Registrul de cas
142
Page

Se ntocmete n dou exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de


ctre persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de ncasri i pli. La
sfritul zilei, rndurile neutilizate se bareaz.
Soldul de cas al zilei precedente se reporteaz, dup caz, pe primul rnd al registrului
de cas pentru ziua n curs. Se semneaz de ctre casier pentru confirmarea nregistrrii
operaiunilor efectuate i de ctre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnat
pentru primirea exemplarului 2 i a actelor justificative anexate. Circul la compartimentul
financiar-contabil pentru verificarea exactitii sumelor nscrise i respectarea dispoziiilor
legale privind efectuarea operaiunilor de cas (exemplarul 2). Exemplarul 1 rmne la casier.
Se arhiveaz: la casierie (exemplarul 1), la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
Compartimentul financiar-contabil verific n aceeai zi sau cel trziu a doua zi,
documentele de ncasri i pli predate de casier, precum i dac soldul nscris n registrul de
casa este stabilit corect. n cazul operaiunilor de ncasri se verific dac sumele nscrise n
registrul de cas corespund cu cele din duplicatele chitanelor emise, din carnetele de cecuri
sau alte documente specifice. n cazul operaiunilor de pli se verific dac sumele nscrise n
registrul de cas corespund cu cele din documentele prezentate.
Plan de conturi comun pentru activitati fara scop patrimonial si economice.
GRUPA 53 CASA
531 Casa
5311 Casa n lei
5314 Casa n valut
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale i potale
5322 Bilete de tratament i odihn
5323 Tichete i bilete de cltorie
5328 Alte valori
nregistrarea n contabilitate a operaiunilor cu numerar

Ridicarea de numerar de la banc:


581
=
531x

581

Depunerea de numerar la banc:


581
=

531x

512x

Achiziia de valut:
581

5314

512x

581

521x

581

ncasarea unor sume de la teri pe baz de chitan sau dispoziie de


ncasare:
5311
=
411x, 461ad, 4282
143
Page

ncasarea unor sume din vnzri:


5311
=

701,704,707,705,706

ncasarea veniturilor specifice activitii fr scop patrimonial


5311
=
731x,732x,733x,735, 739x

Achitarea numerar unor sume datorate terilor:


401ad,404 ad,421 ad, 423 ad, 424 ad,
=
425 ad, 426 ad, 4281

5311

Plata numerar a unor sume reprezentnd cheltuieli efectuate:


612, 613, 622, 623,624, 626,
=
5311
628

Acordarea unor avansuri de trezorerie:


542 ad
=

Decontarea cheltuielilor de deplasare atunci cnd este depit avansul


acordat:
625
=
5311

Diferenele favorabile din evaluarea disponibilului n valut din casierie la finele


lunii/anului:
din activiti economice
5314

5311

765

7394

din activiti fr scop patrimonial


5314

Diferenele nefavorabile din evaluarea disponibilului n valut din casierie la


finele lunii/anului:
665

5314

Persoane responsabile
Directorul economic/contabilul ef
organizarea i conducerea contabilitii;
analizeaz, verific i aprob documentele de ncasri i pli n numerar;
verific din punct de vedere al coninutului i formei registrul de cas;
verific documentele de pli i ncasri nscrise n registrul de cas i dac soldul este
stabilit corect;
verific corespondena ntre sumele nscrise n registrul de cas cu cele din duplicatele
chitanelor emise, din cecurile n numerar sau din alte documente specifice;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate
144
Page

primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form


i fond;
contabilizarea operaiunilor cu numerar;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.

Casierul
elibereaz numerarul din casierie pe baza documentelor corespunztoare;
primete numerarul n casierie i emite dispoziii de ncasare sau chitane dup caz;
nregistreaz ncasrile i plile efectuate n registrul de cas;
nainteaz la sfritul zilei personalului serviciului financiar contabilitate documentele
justificative mpreun cu Registrul de cas n vederea nregistrrii n contabilitate a
operaiilor.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

X. PROCEDURA PENTRU DECONTURILE DE TREZORERIE


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru completarea documentelor justificative care stau la baza
acordrii i justificrii avansurilor de trezorerie;
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor efectuate prin avansuri de trezorerie astfel
nct:
s se reflecte toate achiziiile i plile efectuate;
s se asigure datele necesare efecturii inventarierii patrimoniului;
Domeniul
Procedura se aplic la acordarea i decontarea avansurilor de trezorerie de ctre
persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil, casierie i orice persoan ce
primete un avans de trezorerie.

Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1802/2014, cu completrile ulterioare.
Descrierea procedurii

Termenul de decontare al unui avans de trezorerie este stabilit prin decizie intern a
administratorului i este de 2 zile lucratoare de la data efectuarii cheltuielii si/sau a reintoarcerii
din delegatie.
Documentele justificative
Pentru achiziia de bunuri materiale:
145
Page

Dispoziia de plat
Decontul de cheltuieli la care se anexeaz documentele justificative aferente
Dispoziia de ncasare

Pentru efectuarea deplasrilor :


Dispoziia de plat
Ordinul de deplasare

Se ntocmete ntr-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de ctre persoana care


urmeaz a efectua deplasarea, precum i pentru justificarea avansurilor acordate n vederea
procurrii de valori materiale cu plata n numerar.

Circul:
la persoan mputernicit s dispun deplasarea, pentru semnare;
la persoana care efectueaz deplasarea;
la persoanele autorizate ale unitii la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea
sosirii i plecrii persoanei delegate;
la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor
justificative anexate la acesta de ctre titular, la ntoarcerea din deplasare sau cu
ocazia procurrii materialelor, stabilindu-se diferena de primit sau de restituit, cu luarea
n considerare a eventualelor penalizri i semntura pentru verificare.
la conductorul unitii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

n cazul n care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare
dect avansul primit, pentru diferena de primit de ctre titularul de avans se ntocmete
Dispoziie de plat ctre casierie. La decontarea cheltuielilor, prin completarea pe verso a
ordinului de deplasare se vor ataa documentele justificative aferente sumelor nscrise, cu
excepia diurnei pentru care nu se ataeaz documente i se calculeaz astfel: Diurna/zi x nr.
zile ntregi
Dispoziia de ncasare
n cazul n care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici dect
avansul primit, diferena de restituit de ctre titularul de avans se depune la casierie pe baz
de Dispoziie de ncasare ctre casierie.
Decont de cheltuieli pentru deplasri externe
Se ntocmete ntr-un exemplar de ctre titularul de avans pentru justificarea
cheltuielilor efectuate pe ntreaga durat a deplasrii.

Circul:
la persoanele autorizate s verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli,
exactitatea calculelor privind sumele decontate la ntoarcerea din deplasare i calculul
eventualelor penalizri de ntrziere, care semneaz de verificare;
la persoanele autorizate s exercite controlul financiar preventiv i s aprobe plata
diferenei n cazul n care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasrii,
suma cheltuielilor efective depete avansul primit;
la casieria unitii pentru plata diferenei, caz n care titularul de avans semneaz
pentru primirea diferenei respective, fr a se mai ntocmi document distinct.

n cazul n care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici dect
avansul primit, diferena de restituit de ctre titularul de avans se depune la casierie pe baz
de Chitan pentru operaiuni n valut sau Dispoziie de ncasare ctre casierie. Se arhiveaz
la compartimentul financiar-contabil.
146
Page

Chitana pentru operaiuni n valut


nregistrarea operaiunilor n contabilitate
n cazul plilor n valut suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc n
contabilitate la cursul din data efecturii operaiunilor.Debitele provenite din avansuri de
trezorerie nedecontate se nregistreaz ca alte creane n legtur cu personalul.

Acordarea avansului de trezorerie:


542ad
=

5311

Justificarea avansului pe baza decontului depus i aprobat:


- achiziii stocuri:
301,302,303, 361, 368, 371,
=
542ad
381, 388, 401
- efectuarea unor cheltuieli:
602x, 604, 605, 611, 612,613,
614, 622, 623, 624, 626, 628

542 ad

- nregistrarea cheltuielilor de deplasare:


625
=

nregistrarea diferenelor de ncasat reprezentnd avansuri de trezorerie


necheltuite:
5311
=
542 ad

Acordarea avansului de trezorie n valut:


542 ad
=

542 ad

765

pentru activitatea economic


542 ad

5314

Justificarea avansului pe baza decontului i nregistrarea diferenelor de curs


ntre data acordrii i data decontrii avansului:
625
=
5314
665

542 ad

pentru activitatea fr scop patrimonial


542 ad

Avansurile nejustificate pn la data bilanului:


acordate salariailor:
4282 ad
=

7394

542 ad

Diferenele favorabile din evaluarea avansurilor de trezorerie n valut la finele


anului:
pentru activitatea economic
542 ad

765
147
Page

pentru activitatea fr scop patrimonial


542 ad

7394

Diferenele nefavorabile din evaluarea avansurilor de trezorerie n valut la finele


anului:
665
=
542 ad
Persoane responsabile
Directorul economic/contabilul ef
organizarea i conducerea contabilitii;
analizeaz, verific i aprob documentele de acordare a avansurilor de trezorerie;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate
verific existena documentelor i a aprobrilor necesare pentru acordarea avansurilor
de trezorerie;
verific existena documentelor justificative pentru justificarea avansurilor acordate;
primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
contabilizarea deconturilor ce ndeplinesc condiiile;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Casierul
elibereaz numerarul din casierie pe baza documentelor corespunztoare pentru
acordarea avansului;
primete diferena de numerar aferent deconturilor n situaia n care suma acordat
este mai mare dect suma decontat;
nregistreaz ncasrile i plile efectuate n registrul de cas.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

XI . PROCEDURA DE INREGISTRARE A PROVIZIOANELOR


Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la
data bilanului:

este probabil s existe, sau


este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care
vor aprea.

Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. Nu se recunosc provizioane


pentru pierderile viitoare din exploatare. Provizioanele nu pot depi din punct de vedere
valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaiei curente la data bilanului.
Diferena fa de datorii contingente
148
Page

Distincia dintre provizioane i alte obligaii este conferit de gradul de incertitudine legat de
exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei; nu se constituie
provizioane dect pentru cheltuieli (ieiri de beneficii) certe. Celelalte reprezint datorii
contingente.
Datoriile contingente sunt:

obligaii posibile, aprute ca urmare a unor evenimente anterioare i a crei existen va fi


confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau a mai multor evenimente incerte;
obligaii curente, care nu pot fi recunoscute deoarece nu este sigur necesitatea existentei
unor surse pentru stingerea lor sau pentru c nu pot fi evaluate fidel.

O obligaie curent este o obligaie legal sau implicit:


a) o obligaie legal este obligaia care rezult:

dintr-un contract (n mod explicit sau implicit);


din legislaie; sau
din alt efect al legii;

b) o obligaie implicit (de exemplu, obligaia prin care AGVPS se angajeaz s efectueze
pli compensatorii personalului disponibilizat) este obligaia care rezult din aciunile unei
entiti n cazul n care:

prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a asociatiei sau dintr-o declaraie
suficient de specific, entitatea a indicat partenerilor si c i asum anumite
responsabiliti; si
ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea c i va onora acele responsabiliti.

