Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

Judecata Tiganeasca
1) Judecata Tiganilor - cutuma justitiara Cutuma justitiara este un obicei, o traditie a rromilor vorbitori de limba tiganeasca, ca pricinile ce se ivesc in cadrul comunitatilor de rromi, sa se rezolve intre ei ,pe calea unei judecati de pace a rromilor.Este justitiara intrucat numai in cadrul judecatii tiganesti, rromii au incredere ca l-i se face dreptate;orice alta judecata, conform spiritului si credintei rromilor nu imbraca forma de dreptate,pe care o imbraca judecata tiganeasca.Din aceasta cauza sunt cunoscute multiple situatii in car,desi rromii au fost judecati de catre organele oficiale ale statului,in mentalitatea rromilor aceste judecati nu au fost valabile,si au recurs tot la judecata lor tiganeasca,considerand ca aceasta este justitiara,si nujudecata statului,fapt pentru care,in majoritatea cazurilor,judecata tiganeasca are prioritate fata de judecata statului De ce exista aceasta mentalitate?Aceasta mentalitate exista intrucat,in cadrul judecatii efectuata de stat,rromii au credinta ca nu se spune adevarul.O alta cauza,pentru care judecata tiganeasca are prioritate in fata judecatii statului este aceea,ca cei care judeca pricinile la judecata statului nu sunt tigani,iar hotararile date de catre acestia nu sunt justitiare in fata lor,intrucat in mentalitatea lor, rromii au credinta ca sunt desconsiderati de catre "gagii"(alte natiuni decat tiganii). La judecata tiganeasca cei care judeca sunt tigani de ai lor,iar verdictul dat de acestia se executa de buna voie,fara vreo constrangere,rromii avand credinta ca s-a facut dreptate;in termen de drept, judecata de pace a rromilor este o cutuma justitiara.Rromii au credinta ca judecata tiganeasca este cea corecta intrucat,in cadrul acesteia, partile depun juramantul tiganesc, se judeca dupa ius sacramentum, in care au credinta ca se spune adevarul,fapt pe care nu-l realizeaza judecata statului, iar datorita acestei cauze judecata tiganeasca are prioritate. In masura in care judecata tiganeasca,functioneaza ca un dialog pasnic,fara amenintare ,terorizare sau scandaluri ,ea se inscrie, in mod egal, in dreptul partilor de a tranzactiona sau de a stabili anumita despagubiri materiale sau morale,fapte ce corespund drepturilor si libertatilor individuale ale omului. 2) Obligativitatea respectarii legii de catre rromi Rromii au calitatea de cetateni ai statelor in care isi au resedinta, din aceasta calitate rezultand obligatia de a respecta legile fiecarui stat in care domiciliaza, isi au resedinta, sau sunt cetateni ai statului respectiv. Incalcarea normelor legale,ale oricarui stat, caruia apartin, de catre rromi, este sanctionata conform legilor statului respectiv. Justitia romana judeca pe rromi , in calitatea lor de cetateni ai Romaniei, care raspund in fata legilor statului roman,ca toti cetatenii,indiferent de nationalitate,sex sau religie. Obiceiurile,traditiile si cutuma justitiara dupa care are loc judecata tiganeasca sunt mai putin importante, sau nu pot fii luate in consideratie de organele abilitate sa infaptuiasca justitia,de aceea este necesar ca rromii sa respecte in primul rand legile statului caruia apartin, iar daca doresc sa-si pastreze judecata lor tiganeasca, aceasta trebuie adaptata in asa fel incat sa nu incalce legile statului respectiv. Exista situatii in care judecata tiganeasca,datorita caracterului sau de publicitate largita, poate sa genereze probe ce pot fi administrate in justitie, pentru stabilirea adevarului obiectiv. In epoca contemporana, majoritatea constitutiilor ale statelor care se doresc a fi democrate,apara drepturile minoritatilor, privind cultura, traditiile,cutumele sau obiceiurile acesteia precum si credintele religioase;acestea sunt pastrate sau chiar aparate de catre stat,in masura in care ele nu incalca legile si ordinea de drept a statului in care traiesc.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

