Sunteți pe pagina 1din 8

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA


FACULTATEA CONTABILITATE
CATEDRA CONTABILITATE

Referat:

Poziția Republicii Moldova în cadrul


armonizării și convergenței contabile
internaționale

A elaborat: Friptu/Osipov Diana


Gr. CON-172 FR

A verificat: Lilia GRIGOROI, dr.,


conf. univ., ASEM

Chişinău – 2020
1
Cuprins
1. INTRODUCERE………………………………………………………………3
2. APLICAREA IFRS ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ……………………….3-4
3. AVANTAJILE ȘI DEZAVANTAJELE ADOPTĂRII IFRS……………….4-5
4. APLICAREA IFRS ÎN REPUBLICA MOLDOVA………………………………...5
5. POZIȚIA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL ARMONIZĂRII ȘI
CONVERGENȚEI CONTABILE INTERNAȚIONALE …………………….6-7
6. CONCLUZII…………………………………………………………………..7
7. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………8

2
1. INTRODUCERE
Contabilitatea este știința și arta gestionării afacerilor și reprezintă un sistem complex
de colectare, identificare, grupare, prelucrare, înregistrare, generalizare a elementelor
contabile şi de raportare financiară.

De asemenea, contabilitatea are drept sarcină evaluarea, cunoașterea, gestiunea și


controlul activelor, datoriilor și capitalului propriu, precum și a rezultatelor obținute din
activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice și juridice, întru realizarea căreia trebuie să
asigure înregistrarea, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția
financiară, performanța financiară, modificările capitalului propriu și fluxurile de numerar,
atît pentru cerințele interne ale acestora, cît și în relațiile cu investitorii existenți și
potențiali, fondatorii, creditorii, organele de control, clienții, instituțiile publice și alți
utilizatori ai informațiilor economice.

Pentru ținerea contabilității și întocmirea situațiilor financiare entitățile aplică


Standardele Internaţionale de Raportare Financiară care reprezintă standarde şi interpretări,
emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, care devin valabile în
Republica Moldova după acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova sau Standardele
Naţionale de Contabilitate care sînt bazate pe directivele Uniunii Europene şi pe I.F.R.S.,
elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

2. APLICAREA IFRS ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ


Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de
la denumirea în limba engleză International Financial Reporting Standards) reprezintă un set de
standarde contabile. În prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB).
Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde
Internaţionale de Contabilitate (IAS). IAS au fost emise între anii 1973 şi 2001 de către consiliul
International Accounting Standards Committee (IASC). În aprilie 2001, IASB a adoptat toate
standardele IAS, ulterior continuând dezvoltarea lor. Noile standarde poartă însă denumirea de
IFRS. Deşi în prezent nu se mai emit standarde IAS, cele deja existente sunt în continuare în vigoare
până la înlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi standarde IFRS.

În conformitate cu Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, precum şi cu Planul
de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.1507 din 31.12.2008, modificat prin Hotărârea Guvernului nr.717 din
10.08.2010, în vigoare din 17.08.2010, aplicarea IFRS de către entităţile de interes public este
obligatorie pentru situaţiile financiare întocmite pe anul 2012, cu excepţia IFRS 1 „Adoptarea pentru
prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară”, care este aplicat şi la noi
începând cu 1 ianuarie 2011. Primele situaţii financiare IFRS vor fi prezentate pentru anul 2012.

3
Aşadar, entităţile de interes public sunt cele care vor demara procesul de trecere la IFRS
devenind mesagerii utilizării IFRS în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că anume lor le revine
un rol decisiv în implementare.

Republica Moldova va avea de beneficiat enorm ca urmare a acestei decizii nu doar din
perspectiva armonizării cu legislaţia Uniunii Europene, ci şi a faptului că entităţile din Republica
Moldova vor utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial, bazat pe conceptul de imagine
justă şi fidelă – o măsură mult aşteptată de toată comunitatea de afaceri.

