Principiile fundamentale ale procesului civil

Procesul civil reprezinta un mijloc de aparare atat pentru reclamantul care urmareste
valorificarea unui drept sau a unui interes cat si pentru parat care in acest fel isi clarifica
situatia juridica.

Procesul civil parcurge 2 faze :

o Judecata
o Executarea silita.

Etapa judecatii cuprinde mai multe etape:

o Etapa scrisa in care partile isi fac cunoscute pretentiile precum si apararile si probele
care vor fi administrate.

Pretentiile si probele sefac cunoscute prin cererea de chemare in judecata in cazul

reclamantului si prin raspunsul la intampinare, iar in cazul paratului prin
intampinare si respectiv prin cererea reconventionala.

o Etapa cercetarii procesului/judecatoresti:

Se va desfura incepand cu 1 Ianurie 2016 in Camera de Consiliu iar in prezent se

desfasoara in sedinta publica.

Instanta administreaza probatiunea propusa de catre parti ori de instanta din oficiu
si se solutioneaza eventualele evenimente procedurale - execeptiile.

o Etapa dezbateriile in fond

Se deruleaza de regula in sedinta publica si in aceasta etapa partile isi sustin

pretentiile .

o Etapa deliberarii si pronuntarii

Deliberarea are loc intotdeauna in secret

Pronuntarea intotdeauna se realizeaza in sedinta publica.

Judecata in prima instanta se finalizeaza cu pronuntarea unei hotarari (sentinta/incheiere),

care poate fi supusa cailor de atac prevazuta de lege .

Partea nemultumita de hotarare poate formula apel impotriva hotararii ( apelul reprezinta
calea ordinara de atac ), sau recurs, atunci cand hotararea este supusa numai recursului.

Apelul este calea de atac ordinara iar recursul este calea de atac extraordinara.

Apelul are caracter devolutiv in sensul ca in fata instantei de apel se poate pune in discutie
fondul dreptului.

1 | Page

In ce priveste recursul acesta este limitat la motivele expres prevzute de lege.Nu pune in
discutie fondul dreptului, ci chestiuni de legalitate

Dupa solutionarea definitiva a cauzei se poate trece la faza executarii silite. Pot fi puse in
executare doar hotararile care constitue titlu executor.

In afara hotararilor judecatoresti sunt titluri executori si alte inscrisuri carora legea le co
fera acest caracter. Exemplu - hotararile arbitrare, biletul la ordin, cec, cambia, contractele
de credit, contractele de leasing, deciziile de impunere emise de organele fiscale.

Normele dreptului procesual civil:

o Norma juridica = regula de conduita a carei respectare este asigurata la nevoie prin
forta coercitiva a statului.
o In functie de obiect normele de drept procesual civil se impart in:

Norme de organizare:

Determina instantele judecatoresti.

Stabileste statutul judecatorului, ori se refera la compunerea sau constituirea

completelor de judecata. ( incompatibilitatea, abtinere si recuzarea)

Norme de competenta :

Se regasesc in codul de procedura civila dar pot fi intalnite si in legi speciale.

Tribunalul este instanta de drept comun ca prima instanta.

Norme de procedura:

Se regasesc in codul de procedura civila si au in vedere modalitatea concreta

de solutionare a cauzei.

Procesele incepute inainte de 5 Februarie 2013 vor fi solutionate pe vechiul

cod, iar dupa aceasta data vor fi solutionate pe noul cod.

o Dupa intinderea aplicarii avem

Norme generale

Norme speciale

Se aplica intr-o anumita materie expres stabilita de lege si deroga de la normele

generale.

Nu pot fi aplicate prin analogie.

Principiile fundamentale ale procesului civil:

2 | Page

o Principiul liberului acces la justitie:

Accesul la justitie este consacrat si la nivel constituional si presupune ca o

persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor sale
legitime.

Stabilirea unor taxe ori a unor proceduri nu poate fi considerata o incalcare a

accesului la justitie, daca nu afecteaza dreptul in materialitatea sa.

o Principiul dreptului la un proces echitabil:

Art.6 din NCPC, vorbeste de dreptul la judecarea cauzei in mod echitabil in termen
optim previzil de catre o instanta independenta si impartiala.

Notiunea de proces echitabil presupune respectarea unor garantii cum ar fi

contradictorialitatea, sau dreptul la aparare, sau egalitatea armelor, sau motivarea
hotararilor, sau publicitatea sedintelor de judecata.