Diferena fa de datorii din credite comerciale / cheltuieli angajate


Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau
cheltuielile angajate, dar nepltite, datorit factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau
valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obligaii de plat a bunurilor sau serviciilor ce au
fost primite de la sau expediate de furnizori i care au fost facturate, sau a cror plat a fost
convenit n mod oficial cu furnizorii; i
b) cheltuielile angajate sunt obligaiile de plat pentru bunuri i servicii care au fost primite de
la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost nc pltite, facturate sau nu s-a convenit
oficial asupra plii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajailor (de exemplu, sumele
aferente concediului pltit). Dei uneori este necesar o estimare a valorii sau exigibilitii
acestor datorii, elementul de incertitudine este n general mult mai redus dect n cazul
provizioanelor.
Angajamentele entitilor sunt prezentate, de regul, ca parte a datoriilor rezultate din credite
comerciale sau din alte activiti, n timp ce provizioanele sunt raportate separat.
Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Se vor recunoate ca
provizioane doar acele obligaii generate de evenimente anterioare care sunt independente de
aciunile viitoare ale entitii (de exemplu, modul de desfurare a activitii n viitor). Exemple
de astfel de obligaii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse
149
Page

mediului, pedepsite de lege, ambele genernd ieiri de resurse care ncorporeaz beneficii
economice, indiferent de aciunile viitoare ale entitii.
9.1 Prezentare n situaiile financiare
Aceste provizioane trebuie prezentate n cadrul notelor explicative n msura n care au o
importan semnificativ, conform OMFP nr. 3055/2009. De asemenea, ordinul menionat
precizeaz c atunci cnd o sum este transferat, la sau de la provizioane pentru riscuri i
cheltuieli, urmtoarele informaii trebuie prezentate n notele explicative:

valoarea provizioanelor la nceputul exerciiului financiar;


sumele transferate, la sau de la provizioane n timpul exerciiului financiar;
natura, sursa sau destinaia oricror astfel de transferuri;
valoarea provizioanelor la sfritul exerciiului financiar.

Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniial recunoscute.
Provizioanele se evalueaz naintea determinrii impozitului pe profit, tratamentul fiscal al
acestora fiind cel prevzut de legislaia fiscal.
Plan de conturi comun pentru activitati fara scop patrimonial si economice.
1511
Provizioane pentru litigii
1512
Provizioane pentru garanii acordate clienilor
1513
Provizioane pentru dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare
1514
Provizioane pentru restructurare
1515
Provizioane pentru pensii i obligaii similare
1516
Provizioane pentru impozite
1518
Alte provizioane
Principalele operaiuni privind nregistrrile din contabilitate n conturile de provizioane sunt
urmtoarele:
activitati fara scop patrimonial

6812

activitati economice

Constituire provizion pentru litigii


1511 ad
6812

1511 ad

Pierderea litigiului in baza unei hotarari judecatoresti si plata sumei datorate


658
462ad

=
=

1511 ad

462 ad
512x/531x

658
462ad

=
=

462 ad
512x/531x

Diminuarea sau anularea provizionului


7395
1511 ad
=

7812

Constituirea provizioanelor pentru garaniile acordate clienilor, pentru dezafectarea


imobilizrilor corporale i alte operaiuni similare legate de acestea, pentru
restructurare, pentru pensii i obligaii similare, pentru impozite, precum i alte
provizioane:
6812
=
1512 ad
6812
=
1512 ad
Actualizarea provizioanelor
6861

151x
150
Page

2xx

Provizion pentru dezafectare


1518
2xx

1513 ad

XII. PROCEDURA PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE I SUBVENIILE


PRIMITE
Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea regulilor pentru docuemntele necesare la nregistrarea n contabilitate a
operaiunilor privind fondurile nerambursabile i subveniile primite;
nregistrarea n contabilitate a operaiunilor cu fonduri nerambursabile i subvenii.
Domeniul
Procedura se aplic la primirea, utilizarea, evidena i rambursarea fondurilor europene
i a subveniilor de ctre persoanele din cadrul compartimentului financiar-contabil.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare
O.M.F.P. nr. 1802/2014, si
Prevederile contractelor de primire a fondurilor europene
Descrierea procedurii
mprumuturile nerambursabile se evideniaz distinct n cadrul subveniilor. Subveniile
se clasific n: subvenii aferente activelor i subvenii aferente veniturilor. Subveniile
aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca
entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active imobilizate.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru active.
Regul general de recunoatere
Indiferent de natura subveniei acestea se recunosc, pe o baz sistematic, drept
venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii
urmeaz s le compenseze. Subveniile pentru active se nregistreaz n contabilitate ca
subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat.
Venitul amnat se nregistreaz n contul rezultatului exerciiului pe msura nregistrrii
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. Subveniile aferente veniturilor
se nregistreaz ca venit al perioadei sau venit n avans n funcie de momentul efecturii
cheltuielilor pe care urmeaz s le acopere. n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz
subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc efectuate, subveniile primite nu
reprezint venituri ale acelei perioade curente.
Restituirea fondurilor/subveniilor
n cazul n care se constat nendeplinirea condiiilor totale sau pariale a condiiilor
ataate primirii unei subvenii se poate solicita entitii restituirea acesteia integral sau
parial. nregistrarea n contabilitate a restituirii se face prin reducerea soldului venitului
amnat cu suma rambursabil iar n msura n care aceasta depete soldul venitului
amnat se recunoate imediat o cheltuial.
A. Documentele n baza crora se nregistreaz subveniile
ordin de plat/extras de cont
151
Page

contract de finanare prin care se prevd condiiile ce trebuie ndeplinite i cheltuielile


eligibile aferente proiectului.
Procesul-verbal de punere n funciune a imobilzarilor achiziionate

B. nregistrarea n contabilitate a operaiunilor

nregistrarea dreptului de a primi subvenia/fondurile europene, aferente


investiiilor:
4452ad
=
132

nregistrarea dreptului de a primi subvenia/fondurile europene aferente


veniturilor aferente perioadelor viitoare:
4452 ad
=
472

ncasarea subveniei/fondurilor europene:


5121
=

4452ad

Recunoaterea la venituri a subveniei aferente activelor, concomitent cu


inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor
132
=
7392

Recunoaterea la venituri a subveniei/fondurilor europene aferente


veniturilor
472
=
132

restituirea subveniei/fondurilor europene


132/472/658
=

5121

Persoane responsabile
Directorul economic/ contabilul ef
Organizarea i conducerea contabilitii;
analizeaz, verific i aprob documentele de efectuare a achiziiilor, plilor,
cheltuielilor, documentele prin se solicita efectuarea plilor din fonduri;
Urmrirea respectrii prezentei proceduri;
Urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate
Verific existena documentelor pentru nregistrarea: dreptului de a solicita fondurile,
cheltuielilor ce se suport din fonduri europene, amortizarea imobilizrilor, reluarea la
venituri a subveniilor/fonduri europene;
Primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
Respectarea procedurii de lucru;
Propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

152
Page

XIII. PROCEDURA DE GESTIONARE A CHELTUIELILOR


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru recunoaterea cheltuielilor specifice activitii fr scop
patrimonial si activitatilor economice, pe baza documentelor justificative
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor aferente astfel nct s se reflecte datoriile
AVPSi juridice
3. s se asigure controlul operaiunilor efectuate.
Domeniul
Procedura se aplic la nregistrarea cheltuielilor de ctre persoanele din cadrul
compartimentului financiar-contabil.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.802/2014
Descrierea procedurii
Cheltuielile AVPS reprezint consumul de resurse aferente activitilor fr scop
patrimonial, activitilor cu destinaie special, potrivit legii i activitilor economice, pentru:
- consumuri de stocuri, lucrri executate i servicii prestate de care beneficiaz AVPS;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare
a desfurrii activitii curente a AVPS. Acestea nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli.
n cadrul cheltuielilor exerciiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizrile i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor privind activitile fr scop patrimonial, activitile cu
destinaie special i activitile economice se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura
lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile; costul de achiziie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei i apei consumate; valoarea animalelor i psrilor; costul
mrfurilor vndute i al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri, redevene, locaii de gestiune i chirii;
prime de asigurare; studii i cercetri; cheltuieli cu alte servicii executate de teri (colaboratori);
comisioane i onorarii; cheltuieli de protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i
personal; deplasri, detari i transferri; cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii, servicii
bancare i altele;
- cheltuieli cu tarifele de gestionare;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurrile i protecia social i alte cheltuieli cu personalul,
suportate
de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creane i debitori diveri; despgubiri, amenzi i
penaliti;
donaii i alte cheltuieli similare; ajutoare i mprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind
activele cedate i alte operaii de capital etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creane legate de participaii; cheltuieli privind
investiiile financiare cedate; diferenele nefavorabile de curs valutar; dobnzile privind
exerciiul financiar n curs; sconturile acordate clienilor; pierderi din creane de natur
financiar i altele;
153
Page

c) cheltuieli extraordinare (calamiti i alte evenimente extraordinare).


Cheltuielile cu provizioanele, amortizrile i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de
valoare, precum i cheltuielile cu impozitul pe profit i alte impozite, calculate potrivit legii, se
evideniaz distinct, n funcie de natura lor.
Cheltuielile aferente activitatilor economice sunt dezvoltate analitic potrivit
necesitatilor proprii ale AVPS, pe centrele de cost urmarite.
PLAN DE CONTURI COMPARATIV
OMEF 1969/2007 - PERSOANE JURIDICE
FARA SCOP PATRIMONIAL
601
602
6021
6022
6023
6024
6025
6026
6028
603
604
605
606
607
608

611
612
613
614

621
622
623
624
625
626
627

OMEFP1 802/2014 - PERSOANE JURIDICE ACTIVITATI ECONOMICE

GRUPA 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE


Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu materiile prime
601
Cheltuieli cu materialele consumabile
Cheltuieli cu materialele consumabile
602
Cheltuieli cu materialele auxiliare
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
Cheltuieli privind combustibilii
6022 Cheltuieli privind combustibilii
Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
Cheltuieli privind piesele de schimb
Cheltuieli privind seminele i materialele de
plantat
Cheltuieli privind furajele
Cheltuieli privind alte materiale consumabile
Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar
Cheltuieli privind materialele nestocate
Cheltuieli privind energia i apa
Cheltuieli privind activele biologice de natura
stocurilor
Cheltuieli privind mrfurile
Cheltuieli privind ambalajele

6023
6024
6025
6026
6028
603
604
605

Cheltuieli privind materialele pentru ambalat


Cheltuieli privind piesele de schimb
Cheltuieli privind seminele i materialele de
plantat
Cheltuieli privind furajele
Cheltuieli privind alte materiale
consumabile
Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar
Cheltuieli privind materialele nestocate
Cheltuieli privind energia i apa

Cheltuieli privind animalele i psrile


606
Cheltuieli privind mrfurile
607
Cheltuieli privind ambalajele
608
Reduceri comerciale primite
609
GRUPA 61 CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERI
Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile
Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile
611
Cheltuieli cu redevenele, locaiile de
Cheltuieli cu redevenele, locaiile de
gestiune i chiriile
gestiune i chiriile
612
Cheltuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli cu primele de asigurare
613
Cheltuieli cu studiile i cercetrile
Cheltuieli cu studiile i cercetrile
614
Cheltuieli cu pregtirea personalului
615
GRUPA 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERI
Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuieli cu colaboratorii
621
Cheltuieli privind comisioanele i onorariile
Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate
Cheltuieli cu transportul de bunuri i personal
Cheltuieli cu deplasri, detari i transferri
Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii
Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate

622
623
624
625
626
627

Cheltuieli privind comisioanele i onorariile


Cheltuieli de protocol, reclam i publicitate
Cheltuieli cu transportul de bunuri i
personal
Cheltuieli cu deplasri, detari i
transferri
Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii
Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate
154
Page

628

635
641
642

645
6451
6452
6453

6456

6458

654
655

Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri

Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri


628
GRUPA 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE I VRSMINTE ASIMILATE
Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte
Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri
asimilate
635
GRUPA 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
Cheltuieli cu salariile personalului
Cheltuieli cu salariile personalului
641
Cheltuieli cu tichetele de masa acordate
Cheltuieli cu avantajele n natur i tichetele
salariailor
acordate salariailor
642
Cheltuieli cu avantajele n natur acordate
6421 salariailor
Cheltuieli cu tichetele de mas acordate
6422 salariailor
Cheltuieli privind asigurrile i protecia
Cheltuieli privind asigurrile i protecia
social
social
645
Cheltuieli privind contribuia unitii la
Contribuia unitii la asigurrile sociale
asigurrile sociale
6451
Cheltuieli privind contribuia unitii pentru
Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj
ajutorul de omaj
6452
Cheltuieli privind contribuia angajatorului
Contribuia angajatorului pentru asigurrile
pentru asigurrile sociale de sntate
6453 sociale de sntate
6455 Contribuia unitii la asigurrile de via
Cheltuieli privind contribuia unitii la
Contribuia unitii la fondurile de pensii
fondurile de pensii facultative
6456 facultative
Contribuia unitii la primele de asigurare
6457 voluntar de sntate
Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia
Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia
social
6458 social
GRUPA 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Pierderi din creane i debitori diveri


Cotizatii si contributii datorate de PJ FSP
(ad)

652
654
655

Cheltuieli cu protecia mediului nconjurtor


Pierderi din creane i debitori diveri
Cheltuieli din reevaluarea imobilizrilor
corporale (ad)

AICI AVEM O PROBLEMA ACELASI SIMBOL PENTRU 2 CATEGORII DIFERITE!!!!