3) Principiile Judecatii Tiganesti Judecata tiganeasca este un obicei (cutuma),aparuta si dezvoltata in comuna primitiva si transmisa la rromi din generatie in generatie,pana in zilele noastre,aceasta devenind o traditie in cadrul comunitatilor de rromi,vorbitori de limba tiganeasca. Aceasta judecata,dezvoltata pe teritoriul Indiei,in epoca dravidiana,a inmanuncheat elemente din diverse culturi ale populatiilor indo-europene,din cadrul carora au facut parte si rromii.Persistenta timp de milenii,a acestui obicei a fost posibila,datorita starii de sclavie si robie,care la rromi s-a prelungit pana secolul al-XIX-lea sau al starii de nomadism in care au existat satrele tiganesti. Traditia judecatii tiganesti se afla pretutindeni in statele unde exista comunitati de rromi si se desfasoara dupa anumite cutume,care de multe ori nu se pot impaca si cu legile statului respectiv. Judecata tiganeasca este un fenomen in cadrul societatii civile a comunitatilor de rromi. Acest fenomen reprezinta o traditie,ce imbraca forma cutumei justitiare si care rromii doresc sa fie respectata de catre societate. Pentru a putea fi respectata,aceasta traditie a rromilor trebuie sa se desfasoare fara sa incalce legile statului in care acestia domiciliaza. In masura in care judecata tiganeasca se desfasoara in cadrul societatii civile a rromilor,ca o traditie ce nu contravine legilor,ea poate deveni o modalitate de educatie juridica a rromilor contribuind la prevenirea infractiunilor. Pentru ca aceasta traditie sa nu aiba caracter contradictoriu cu legile,trebuie respectate anumite principii si anume: a) considerarea judecatii tiganesti ca un sfat al batranilor'',ca o activitate socio-culturala; b) respectarea vointei partilor,de a participa la o asemenea judecata; c) considerarea ,, judecatorilor rromi ca simpli arbitri'' in medierea conflictelor dintre parti,in scopul realizarii pacii in comunitatile de rromi si impacarea partilor; d) indeplinirea de buna voie a propunerilor facute de catre mediatori, care conform traditiei,se numesc judecatori; e) impacarea partilor,atat in cauze civile cat si in cauze penale care prevad impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile; Judecata tiganeasca - Sfat al Batranilor Intr-un stat de drept nu exista decat o singura judecata,si aceea bazata pe lege,a statului respectiv.Deoarece judecata tiganeasca nu este reglementata de lege,aceasta nu poate fi considerata o judecata de drept din punct de vedere legal. Numai in masura in care ,,judecata tiganeasca'' este considerata un ,,sfat al batranilor'',ceea ce si este de altfel in realitate,si luata ca o traditie a rromilor,care nu intra in contradictie cu legea, judecata tiganeasca-numita ,,criss romanii,, poate coabita intr-un stat de drept ,,in virtutea respectarii legii'', ca o activitate socio-culturala a rromilor. Vointa partilor de a participa la Judecata Orice persoana trebuie sa aiba dreptul,neingradit,de a se adresa cu plangeri,cereri,actiuni in fata organelor abilitate de lege,respectiv politie,procuratura,instante de judecata,organe ale administratiei de stat si alte organisme locale si internationale.Este interzis ca asa zisa judecata tiganeasca sa ingradeasca dreptul de petitionare,al oricarui cetatean,fie el chiar de etnie rroma,dreptul de petitionare constituind un drep fundamental al oricarui cetatean. Propunerea in cadrul etniei rromilor, de ,, a face judecata tiganeasca'' nu trebuie sa fie insotita de amenintare,santaj sau violenta.Partile trebuie sa aiba o vointa reala,neviciata de teroare sau violenta,pentru a sta in ,,judecata tiganeasca''.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

Judecatorii rromi-liberi arbitri Din punct de vedere legal,persoanele care mediaza conflictele dintre rromi nu pot fi asemuiti cu judecatorii numiti de Ministerul Justitiei,care au o calificare de studii corespunzatoare si indeplinesc anumite conditii prevazute de lege. Ei pot fi asemuiti cu niste ,,liberi arbitri'',care nu au pregatire juridica,sau o anumita calificare,dar care,in calitatea lor de persoane ce apartin etniei rromilor si se bucura de o anumita autoritate morala,in cadrul comunitatii de rromi,doresc in mod voluntar sa asigure pacea in comunitate si sa medieze conflictele ivite intre rromi,conducand la impacarea acestora. Traditional vorbind,aceste persoane care infaptuiesc pacea intre rromi,se numesc in limba tiganeasca ,,crisinatori'' ceea ce inseamna in limba romana ,,judecatori ai tiganilor''. Propunerile Judecatorilor-oferte "de pace" Orice propunere facuta de mediatori,care,in cadrul judecatii tiganesti,se numeste verdict,nu este obligatorie pentru parti.Aceste propuneri ale mediatorilor au caracterul unor oferte ce pot fi indeplinite sau nu de catre parti,conform liberi lor vointe si constiinte,neafectata de vicii,cum ar fi amenintarea sau violenta. Impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile Impacarea partilor,atat in cauze civile cat si in cauze penale,stabilita in cadrul judecatii tiganesti,nu are valoare pentru institutiile specializate in infaptuirea justitiei in statul de drept. In situatia in care,pe rolul instantelor de judecata exista o actiune civila,iar partile s-au impacat in cadrul judecatii tiganesti,acestia trebuie sa-si retraga actiunea civila sau intelegerea stabilita in cadrul judecatii tiganesti sa fie consemnata intr-o tranzactie,in baza careia sa se poata da o hotarare judecatoreasca. Situatia in care exista o plangere la organele de urmarire penala,sau o actiune penala,pe rolul instantelor de judecata,impacarea partilor in cadrul judecatii tiganesti,trebuie sa conduca partile la organele de urmarire penala sau la instanata de judecata,unde urmeaza sa declare ca s-au impacat,sau isi retrag plangerea prealabila.Aceasta situatie este valabila pentru infractiunile care permit impacarea partilor sau pentru infractiunile a caror punere in miscare se face la plangerea prealabila. Situatia in care nu exista proces pe rol,civil sau penal,impacarea partilor in cadrul judecatii tiganesti nu stinge dreptul partilor de introducere a actiunii in justitie.Daca partile au ajuns la anumite intelegeri,s-au achitat anumite sume de bani,este indicat ca aceste intelegeri sa fie consemnate intr-un act,ce are caracter privat,semnat cu martori,care poate constitui o proba in justitie. 4) Universalitatea Judecatii Tiganesti Rromii sau tiganii se afla raspanditi in aproape toate statele lumii,neavand un teritoriu propriu sau organizare statala,prin care sa-si exprime cultura,traditiile,obiceiurile si specificul national propriu. Judecata tiganeasca,ce reprezinta o trasatura a culturii si traditiilor rromilor,se infaptuieste asemanator in majoritatea comunitatilor de rromi,in statele lumii in care se afla astfel de comunitati si de aceea putem spune ca judecata tiganeasca este universala. Judecata tiganeasca reprezinta o traditie socio-culturala a rromilor, ce nu afecteaza judecata statala.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