3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ADOPTĂRII IFRS


Adoptarea IFRS reprezintă o schimbare importantă pentru majoritatea entităţilor. Pentru ca
acest proces să aibă sorţi de izbândă, conducerea de vârf trebuie să se implice direct. Entităţile vor
avea în derulare mai multe proiecte. Iată de ce este necesară implicarea personalului de la nivelul
întregii societăţi. Printre avantajele aplicării IFRS putem menţiona:

1. Asigurarea la nivel internaţional a comparabilităţii informaţiilor din situaţiile financiare ale


entităţilor. Concomitent cu aplicarea IFRS, entităţile vor adopta un limbaj global de raportare
financiară, care le va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor. O parte
dintre societăţile europene au constatat deja că, prin adoptarea IFRS, au acces la pieţele
internaţionale de capital şi chiar îşi pot reduce cheltuielile, tranzacţiile internaţionale derulează liber
şi fără dificultăţi.

2.Accesibilitatea liberă a utilizatorilor la informaţia financiară. Este imposibil ca o raportare


financiară care nu este pe înţelesul tuturor utilizatorilor să ofere unei entităţi oportunităţi noi de
afaceri sau capital suplimentar. Acesta este şi motivul pentru care unele entităţi aplică benevol IFRS.

3.Crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea investiţiilor străine. Pe pieţele cu un nivel


concurenţial avansat, aplicarea IFRS dă posibilitate entităţilor să se raporteze la alte entităţi similare
de la nivel mondial, permiţându-le investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa
entităţii cu competitori de la nivel global.

4.Asigurarea transparenţei şi sporirea gradului de dezvăluire a informaţiilor financiare.


Comunicarea efectuată în/şi pe baza unui limbaj cunoscut de toţi asigură un nivel mai mare de
încredere şi duce la creşterea posibilităţilor de acces la piaţa de capital. De asemenea, ea permite
grupurilor multinaţionale să aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt care
poate optimiza atât comunicarea internă, cât şi cea externă. În acelaşi timp, aplicarea IFRS poate
facilita procesele de achiziţii şi vânzări prin asigurarea unui nivel mai mare de încredere, relevanţă
şi consecvenţă a interpretării contabile

5. Modernizarea procesului de învăţământ şi pregătirea specialiştilor pentru certificarea


profesională. Încadrarea instituţiilor de învăţământ universitar în procesul de la Bologna.

6. Atragerea asistenţei financiare şi tehnice externe pentru dezvoltarea contabilităţii şi auditului

4
Totodată, la implementarea IFRS apar şi o mulţime de dificultăţi şi probleme, precum
interpretări greşite ale standardelor, deficienţe legate de utilizare terminologiei, de etimologia,
termenilor din domeniul dreptului etc.

Relaţia dintre standarde şi reglementări. Standardele, în general, au caracter de recomandare,


nu sunt imperative şi sunt emise de organisme neguvernamentale, pe când reglementările au caracter
imperativ şi sunt emise de instituţii guvernamentale. Intervine problema implementării IFRS în
sistemul naţional de reglementări ale administraţiei. Această situaţie nu are o finalizare exactă
generând destule confuzii

O problemă esenţială, care, uneori, special se omite, dar care se referă la IFRS, este
aplicabilitatea acestora. Adică ele sunt făcute să fie aplicate de entităţi şi nu la nivel guvernamental
să se facă din ele o altă contabilitate.

O altă categorie de dificultăţi se referă la precondiţii. În toate cazurile ar trebui să existe nişte
condiţii explicite asigurate atât la nivel instituţional, cât şi politic. Or, anume la acest capitol atestăm
o serie de neconformităţi. Nu există un model clar al IFRS: în unele ţări sunt adoptate IFRS ca atare,
în altele la elaborarea de standarde internaţionale bazate pe principiile IFRS. Moldova temporar face
parte din prima categorie de ţări. Totodată, conform Planului de dezvoltare a contabilităţii şi
auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014 se preconizează elaborarea reglementărilor
contabile naţionale în conformitate cu cerinţele Directivelor UE şi IFRS. Reglementările contabile
naţionale cuprind Cadrul general de raportare financiară, SNC noi, Planul general de conturi
contabile şi alte reglementări contabile.

O altă grupă de factori este legată de profesia contabilă, mai exact de factorul uman. În fond
calitatea angajaţilor în structura contabilă a depins şi depinde de educaţie, de etică şi de abilităţile
de a raţiona/de a reflecta. Subordonarea totală faţă de fiscalitate l-a împiedicat mereu să-şi dezvolte
capacităţile de relaţionare/de reflectare profesională.