6551
6552
656
657
6571
6572
658
6581
6582
6583

Cotizatii si contributii la organisme din tara


Cotizatii si contributii la organisme
internationale
Cheltuieli privind cote-parti datorate potrivit
statutului
Ajutoare si imprumuturi nerambursabile
transferate altor PJ FSP
Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din
tara transferate altor PJ FSP
Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din
strainatatetransferate altor PJ FSP
Alte cheltuieli de exploatare
Despgubiri, amenzi i penaliti
Donaii acordate
Cheltuieli privind activele cedate i alte
operaiuni de capital

658
6581
6582
6583

Alte cheltuieli de exploatare


Despgubiri, amenzi i penaliti
Donaii acordate
Cheltuieli privind activele cedate i alte
operaii de capital

155
Page

6588
663
664
6641
6642
665

666
667
668

671

681
6811
6812
6813
6814

Cheltuieli reprezentnd transferuri i


contribuii datorate n baza unor acte
6586 normative speciale
Cheltuieli privind calamitile i alte
6587 evenimente extraordinare
Alte cheltuieli de exploatare
6588 Alte cheltuieli de exploatare
GRUPA 66 CHELTUIELI FINANCIARE
Pierderi din creane legate de participaii
Pierderi din creane legate de participaii
663
Cheltuieli privind investiiile financiare
Cheltuieli privind investiiile financiare cedate
cedate
664
Cheltuieli privind imobilizrile financiare
Cheltuieli privind imobilizrile financiare
cedate
6641 cedate
Pierderi din investiiile pe termen scurt
Pierderi din investiiile pe termen scurt
cedate
6642 cedate
Cheltuieli din diferene de curs valutar
Cheltuieli din diferene de curs valutar
665
Diferene nefavorabile de curs valutar
legate de elementele monetare exprimate
6651 n valut
Diferene nefavorabile de curs valutar din
evaluarea elementelor monetare care fac
parte din investiia net ntr-o entitate
6652 strin
Cheltuieli privind dobnzile
Cheltuieli privind dobnzile
666
Cheltuieli privind sconturile acordate
Cheltuieli privind sconturile acordate
667
Alte cheltuieli financiare
Alte cheltuieli financiare
668
GRUPA 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
Cheltuieli privind calamitile i alte
evenimente extraordinare
GRUPA 68 CHELTUIELI CU AMORTIZRILE, PROVIZIOANELEI AJUSTRILE PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
Cheltuieli de exploatare privind amortizrile,
provizioanele i ajustrile pentru depreciere
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizrilor
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
Cheltuieli de exploatare privind ajustrile
pentru deprecierea imobilizrilor
Cheltuieli de exploatare privind ajustrile
pentru deprecierea activelor circulante

681
6811
6812
6813
6814
6817

686

6863

6864

Cheltuieli financiare privind amortizrile,


provizioanele i ajustrile pentru pierdere de
valoare

Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru


pierderea de valoare a imobilizrilor
financiare
Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru
pierderea de valoare a activelor circulante

686

Cheltuieli de exploatare privind amortizrile,


provizioanele i ajustrile pentru depreciere
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizrilor
Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele
Cheltuieli de exploatare privind ajustrile
pentru deprecierea imobilizrilor
Cheltuieli de exploatare privind ajustrile
pentru deprecierea activelor circulante
Cheltuieli de exploatare privind ajustrile
pentru deprecierea fondului comercial
Cheltuieli financiare privind amortizrile i
ajustrile pentru pierdere de valoare

6861

Cheltuieli privind actualizarea


provizioanelor

6863

Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru


pierderea de valoare a imobilizrilor
financiare

6864

Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru


pierderea de valoare a activelor circulante
156
Page

Cheltuieli financiare privind amortizarea


Cheltuieli financiare privind amortizarea
primelor de rambursare a obligaiunilor i a
primelor de rambursare a obligaiunilor
altor datorii
6868
GRUPA 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT I ALTE IMPOZITE
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Cheltuieli cu impozitul pe profit
691
Cheltuieli cu impozitul pe venit i cu alte
impozite care nu apar n elementele de mai
sus
698

6868
691

PRINCIPALELE INREGISTRARAI COMPARATIVE


activitati fara scop patrimonial

602x

Cheltuieli cu materiale
602x
%
302/ 308 (consum, lipsa
inventar, pierderi
ireversibile/dif. de pret)
351 (materiale laterti lipsa
la inventar)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
602 x

1211
302x ad (plus
la inventar)
308

602x

603 ad

603 ad

Cheltuieli materiale nestocate


604
401ad/408ad achizitie

401ad/408ad achizitie

604

604

%
401 ad/408 ad
471

605

1211

302/ 308 (consum, lipsa


inventar, pierderi ireversibile)
351 (materiale laterti lipsa la
inventar)

%
303 ad (consum, lipsa
inventar, pierderi
ireversibile/dif. de pret)

%
1211
303x ad (plus
la inventar)

605

Cheltuieli privind obiectle inventar


603 ad
%
=
303 ad (consum, lipsa
inventar, pierderi
ireversibile/dif. de pret)

1211

1212
302x ad (plus
la inventar)
308

603 ad

604

activitati economice

%
1212
303x ad (plus
la inventar)

1212

Cheltuieli privind energia si apa


%
605
401 ad/408 ad
471
605

1212
Cheltuieli privind animale si pasari

157
Page

606
1211

361 ad

606

608 ad

%
1211
381 ad (plus
la inventar)

611 ad

1211

612 ad

1211

613 ad

1211

621

604
1212

Cheltuieli privind ambalajele


608 ad
%
358 ad (aflate la terti in
consignatie)
381 ad (consumate si lpsuri
inventar)
608 ad

%
1212
381 ad (plus la
inventar)

401ad/408ad achizitie

604

%
358 ad (aflate la terti in
consignatie)
381 ad (consumate si lpsuri
inventar)

603 ad

Cheltuieli cu intretinere si reparatii


%
611 ad
=
401 ad/408 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli

%
401 ad/408 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

611 ad

611 ad

1212

Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii


%
612 ad
=
%
401 ad/408 ad
401 ad/408 ad
471
471
473 (sume clarificate
473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli
pe cheltuieli
612 ad

1212

Cheltuieli cu prime de asigurare


%
613 ad
401 ad/408 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
613 ad

1212

Cheltuieli cu colaboratorii
621

612 ad

%
401 ad/408 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

613 ad

%
401 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

621

401 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
1211

621

1212

Cheltuieli privind comisioanele si onorariile


158
Page

622 ad

1211

623 ad

%
401 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli

622 ad

622 ad

1212

%
401 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

622 ad

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate


%
623 ad
=

=
401 ad
471

1211

624 ad

1211

625 ad

623 ad

1212

626 ad

624 ad

1212

625 ad

627 ad

624 ad

532 ad (bilete de calatorie)


542 ad (din avansuri de
trezorerie)
1212

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii


%
626 ad
=

Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri


%
625 ad
=
%
401 ad
401 ad
471
471
473 (sume clarificate
473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli
pe cheltuieli
512x/531x
512x/531x

401 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
512x/531x
532 ad (timbre postale)
542 ad (din avansuri de
trezorerie)
1211

623 ad

Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal


%
624 ad
=
401 ad
401 ad
471
471

532 ad (bilete de calatorie)


542 ad (din avansuri de
trezorerie)
1211

%
401 ad
471

626 ad

1212

Cheltuieli cu servicii bancare


627 ad

471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli

625 ad

%
401 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli
512x/531x
532 ad (timbre postale)
542 ad (din avansuri de
trezorerie)

626 ad

%
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli
159
Page

512x
1211

628 ad

1211

635 ad

1211

641 ad

512x

627 ad

1212

Alte cheltuieli ciu servicii excutate de terti


%
628 ad
=
401 ad/408 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
512x/531x

%
401 ad/408 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli
512x/531x

532 ad (timbre postale)


542 ad (din avansuri de
trezorerie)

532 ad (timbre postale)


542 ad (din avansuri de
trezorerie)

628 ad

1212

635 ad

1212

642 ad

1211

645 ad

635 ad

Cheltuieli cu salariile personalului


%
641 ad
=

628 ad

Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate


%
635.ad
=
%
446 ad (bugete locale sau
446 ad (bugete locale sau
bugetul statului
bugetul statului
447 ad (alte organisme
447 ad (alte organisme
publice)
publice)
473 (sume clarificate
473 (sume clarificate trecute
trecute pe cheltuieli
pe cheltuieli

421
428 ad (drepturi de
personal pentru care nu sau intocmit statele de plata,
aferente exercitiului
incheiat)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
1211

627 ad

641 ad

%
421
428 ad (drepturi de personal
pentru care nu s-au intocmit
statele de plata, aferente
exercitiului incheiat)
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

1212

641 ad

Cheltuieli cu tichertele de masa si avantaje in natura acordate salariatilor


=
%
642 ad
=
%
421 (avantaje in natura
421 (avantaje in natura
acordate salariatilor)
acordate salariatilor)
532 ad
532 ad
=

642 ad

1212

642 ad

Cheltuieli privind asigurarile si protectaia sociala


%
645 ad
=
423
423
431xad
431xad

160
Page

1211

654 ad

1211

437xad

437xad

473 (sume clarificate


trecute pe cheltuieli

438x ad (pensii facultative,


asigurare voluntara de
sanatate, asigurari de viata)
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

645 ad

658x ad

1211

665 ad

645 ad

Pierderi din creante si debitori diversi


%
654 ad
=
451ad/453ad/461ad
(sumele trecute pe
cheltuieli cu ocazia
scoaterii din evidenta a
debitorilor)
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli

%
451ad/453ad/461ad (sumele
trecute pe cheltuieli cu ocazia
scoaterii din evidenta a
clientilor incerti sau a
debitorilor)
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli

654 ad

654 ad

Cotizatii si contributii datorate de persoana


juridica FSP
655 ad
=
%
451
462
1211

1212

655 ad

1212

Cheltuieli di reevaluarea imobilizariolor


corporale
655
=
211-217

1212

Alte cheltuieli din exploatare


%
658x ad
203 ad/205 ad/208 ad
211 ad/212 ad/213 ad/214
ad
231/233
301/302/303
381 ad
401 ad/404 ad
448 ad
462 ad
471
473 (sume clarificate
trecute pe cheltuieli
481
512x/531x
658x ad

1212

655

%
203 ad/205 ad/208 ad
211 ad/212 ad/213 ad/214 ad
231/235
301/302/303
381 ad
401 ad/404 ad
448 ad
462 ad
471
473 (sume clarificate trecute
pe cheltuieli
512x/531x

Cheltuieli din diferente de curs valutar


%
665 ad
=
162 ad/166ad/ 167 ad/168
ad
211 ad/212 ad/213 ad/214
ad

658x ad

%
162 ad/166ad/ 167 ad/168 ad
211 ad/212 ad/213 ad/214 ad
161
Page

232 ad/234 ad
267 ad/269 ad
381 ad
401 ad/404 ad/405 ad/ 408
ad/ 409 ad
453
461 ad
462 ad
5124/5314
542 ad
1211

666 ad

1211

668 ad

665 ad

232 ad/234 ad
267 ad/269 ad
381 ad
401 ad/404 ad/405 ad/ 408
ad/ 409 ad
453
461 ad
462 ad
5124/5314
542 ad
1212

665 ad

%
168 ad
404 ad
451 ad
453 ad
471 Ad
512x
518 ad -dobanzi credit cont
curent
519 ad -dobanzi credittermen
scurt