5) Alegerea judecatorilor la tigani In general, cand se naste un conflict intre rromi,de natura civila sau de natua dreptului familiei,(care sunt cele mai numeroase, intrucat rromii convietuiesc in general in concubinaj), sau cand se nasc conflicte de alta natura, pentru efectuarea judecatii tiganesti este necesara alegerea judecatorilor care in limba tiganeasca se mai numesc si crisinatori. Rude apropiate ale partilor tranzactioneaza pentru stingerea conflictului pe calea judecatii tiganesti.Daca partile ajung la convingerea sa se judece pe calea judecatii tiganesti,acestea stabilesc un termen de judecata,ce se face public pentru intreaga societate de rromi,care urmeaza a participa la judecata.In vederea stabilirii numarului de judecatori ales de parti,acestea se invoiesc si fiecare parte desemneaza un numar egal de judecatori. Daca una din parti nu cade de acord cu persoana pe care o desemneaza cealalalta parte ca judecator,partea are dreptul sa propuna o alta persoana ce este agreata de adversarul sau.Toti judecatorii trebuie sa fie agreati de ambele parti.Numarul judecatorilor variaza in functie de complexitatea cazului si de invoiala partilor Odata stabiliti judecatorii,urmeaza ca ambele parti sa apeleze la acestia pentru a-i judeca la termenul fixat,iar daca partile nu se inteleg sa mearga impreuna,vor trimite reprezentanti,rude apropiate ale partilor,care vor contacta judecatorii. Din momentul in care au acceptat sa participe la judecata, judecatorilor rromi le este interzis,sub prestare de juramint tiganesc,sa ia legatura cu vreuna din parti pana in ziua judecatii. De asemenea , ei nu vor discuta cazul ce urmeaza a fi supus dezbaterii cu alte persoane. La locul stabilit judecatii,care in general este in aer liber ,la data fixata se prezinta judecatorii ,partile si comunitatea rromilor.Din acest moment ,judecatorii trebuie sa fie numai impreuna ,iar daca judecata dureaza mai multe zile ,acestia vor fi cazati impreuna si nu vor lua legatura cu partile sau rudele acestora; in caz ca sunt banuiti de diverse legaturi si influente ,vor fi exclusi de la judecata ,urmand sa raspunda material pentru cheltuielile ce sau efectuat cu judecata. Judecatorii vor locui impreuna ,vor servi masa impreuna ,fiind supravegheati ,pe toata perioada procesului ,sa nu ia legatura cu nici o persoana ,pina la pronuntarea verdictului . Cheltuielile privind judecata ,ce consta in transportul,masa,si cazarea judecatorilor,vor fi suportate de ambele parti.Plata judecatorilor pemtru munca depusa la judecata si pentru zilele in care are loc aceasta se numeste"vatrarit"sau zeciuiala si se incaseaza inainte de Verdict (pronuntarea deciziei judecatorilor). 6) Limitele de competenta ale Judecatii Tiganesti Facem precizarea,ca din punct de vedere legal nu exista doua judecati,aceea a statului si o alta judecata a rromilor,ci o singura judecata-cea a statului. Daca o persoana doreste sa se adreseze organelor statului pentru judecata ei nu i se poate impune judecata tiganeasca decat in masura in care accepta oasemena judecata,chia daca estae tigan.Procedura de chemare in judecata tiganeasca,nu este decat o simpla propunere pe care o face o parte alteia,personal sau prin delegati.In nici o situatie,judecata tiganeasca nu poate constitui o amenintare adresata uneia din parti,ci ea trebuie sa fie ca un singur arbitru, care sa concilieze partile in cadrul unui dialog acceptat de parti. Odata acceptata judecata de catre parti,ele pot conveni asupra judecatorilor,care din punct de vedere legalar fi ca niste arbitri intre parti ,sau simpli sfatuitori,a caror hotarare,in cadrul judecatii tiganesti,partile pot sau nu sa o respecte.Din punct de vedere legal,hotararile date in cadrul judecatii tiganesti nu au caracter obligatoriu.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