4. APLICAREA IFRS ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Demersurile privind compatibilizarea sistemului contabil moldovenesc cu cel mondial sunt


determinate de noua configuraţie a relaţiilor economice internaţionale aflate într -un proces
deglobalizare generală sub impulsul circulaţiei internaţionale a capitalului.
Procesul de integrare arelaţiilor economice interstatale şi în ultimă instanţă globalizarea,
presupune ridicarea unor restricţii, armonizarea unor reglementări care să favorizeze
dezvoltarea schimburilor comerciale,extinderea cooperării multilaterale, transferul de tehnologii,
perfecţionarea şi accesibilitatea sistemului financiar-valutar internaţional.
Ca orice componentă a sistemului economic, şicontabilitatea a trebuit să suporte schimbări şi
adaptări la noua tendinţă de globalizare, dearmonizare şi integrare, încercând să se adapteze atât la
schimbările regionale, generate de integrarea şi adaptarea Moldovei în UE, cât şi la schimbările de
la nivel internaţional.

Armonizarea contabilă exprimă procesul de corelare, contabilizare şi standardizare a


componentelor cadrului conceptual al contabilităţii, fiind definită ca un proces politic care
vizeazăsă reducă diferenţele între practicile contabile care se aplică în lume, astfel încît să crească
compatibilitatea şi comparabilitatea lor.

5
5. POZIȚIA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL ARMONIZĂRII ȘI
CONVERGENȚEI CONTABILE INTERNAȚIONALE

De la proclamarea independenţei Republicii Moldova, sistemul şi serviciile de contabilitate s-au bazat


pe calificare profesională internă. Contabilitatea a fost un subiect de o reglementare specifică fiecărei ţări şi
tendinţele globale au atins acest domeniu numai în mod indirect. Cu toate acestea, ca o ramură a globalizării,
transformarea sectorului de contabilitate este un exemplu excelent de liberalizare, care încurajează reformele
fundamentale şi eforturile de recunoaştere reciprocă a informaţiilor comerciale relevante între ţări şi pieţe. În
această ordine de idei, adoptarea şi implementarea a IFRS sunt un fel de „voluntar-obligatoriu” cerinţă a
economiei moderne.

Reformele contabile majore în R. Moldova modernă au avut loc de două ori, începând din 1998 şi 2007.
Reforma din 1998 a fost legată de trecerea Republicii Moldova de la planificata sovietică la economia de
piaţă. Vechiul sistem contabil nu satisfăcea nevoile comerciale şi nici pe cele macroeconomice, el a fost
proiectat, în primul rând, pentru autorităţile fiscale şi guvernamentale. Contabilitatea nu a fost împărţită în
financiară şi managerială, prin urmare, aplicarea unor metode contabile, în scopul de a oferi informaţii pentru
utilizatorii interni, a fost limitată. Reforma contabilă a fost esenţială pentru atragerea capitalului străin.
Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din R. Moldova, care a fost creată în 1996 şi a fost prima
asociaţie din fosta Uniune Sovietică care a devenit membră a Asociaţiei Internaţionale a Contabililor, de
asemenea, şi-a jucat rolul său important în promovarea şi susţinerea reformelor. Condiţiile macroeconomice,
comunitatea profesională şi factorul extern (presiune din partea organizaţiilor internaţionale), toate împreună
au determinat alegerea căii reformelor.

Potrivit Hotărârii Guvernului (nr. 1187 din 24.12.1997), prima reformă contabilă a avut
următoarele obiective:

1. Crearea bazei pentru informaţii financiare, care va corespunde cerinţelor pieţei.

2. Divizarea contabilităţii de sistemul fiscal.

3. Introducerea principiilor contabile fundamentale.

4. Crearea condiţiilor de existenţă a contabilităţii financiare şi manageriale.

5. Introducerea unui nou plan de conturi.

Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) au fost elaborate pe baza Standardelor


Internaţionale de Contabilitate şi au intrat în vigoare începând cu ianuarie 1998. Până în 2001, au
fost adoptate 23 de Standarde Naţionale de Contabilitate (SNC). Luând în considerare amploarea şi
importanţa reformei din 1998, reforma a constituit un succes pentru economia naţională şi trecerea
ei la principiile pieţei. Cu toate acestea, după un deceniu de exploatare a noilor standarde, a devenit
clar că sistemul contabil existent în Republica Moldova este învechit conceptual şi practic şi ar
trebui să fie modernizat. Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ 2009-
2014 şi noua Lege a contabilităţii (nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007), au fost punctele de plecare ale
noilor transformări. Conform planului există două etape de modernizare şi ajustări: Prima etapă
(2009-2012) a inclus elaborarea unui mecanism de acceptare şi de actualizare a IFRS pentru
6
Republica Moldova. În a doua etapă (2012-2014), se prevede dezvoltarea noilor standarde, cu
exemple practice şi comentarii. De asemenea, un nou plan de conturi, care va apărea ca recomandare
(diferit de Planul existent), ar trebui să fie propus.