1212

666 ad

Alte cheltuieli financiare


668ad

%
167 ad
267 ad
401 ad/404 ad/408 ad
4111ad/418 ad
451 ad
453 ad
461 ad
462 ad

Cheltuieli privind dobanzile


666 ad

%
168 ad
404 ad
451 ad
453 ad
471 Ad
512x
518 ad -dobanzi credit cont
curent
519 ad -dobanzi
credittermen scurt

666 ad

401 ad/404 ad
451 ad
453 ad
461 ad
462 ad
471

512x
501/506
1211

671

668 ad

1212

668 ad

Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinar


6587
%
=
%
211 ad/212 ad/213 ad/214
ad
211 ad/212 ad/213 ad/214 ad
231 ad
231 ad
301 ad/302 ad/303 ad
301 ad/302 ad/303 ad
341/345/3
351
351
361
361
162
Page

371/381
368
1211

681x

1211

671

1212

6587

Cheltuieli privind amortizarile, provizioanele, ajustarile pentru depreciere


=
%
681x
=
%
151x ad-provizioane
151x ad-provizioane
280x ad/281x ad
280x ad/281x ad
290x ad/291x ad/293x adajustari depreciere im
290x ad/291x ad/293x ad/
obilizari
296x ad- ajustari depreciere
391x ad/382x ad/395x
391x ad/382x ad/395x
ad/396x ad/398x adad/396x ad/398x ad- ajustari
ajustari deprciere stocuri
deprciere stocuri
491x ad/496x ad-ajustari
496x ad-ajustari depreciere
depreciere
creante deb.diversi
creanteclienti/deb.diversi
=

681x

1212

691

681x

Cheltuieli cu impozitul pe profit


= 441

1212

691

XIV. PROCEDURA DE GESTIONARE A VENITURILOR


n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n
nume propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse.
Activitile curente sunt orice activiti desfurate de o entitate, ca parte integrant a
obiectului su de activitate, precum i activitile conexe acestora.
Ctigurile reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca
rezultat din activitatea curent, dar nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate.
Veniturile din activiti curente se pot regsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vnzri,
comisioane, dobnzi, dividende.
Sumele colectate de o entitate n numele unor tere pri, inclusiv n cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezint venit din activitatea curent. n aceast situaie
veniturile din activitatea curent sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat, de obicei, printr-un acord
ntre vnztorul i cumprtorul/utilizatorul activului, innd cont de suma oricror reduceri
comerciale.
Contabilitatea veniturilor AGVPS se ine distinct pe feluri de activiti, respectiv
activiti fr scop patrimonial, activiti cu destinaie special potrivit legii i activiti
economice, iar n cadrul acestora pe feluri de venituri, dup natura lor.
Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
1. stabilirea regulilor pentru recunoaterea veniturilor specifice activitii fr scop
patrimonial si a celor specifice activitatilor economice, pe baza documentelor
justificative
2. nregistrarea n contabilitate a operaiilor aferente astfel nct s se reflecte creanele
AVPS
3. s se asigure controlul operaiunilor efectuate.
163
Page

Domeniul
Procedura se aplic la nregistrarea veniturilor de ctre persoanele din cadrul
compartimentului financiar-contabil.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.802/2014.
Descrierea procedurii
n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume
propriu din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse. Sumele colectate de o
entitate n numele unor tere pri, inclusiv n cazul contractelor de mandat sau comision, nu
reprezint venit din activitatea curent.
n aceast situaie veniturile din activitatea curent sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite.
1. VENITURI AFERENTE ACTIVIATATII FARA SCOP PATRIMONIAL
A.

Documente justificative

Venituri din cotizaii i taxele de nscriere ale membrilor


se nregistreaz pe baz de chitana/ foaie de vrsmnt n cuantumul stabilit prin
statut sau acte adiionale la statut.
Contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor
se nregistreaz pe baz de chitana/ foaie de vrsmnt/ contract
Venituri din donaii
n cazul persoanelor juridice care efectueaz donaii, aceast operaiune are la baz
actul de donaie.
n cazul persoanelor fizice care efectueaz donaii nu este necesar ncheierea
contractului de donaie.
n cazul bunurilor materiale se ntocmete procesul-verbal de predare-primire
Venituri din dobnzile i dividendele obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din
activitile fr scop patrimonial.
n orice form de plasament trebuie s se fac distincia ntre plasarea sumelor
obinute din activitile fr scop patrimonial i a celor rezultate din desfurarea unei activiti
economice.
Veniturile din dobnzi i dividende obinute din investirea sumelor aferente activitilor
fr scop patrimonial desfurate, se nregistreaz n contul 734 Venituri din dobnzile i
dividendele obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din activitile fr scop
patrimonial.
Dobnzile se recunosc periodic, n mod proporional, pe msura generrii venitului
respectiv, pe baza contabilitii de angajamente;
Dividendele se recunosc atunci cnd este stabilit dreptul acionarului de a le ncasa.
Venituri din diferene de curs valutar rezultate din activitile fr scop patrimonial.
Veniturile din diferenele de curs valutar aferente activitilor fr scop patrimonial se
nregistreaz distinct de veniturile similare rezultate din activitile economice.
Venituri din cote-pri primite potrivit statutului
164
Page

Veniturile obinute de asociaiile care pentru activitile desfurate ncaseaz de la


persoanele fizice ori juridice venituri.
Venituri din reclam i publicitate
Pe baza
contractelor ncheiate
factura
chitana
Veniturile din reluarea ajustrilor pentru depreciere constituite se nregistreaz pe
baza procesului verbal de inventariere prin care se constat faptul c deprecierile constituite n
perioadele anterioare au rmas fr obiect
B. nregistrarea n contabilitate
Veniturile se nregistreaz pe baza contabilitii de angajamente pe baza facturilor,
chitanelor, contractelor.
Conturi utilizate
731 Venituri din cotizaiile membrilor i contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i
simpatizanilor
7311 Venituri din cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor
7312 Venituri din contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor
732 Venituri din taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare
733 Venituri din donaii i sume sau bunuri primite prin sponsorizare
7331 Venituri din donaii
7332 Venituri din sumele sau bunurile primite prin sponsorizare
736 Resurse obinute de la bugetul de stat i/sau de la bugetele locale i subvenii pentru
venituri
737 Venituri din aciuni ocazionale, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului
de organizare i funcionare
738 Venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea persoanelor
juridice fr scop patrimonial, altele dect cele care sunt sau au fost folosite n
activitatea economic
739 Alte venituri din activitile fr scop patrimonial
7391 Venituri din cote-pri primite potrivit statutului
7392 Ajutoare i mprumuturi nerambursabile din ar i din strintate i subvenii pentru
venituri
7393 Venituri din despgubiri de asigurare - pagube i din subvenii pentru evenimente
extraordinare i altele similare
7394 Venituri din diferene de curs valutar rezultate din activitile fr scop patrimonial
7395 Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7396 Venituri financiare din ajustri pentru pierdere de valoare
7397 Venituri obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i
demonstraii sportive
7398 Venituri obinute din reclam i publicitate, potrivit legislaiei n vigoare
7399 Alte venituri din activitile fr scop patrimonial
Contabilitatea veniturilor se ine distinct pe feluri de activiti, respectiv activiti fr
scop patrimonial, activiti cu destinaie special potrivit legii i activiti economice, iar n
cadrul acestora pe feluri de venituri, dup natura lor.
165
Page

Venituri din cotizatiile de inscriere


5311/5121

7311ad

Venituri din cotizatiile fixe anuale


5311/5121

7311ad

Venituri din cotizatiile suplimentare stabilite membrilor


5311/5121
=

7312ad

Venituri din achitarea in bani a zilelor munca neefectuate


5311/5121
=

7312ad

Venituri din contributii in natura ale membrilor si simpatizantilor


302/303/361/381
=

7311ad

Venituri incasate in avans din cotizatia membrilor si contributii banesti ale membrilor
461 ad/ 5311/5121
=
472
Reluarea la venituri aferente perioadei
472
=
73xx
NOTA :
Pentru mai buna evidenta si urmarire a colectarii veniturilor precizate mai sus recomandam
utilizarea contului 461 (analitic distinct), astfel ;
a. La momentul stabilirii obligatiei de plata pentru exercitiul financiar in curs :
461ad = 731xad
b. La momentul incasarii efective :
512/531 = 461 ad
c. La sfrsitul exercitiului financiar, dupa inventarierea anuala a soldurilor debitorilor de
mai sus si in urma analizei sumelor datorate de acestia si a posibilitatilor de incasare
efectiva a acestora in exercitiile financiare viitoare, se pot constitui ajustari pentru
deprecierea creantelor :
681 = 496 ad
d. La incasarea partiala sau totala, in exercititiile financiare urmatoare, a sumelor pentru
care
s-au constiuit ajustari pentru depreciere, se inregistreaza diminuarea sau
anularea ajustarii ;
496 ad = 7396
Venituri din donatii si sponsorizari
5311/5121/3xxad
5311/5121/3xxad

=
=

Venituri din donaii sub form de imobilizri


21xx.01ad
=

7331-donatii
7332- sponsorizari

133

Reluarea la venituri a donaiei primite, concomitent cu amortizarea


6811
=
281x ad
133
=
7331
Venituri din dobanzi si dividende obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din
activitatile fara scop patrimonial
267/461ad/472/5121/518
=
7341/7342
166
Page

Venituri din cedarea activelor corporale fixe aflate in proprietatea persoanelor juridice
fara scop patrimonial, altele decat cele folosite in activitatea economica
461 ad

738

Alte venituri din activitati obstesti


Venituri din cote-parti potrivit statutului
461ad

7391

Venituri din despagubiri de asiguarare pagube si subventii pentru evenimente


extraordinare si altele asimilate
5121
=
7393
Venituri din diferene de curs valutar rezultate din activitatea fr scop patrimonial
4xxad/5124
=
7394
Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere
151 ad
=
496
=

7395
7395

Venituri obinute din reclam i publicitate


461ad/5121
=

7398

Alte venituri din activitile fr scop patrimonial


%
= 739x
- cu cota-parte a subveniilor pentru investiii trecut la
venituri, corespunztor amortizrii calculate.
161/162/166/167/168
- cu diferenele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea
datoriilor n valut la nchiderea exerciiului financiar, precum i
din decontarea datoriilor n valut.
21x ad
- cu valoarea la cost de producie a amenajrilor de terenuri, constructiilor,
mobilier etc realizate pe cont propriu.
231ad
- cu valoarea imobilizrilor corporale n curs de execuie realizat pe cont
propriu
131/132/133/134/138

232ad

233ad
234ad

267ad

269

29x ad

- cu diferenele favorabile de curs valutar aferente avansurilor n valuta


acordate furnizorilor de imobilizri corporale privind activitatile fara scop
patrimonial, la nchiderea exerciiului financiar.
- cu valoarea imobilizrilor necorporale n curs de execuie efectuate n regie
proprie.
- cu diferenele favorabile de curs valutar aferente avansurilor n valut
acordate furnizorilor de imobilizri necorporale privind activitile fr scop
patrimonial, la sfritul exerciiului financiar.
- cu diferenele favorabile de curs valutar aferente creanelor n valut,
rezultate
din evaluarea acestora la cursul de la nchiderea exerciiului financiar.
- cu diferenele favorabile de curs valutar, rezultate din lichidarea datoriilor n
valut;
- cu diferenele favorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea datoriilor n
valuta la nchiderea exerciiului financiar.
- cu sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru
deprecierea imobilizrilor
167
Page

- cu valoarea materiilor prime rezultate din dezmembrarea imobilizrilor.