Sintagma termen optim si previzibil (rezonabil), trebuie raportata la natura

litigiului, la complexitatea probatiunii, dar si la comportamentul instantei si al
partilor .

o Principiul legalitatii:

Pleaca de la premiza ca judecatorul este independent, instantele de judecata sunt

stabilite prin lege si ca procesul este examinat in baza normelor prevazute de lege,
iar calea de atac impotriva hotararii este prevazuta de lege.

o Principiul contradictorialitatii:

Partile procesului au dreptul de a fi citate si ascultate de catre instanta de judecata,

iar cu privire la sustinerile partii adverse trebuie sa i sa permita partii sa isi sustina
propriul punct de vedere.

Judecatorul cauzei trebuie sa puan in discutie toate problemele de fapt si de drept

neputand solutiona cauza in baza unor chestiuni care nu au facut obiectul
dezbaterii.

o Principiul disponibiltat:

Disponiblitatea presupune ca generarea, continuarea ori limitele procesului sunt

exclusiv la indemna partilor.

Reclamantul poate renunta la cererea de chemare in judcata ori la dreptul pretins,

ori paratul poate recunoaste pretentiile.

Presupune ca partile dispun inclusiv de mijloacele procesuale de aparare in sensul

ca pot renunta la probele pe care le-au propus.

Exista limitari ale principiului disponibilitatii in sensul ca judecatorul din oficiu

poate dispune introducerea in cauza a altor persoane.

3 | Page

Astfel cand raportul juridic o impune, judecatorul pune in discutie necesitatea

introducerii in cauza a unor terte persoane.

Daca partile nu solicita introducerea in cauza a tertului, instanta va respinge

cererea ca inadmisibila, fara a se pronunta pe fond.

o Principiul dreptului la aparare :

In acceptiunea formala dreptul la aparare inseamna dreptul partii de a-si angaja un

avocat

In sens material cuprinde garantiile procesuale care permit partilor sa isi apere
interesele legitime.

Garantii

Dreptul de a formula cereri

De a cunoaste actele de la dosar.

De a propune probe

De a refuza judecatorul

De a pune concluzii.

De exercita caile de atac.

Este reprezentat si de consacrarea principiilor neagravarii situatiei in propria cale

de atac daca legea nu prevede altfel.

Art. 432 permite crearea unei situatii mai grave in calea de atac decat in cazul
hotararii atacate, atunci cand se invoca exceptia autoritatii de lu ru judecta daca
partea consimte.

Garantea dreptului la aparare rezulta din obligativitatea citarii partilor, numai in

cauze de exceptie, cazurile se judeca fara citare.

Au fost declarate neconstituionale art 83, 84 care prevedeau obligativitatea

formularii raspunderii prin avocat sau consilier juridic.

o Principiul nemijlocirii

Presupune obligatia instantei de a cerceta direct toate elementele necesare

solutionarii cauzei.

Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata.

Exceptii

4 | Page

Administrarea probelor prin comisie, regatorie ( se face in alta localitate de

catre o instanta de acelasi grad sau de grad inferior)

In cazul asigurarii de dovezi cand exista urgenta in administrarea unei probe

art 359.

In cazul stramutarii instantei care decide stramutarea arata ce acte de procedura

vor fi pastrate.

In situatia perimarii cererii probele vor putea fi folosite intr-o cerere anterioara.

In cazul declinarii cauzei probele adminsitrate de instanta sunt castigate cauzei.

o Principiul legalitatii

Egalitatea in fata justitiei, presupune ca partile au vocatii la acelasi drepturi

incursul procesului si ca aceasta legalitate se refera atat la materia probelor cat si la
competenta instantelor.

o Principiul bunei credinte

Drepturile procesuale nu trebuie executate abuziv ci potrivit scopului pentru care

au fost recunoscute de lege.

Dreptul procesual al unei parti nu trebuie sa incalce dreptul procesual al celelalte

parti.

Exista abuz de drept si in cazul neindeplinirii de buna credinta a obligatiei

procesuale.

Sanctiunile:

Amenzile judiciare sau obligarea la repararea prejudiciului cauzat.

o Principiul oralitatii

Procesele se dezbat oral, iar oralitatea si nemijlocirea permit un dialog direct intre
judecator si parte.

Presupune ca partile au posibilitatea sa sustina oral probele, apararile si pot sa dea

explicatii.

o Principiul publicitii

Sedintele sunt publice cu exceptiile prevazute de lege.