Situatia in care,chemarea la judecata tiganeasca este asa cum am aratat,o propunere (neviciata de amenintare, violenta, santaj, terorizare, scandaluri)iar partile accepta o asemenea judecata ,nu se incalca vreun principiu de drept. In cadrul judecatii tiganesti nu pot intra orice fapte,mai ales infractiunile grave si deosebit de grave,care se judeca de organele statului.Cu toate acestea,ea poate avea o larga,asa zisa,competenta,si in acest sens ne referim la raporturile de drept civil,la raporturile de dreptul familiei(excluzandu-se divortul,istitutia infierii,si altele ce sunt de competenta judecatii statului) iar din domeniul deptului penal se poate savarsi o asemenea judecata,la infractiunile care prevad ca impacarea partilor stingeraspunderea penala sau la infractiuni care prevad inceperea urmaririi penale la plangerea prealabila. Tranzactionarea,in principiile civile,este un drept legal al partilor,iar in dreptul familiei(cunoscut fiind faptul ca foarte multe familii de rromi se afla in stare de concubinaj)iesirea din indiviziune asupra bunurilor realizate de catre concubini,se poate face in intelegere in cadrul judecatii tiganesti.Poate exista intelegere intre parti si privind modalitatea de crestere si educatie a minorilor,precum si la stabilirea unui cuantum de pensie de intretinere,pentru minori,ce poate fi achitata in totalitate.In situatia proceselor pe rolul instantelor de judecata,pentru infractiunile ce dau posibilitatea impacarii partilor,se poate apela la judecata tiganeasca, impacarea partilor in fata instantei de judecata ca s-au impacat,ducand la incetarea procesului penal. Judecata tiganeasca nu poate obliga partile sa nu introduca plangerea prealabila,sau actiunea la instantele de judecata,aceasta constituind un drept absolut al persoanelor, fata de care judecata tiganeasca nu paote avea nici o influenta.Este totusi posibil ca partile,in urma judecatii tiganesti,sa se impace sau sa se hotarasca sa nu introduca plangere prealabila,ceea ce inseamna ca judecat tiganeasca are efectul scontat acela de a aduce pacea intre rromi. Daca partile s-au impacat in judecata tiganeasca,dar nu declara in fata organului de urmarire penala ca s-au impacat,judecata tiganeasca nu are nici o valabilitate privind impacare a partilor. Judecata tiganeasca,nu are competenta si nici abilitatea de a califica anumite ca infractiuni,de aceea partile care apeleaza la o astfel de judecata isi asuma riscul,in sensul ca organele statului isi pot face ancheta lor,fara a lua in consideratie judecata tiganeasca.Unele declaratii publice,in cadrul judecatii tiganesti, pot constitui insa probe,pe care organul de cercetare sau instanata de judecata pot sa le administreze. In domeniul dreptului civil,rromii se pot judeca intre ei,iar intelegerile la care au ajuns pot fi consemnate intr-un act privat,sau conventie ce poate fi prezenatat in fata instantei de judecata,daca una din parti introduce actiune civila.Instanata de judecata civila,in baza probelor administrate,poate da o hotarare care sa tina cont de actul privat,conventia reprezenatata sau martori de la judecata rromilor,sau poate da o hotarare care sa nu tina cont de aceste acte,judecata statului facandu-se dupa lege,principii de drept,care nu intotodeauna corespund judecatii tiganesti. In civil,judecata tiganeasca poate stabili intelegeri cu privire la dreptul de mostenire si impartire a averii,intelegeri cu privire la dreptul de proprietate, granituire, revendicari, diverse pretentii. Daca partile au ajuns la anumite intelegeri, in cadrul judecatii tiganesti, aceste intelegeri trebuie consemnate intr-un act privat, semnat cu martori si datat, acest act putand constitui proba in instanta de judecata. 6) Judecata de fond Judecata de fond a tiganilor,nu constituie numai un proces in sine,ci reprezinta o adunare a comunitatii de rromi,in care se manifesta diversitatea culturala etnica specific tiganeasca,adunarea care se mai numeste si stabor,criss sau judecata (mail ales in Oltenia). Rromii se aduna la judecata tiganeasca nu numai pentru a participa la proces,ci pentru a afla evenimente cu care se confrunta comunitatea,cat si societatea in general,in cadrul acestei adunari fiind discutii cu privire la diverse persoane din comunitate,sau la evenimente de de ordin politic,economic,social,ce sunt analizate si din perspectiva in care acestea pot avea implicatii asupra rromilor.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

Judecata de fond cunoaste urmatoarele faze: a) b) c) d) e) faza premergatoare a judecatii; posibilitate de impacare a rromilor fara judecata de fond; judecata propiu- zisa; juramantul sacru; verdictul; executatrea sanctiunilor.