- cu valoarea materialelor consumabile rezultate din dezmembrarea
imobilizrilor;
- cu valoarea la pre de nregistrare a materialelor consumabile reprezentnd
ajutoare din strintate.
303ad
- cu valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar rezultate din
dezmembrarea imobilizrilor;
- cu valoarea la pre de nregistrare a materialelor de natura obiectelor de
inventar reprezentnd ajutoare din strintate.
361ad
- cu valoarea la pre de nregistrare a animalelor i psrilor obinute pentru
activitile fr scop patrimonial, sporurile de greutate i plusurile de inventar.
39xad
- cu sumele reprezentnd diminuarea sau anularea ajustrilor pentru
deprecierea stocurilor.
40xad - cu diferenele favorabile de curs valutar rezultate n urma lichidrii datoriilor n valut
sau cu ocazia evalurii la sfritul exerciiului financiar.
445ad - cu valoarea subveniilor pentru venituri din strintate, aferente perioadei;
- cu valoarea subveniilor pentru evenimente extraordinare i altele similare, aferente
perioadei.
446ad - cu sumele anulate reprezentnd alte impozite, taxe i vrsminte asimilate, aferente
exerciiului financiar curent.
461
- cu valoarea creanelor privind activitile fr scop patrimonial, reactivate;
- cu diferenele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creanelor n valut
privind activitile fr scop patrimonial, la nchiderea exerciiului financiar;
- cu diferenele favorabile aferente creanelor privind activitile fr scop patrimonial cu
decontare n funcie de cursul unei valute, cu ocazia evalurii acestora la nchiderea
exerciiului financiar (cont 7399);
- cu valoarea despgubirilor, amenzilor i penalitilor privind activitile fr scop
patrimonial, datorate de teri;
- cu valoarea imobilizrilor financiare achiziionate din disponibiliti rezultate din
activitile fr scop patrimonial, cedate;
- cu diferena favorabil dintre preul de cesiune i preul de achiziie a investiiilor pe
termen scurt achiziionate din disponibiliti rezultate din activitile fr scop
patrimonial, cedate.
462ad - cu diferenele favorabile de curs valutar rezultate n urma lichidrii datoriilor n valut
sau cu ocazia evalurii la sfritul exerciiului financiar;
- cu sumele anulate reprezentnd datorii fa de creditori diveri, aferente exerciiului
financiar curent;
- cu valoarea sconturilor obinute de la creditori diveri;
- cu diferenele favorabile aferente creditorilor diveri cu decontare n funcie de cursul
unei valute, la decontarea acestora sau la nchiderea exerciiului financiar.
472ad - cu veniturile ncasate n avans aferente perioadei curente sau exerciiului financiar n
curs;
- cu valoarea subveniilor pentru venituri din strintate, nregistrate anterior ca venituri
n avans.
512xad - cu sumele ncasate n contul de disponibil reprezentnd alte venituri din
activitile fr scop patrimonial;
- cu diferenele favorabile de curs valutar aferente operaiunilor efectuate n valut, n
cursul exerciiului financiar;
- la nchiderea exerciiului financiar, cu diferenele favorabile de curs valutar aferente
disponibilitilor n valut.
531
- cu sumele ncasate n numerar reprezentnd alte venituri din activitile fr scop
patrimonial;
- cu diferenele favorabile de curs valutar aferente operaiunilor efectuate n valut, n
cursul exerciiului financiar;
- la nchiderea exerciiului financiar, cu diferenele favorabile de curs valutar aferente
disponibilitilor n valut.
301ad
302ad

168
Page

2.VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE CU CARACTER ACCESORIU


a) venituri din exploatare:
- venituri din vnzarea de produse i mrfuri, executri de lucrri i prestri de servicii;
- venituri din variaia stocurilor, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus (reducere)
dintre valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i producie n curs de la
sfritul perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i produciei n curs, nelund n
calcul ajustrile pentru depreciere reflectate;
- venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor i cheltuielilor efectuate de
entitate pentru ea nsi, care se nregistreaz ca active imobilizate corporale i necorporale;
- venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru acoperirea diferenelor
de pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii de care beneficiaz entitatea;
- alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate i alte
venituri din exploatare.
Variaia stocurilor de produse finite i n curs de execuie pe parcursul perioadei,
reprezint o corecie a cheltuielilor de producie pentru a reflecta faptul c fie producia a
majorat nivelul stocurilor, fie vnzrile suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producia stocat se nscriu, alturi de celelalte venituri, n contul
rezultatului exerciiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
b) venituri financiare:
- venituri din imobilizri financiare;
- venituri din investiii pe termen scurt;
- venituri din creane imobilizate;
- venituri din diferene de curs valutar;
- venituri din dobnzi;
- venituri din sconturi primite n urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensaiile primite pentru
cheltuieli sau pierderi din calamiti sau alte evenimente extraordinare).
Venituri din vnzri de bunuri privind activitile economice
n contabilitate, veniturile din vnzri de bunuri se nregistreaz n momentul predrii
bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau n alte condiii prevzute n
contract, care atest transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, ctre
clieni.
Veniturile din vnzarea bunurilor se recunosc n momentul n care sunt ndeplinite
urmtoarele condiii:
a) AVPS a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) AVPS nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o, n mod normal, n
cazul deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor; i
c) veniturile i, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacie pot fi cuantificate.
Venituri din prestarea de servicii privind activitile economice
Veniturile din prestri de servicii se nregistreaz n contabilitate pe msura efecturii
acestora.
Prestrile nefacturate pn la sfritul perioadei se evideniaz n contul de "Lucrri i
servicii n curs de execuie", pe seama veniturilor din producia stocat.
Venituri din dobnzi,i redevene privind activitile economice
Veniturile din dobnzi, redevene i dividende se recunosc astfel:
a) dobnzile se recunosc periodic, n mod proporional, pe msura generrii venitului
respectiv, pe baza contabilitii de angajamente;
b) redevenele se recunosc pe baza contabilitii de angajamente, conform contractului;
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustrilor pentru depreciere sau
pierdere de valoare se evideniaz distinct, n funcie de natura acestora.
169
Page

Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustrilor pentru


depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueaz prin nregistrarea la venituri n
cazul n care nu se mai justific meninerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala
devine exigibil.
In cadrul AVPS contabilitatea veniturilor este organizata distinct, pe cele doua
mari categorii de venituri - fara scop patrimonial si economice (din activitati cu caracter
accesoriu)
Conturi utilizate
701 Venituri din vnzarea produselor finite
703 Venituri din vnzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate
706 Venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii
707 Venituri din vnzarea mrfurilor
708 Venituri din activitati diverse
711 Variaia stocurilor
754 Venituri din creane reactivate i debitori diveri
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despgubiri, amenzi i penaliti
7582 Venituri din donaii i subvenii primite
7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital
7584 Venituri din subvenii pentru investiii
7588 Alte venituri din exploatare
765 Venituri din diferene de curs valutar
766 Venituri din dobnzi
767 Venituri din sconturi obinute
781 Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustri pentru deprecierea imobilizrilor
7814 Venituri din ajustri pentru deprecierea activelor circulante

INREGISTRARI CONTABILE
Venituri din vanzare produse, produse reziduale si marfuri
4111ad
=

701/703/707

Venituri din vanzarea cu amanuntul a articolelor vanatoresti si pescaresti in magazinul


propriu
Pretul cu amanuntul se stabileste: cost de achizitie + adaos commercial + acciza datorata
(unde este cazul) + TVA (calculat la suma primelor 3 elelente de pret)
4111ad
=
707
Venituri din lucrari executate si servicii prestate, venituri din vanatoarea cu straini
pentru prestatiile facute in contul acestora
4111
=
704
Venituri din inchiriere bunuri imobile si arme de vanatoare
4111
=

706

170
Page

Venituri din activitati diverse, venituri din valorificarea carcaselor de vanat rezultate din
actiuni de vanatoare ale grupelor autogestionare si din organizarea partidelor de
vanatoare pentru cetateni straini si pentru tariful platit pentru vanatul si/sau trofeul
retinut
4111
=
708
Venituri din variatia stocurilor
331ad
= 711 - costul productiei in curs, la sfrsitul perioadei
341ad-345ad/346ad = 711 semifabricate, produse finite si deseuri obtinute la finele
Perioadei sau constatate plus la inventar
361ad
= 711 pretul de inregistrare al stocurilor de active biologice obtinute din
productie proprie
- sporurile de greutate si plusurile de inventar
354/401ad
= 711 - produse finite aduse de la terti
348
= 711 - diferente de pret in minus sau favorabile, aferente produselor
Iesite din gestiune
711
= 331ad reluarea produselor in curs de executie, la inceputul perioadei
711
= 341ad345ad/346ad pretul de inregistrare al produselor vandute sau
constatate lipsa la inventar
711
= 361ad- costul de productie al stocurilor de active biologice iesite din
gestiune, din productie proprie
Alte venituri din exploatare
4111ad/ 461 ad

Venituri din subventii pentru investitii/ activitatea economica


475x
=

7581-7588

7584

Venituri financiare -din dobanzi, diferente de curs etc


5121ad

Venituri din anularea sau diminuarea provizioanelor


151x ad
=

76561/ 766

781x

Diminuarea sau anularea ajustrilor pentru deprecierea activelor


29xad,39xad,49xad,59xad
=
7813/7814
Persoane responsabile
Directorul economic/contabilul ef
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea nregistrrii veniturilor n cuantumul i momentul legal
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
primirea spre operare a documentelor justificative care ndeplinesc condiiile de form
i fond;
contabilizarea operaiunilor cu venituri
reflectarea n contabilitate a tuturor veniturilor
respectarea procedurii de lucru;
171
Page

propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.

Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

XV. PROCEDURA NCHIDERII DE PERIOAD


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea regulilor pentru verificarea operaiunilor efectuate n cursul perioadei/lunii;
efectuarea operaiunilor de nchidere a lunii;
furnizarea datelor necesare completrii raportrilor i deconturilor aferente perioadei;
nregistrarea n contabilitate a operaiilor de evaluare a elementelor monetare
exprimate n valut sau n lei n funcie de cursul unei valute.
Domeniul
Procedura se aplic la operaiunile aferente nchiderii de lun de ctre persoanele din
cadrul compartimentului financiar-contabil, casierie.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare.
O.M.F.P. nr. 1.802/2014
Descrierea procedurii
Aspecte de verificat
Predarea ctre serviciul financiar contabil a tuturor documentelor justificative referitoare la:
Achiziii de bunuri i servicii;
Recepia unor bunuri sosite fr factur/Livrarea unor bunuri fr factur;
Facturile primite/ntocmite pentru bunurile primite/livrate anterior;
ncasrile i plile cu numerar efectuate.
Existena deconturilor pentru avansurile de trezorerie acordate i a documentelor
justificative aferente;
Completarea i predarea unor documente necesare la calculul impozitului pe profit i
TVA (foile de parcurs, bonurile fiscale cu toate elementele obligatorii a fi nscrise, etc)
Existena extraselor de cont aferente conturilor bancare n lei i valut;
Existena statelor de salarii aferente perioadei/lunii;
Listarea cursului de schimb valutar comunicat de BNR valabil pentru ultima zi
lucrtoare din lun.
nregistrri contabile
Evaluarea elementelor monetare n valut la cursul de schimb valutar comunicat de BNR
valabil pentru ultima zi lucrtoare a anului i nregistrarea diferenelor de curs:

favorabile, aferente activitilor fr scop patrimonial


401ad,403 ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 405 ad, 232
=

7394
172
Page

ad, 234 ad, 267xad, 451 xad, 453 xad, 461ad, 462 ad,
161 ad, 162 ad, 166 ad, 167 ad, 168 ad, 269 ad,
509xad, 5124ad, 5314ad, 5414ad, 542ad, 508xad

nefavorabile
665

401ad,403 ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 405 ad, 232 ad, 234 ad,
267xad, 451 xad, 453 xad, 461ad, 462 ad, 161 ad, 162 ad, 166
=
ad, 167 ad, 168 ad, 269 ad, 509xad, 5124ad, 5314ad, 5414ad,
542ad, 508xad

Evaluarea elementelor monetare cu decontare n lei n funcie de cursul unei


valute la cursul de schimb valutar comunicat de BNR valabil pentru ultima zi lucrtoare
din lun i nregistrarea veniturilor/cheltuielilor financiare
- favorabile, aferente activitilor economice
401ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 411xad, 418 ad,
419 ad, 232 ad, 234 ad, 267xad, 451 xad, 453 xad, =
461 ad,462 ad, 167 ad, 168 ad,
- favorabile, aferente activitilor fr scop patrimonial
401ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 232 ad, 234 ad,
267xad, 451 xad, 453 xad, 461 ad,462 ad, 167 ad, =
168 ad