Instanta poate dispune ca sedintele sa se faca in sedinta secreta, Atunci cand prin
dezbatere publica ar fi vatamate partile sau ordinea si moralitatea publica.

Judecatain camera de consiliu nu inseamna ca judecata este secreta.

Limitarea princpiului prin cercetarea procesului in camera de consiliu nu

echivaleaza cu judecata in sedinta secreta. Aceasta regula va interveni 1.1.2016.

o Principiul repartizarii aleatorie si continuitatii

5 | Page

Desemnarea judecatorului se face in mod aleatoriu, iar judecatorul odata desemnat

nu poate fi inlocuit decat pentru motive obiective.

o Principiul de impacare a partilor

Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a partilor prin mediere.

Desi initial procedura medierii era obligatorie pentru anumite categorii de litigii ca
urmare a decretului constitutional 267/2014, acele dispozitii au fost declarate
neconstituionale.

o Principiul rolului activ al judecatorului

Judecatorul poate cere partilor explicatii in scris sau oral ori poate pune in discutie
orice fel de imprejurari de fapt sau de drept chiar daca nu sunt mentionate in cerere
sau in intampinare.

Judecatorul poate cere administrarea probelor necesare chiar daca partile si

impotrivesc .

Judecatorul poate pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor

persoane.

Judecatorul poate stab i li calificarea corecta a cererii, dupa phnerea in discutie a

acestor chestiuni.

Judecatorul se va pronubta numai in limitele investirii de catre parti.

Rolul activ nu trebuie exercitat cu incalcarea imparialitii.

o Principiul desfasurarii procesului in limba romana.

Desfasurarea procesului in limba romana nu impiedica minoritatile nationale sa se

exprime in limba materna.

Apatrizii sau cetatenii straini care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana vor
putea lua cunostinta despre dosar si vor putea pune concluzii prin traducator.

o Principiul respectului cuvenit justitiei

Persoanele prezente in sala de judecata trebuie sa nu tulbure desfasurarea sedintei

si sa pastreze solemnitatea acesteia.

Presedintele completului de judecata poate dispune aplicarea unor amenzi judiciare

celor care tulbura ordinea.

Grefierul va fi prezent in sala de judecata cu o jumate de ora inainte inceperii

sedintei de judecata, pentru a pune la dispozitia partilor dosarele pentru executare.

Dupa inceperea sedintei dosarele pot fi studiate numai cu incuviintarea

presedintelui completului.

Este interzisa filmarea sau fotografierea in sala de judecata fara acordul

presedintelui completului.

6 | Page

Cererile de fotografiere sau inregistrare video se adreseaza biroului de informare

sau relatiilor publice din cadrul instantei.

ACTIUNEA CIVILA

Mijloacele procedurale prin care in cadrul procesului civil se asigura protectia drepturilor
subiective sau a altor situatii ocrotite de lege.

Actiunea nu se confunda cu cererea de chemare in judecata desi sunt folosite cu acelasi

sens.

Cuprinde si dreptul de a propune probe, de a exercita cai de atac, ori de a obtine

executarea silita .

Elementele actiunii civile

o Parti
o Obiect
o Cauza

Partile sunt reprezentate de titularul dreptului incalcat si respectiv despre cel care se
prezinta ca a incalcat dreptul.

Aceste parti se numesc reclamant si parat, in apel, apelat si intimat, in recurs, recurent si
intimat.

Obiectul actiunii reprezinta protectia unui drept ori a unui interes legitim.

Cauza actiunii este scopul urmarit de acela care apeleaza la actiune fie pentru a pretinde
fie pentru a se apara.

Exista o distinctie intre cauza actiunii si cauza de chemare in judecata

o Ex - cand se revendica un bun cauza actiunii este tinerea abuziva a bunului si intentia
de a dobandi posesia. Cauza de judecata este titlul de proprietate al reclamantului.

Conditii de exercitare
o Art 32 o cerere poate fi formulat si sustinta numai daca autorul are:

Capacitate procesuala

Formuleaza o pretentie

Justifica un interes

Calitate procesuala.

7 | Page

o Capacitate procesuala

Reflecta in plan procesual capacitatea civila de drept material si se clasifica si se

clasifica in capacitate procesuala de folosinta si de exercitiu.