a) Faza premergatoare a judecatii Orice judecata tiganeasca are o anumita publicitate,rromii afland despre aceasta in diverse modalitati,in functie de specificul local.Odata adunati judecatorii,la locul stabilit,incep sa discute diverse subiecte,care sa nu fie legate de speta judecatii in cauza,in aceasta perioada prezentandu-se partile care se judeca,cu familiile si rudele lor,cat si comunitatea de rromi. Judecatorii intre intre ei i-si aleg un presedinte,al carui nume il fac public comunitatii de rromi.Judecata tiganeasca are caracter cutumiar si exista multe reguli prestabile ale judecatii,ce urmeaza a fi respectate cu sfintenie; vor fi amintite de catre judecatori obiceirile din vechime ale judecatii tiganesti,care a constituit fundamentul convieturii comunitatii de rromi,a realizarii pacii si intelegerii intre ei,si care trebuie infaptuita de catre rromi,intrucat toti apartin aceleiasi comunitati de romi si nu trebuie ca o alta comunitate sa se amestece in treburile lor.Faptul de a fi rrom presupune a te supune unor reguli de conduita,-specifica rromilor-in sensul respectarii unor norme sacaramentale,cunoscute din vechime,printre care ar fi si juramantul tiganesc. Dupa pledoaria facuta judecatii tiganesti,care se repeta la fiecare judecata in parte,au loc discutii,pe diverse subiecte,care sa nu fie legate de judecata in cauza.Cu aceasta ocazie,la discutii poate interveni orice membru al comunitatii,cu conditia neintreruperii vorbitorului precedent.Intreruperea unui vorbitor,mai ales daca este in varsta,sau se bucura de autoritate in cadrul comunitatii,este considerata un delict pentru care persoana respective poate fi amendata.Acest fapt,de intrerupere a unui vorbitor,la o adunare de judecata,este o ofensa,sau o ,,rusine'' in traducere tiganeasca lajau pe care o persoana o face vorbitorului,ce poate avea pretentii,pentru rusinea ce i s-a adus. Faza premergatoare a judecatii poate dura ore intregi,in care se epuizeaza dezbaterea privind evenimentele din comunitate sau cele cu caracter general din societate,dupa care judecatorii incep sa discute in pilde si parabole,privind judecata tiganeasca,apropiindu-se de subiectul ce urmeaza a fi supus judecatii.Toata faza premergatoare a judecatii tiganesti are un scop bine determinat si anume creare aunei stari generale de pace,de reflectie si de comuniune a tiganilor ce urmeaza sa se judece cat si intregii comunitati,intrucat se are in vedere crearea unei paci generale a comunitatii,care va participa la diverse evenimente traditionale,cum ar fi nunta,botezul,sau moartea in cadrul comunitatii.In aceasta faza,fara a se intra ,,in fondul problemei'',adica fara a se analiza faptele ce conduc la judecata tiganeasca,partile sunt intrebate daca vor sa se impace,fara a se dezvalui public faptele lor;adica fara ,,o judecata de fond''.Este posibil ca partile sa se impace,fara nici o pretentie sau sa-si exprime pretentiile ce se pot negocia,si care pot conduce la pace,daca partile se inteleg intre ele.Atunci urmeaza un obicei, ca partile sa dea mana intre ele de impacare,urmand sa ,,cinsteasca'' cu mancare si bautura pe judecatori cat si pe unii membri ai comunitatii care au participat la impacarea partilor. In situatia in care partile nu ajung sa se impace prin aceasta tranzactie,vor cere ,,judecata de fond'' in care urmeaza sa se pronunte judecatorii,privind vinovatia partilor si sanctiunile ce vor fi aplicate.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