768

7399

nefavorabile
668

401ad, 404 ad, 408 ad, 409 ad, 411xad, 418 ad, 419 ad,
232 ad, 234 ad, 267xad, 451 xad, 453 xad, 461 ad,462 ad,
167 ad, 168 ad

nchiderea conturilor de TVA:


4427
=

4426

i
4423

4426

4427

4424

sau

Constituirea impozitului pe profit aferent perioadei, aferent activitilor


economice:
691
=
441

nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli:


%
=
601, 602x, 603, 604, 605ad, 606, 607, 608, 611 ad, 612 ad,
613 ad, 614 ad,615ad, 621 ad, 622, 623 ad, 624 ad, 625, 626
ad, 627 ad,628, 635 ad, 641, 642xad, 643, 644, 645 xad, 652,
654, 658 xad, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 671, 681, 686,
691, 698, 709
1212

1212

%
701xad, 702ad, 703 ad, 704 ad, 705 ad, 706 ad, 707 ad,
173
Page

708 ad,709 ad, 711 ad, 712 ad, 721 ad, 722 ad,725 ad,
741xad, 754 ad,755 ad, 758 ad, 761 ad, 762 ad, 763 ad,
764xad, 765xad, 766 ad, 767 ad, 768 ad, 771 ad, 781xad,
786xad
%
601, 602x, 603, 604, 605ad, 606, 607, 608, 611 ad, 612 ad,
613 ad, 614 ad,615ad, 621 ad, 622, 623 ad, 624 ad, 625,
626 ad, 627 ad,628, 635 ad, 641, 642xad, 643, 644, 645
xad, 652, 654, 658 xad, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 671,
681, 686, 691, 698, 709
1211

1211

%
731xad,732ad,733 xad, 734 xad,733 ad,735 ad,736 ad,
737 ad,738 ad,739 xad

XVI. PROCEDURA DE REPARTIZARE A REZULTATULUI DIN ACTIVITATI

NEPATRIMONIALE SI A REZULTATULUI DIN ACTIVITATI ECONOMICE


Scopul procedurii

Scopul acestei proceduri este:


stabilirea documentelor necesare aprobrii pe destinaii a rezultatului contabil;
nregistrarea n contabilitate a repartizrii rezultatului contabil.

Domeniul
Procedura se aplic la repartizarea rezultatului contabil anual de ctre persoanele din
cadrul compartimentului financiar-contabil.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare.
Descrierea procedurii
AVPS , conform prevederilor din Codul Fiscal, art. 15 alin. (2) nu datoreaza impozit pe
profit pentru veniturile fara scop patrimonial. Conform art. 15 alin (3) organizatiile nonprofit sunt
scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate
pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Pentru stabilirea,
in aceste conditii, a impozitului pe profit, este necesara calcularea unei chei de repartizare a
cheltuielilor comune.
In conformitate cu prevederile punctului 8 din Normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, si cu politicile contabile proprii, pentru stabilirea cheii de
repartizare a cheltuielilor comune AGVPS procedam dupa cum urmeaza:
1. Calculeaza veniturile totale prin insumarea veniturilor din activitati nonprofit (scutite de la
plata impozitului pe profit conform Art. 15 alin. (2) din Codul fiscal) cu veniturile din activitati
economice.
2. Stabileste veniturile neimpozabile prevazute la art. 15 alin 3 din Codul fiscal (valoarea cea
mai mica dintre echivalentul in lei a 15.000 euro sau 10% din veniturile totale scutite la plata
impozitului pe profit) pe care le insumam cu veniturile din activitatile nonprofit (scutite de la
plata impozitului pe profit conf. art. 15 alin 2 din Codul fiscal).
174
Page

3. Calculeaza veniturile impozabile deducand din totalul veniturilor suma neimpozabila


determinata conform paragrafului de mai sus.
4. Calculeaza coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune facand raportul dintre veniturile
impozabile si veniturile totale.
5. Determina cota de cheltuieli comune aferenta veniturilor impozabile prin inmultirea totalului
cheltuielilor comune cu coeficientul de repartizare calculat mai sus.
n cadrul categoriilor de cheltuieli dup natura lor, conturile de cheltuieli sunt dezvoltate
n analitice distincte astfel:
- cheltuieli aferente activitilor fr scop patrimonial;
- cheltuieli aferente activitilor economice;
- cheltuieli comune (indirecte) - care nu se pot repartiza direct pe cele doua tipuri de
activitati
Din categoria cheltuielilor comune ale AVPS fac parte:
- amortizarea constructiilor, amenajarilor de teren si a celorlalte imobilizari care nu sunt
aferente activitatilor economice ;
- celelalte cheltuieli care nu pot fi repartizate direct activitatilor economice.
Cheltuielile comune se repartizeaza lunar asupra activitatii fara scop patrimonial si asupra
activitatii economice, pe baza unui coeficient calculat ca pondere a veniturilor economice in
totalul veniturilor, prin intermediul contului 489 Decontari intre actiuvitatile fara scop
patrimonial si activitatile economice .
La sfarsitul anului, se face regularizarea repartizarii cheltuielilor comune in functie de
coeficientul calculat ca raport intre veniturile impozabile calculate si totalul veniturilor (conform
metodologiei explicate mai sus).
Pentru repartizarea cheltuielilor comune se utilizeaza contul 489 Decontari intre
activitatile fara scop patrimonial si activitati economice
Pentru a nu mari artificial rulajele conturilor de cheltuieli, se fac urmatoarele inregistrari:
6xxad = 489 - in rosu, cu valoarea cheltuielilor comune de decontat intre activitati fara scop
patrimonial si activitati economice
%
= 489 - in negru
6xxad
- cheltuieli repartizate asupra activitatilor economice
6xxad
- cheltuieli repartizate asupra activitilor fr scop patrimonial
La sfritul lunii, contul 489 nu prezint sold
A. Pregtirea documentelor necesare
Repartizarea rezultatului se decide la aprobarea situaiilor financiare anuale. Rezultatul
contabil al exerciiului financiar se determin dup nregistrarea tuturor operaiilor de nchidere
a exerciiului, cum sunt:
rezultatele inventarierii;
rezultatele reevalurilor;
evalurile elementelor monetare exprimate n valut i n lei n funcie de cursul unei
valute;
nregistrarea impozitului pe profit aferent exerciiului financiar;
nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli.
Contabilitatea repartizrii rezultatului exerciiului financiar se ine distinct pentru
activitile fr scop patrimonial i activitile economice. Rezultatul financiar privind activitile
cu destinaie special nu se repartizeaz.
Pe baza
situaiilor financiare anuale ntocmite pentru data de 31 decembrie se
constat dac:
rezultatul exerciiului financiar din activiti fr scop patrimonial este excedent sau
deficit
175
Page

rezultatul activitilor economice este profit sau pierdere

n contabilitate, excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabilete cumulat de la


nceputul exerciiului financiar. Repartizarea excedentului/profitului se nregistreaz n
contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor financiare anuale n conformitate cu
prevederile legale n vigoare.
Evidenierea n contabilitate a destinaiilor excedentului/profitului contabil se efectueaz
dup adunarea general care a aprobat repartizarea excedentului/profitului, prin nregistrarea
sumelor reprezentnd rezerve i alte destinaii, potrivit legii. Entitile nu pot reveni asupra
nregistrrilor efectuate cu privire la repartizarea excedentului/profitului.
Deficitul/pierderea contabil() reportat() se acoper din excedentul/profitul exerciiului
financiar i cel reportat, din rezerve i capital, potrivit hotrrii adunrii generale, cu
respectarea prevederilor legale. n lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din
care se acoper deficitul/pierderea contabil() este la latitudinea adunrii generale, respectiv a
consiliului de administraie.
nchiderea conturilor 121 i 129 se efectueaz la nceputul exerciiului financiar urmtor
celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare, cele dou conturi apar
cu soldurile corespunztoare n bilanul ntocmit pentru exerciiul financiar la care se refer
situaiile financiare anuale.
n cazul n care rezultatul exerciiului financiar este excedent/profit contabil
Se ntocmete propunerea de repartizare a profitului contabil pe destinaii: rezervele
constituite n baza unor prevederi legale. Se verific existena cheltuielilor de constituire
imobilizate i neamortizate complet i a cheltuielilor de dezvoltare imobilizate i neamortizate.
n situaia n care cheltuielile de constituire/cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral
amortizate, se analizeaz dac suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a profitului
reportat este cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate:
Dac rezervele repartizabile sunt mai mari dect cheltuielile neamortizate se poate
repartiza excedentul/profitul;
Dac rezervele repartizabile nu sunt mai mari dect cheltuielile neamortizate nu se face
nicio distribuire din ecedent/profit.
Dac exist deficit/pierdere contabil din exerciiile anterioare neacoperit se acoper
cu prioritate deficitul/pierderea contabil n limita sumelor nregistrate:
a) la alte rezerve;
b) majorarea capitalului;
c) constituirea fondurilor speciale potrivit prevederilor legale.
n cazul n care rezultatul exerciiului financiar este deficit/pierdere contabil
Se preia la nceputul exerciiului financiar deficitul/pierderea contabil ca rezultat
reportat. Se ntocmete propunerea de acoperire a pierderii contabile din resurse precum:
excedentul/profitul reportat,
rezerve
Propunerile de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii contabile se prezint
Adunrii generale a acionarilor/asociailor n vederea aprobrii mpreun cu situaiile
financiare anuale.
B. nregistrarea n contabilitate a repartizrii rezultatului
Dac rezultatul este profit
La data de 31 decembrie a anului pentru care se face repartizarea
176
Page

se nregistreaz numai constituirea rezervelor stabilite n baza unor prevederi legale:


129
=
106
n luna ianuarie a anului urmtor:

se preiau sumele repartizate la rezerve conform prevederilor legale


121
=
129

se preia diferena de excedent/profit ce nu a fost repartizat la rezervele legale:


121
=
1171ad/1172ad

Dup aprobarea situaiilor financiare anuale i a propunerii de repartizare a profitului

acoperirea pierderii contabile din anii precedeni:


1171ad/1172ad

117/ analitic pierdere ani


precedeni

repartizarea la alte rezerve:


1171ad/1172ad

1068

majorarea capitalului:
1171ad/1172ad

101

116ad

121

Constituirea fondurilor speciale:


1171ad
Dac rezultatul este pierdere
a) n luna ianuarie a anului urmtor
se preia pierderea:
1171ad/1172ad

b) Dup aprobarea situaiilor financiare anuale i a propunerilor de acoperire a


pierderilor dac este cazul:
-

din profitul reportat din anii precedeni:


1171ad/1172ad
=

1171ad/1172ad

din rezerve
1068

1171/1172

din capital
101

1171/1172

Persoane responsabile
Directorul economic
- organizarea i conducerea contabilitii;
- verificarea determinrii corecte a rezultatului contabili a ndeplinirii condiiilor legale
pentru repartizarea excedentului/profitului;
- urmrirea respectrii prezentei proceduri;
- urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
177
Page

Personalul Biroului Contabilitate


- ntocmirea propunerilor de repartizare a rezultatului conform destinaiilor legale;
- contabilizarea operaiunilor de repartizare a rezultatului n urma aprobrii repartizrii
de ctre AGA;
- respectarea procedurii de lucru;
- propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

