Tema: Principiile organizaţional – funcţionale a instanţei judecătoreşti.

Introducere
Principiul de drept procesual civil reprezintă o idee, regulă esenţială care determină
structura internă a procesului civil şi pe temeiul căruia se stabilesc raporturile
procesuale dintre părţile în litigiu, precum şi cele dintre acestea şi instanţa de
judecată. Principiile de drept procesual civil se manifestă prin ideile juridice de bază,
care determină formele şi metodele de reglementare juridică a raporturilor procesual
civile în legătură cu examinarea şi soluţionarea litigiilor deduse judecăţii.

Unii autori clasifică principiile procesual civile în:

 principii organizațional-funcționale a instanţelor judecătoreşti;

 principii de activitate a instanţei judecătoreşti (funcţionale).

Ca o categorie aparte pot fi examinate principiile internaționale ale dreptului

procesual civil, aplicabile în cadrul examinării și soluționării litigiilor cu element de
extraneitate.

Principiile organizaţional – funcţionale a instanţei judecătoreşti.

a. Principiul realizării justiţiei de către instanţele judecătoreşti.

Conform art.114 – 115 din Constituţia RM, art.19 C.P.C. al RM și art.1 al Legii
privind statutul judecătorului, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de către
instanţele judecătoreşti. Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin
Curţile de Apel şi judecătorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona,
potrivit legii, judecătorii specializate – Judecătoria Comercială de Circumscripţie.
Esența acestui principiu rezidă în faptul că justiția se înfăptuiește în exclusivitate de
către instanțele judecătorești, legal constituite, în persoana judecătorilor numiți.
Instanțele judecătorești se formează pe baza principiului numirii judecătorilor în
funcție.
b. Principiul numirii judecătorilor şi inamovibilităţii lor

Judecătorii sunt persoanele investite constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției,

pe care le execută pe bază profesională. Judecătorii instanţelor judecătoreşti se
numesc în funcţie de Preşedintele RM, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru
prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea acestui termen judecătorii pot fi
numiţi pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Preşedintele şi membrii Curții Supreme de Justiție sunt numiţi în funcţie de

Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o
vechime de muncă în funcţia de judecător de cel puţin 15 ani. Judecătorii instanţelor
judecătoreşti sunt inamovibili, adică promovarea şi transferarea acestora se face
numai cu acordul lor.

c. Principiul imparţialităţii și independenței judecătorilor şi supunerii lor numai

legii

Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt imparţiali, nepărtinitori şi obiectivi, adică la

înfăptuirea justiţiei în pricinile civile judecătorii sunt obligaţi să procedeze conform
justiţiei.
Potrivit art.116 alin.1 al Constituției RM, art.20 alin.2 CPC al RM și art.1alin.3 al
Legii privind statutul judecătorului, la înfăptuirea justiţiei, judecătorii sunt
independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii judecă pricinile în baza legii şi în
condiţii care exclud orice presiune asupra lor. În procesul examinării și soluționării
unei pricini concrete, judecătorul este independent și față de concluziile date de
participanții la proces, indiferent de statutul lor juridic (art.130 C.P.C. al RM)
Orice amestec în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea
prevăzută de lege.

d. Principiul înfăptuirii justiţiei în mod egal în faţa legii şi a instanţei

Potrivit art.16 din Constituția RM, art.22 CPC al RM și art.8 al Legii privind
organizarea judecătorească, justiţia în procesele civile se înfăptuieşte numai de către
instanţele de judecată pe principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi a
instanței, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială etc. Părţile în procesul civil sunt
egale în drepturi. Acest principiu mai înseamnă că aceleaşi legi se aplică tuturor
cetăţenilor şi că ei sunt judecaţi de aceleaşi instanţe.

e. Principiul publicităţii dezbaterilor judiciare

În conformitate cu art. 21 și 117 al Constituției RM, art. 23 CPC al RM și art.10 al
Legii privind organizarea judecătorească, şedinţele de judecată sunt publice.
Publicitatea înseamnă că judecarea oricărei pricini civile trebuie să aibă loc într-o
anumită încăpere, la sediul instanţei judecătoreşti şi nu numai părţile, dar orice
persoană care vrea să urmărească modul de desfăşurare a procesului în toate fazele
judecăţii poate asista la proces chiar dacă este străină de el.