b) Judecata de fond propriu zisa Dupa ce a expirat faza premergatoare a judecatii,iar partile nu sau impacat,si au solicitat in mod expres ca doresc sa se judece in cadrul ,,judecatii de fond'',judecatorii se consulta intre ei,stabilesc care dintre parti urmeaza sa aiba cuvantul mai intai( in general reclamantul,sau parte vatamata). Reclamantul sau partea vatamata,careia i s-a dat cuvantul trebuie sa se adreseze,mai intai,cu formule de politete,atat comunitatii de rromi cat si judecatorilor.Acestia vor formula expresii cum ar fi:,,romale hai shavale;raia,judecatori sau raia crisinatori...''care in traducere romaneasca inseamna ,,dragi rromi si domnilor judecatori...''Aceste formulari sunt obligatorii si ele semnifica faptul ca cel care vorbeste se adreseaza intregii comunitati de rromi prezente,ceea ce simbolizeaza ca intreaga comunitate de rromi judeca cazul sau,judecatorii desemnati fiind numai reprezentanti ai comunitatii de rromi. Partea vatamata sau reclamantul isi incepe depozitia,la care judecatorii trebuie sa fie foarte atenti,pentru ca trebuie sa memoreze fiecare fapta sau afirmatie,urmand sa o judece in cadrul verdictului. Pentru elucidarea unor aspecte din declaratie,toti judecatorii desemnati vor putea pune intrebari pentru a-si forma anumite convingeri. In situatia cand intervine cineva de pe margine,in declaratiile partilor implicate in proces,aceste persoane sunt amendate pe loc de catre presedintele judecatilor,pentru a se pastra disciplina de sedinta. Amenda se plateste imediat,de catre persoana ce a comis delictul sau de o ruda a acestiea care plateste pentru el,astfel judecata nu mai continua.Dupa aplicarea catorva amenzi usturatoare,judecata continua.Se audiaza paratul, caruia i se pun diverse intrebari legate de declaratiile reclamantului sau partii vatamate.La audierea martorilor nu se va tine seama ca acestia sunt rude sau nu cu partile ce se judeca, intrucat in judecata tiganeasca se merge pe prezumtia ca nu se minte,iar in cazul unor suspiciuni privind cele declarate,martorii sunt obligati sa jure.Judecatorii sunt aceia care vor hotari cine sa fie martori,in functie de numele martorului despre care s-au facut afirmatii,in cadrul declaratiilor reclamantului sau paratului.Daca intervin unele altercatii,acestea se tempereaza de catre judecatori,prin diverse metode,inclusiv prin aplicarea amenzilor cat si prin amenintarea ,,cu spargerea judecatii'. ,,Spargerea judecatii'' si plecarea judecatorilor constituie cea mai grea situatie posibila,cazurile de spargere a judecatii fiind foarte rare. Spargerea judecatii nu se poate infaptui decat in situatii extrem de grave,intrucat atat partile cat si comunitatea rromilor asteapta nerabdatori verdictul judecatorilor. Judecatorii au un rol activ in desfasurarea judecatii si pastrarea disciplinei acesteia.Ei pot interoga alternativ atat partile,cat si pe martori,elucidand fiecare situatie in parte,in asa fel incat intreaga comunitate de rromi sa inteleaga cum s-au desfasurat faptele. In urma audierilor,judecatorii se vor consulta inttre ei,stabilind care parte va presta juramantul sacru tiganesc in fata comunitati de rromi. c) Depunerea juramantului sacru in cadrul judecatii Juramantul tiganesc, alav romano sau solahaimos in limba tiganeasca, reprezinta o faza de judecata. Exista situatii in care partile se prezinta la judecata,anume pentru a depune juramantul;este situatia asa ziselor infractiuni de calomnie,in care ,,au iesit vorbe''(adulter,furturi,etc.) in comunitate despre o persoana..In aceasta situatie,persoana respectiva depune juramantul in cadrul judecatii aratand ca nu sunt adevarate calomniile ce i s-au adus. Demnitatea persoanei respective va fi restabilita in comunitatea de rromi. Daca a existat judecata de fond tiganeasca,iar in urma probelor administrate de catre judecatori, rezulta situatii contradictorii,pentru rezolvarea acestor contradictii judecatorii hotarasc care anume persoana trebuie sa depuna juaramantul si modalitatea in care trebuie sa fie depusa.Exista situatii in care partile isi propun una alteia,depunera juramantului sacru.Daca o parte declara in fata judecatorului ca este de acord ca partea celalata sa jure,hotaratoare este vointa partilor.

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

Judecatorii hotarasc sa se depuna juramantul tiganesc,pe cruce,pe bani,pe apa,pe carne de porc (untura),pe tarana,pe foc,cu lumanarea aprinsa,sau alte elemente sacre.Exista imprejurari in care persoana care jura face semnul crucii cu degetele aratatoare ,ridicand mainile in sus si pronuntand diverse cuvinte de juramant . Odata juramantul depus, el devine " litera de evanghelie ", neputand fii comentat si nici contestat de catre nici o persoana, prin juramant inlaturandu-se situatiile contradictorii si stabilindu-se adevarul. Dupa depunerea juramantului,cercetarile judecatoresti se considera epuizate,urmand ca judecatorii sa dea "verdictul".Exista situatii in care nu mai este necesar verdictul, intrucat,ca urmare a depunerii juramantului, partile s-au impacat. d) Verdictul Pronuntarea ,in cadrul judecatii tiganesti, poarta denumirea de verdict.Dupa epuizarea administrarii probelor si depunerii juramantului tiganesti, judecatorii se retrag pentru deliberare.Judecatorii pot fi in numar de 3-7 persoane ,dar numarul acestora nu este prestabilit,ci este in functie de vointa partilor si de complexitatea spetei Judecatorilor trebuie sa l-i se acorde un spatiu adecvat pentru deliberare, in care sa nu fie deranjati de alt persoane.In cadrul dezbaterilor pentru deliberare,judecatorii isi reamintesc unul altuia toate declaratiile date de catre parti si de catre martori,iar ca urmare,ajung la un consens asupra fiecarei fapte sau aspect dedus judecatii.In cadrul sedintei secrete de deliberare,judecatorii stabilesc fiecare capat de acuzare al partii vinovate si fiecare capat de neacuzare al partii ce se considera nevinovata. In cadrul judecatii tiganesti,judecatorii trebuie sa ajunga la consens asupra tuturor capetelor de acuzare sau de aparare ale partilor neputand exista opinii separate ale unui judecator.Dupa stabilirea capetelor de acuzare si de aparare,judecatorii stabilesc anumite propuneri,pe care le vom numi ,,sanctiuni''. Sanctiunile sunt de mai multe feluri si anume:critica morala; (plata de despagubiri civile in bani)excluderea din comunitate. Dupa ce judecatorii au stabilit aspectele de mai sus,isi impart intre ei sarcinile privind desfasurarea verdictului in fata comunitatii. Judecatorii se prezinta in fata comunitatii pentru darea verdictului.Precizam ca judecatorii nu au un timp delimitat pentru desfasurarea dezbaterilor,acesta putand fi de ordinul orelor sau zilelor,pana cand judecatorii ajung la un consens.Pe perioada dezbaterilor,daca acestea sunt de o durata mai indelungata,judecata se considera ,,sparta'',adica atat partile,cat si membri comunitatii merg la casele lor.Este posibil,ca judecatorii sa indice o ora sau o data la care vor da verdictul,dar nu este obligatoriu,intrucat,durata dezbaterilor este data de intrunirea consensului,care de cele mai multe ori nu presupune stabilirea unui timp exact.Obligatoriu este ca judecatorii sa stea impreuna pe toata perioada dezbaterilor si sa nu ia legatura cu nici o alta persoana. Dupa stabilirea consensului,judecatorii anunta partilor si comunitatii de rromi reluarea judecatii pentru pronuntarea verdictului. Cu ocazia pronuntarii verdictului,judecatorii se folosesc de talentele lor oratorice sa convinga atat comunitatea de rromi cat si partile,prin rationamente,asupra fiecarei fapte sau aspect,relevate in cadrul judecatii,tragand concluzii asupra acestora,aratand daa partea a procedat just sau injust.Cu aceasta ocazie,judecatorii trebuie sa dea dovada de experienta,abilitate,perspicacitate si un limbaj si o tonalitate adecvate,incat sa fie placut de masele de oameni.In astfel de imprejurari,judecatorii tiganilor isi intaresc autoritatea,intrucat cuvantul lor este ascultat si respectat de catre comunitate.Asa cum am mai aratat sarcinile sunt impartite intre judecatori si dupa epuizarea timpului de vorbit al unui judecator,acesta,cu respectul cuvenit,se adreseaza judecatorului care urmeaza sa preia cuvantul si asa mai departe,de la un judecator la altul,pentru a nu fi lasat deoparte nici un aspect aratat de catre parti in declaratiile lor,si pentru a le arata totodata greselile pe care le-au savarsit si cum ar fi fost normal sa procedeze pentru a nu gresi. Toata oratoria judecatorilor rromi este menita sa emita judecati a caror valoare sa fie apreciata de catre comunitatea rromilor,si apoi de catre parti,dar aceste judecati emise