XVII. PROCEDURA NTOCMIRII SITUAIILOR FINANCIARE


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea regulilor pentru ntocmirea documentaiei necesare ntocmirii situaiilor
financiare anuale;
nregistrarea n contabilitate a operaiilor de nchidere a exerciiului financiar astfel nct
s ofere o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei financiare, profitului sau pierderii
entitii.
Domeniul
Procedura se aplic la operaiunile de nchidere a exerciiului financiar i ntocmirea
situaiilor financiare anuale de ctre persoanele din cadrul compartimentului financiarcontabil, casierie, comisia de inventariere.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1802/2014, cu completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea normelor privind efectuarea inventarierii.
Descrierea procedurii
Pregtirea documentelor necesare
Procesul-verbal de inventariere aprobat de conducere i listele de inventariere;
Verificarea prevederilor legale privind limitele maxime admise din punct de vedere
fiscal, ale perisabilitilor stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 831/2004, pentru
aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mrfuri n procesul de
comercializare;
Procesul-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe, aprobat de ctre
administrator;
Lista pieselor rezultate n urma dezmembrrii;
Decizia de imputare a lipsurilor constatate, titlul executoriu pentru reinerea pagubelor
constatate, dac este cazul;
Raportul de reevaluare a imobilizrilor corporale (dac este cazul i asociaia/fundaia
aplic tratamentul reevalurii c politic contabil de evaluare);
Lista litigiilor n care organizaia fr scop patrimonial are calitatea de parte nvinuit i
exist posibilitatea plii unor despgubiri, estimri ale personalului de specialitate
(avocai) privind cuantumul despgubirilor;
178
Page

Completarea Registrului-inventar pe baza listelor de inventariere i a proceselorverbale de inventariere, grupate dup natura lor, conform posturilor din bilan.
nregistrarea n contabilitate a operaiilor de nchidere specifice
nregistrarea rezultatelor inventarierii

Compensri de plusuri cu minusuri


Se aeaz n liste stocurile la care s-au nregistrat plusuri i cele la care s-au nregistrat
minusuri n ordinea descresctoare a preurilor. Compensarea pornete de la stocul cu preul
cel mai mare ctre stocul cu preul cel mai mic, pn se ajunge la limita cantitii ce poate fi
compensat.
Compensarea se va opera n fiele de magazie i n contabilitate.
n compensare pot intra stocuri cu preuri unitare diferite, i pot rezulta:
plusuri valorice cnd cantitatea n plus intrat n compensare a fost epuizat, dar
valoarea plusului nu;
minusuri valorice n situaia n care cantitatea lipsurilor intrat n compensare a fost
epuizat, dar valoarea minusului nu.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imput
gestionarului sau persoanei vinovate.
nregistrarea plusurilor la inventariere de natura imobilizrilor:
20xxad (21 xxad)
=
materii prime:
301ad

475FSL /134EC.

601

602x

607

materiale:
302xad
mrfuri:
371ad

nregistrarea imobilizrilor constatate lips n gestiune:


%
=
28xxad
6583

20xxad (21 xxad)

minusuri din gestiune de materii prime:


601

301

minusuri din gestiune de materiale:


602x/603

302xad/303ad

607

371ad

minusuri de produse finite


711

345ad

minusuri de mrfuri:

Imputarea minusului n baza deciziei de imputare la valoarea de nlocuire:


179
Page

unor teri
461ad

7581

salariailor proprii
4282 ad

7581

4426

Ajustarea TVA dedus (dac este cazul)


635ad

nregistrarea diferenelor dintre valoarea contabil net i valoarea de inventar a


elementelor inventariate:
-

Deprecierea reversibil pentru imobilizri


6813
=

291xad

Deprecierea ireversibil pentru imobilizri


6811
=

281

- Deprecierea ireversibil a stocurilor


601,602x,603,607

301ad,302xad,303 ad,371 ad

Ajustarea dreptului de deducere a TVA:


635 ad

4426

nregistrarea deprecierii reversibile:


6814

39xxad

nregistrarea minusului n Cas i imputarea acestuia casierului:


4282ad
=

5311

nregistrarea ajustrii valorii creanei asupra clienilor:


6814
=

491ad

nregistrarea ajustrii valorii titlurilor pe termen scurt


6864
=

598 ad

nregistrarea ajustrii valorii titlurilor pe termen lung


6863
=

2963 ad

nregistrarea rezultatelor reevalurii:


-

eliminarea amortizrii
281xad

21xx ad

nregistrarea diferenei negative din reevaluare dac nu exist sold creditor al


contului 105ad aferent imobilizrii
6813 FSP / 655 EC
=
21xxad

nregistrarea diferenei negative din reevaluare dac exist sold creditor al


contului 105 aferent imobilizrii
105ad
=
21xxad

nregistrarea plusului din reevaluare dac nu a existat anterior o reducere


nregistrat pe cheltuieli
180
Page

21xxad
-

105ad

nregistrarea plusului din reevaluare dac a existat anterior o reducere


nregistrat pe cheltuieli
21xxad
=
7399 FSP/ 7813 EC

Constituire sau majorare provizioane:


6812

151xad

Reducere sau anulare provizioane:


15121xad

7395 FSP / 7812 EC

Evaluare elemente monetare n valut i nregistrare diferene de curs aferente:


- favorabile
401, 403, 404, 408, 409, 411,
413, 418, 405,419, 232, 234,
267, 451, 453, 461, 462, 161,
162, 166, 167, 168, 269,
509, 512, 531, 541, 542, 267,
508
-

7394 FSP / 765 EC

nefavorabile
401, 403, 404, 408, 409, 411,
413, 418, 405,419, 232, 234,
267, 451, 453, 461, 462, 161,
162, 166, 167, 168, 269, 455,
509, 512, 531, 541, 542, 267,
508

665

Evaluare elemente monetare n lei n funcie de cursul unei valute i nregistrare


diferene de curs aferente:
- favorabile
401, 404, 408, 409, 411, 418,
419, 232, 234, 267, 451, 453,
461, 462, 167, 168, 455, 267
-

7399 FSP / 768 EC

nefavorabile
401, 404, 408, 409, 411, 418,
419, 232, 234, 267, 451, 453,
461, 462, 167, 168, 455, 267

668

nregistrarea avansurilor de trezorerie nejustificate:


-

acordate salariailor proprii


428

542

acordate unor teri


461

542

C. ntocmirea situaiilor financiare anuale


Pe baza registrului-inventar i a balanei de verificare ntocmite la finele exerciiului
financiar se ntocmete bilanul, parte component a situaiilor financiare anuale, ale crui
181
Page

posturi trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia


real a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, stabilit pe baza
inventarului.
Situaiile financiare anuale se ntocmesc de ctre personalul serviciului financiar contabil, sub
coordonarea directorului economic.

AVPS ntocmete situaii financiare anuale care cuprind:


bilan,
contul rezultatului exerciiului,
notele explicative la situaiile financiare anuale.

AVPS care nu desfoar activiti economice, ntocmete situaii financiare


anuale simplificate care cuprind:
- bilan prescurtat,
- contul prescurtat al rezultatului exerciiului,
- notele explicative la situaiile financiare anuale simplificate.
Consiliul de administraie elaboreaz pentru fiecare exerciiu financiar raportul
administratorilor, care cuprinde cel puin o prezentare fidel a dezvoltrii i performanei
activitilor entitii i a poziiei sale financiare, mpreun cu o descriere a principalelor riscuri i
incertitudini cu care se confrunt.
Raportul administratorilor include, atunci cnd este cazul, referiri i explicaii
suplimentare privind sumele raportate n situaiile financiare anuale.
Raportul administratorilor ofer, de asemenea, informaii despre:
evenimente importante aprute dup sfritul exerciiului financiar;
dezvoltarea previzibil a entitii;
activitile din domeniul cercetrii i dezvoltrii;
existena de sucursale ale entitii;
Membrii organelor de administraie, conducere i supraveghere ale entitii au obligaia
colectiv de a asigura c situaiile financiare anuale i raportul administratorilor s fie ntocmite
i publicate n conformitate cu legislaia naional. Raportul administratorilor se aprob de
consiliul de administraie i se semneaz n numele acestuia de preedintele consiliului.
Situaiile financiare anuale mpreun cu Raportul administratorului i declaraia de
asumare a rspunderii sunt supuse aprobrii adunrii generale
Ulterior aprobrii situaiilor financiare anuale acestea sunt depuse n format electronic,
cu respectarea termenului de depunere stabilit, de 120 de zile calendaristice.
a)
b)
c)
d)

Persoane responsabile
Directorul economic

organizarea i conducerea contabilitii;


verificarea operaiunilor specifice nchiderii exerciiului financiar;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.

Personalul Biroului Contabilitate


primirea documentelor de reevaluare, inventariere, decizii interne;
contabilizarea operaiunilor de nchidere de an;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
182
Page

Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

Xviii. PROCEDURA PRIVIND MODIFICAREA POLITICILOR CONTABILE


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea regulilor pentru modificarea politicilor contabile;
nregistrarea n contabilitate a modificrilor de politici contabile.
Domeniul
Procedura se aplic la modificarea politicilor contabile de ctre persoanele din cadrul
compartimentului financiar-contabil.
Reglementri aplicabile
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.M.F.P. nr. 1802/2014 cu modificrile i completrile ulterioare.
Descrierea procedurii
AVPS deine manualul politicilor contabile aprobat de ctre administratorul/consiliul de
administraie al persoanei juridice. Politicile contabile, n general, trebuie aplicate n mod
consecvent de la un exerciiu financiar la altul.
Modificrile de politici contabile pot fi determinate de:
iniiativa entitii, i poate fi determinat de:
1. obinerea unor informaii mai credibile i mai relevante referitoare la operaiunile
entitii.
2. decizie a unei autoriti competente, modificarea cadrului legislativ, i care se
impune entitii caz n care modificarea nu trebuie justificat n notele
explicative, ci doar menionat n acestea.
Entitile trebuie s menioneze n notele explicative orice modificri ale politicilor
contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n
mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a
rezultatelor activitii entitii.
Nu reprezint modificri ale politicilor contabile:
1. adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer ca fond de
evenimentele sau tranzaciile produse anterior;
2. adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative.
Personalul serviciului financiar contabil sub coordonarea Directorului economic va
revizui manualul de politici contabile astfel nct fiecare politic contabil prezentat n manual
s corespund legislaiei aplicabile.
Pentru elementele unde legislaia prevede tratamente alternative se va opta pentru
tratamentul care este similar celui deja aplicabil n cadrul entitii.
183
Page

n cazul eliminrii din legislaie a unui tratament pe care asociaia/fundatial aplic sau a
modificrii substaniale a acestuia, serviciul financiar va ntocmi o situaie n care se vor
prezenta efectele adoptrii fiecrui tratament posibil permis asupra elementelor de active,
datorii capitaluri proprii afectate, venituri i cheltuieli, profit brut, pe o perioad de ......... .. ani.
n cazul n care este justificat modificarea politicii contabile ca urmare a faptului c
nou metod asigur furnizarea unor informaii mai fidele se va prezenta o situaie privind
efectele adoptrii tratamentului respectiv asupra elementelor de active, datorii capitaluri proprii
afectate, venituri i cheltuieli, profit brut comparativ cu efectele pe care actuala politic
contabil o are asupra elementelor menionate pe o perioad de .... ani.
Directorul economic/ contabilul ef va nainta administratorului/consiliului de
administratiepropunerea de modificare a politicii contabile respective. Dup aprobarea
acesteia de ctre administratorul/consiliul de administraie al asociaiei/fundaiei politic va fi
inclus n manualul politicilor contabile i se va aplica ncepnd cu exerciiul financiar urmtor
celui n care s-a luat decizia modificrii politicii contabile.
Modificarea politicilor contabile poate fi efectuat numai de la nceputul unui exerciiu
financiar. Nu sunt permise modificri ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciiu
financiar. Nu va fi modificat bilanul perioadei anterioare celei de raportare.
Persoane responsabile
Directorul economic
organizarea i conducerea contabilitii;
analizarea prevederilor legale referitoare la tratamentele contabile aplicabile;
urmrirea respectrii manualului de politici contabile;
analizarea i aprobarea rapoartelor privind efectul schimbrii unei politici contabile;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului/ Serviciului Contabilitate
analizarea prevederilor legale referitoare la tratamentele contabile aplicabile;
ntocmirea proiectului de modificare a politicilor contabile aplicabile;
ntocmirea situaiilor privind efectul schimbrii politicii contabile asupra elementelor din
bilan i contul de profit i pierdere;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

