www.referat.

ro

Universitatea Libera Internațională din Moldova

Facultatea de drept

CODUL CALIMACH

Elaborat de : Friptu Nicolae

Grupa: D 14.
www.referat.ro

* CONŢINUTUL

 INTRODUCERE ……………………………………………………

 IZVOARELE CODULU CALIMACH ……………………………

* IZVOARELE CONTEMPORANILOR DESPRE CODUL CALIMACH ….

 CONŢINUTUL CODULUI CALIMACH …………………………

 BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………
www.referat.ro

Introducere

În a II-a jumătate a sec. XVIII se remarcă, în ţările vest - europene (Prusia, Franţa, Austria),
apariţia codurilor de legi, ca un progres faţă de obiceiurile pămîntului (cutuma). Practicate pînă
atunci, care nu mai corespundeau, în totalitate, noilor situaţii apărute în societate.

Această acţiune a influenţat şi unele ţări din Răsăritul Europei, printre care şi Ţările Româneşti, a
căror conducători erau convinşi de necesitatea unor legi scrise.

Propunându-şi să dea ţării o legislaţie cât mai perfectă, Scarlat Calimach1 a însărcinat cu această
lucrare oameni bine pregătiţi , care, pe lîngă cunoaşterea dispoziţiilor locale, să se ocupe şi cu
studierea legilor mai noi, apărute în Apusul Europei.

În acest scop, a chemat în Moldova, în anul 1813, pe cunoscutul jurist sas, din Braşov, care
semnează Christianns Flechtenmacher, Corona Transylvaniae oriundus. Acesta, doctor ţn drept şi
filozofie al Universităţii de la Viena, a fost însărcinat de domnitor ca, împreună cu juristul
Anania Cuzanos, să culeagă şi să traducă norme din dreptul romano-bizantin, pentru a fi folosită
la redactarea noii legiuiri.

În primul rînd, avem dovezi sigure despre vasta sa cultură juridică, ceea ce nu se poate afirma, în
aceeaşi măsură, despre ceilalţi. Era socotit aşa de superior, încît vedem chiar pe Donici, despre
care se dusese vestea, cerînd consultaţii de la învăţatul sas2.

Cît despre Cuzanos, este probabil că şi el a avut un rol important, dar mai ales pentru chestiunile
în limba grecească , pe care o ştia, fără îndoială, mai bine decît toţi. Poate că la redacţia textelor,
care se ştie că sa făcut în greceşte, a avut un rol mai mare decît Flechtenmacher. Probabil că mai
ales aici era rolul lui şi al domnului.

Acelaşi lucru l-a făcut Flechtenmacher pentru textele latine, fiind în continuare şi traducătorul
codului în limba română, ediţia din 1823.

1
Scarlat Callimachi (n. 1773 în Constantinopol; d. 12 decembrie 1821) a fost domnitorul Moldovei în
perioadele 24 august 1806 - 26 octombrie 1806 4 august 1807 - 13 iunie 1810 şi 17 septembrie
1812 - iunie 1819 şi al Munteniei între februarie - iunie1821.

Era fiul lui Alexandru şi avea o fire liniştită. Luând parte la războiul dintre turci şi ruşi, este prins de
aceştia din urmă în 1810 şi dus la Harcov în Russia. După doi ani de captivitate se întoarce şi îşi reocupă
tronul în 1812. S-a străduit să reorganizeze administraţia, să restabilească ordinea şi să uşureze situaţia
poporului împovărat de greutăţi. A adoptat cea mai bună legislaţie avută până la el. Îi scuteşte pe boieri de
dări şi le dă şi un număr de oameni (posluşnici). A luat măsuri împotriva ciumei, se îngrijeşte de podurile
de lemn, introduce cartofii în Moldova şi sprijină şcoala lui Asachi.

A fost mazilit pentru că era considerat omul ruşilor. Scarlat a fost dus la Constantinopol unde scapă de
execuţie numai datorită nebuniei care l-a lovit. A fost câteva luni domnitor şi în Ţara Românească, dar
moare otrăvit în 1821, pentru că era bănuit că ţine cu revoluţia grecească
2
www.referat.ro

În decembrie 1834, Gh. Asachi spune că pînă atunci lucrarea a apărut în două sute exemplare,
dintre care 134 au fost date după cererea Logofeţiei Dreptăţii, iar 66 au fost depuse la Arhivele
Statului

În acest fel a fost tradusă şi tipărită cea dintîi ediţie românească a Codului Calimach.