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

asupra dezbaterilor din cadrul judecatii tiganesti,isi au menirea sa justifice si sanctiunile pe care le vor da. Dupa epuizarea judecatilor asupra fondului problemei de judecata,presedintele judecatorilor,in persoana sau un judector numit va aduce la cunostinta sanctiunile ce sunt propuse de completul de judecata. Exista persoane care au abateri mai usoare,iar pentru acestia sanctiunea o reprezinta critica morala pe care i-o aduc judecatorii.Critica este adresata personal,fara menajamente,de multe ori fiind foarte dura,iar cel criticat trebuie sa ia o atitudine de smerenie in fata comunitatii. Sanctiunea cu plata pentru despagubiri civile urmeaza sa-i fie impusa celui vinovat,care urmeaza sa despagubeasca partea vatamata sau partea civila gasita nevinovata.Cuantumul difera de la o comunitate la alta,in functie de specificul local,dar niciodata nu se are in vedere posibilitatea partii,de a achita sau nu amenda stabilita intrucat la plata amenzii se are in vedere si posibilitatea contributiei rudelor partii la aceasta.Partile executa aceasta sanctiune,prin propria lor vointa,fiind in interesul lor,sa se fereasca de razbunari.Sanctiunea excluderii din comunitate este cea mai grava,fiind o masura de exceptie si care se aplica pentru infractiuni deosebit de grave,in scopul de a evita alte razbunari si a se asigura pacea si linistea in comunitate. Dupa pronuntarea verdictului dat de catre judecatori,sunt consultate partile de catre presedintele judecatorilor daca partile sunt multumite de verdict.Daca partile sunt multumite de verdict,acestia ,,dau multumire'' in fata judecatorilor si a comunitatii. Daca una din parti ,,nu da mutumire'' cu privire la verdict,aceasta persoana declara expres ca va face recurs la judecata. Recursul la judecata,urmeaza aceeasi procedura,ce se desfasoara la judecata de fond,numai ca participa un numar sporit de alti judecatori,si care sunt din alte comunitati de rromi,care au posibilitatea fie sa mentina verdictul dat anterior,fie sa-l schimbe,in asa fel incat sa conduca la impacarea partilor,si toate partile sa dea multumire la verdict. e) Executarea ,,sanctiunilor'' Propunerile facuta de judecatori partilor,pentru impacrea acestora,le-am numit,asa cum am aratat mai sus ,,sanctiuni''.Aceste sanctiuni nu au acelasi caracter cu sanctiunile prevazute in drept.Ele sunt niste simple propuneri,care pot sau nu sa fie indeplinite,in functie de vointa partilor. Executarea sanctiunilor la judecata tiganeasca nu se face pe cale silita ca la hotaririle judectoresti,ci acestea se executa prin libera vointa de catre partile ce au fost implicate in judecata. Odata ce partile au dat multumire asupra verdictului si s-a aplicat pedeapsa amenzii este posibil ca partea care a fost obligata sa plateasaca sa scoata imediat banii si sa plateasca partii indreptatite,pe loc, in cadrul judecatii tiganesti ,in prezenta judecatorilor si a comunitatii. Atunci partile implicate in conflict dau mana,iar pacea se restabileste in cadrul comunitatii. In situatia in care,partea obligatasa plateasca nu dispune de bani momentan, se acorda un termen de catre judecatori,daca si partea ce trebuie sa plateasca banii cade de acord cu termenul fixat de judecatori. Pacea in comunitate se considera restabilita de la data in care s-a pronuntat verdictul si nu de la data la care urmeaza sa plateasca despagubirile Intrucat judecata este a comunitatii , nu au existat situatii in care sa nu execute platile ce s-au stabilit,daca partile au stabilit " multumire asupra verdictului".Au existat situatii in care si rudele platesc, sau insusi judecatorii platesc, pentru restabilirea pacii in comunitate, urmand ca acestia sa-si recupereze banii ulterior de la partea ce a fost sanctionata. Cu ocazia pronuntarii verdictului, judecatorii fixeaza o taxa , care se numeste vatrarit sau zeciuiala si reprezinta plata judecatorilor pentru munca prestata si timpul pierdut. In vechime se obisnuia ca aceasta taxa de vatrarit sa fie achitata de cel