Judecarea proceselor în şedinţă închisă se efectuează numai în cazurile stabilite prin

lege, în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină comercială cu
respectarea normelor de procedură. Instanţa de judecată poate să dispună judecarea
pricinii în şedinţă închisă în vederea prevenirii divulgării unor informații care se
referă la aspectele intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputația
profesională ori alte circumstanțe care ar prejudicia interesele participanților la proces
sau dacă dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea publică sau moralitatea ori vine
în contradicţie cu interesele păstrării secretului de stat. Ședința poate fi declarată
închisă pentru întregul proces sau numai pentru efectuarea anumitor acte procedurale.
Această excepție nu se răsfrînge asupra participanților la proces, ședința de judecată
închisă avînd loc în prezența lor, instanța îi previne asupra răspunderii pe care o vor
purta în caz de divulgare a informației obținute în cadrul procesului.

Participanții la proces și celelalte persoane prezente în sala de ședințe sunt obligate să

respecte ordinea stabilită pentru judecarea cauzei. Persoanele care n-au atins vîrsta de
16 ani nu se admit în sala de şedinţă, dacă nu sunt citate în calitate de participant la
proces sau martor, iar persoanele care se prezintă într-o ţinută necuviincioasă pot fi
îndepărtate din sala de şedinţă.

Deliberarea hotărîrii se face în secret, iar pronunţarea hotărîrii în toate cazurile se

face în şedinţă publică, chiar dacă dezbaterile au avut loc în ședință închisă.

f. Principiul limbii desfăşurării procesului şi dreptului la interpret

Potrivit art.118 al Constituției RM, art.24 CPC al RM și art.9 al Legii cu privire la

organizarea judecătorească, procedura judiciară, şedinţele de judecată se desfăşoară
în limba ă. Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul de a lua
cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului și de a vorbi în instanţă prin interpret.

Procedura judiciară se poate desfășura şi într-o altă limbă acceptabilă pentru

majoritatea persoanelor care participă la proces. În acest caz, documentele procesuale
judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba moldovenească. Actele
procedurale care se înmînează participanților la proces se traduc, la solicitarea lor în
limba de stat sau în limba procesului.
g. Principiul colegialităţii şi individualităţii judecătorilor

Pricinile civile se judecă în primă instanţă de un complet unipersonal, format dintr-un

singur judecător sau de un complet colegial, format din 3 judecători. În instanţa de
apel şi de recurs, pricinile se judecă de un complet colegial, format din 3 judecători.
Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție judecă recursurile împotriva deciziilor
Curții de Apel în complet colegial, format din 5 judecători.

În literatura de specialitate au fost aduse următoarele argumente în favoarea

sistemului colegial:

 oferă garanţia unei justiţii mai bune datorită schimbului de idei, păreri,
discuţiilor;
 confruntarea dintre judecători în timpul deliberării;
 oferă garanţia imparţialităţii datorită controlului reciproc;
 oferă posibilitatea formării judecătorilor tineri care vor intra în complet alături
de cei mai experimentaţi;
 datorită deciziei anonime, agresivitatea celui ce a pierdut procesul nu se poate
opri la o anumită persoană

Contraargumente:

 sistemul colegial este mai costisitor;

 cauza nu se rezolvă cu aceeaşi celeritate (rapiditate) şi facilitate ca în cazul
judecătorului unic;
 preşedintele instanţei, care, de regulă, prezidează ședința de judecată i-ar putea
domina pe ceilalţi judecători.