17. PROCEDURA DE CORECTARE A ERORILOR CONTABILE


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
- stabilirea documentelor care stau la baza corectrii unor erori contabile;
- nregistrarea n contabilitate a corectrii erorilor.
Domeniul
Procedura se aplic la nregistrarea n contabilitate a operaiunilor de corectare a unor
erori contabile.
184
Page

Reglementri aplicabile
- Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 1.969/2007 cu modificrile i completrile ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 1802/2014 cu modificrile i completrile ulterioare.
Descrierea procedurii
Corectarea erorilor se efectueaz la data constatrii lor. La momentul descoperirii unei
erori de natur financiar-contabil, serviciul financiar ntocmete un referat n care se prezint:
perioada din care provine eroarea;
natura erorii (factura nenregistrat sau nregistrat eronat, documente omise, erori de
calcule etc.);
suma total ce urmeaz a afecta contul de profit i pierdere;
modul de efectuare a coreciei:
dac provine din perioada curent prin contul de cheltuial sau venit corespunztor;
dac provine din perioadele anterioare, pe seama contului de rezultat reportat
efectul asupra rezultatului (dac are lor o reducere sau o majorare a rezultatului curent
sau reportat);
conturile bilaniere afectate.
Referatul se prezint conducatorului compartimentului financiar-contabilitate care
verific datele prezentate, concordana coreciilor efectuate cu politicile contabile aprobate prin
manualul de politici contabile i dispune nregistrarea n contabilitate a coreciei erorii.
n notele la situaiile financiare anuale se prezint informaii comparative referitoare la
poziia financiar i performana financiar, respectiv modificarea poziiei financiare.
Corectarea erorilor aferente exerciiilor financiare precedente nu determin modificarea
situaiilor financiare ale acelor exerciii.
n cazul erorilor aferente exerciiilor financiare precedente, corectarea acestora nu
presupune ajustarea informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare. Informaii
comparative referitoare la poziia financiar i performana financiar, respectiv modificarea
poziiei financiare, sunt prezentate n notele explicative.
n cazul corectrii de erori care genereaz deficit contabil/pierdere contabil reportat,
aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de excedent/profit.
nregistrarea n contabilitate a corectrii erorilor
Aferente exerciiului curent

dac eroarea este de natura unei cheltuieli nenregistrate, se nregistreaz pe


seama contului de cheltuieli corespunztor i a elementului de bilan aferent:
6xx
=
2xxad, 3xxad, 4xxad, 5xxad

dac eroarea este de natura unui venit nenregistrat, se nregistreaz pe seama


contului de venit corespunztor i a elementului de bilan aferent:
2xxad, 3xxad,4xxad,5xxad
=
7xx
Aferente exerciiilor anterioare care se corecteaz pe seama rezultatului reportat.

dac eroarea este de natura unei cheltuieli nenregistrate, se nregistreaz pe


seama contului de rezultat reportat i a elementului de bilan aferent:
1174ad
=
2xxad, 3xxad, 4xxad, 5xxad

dac eroarea este de natura unui venit nenregistrat, se nregistreaz pe seama


contului de rezultat reportat i a elementului de bilan aferent:
185
Page

2xxad, 3xxad,4xxad,5xxad

1174ad

Daca erorile constatate nu au valori semnificative (sub pragul de semnificatie) corectia


se poate face sip e seama conturilor de cheltuieli si/sau de venituri aferente exercitiului
in care acestea au fast constatate.
nregistrarea unei diferene de impozit pe profit de pltit,dac eroarea este aferenta
activitilor economice:
1174ad
=
441
Persoane responsabile
Directorul economic
organizarea i conducerea contabilitii;
verificarea ndeplinirii condiiilor legale pentru repartizarea profitului n condiiile n care
corectarea erorilor genereaz pierdere;
semnarea deconturilor rectificative;
urmrirea respectrii prezentei proceduri;
urmrirea revizuirii n timp a procedurii, n funcie de schimbrile reglementrilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate
ntocmirea documentelor necesare pentru nregistrarea corectrii erorilor;
contabilizarea operaiunilor de corectare a unor erori;
ntocmirea declaraiilor i deconturilor fiscale rectificative necesare;
respectarea procedurii de lucru;
propunerea de modificare a procedurii n funcie de modificrile legislaiei n domeniu.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ...................

18. PROCEDURA DE ARHIVARE A DOCUMENTELOR


Scopul procedurii
Scopul acestei proceduri este:
stabilirea unui set de reguli pentru arhivarea documentelor justificative
Domeniul
Procedura se aplic la arhivarea i pstrarea documentelor

Reglementri aplicabile:
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
Ordinul ministrului economiei i finanelor nr. 3512/2008, cu completrile ulterioare

Descrierea procedurii
Persoanele juridice au obligaia pstrrii n arhiva lor a registrelor de contabilitate, a
celorlalte documente contabile, precum i a documentelor justificative care stau la baza
nregistrrii n contabilitate. Pstrarea registrelor i a documentelor justificative i contabile se
face la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dup caz.
Registrele i documentele justificative i contabile se pot arhiva, n baza unor contracte
de prestri de servicii, cu titlu oneros, de ctre alte persoane juridice romne care dispun de
condiii corespunztoare.
186
Page

Unitatea care a ncredinat documentele spre arhivare, respectiv unitatea beneficiar, va


ntiina organul fiscal teritorial de care aparine despre aceast situaie. Cu ocazia
controalelor efectuate de organele abilitate, persoanele juridice sunt obligate, la cerere, s
prezinte la domiciliul fiscal documentele solicitate.
Durata de arhivare a documentelor
Documente care se pstreaz timp de 50 ani:
situaii financiare anuale, raportri semestriale;
state de salarii.

Documente care se pstreaz timp de 5 ani:


Not de recepie i constatare de diferene;
Bon de predare, transfer, restituire;
Bon de consum;
Fi limit de consum;
Dispoziie de livrare;
Fi de magazie;
List de inventariere;
Chitan;
Chitan pentru operaiuni n valut;
Dispoziie de plat/ncasare ctre casierie;
Ordin de deplasare (delegaie);
Decont de cheltuieli pentru deplasri externe;
Extras de cont;
Jurnal privind operaiuni diverse;
Fi de cont pentru operaiuni diverse;
Document cumulativ;
Decizie de imputare;
Angajament de plat.

Documentele financiar-contabile care atest proveniena unor bunuri cu durat de via


mai mare de 10 ani se pstreaz, de regul, pe o perioad de timp mai mare, respectiv pe
perioada de utilizare a bunurilor.
Registrele de contabilitate obligatorii i documentele justificative care stau la baza
nregistrrilor n contabilitatea financiar se pstreaz n arhiva persoanelor juridice timp de 10
ani, cu ncepere de la data ncheierii exerciiului financiar n cursul cruia au fost ntocmite. n
cazul arhivrii la sediul fundaiei/asociaiei se vor respecta urmtoarele reguli generale:
Documentele se grupeaz n dosare, de maxim ........... file.
Documentele se aranjeaz n dosare n ordinea cronologic producerii sau nregistrrii
n contabilitate. Gruparea documentelor n dosare se face cronologic i sistematic, n cadrul
fiecrui exerciiu financiar la care se refer acestea. Dosarele se nuruiesc.
Filele se numeroteaz.
Se nscriu pe coperta dosarului urmtoarele informaii:
denumirea persoanei juridice;
coninutul dosarului;
perioada n care au fost emise documentele (data iniial i data final);
numrul de file;
termenul de pstrare.
Dosarele se parafeaz. Dosarele se predau la arhiva asociaiei/fundaiei. Dosarele
coninnd documente justificative i contabile se pstreaz n spaii amenajate n acest scop,
asigurate mpotriva degradrii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a
incendiilor. Primirea dosarelor se nscrie n Registrul de eviden al arhivei.
187
Page

La expirarea timpului de pstrare se constituie o comisie sub conducerea


administratorului care constat expirarea timpului de pstrare pentru anumite documente. Pe
baza procesului verbal ntocmit de aceast comisie se procedeaz la eliminarea documentelor
din arhiv. Scderea documentelor eliminate se consemneaz n Registrul de eviden al
arhivei. Informaiile n format electronic vor fi stocate i pe dischete i CD-uri i vor avea
aceleai termene de pstrare ca i cele pe suport de hrtie.
Persoane responsabile
Pregtirea documentelor n vederea arhivrii inclusiv parafarea acestora se efectueaz
de ctre persoanele care au produs/nregistrat n contabilitate respectivele documente
justificative. Primirea dosarelor n arhiv i nscrierea acestora n Registrul de eviden al
arhivei se vor executa de ctre angajaii desemnai prin decizia administratorului.
Dispoziii finale
Procedura va fi adus la cunotina personalului care execut activitatea respectiv.
Procedura intr n vigoare la data de ................... .

19. PROCEDURA DE RECONSTITUIRE A DOCUMENTELOR PIERDUTE


Pentru a putea fi nregistrate n contabilitate, operaiunile economico-financiare trebuie
s fie justificate cu documente originale, ntocmite sau reconstituite potrivit prevederilor legale.
Pentru acele situaii n care prin alte reglementri speciale se prevede c formularul original
trebuie s fie pstrat la alt unitate, atunci la nregistrarea n contabilitate este folosit copia
documentului respectiv.
n situaia n care se constat pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente
justificative sau contabile persoana care face aceast constatare are obligaia s aduc la
cunotin faptul, n scris, n termen de 24 de ore de la constatare, administratorului unitii.
n termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicrii, administratorul asociaiei/fundaiei
ncheie un proces-verbal, care s cuprind:
datele de identificare a documentului disprut;
numele i prenumele persoanei responsabile cu pstrarea documentului;
data i mprejurrile n care s-a constatat lipsa documentului respectiv.
Procesul-verbal se semneaz de ctre:
conductorul unitii;
conductorul compartimentului financiar-contabil al unitii su persoan mputernicit
s ndeplineasc aceast funcie;
persoan responsabil cu pstrarea documentului; i
eful ierarhic al persoanei responsabile cu pstrarea documentului, dup caz.
Cnd dispariia documentelor se datoreaz nsui administratorului, msurile se iau de
ctre ceilali membri ai consiliului de administraie. Dac pierderea, sustragerea sau
distrugerea documentelor constituie infraciune, se ncunotineaz imediat organele de
urmrire penal.
Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire", ntocmit
separat pentru fiecare caz care cuprinde toate operaiunile efectuate n legtur cu
constatarea i reconstituirea documentului disprut, i anume:
sesizarea scris a persoanei care a constatat dispariia documentului;
procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
dovada sesizrii organelor de urmrire penal sau dovada sancionrii disciplinare a
persoanei vinovate, dac este cazul;
dispoziia scris a conductorului unitii pentru reconstituirea documentului;
188
Page

o copie a documentului reconstituit.


n cazul n care documentul disprut a fost emis de alt unitate, reconstituirea se va
face de unitatea emitent, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea
emitent. n acest caz, unitatea emitent va trimite unitii solicitante, n termen de cel mult 10
zile de la primirea cererii, documentul reconstituit.
Documentele reconstituite vor purta n mod obligatoriu i vizibil meniunea
"DUPLICAT", cu specificarea numrului i datei dispoziiei pe baza creia s-a fcut
reconstituirea.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de cltorie
nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse nainte de a fi nregistrate n contabilitate. n
acest caz, vinovaii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suport paguba
adus unitii, salariailor sau altor uniti, sumele respective recuperndu-se potrivit
prevederilor legale.
n cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul
trebuie s emit un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse.
Duplicatul poate fi:
factur nou, care s cuprind aceleai date ca i factura iniial, i pe care s se
menioneze c este duplicat i c nlocuiete factura iniial; sau
o copie a facturii iniiale, pe care s se aplice tampila emitentului i s se menioneze
c este duplicat i c nlocuiete factura iniial.
Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se
stabilesc rspunderi materiale, care cuprind i eventualele cheltuieli ocazionate de
reconstituirea documentelor respective.
n cazul gsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaz pe baza
unui proces-verbal, i se pstreaz mpreun cu procesul-verbal n dosarul de reconstituire.

189
Page

Page

190