Judecata Tiganeasca, material realizat de Marcel Costache

amendat, iar judecatorii renuntau la ea pentru pentru a-i usura situatia. Exista situatii in care suma pentru vatrarit partile implicate in conflict, iar judecatorii nu simbolica ,nu poate depasi anumita limite, judecatori.

ca cel vinovat sa plateasca mai putin, se fixeaza sa fie platita de catre toate renunta la ea, dar aceasta plata este si ea reprezenta zilele pierdute de

7) Denaturarea Judecatii Tiganesti In prezent, judecata rromilor,in multe situatii s-a denaturat si nu mai apare ca ,,un sfat al batranilor'',asa cum era traditia rromilor,traditie apreciata si respectata de catre intreaga societate.Multe judecati ale tiganilor sunt impuse obligatoriu,prin amenintare cu violenta,de catre diverse grupuri de violenta ale rromilor,ce obtin foloase necuvenite de pe urma judecatii tiganesti.Invocand pretinsa ,,judecata tiganeasca'' aceste grupuri de presiune obliga anumite persoane sa plateasca asa zisa taxa de protectie,sau santajeaza pe creditori cu luarea de diverse bunuri care sa gajeze creditul in mod abuziv,incalcand legea. Daca judecata tiganeasca ar fi privita de catre organele statului,ca modalitate de infaptuire a dreptatii la rromi,si i s-ar acorda atentia cuvenita,altfel ar decurge judecat tiganeasca.Opinia noastra este ca organele statului,care sunt in cunostinta de cauza ca judecata tiganeasca este o realitate vie,sa o trateze cu importanata cuvenita,pentru ca ea sa poata fi conservata ca o traditie benefica,in cadrul comunitatilor de rromi.In acest sens,consideram ca instruirea judecatorilor tigani privind prevederile legale,in care sa se desfasoare judecata tiganeasaca,ar fi un factor benefic atat in sprijinul comunitatilor de rromi,cat si al societatii in general,fiind o actiune de prevenire a infractiunilor,si pentru respectarea legii. Acesta traditie,a judecatii tiganesti,daca ar fi supravegheata de organele statului,ar determina cresterea importantei sociale a acestei traditii,atat in cadrul comunitatilor de rromi,cat si in cadrul intregii societati,conducand la diminuarea fenomenului criminologic,in cadrul comunitatilor de rromi,si la prevenirea generala a infractiunilor. Recunoasterea de catre societate a judecatii tiganesti ar insemna acordarea unei importante mai mari traditiei rromilor,si ar contribui astfel de constientizarea maselor de rromi,la educatia civica si la respectarea legii de catre rromi conducand mai repede la procesul de integrare a rromilor in societate. ,,S-ar putea oferi posibilitatea de a oferi minoritatilor posibilitatea sa reglementeze singure o mai mare parte din propriile lor treburi si de a le incuraja sa formuleze obiective de perspectiva.Am putea,de pilda,sa ajutam locuitorii unui cartier,pe componentii unei subculturi determinate sau ai unui grup etnic in a-si institui propriile lor tribunale,sub supravegherea statului.Astfel de institutii ar contribui la la edificarea comunitatii si identitatii,la intarirea legalitatii si ordinii,scutind totodata organismele guvernamentale supraincarcate de o serie de activitati.''(Alvin Toffler-"Al treilea val",pg.572) Recunoasterea judecatii tiganesti,de catre autoritati, ca o traditie culturala a rromilor,ar conduce la respectarea unui drept fundamental al populatiei rromilor privind modalitatea in care sa se infaptuiasca justitia intre rromi.In masura in care constituirea acestei justitii intre rromi nu contravine legilor statului caruia apartin sau care isi au resedinta,ci dimpotriva respecta aceste legi,aceasta ar conduce la intarirea credintei rromilor privind respectarea legii; astfel n-ar mai persista in mentalitatea rromilor,ideea ca ei se conduc singuri, dupa legile lor nescrise. Marcel Costache, presedinte al R.E.D. Craiova Informatii si adaptare din: -Gheorghe Costache Foca,judecator de pace al rromilor pe zona Oltenia -Av.Nicolae Bobu-Carte despre Rromi-Cutuma Justitiara-Judecata de pace a rromilor

10