Liberalizarea pieţei financiare în Republica Moldova, în ultimele două decenii, a fost inspirată
de procesul de liberalizare la nivel mondial. Din fericire, gradul de penetrare al acestor tendinţe
globale în ţară nu a fost atât de adânc şi, din acest, motiv, a existat o slabă corelaţie între procesele
economice interne şi criza economică globală în 2008. În plus, sistemul financiar din R. Moldova
şi, în primul rând, băncile şi-au demonstrat capacităţile ridicate de rezistenţă în timpul tulburărilor
financiare internaţionale. Cu toate acestea, lecţiile din alte ţări au fost auzite. Este evident că nu
toate „produsele” liberalizării sunt favorabile. Acest fapt susţine din nou ideea că natura de
liberalizare ar trebui să fie revizuită, punând esenţa ei pe o nouă schimbare.

IFRS şi armonizarea contabilităţii, în general, pot juca un rol neasteptat de important în acest
sens, creând un echilibru între tendinţele tolerate la nivel mondial, dictate de liberalizare şi acceptate
la nivel internaţional, controlul clar şi bine structurat şi mecanisme de gestionare, oferit de
armonizare contabilă.

6. CONCLUZII
Liberalizarea este o caracteristică foarte controversată a economiilor moderne. Este greu să ne
imaginăm că omenirea va refuza să accepte beneficiile sale şi se va întoarce la un ordin de piaţă
reglementată. Cu toate acestea, unele caracteristici de bază ale liberalizării ar trebui revizuite.
Contabilitatea şi, în special, IFRS pot juca un rol important. Acest rol se manifestă prin înregistrarea
mai exactă a procedurilor financiare şi importanţa reconsiderată a funcţiilor de control. Rapoartele
financiare corecte sunt esenţiale în estimarea situaţiilor financiare în entităţi şi, astfel, devin vitale
pentru procesul de luare a deciziilor şi control eficient. În cazul Republicii Moldova, totuşi,
implementarea IFRS şi armonizarea contabilă, în condiţii de liberalizare economică şi financiară
extinsă, nu sunt lipsite de ambiguitate şi pot provoca alte consecinţe nedorite.

Eforturile de armonizare şi liberalizare sunt motorul principal al globalizării contemporane.


Efectele globalizării indică poziţia dominantă ca o majoră tendinţă economică şi politică a
prezentului. Nu există nicio altă alternativă sau abordare pentru a evita aceste procese globale, dar
este încă posibil de a le gestiona în scopul remodelării efectelor într-o formă potrivită pentru
omenire. Pentru o remodelare pozitivă, una dintre modalităţi este legată de interacţiunea armonizării
contabile cu procesele de liberalizare într-o formă de mecanisme de echilibrare reciprocă.

7
7. BIBLIOGRAFIE

1. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial, nr. 90-
93/399 din 29.06.2007;
2. Raportarea financiară în sectorul corporativ al Republicii Moldova: provocări şi
consideraţii în contextul reformelor//Buletinul informativ al asociaţiei contabililor şi
auditorilor profesionişti din Republica Moldova, nr.1, 2010;
3. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Aplicarea%20IFRS%20in%20econo
mia%20nationala%20provocari%20avantaje%20riscuri%20probleme.pdf;
4. Analele ASEM, ediţia a XI-a. Nr.2 / 2013, Dr. Olesea Ghedrovici;
5. Hotărârea Guvernului nr.1507 din 31.12.2008 Cu privire la aprobarea Planului de
dezvoltare a contabilității și auditului în sectorul corporative pe anii 2009-2014, cu
completarile și modificările effectuate prin Hotărârea Guvernului nr.717 din 10.08.2010;
6. Hotărârea Guvernului nr.238 din 29.02.2008 Privind aplicarea Standardelor
Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova, cu modificările și
completările effectuate prin Hotărârea Guvernului nr.341 din 03.05.2010