Izvoarele Codului Calimach

- Dreptul roman;

- Dreptul greco-roman (Basilicalele);

- Dreptul Ţării;

- Digestele;

- Institutele;

- Unele novele , mai puţin Armenopol;

- Codul civil francez; (art. 6 relativ la forma actelor făcute în străinătate, art.260 prin care se
acordă mamelor şi bunicilor tutela, s-au recunoscut 4 clase de moştenitori. În cap. XV despre
sinisfora, raport, în cap.XVI asupra acceptării şi lepădării moştenirii, în cap. XVII despre
plata datoriilor, în art.1610 referitor la contractul de căsătorie, în art. 1634 privitor la zestre
preţuită sau nepreţuită, în art. 1636-1637, 1639,1640,1641 referitoare de asemenea la dotă )

- Hrisoavele şi dezlegările domnitorilor anteriori (Sobornicescul hrisov al lui Alexandru

Mavrocordat, din 1785)

- Adunarea de legi a lui Andronache Donici (textele despre sinisfora, tocmeile de la logodnă şi
casătorie etc.)

- Obiceiurile juridice ale poporului român (ceea ce nu s-a pus în măsura cuvenită)

- Codul austriac

După o părere foarte răspîndită , Codul Calimach este codul austriac. După unii, el este simplă
traducere, o copie; după alţii, o traducere cu oarecare modificări. Profesorul grec
Triandaphylopoulos în savantul său studiu, este de părere că, Codul Calimach este copia a
Codului civil general austriac de la 1811, iar acolo unde se vorbeşte de diviziunea materiei de
părţi, secţiuni, capitole, titluri marginale, susţine că în totalitatea acestora este „une copie fidele
du code austrichien”

Însă în hrisovul de la 1 iulie 1817, Domnul spune: „Cu Obştescul nostru Sfat am hotărît ca să se
aleagă şi să se adune din Cărţile Împărăteşti cele mai trebuincioase pravile, adăogîndu-se şi
www.referat.ro

Obiceiurile din vechime păzite în pămîntul acesta şi alte prefaceri potrivite cu starea de acum ”.
Iar la aceeaşi dată în hrisovul de promulgare adaugă: „şi la baza pntru aceasta am avut
Basilicalele”.

Din aceste hrisoave rezultă că Scarlat Calimach nu a copiat codul austriac sau că l-ar fi
întrebuinţat ca izvor principal pentru alcătuirea codului său. Dacă Domnul ar fi vrut să ascundă
folosirea codului austriac –cum se atribuie – pentru ce ar mai fi pus să i se traducă din 1813 pînă
la 1816, pravilele împărăteşti? I s-ar atribui prea mult şiretenia de înşela posteritatea. Şi totuşi n-
ar fi scăpat de controlul contemporanilor şi al urmaşilor.

 Conform contemporanilor:

Consilierul de curte Pavel Svinin, trimis de Ministerul de Externe al Rusie pentru a face cercetări
în Basarabia, arată în răspunsul său de 1 iunie 1816 că Scarlat Calimach a numit în 1815 un
comitet ca să adune toate legile şi obiceiurile Moldovei în materie civilă şi criminală, cîte erau in
putere de patru secole, cu arătarea ramurii şi izvorului lor. „Partea întîia a acestei legislaţii s-a
tipărit acum (1816) la Iaşi în limba greacă şi tot acum se traduce în limba moldovenească”

Într-o notiţă din „Telegraful Filologic” , care apărea pe la 1817-1820 în greceşte, la Viena, se
arată că Vodă Calimach a însărcinat doi boieri mari şi pe dascalul de latineşte de la Şcoala
domnească, să traducă în limba dacilor legile locului „care întru puţin vor ieşi de sub teascuri”.
Dacă această lege ar fi fost o copie, s-au avîndul doar ca drept principal, era greu de de admis ca
aceasta să nu fi se ştiut la Viena şi să nu se fi arătat în această revistă o astfel de informaţie de
laudă pentru legea împăratuliui.

Mai tîrziu (1824-1825), Petru Manega, născut în Valahia la 1782, doctor în drept de la Paris, a
făcut , cu colaborarea baronului Brunov, fost student al Universităţii de la Leipzing, după cererea
autorităţilor ruseşti, un proiect de cod civil pentru Basarabia, tipărită la St. Petersburg, după
1914. În discursul preliminar al acestui proiect „Codul Calimach”, spune că este un extras din
Basicale şi din Armenopol.Deşi vorbeşte de codul francez, nu pomeneşte nimic de codul
austrriac, ceea ce n-ar fi putut trece cu vederea un jurist ca Manega.

Agentul austriac din Iaşi, Raab, a trimis la 28 august 1818 pentru Biblioteca Curţii imperiale-
regeşti un exemplar grecesc. Agentul spune „sunt la fel cu ale noastre, dar au fost păstrate acele
dispoziţiuni care aici sînt în uz în puterea obiceiurilor ce se aplică”

Celebrul cunoscător al dreptului greco-roman, E.K. Zacharia von Lingenthal, care folosea în
studiile sa Codul Calimach ş-il recomandagrecilor ca model pentru noul Stat, nu spune că ar fi
copiat sau luat într-o formă oarecare din codul austriac, c-il pune mereu în legătură cu dreptul
roman şi bizantin, arătînd că se distinge „printr-o codificare simplă şi fidelă a legislaţiei
bizantine”
www.referat.ro

Nu se face nici o trimitere la codul austriac pentru completarea sau interpretarea Codului
Calimach, deşi se vorbeşte şi de codul comercial francez, şi nici măcar vreo menţiune despre cel
austriac.

Încheiere

Codul Calimach prezintă, fără îndoială, un deosebit interes, atât din punct de vedere al formei cît
şi al fondului.

Limba ediţiei româneşti din 1833 prezintă în special mult interes. Limba noastră juridică în acea
vreme nu era destul de formată pentru a exprima atîtea noţiuni noi, cuprinse în acest cod. Totuşi
traducătorii sau străduit să caute, ori să formeze cuvintele potrivite. Limba, în unele cazuri, era
pentru popor mai greu de înţeles decît limba Legiuirii Caragea, din cauza că acest cod avea mai
multă învăţătură juridic; totuşi nu era străină de acea a maselor populare. Din punct de vedere al
fondului, Codul Calimach are, ca şi Legiunea Caragea, destule părţi criticabile. Dintre acestea
sunt citat: robia, privelegiile de clasă, situaţia femeii măritate, călcăşia, deosebiri dintre creştini şi
necreştini etc.

Acest Cod are însă multă originalitate şi valoare din punct de vedere ştiinţific şi practic. El
însuşiri care nu se găsesc în legile din acea vreme ale multor ţări şi care merită să fie puse în
evidenţă prin cercetări amănunţite. Este superior, în anumite privinţe, codului austriac, pe care,
se spune că la copiat, iar în unele părţi chiar codului francez’’ cuprinde multe din obiceiurile
juridice ale ţării, unde era destinat să se aplice, şi în general reprezenta un insemnat progres faţă
de ceea ce fusese mai înainte.

Acestui Cod i s-a atribuit calificarea ca fiind cel mai roman dintre toate codurile.

BIBLIOGRAFIE
- A.Rădulescu. Pravilistul Flechtemacher. – Bucureşti
- Vl. Hanga. Codul Civil Ausriac şi Codul Calimach, Studii de drept
românesc
- Andrei Rădulescu, Influenţa franceză asupra dreptului roman pînă la 1864

- N.Iorga, telegraf Filologic din 1817-1820, în Amănunte din istoria noastră în

veacul al XIX-lea.

- „Tel est le code de Mourousi et celui de Callimaque, qui ne rnferment qu’un

ectrait du text Basiliques et de l’Armenopoulo ”, în Projet d’un code civil de
la Bassarabie.

- N.Iorga, Documentele privitoare la familia Calimachi, I, Bucureşti. 1902,

p.295;(1936-1939), p. 543. Precum şi Anexa 1A.
www.referat.ro

- A.Rădulescu Izvoarele Codului Calimach- Bucureşti 1927