Capacitatea procesuala de folosinta

o E aptitudinea persoanei de a fi parte in judecata, adica de a avea drepturi si
obligatii in plan procesual.
o poate fi parte in proces in calitate de parata in anumite situatii si entitatea
fara personalitate juridica. - consiliu local

Capacitatea procesuala de exercitiu

o E aptitudinea persoanei de a isi exercita drepturi si asuma obligatii in plan
procesual.
o Lipsa capacitatii procesuale poate fi invocate pe cale de exceptie in orice
stadiu al judecatii, inclusiv de instanta de oficiu.

Minorii intre 14 si 18 ani cu cqpacitate de exercitiu restransa pot sta in proces si

pot fi citati, insa numai asistati de parinti sau tutore.

Cei sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie stau in judecata prin
reprezentantul lor legal.

Atunci cand cel lipsit de capacitate nu are reprezentant si exista urge ta in

solutiinare procesului sau exista un conflict de interese intre reprezentantul legal si
cel reprezentat se va numi un curator special de catre instanta de judecata.

Se numeste curator si daca conflictul este intre minori de 14 si 16 ani si

reprezentantul sau.

o Calitatea procesuala

Presupune existenta unei identitati intre reclamant si titularul dreptului din raportul
juridic ( calitate procesual activa ), precum si o identitate intre parat si cel obligat
( calitate procesuala pasiva ).

Legiuitorul recunoaste in anumite situatii legitimarea activa si altor persoane decat

titularul dreptului - ex - prefectul ataca actele emise de autoritatile locale.

Reclamantului ii revine obligatia sa justifice calitatea procesuala a partilor

deoarece el declanseaza litigiul.

o Tansmiterea calitatii procesuale

E posibil ca in proces ca drepturi si obligatii care determina calitatea procesuala

activa sau pasiva sa se transmita de la parti catre terte persoane straine de proces.

Poate fi legala sau conventionala.

8 | Page

In cazul persoanei fizice transmiterea legala se realizeaza prin succesiune, iar la

persoanele juridice prin reorganizare sau transformare.

Mostenitorii care accepta mostenirea, preiau drepturile si obligatiile autorului lor si

continua procesul in locul acestuia.

o Tansmiterea conventionala se realizeaza prin

Cesiune de creanta - cesionarul preia pozitia procesuala a cedentului.

Prin preluare de datorie - cel care preia datoria preia si calitatea procesuala pasiva.

Vanzarea sau donarea bunului litigios - in acest caz, cumparatorul sau donatorul
preiau calitatea procesuala pe care o aveau anterior vanzatorul sau donatorul.

o In cazul succesorului cu titlu particular , hotararea ii este opozabila chiar daca nu a

fost in proces cu exceptia cazului in care a dobandit bunul cu buna credinta,
o Sanctiunea lipsei calitatii procesuale

Se poate invoca pe cale de exceptie

Aceasta exceptie poate fi invocata de parti sau instanta din oficiu in orice faza a
procesului iar admiterea ei face inutila cercetarea fondului dreptului.

Formulare unei pretentii

o Prin actiune sunt protejate drepturile sau interesele legitime care indeplinesc conditiile

Dreptul sa fie recunoscut si ocrotit de lege

Sa fie exercitat potrivit scopului

Sa fie exercitata cu buna credinta

Sa fie actuala, corespunztoare unei obligatii exigibile.

o Exista exceptii de la conditiile actualitatii dreptului - actiunile preventive

o In cazul unui drept afectat de un termen suspensiv - ex : cererea pentru predarea unui
bun la implinirea termenului contractual, executarea la termen a unei obligatii de
intretinere.
o Atunci cand dreptul nu este actual, in lipsa acestei conditii se invoca prin intermediul
exceptiei de prematuritate.

Interesul
o Prin interes intelegem folosul pe care o parte il justifica prin actiune
o Poate fi material sau patrimonial => buget sau moral.
o Interesul trebuie sa existe atat la declansarea procesului cat si pe parcurs, inclusiv la
solutionare.

9 | Page

o Conditiile interesului

Sa fie legitim

sa fie nascut si actual

sa fie personal si direct, adica sa apartina celui care introduce actiunea.

o Lipsa interesului se invoca pe cale de exceptie putand fi invocat de parti, terti, in orice
faza a procesului.

Clasificarea actiunilor civile

o Dupa scopul urmarit

Actiuni in realizare

Actiuni in constatare

Actiuni in constituire.

o Actiuni in realizare

Sunt cele prin care reclamantul se pretinde titularul unui drept si solicita obligarea
paratului sa respecte drepturi ori sa fie obligat la despagubiri.

Hotararile pronuntate in cazul acestor actiuni pot fi pus ein executare si constitue
titlu executoriu.

o Actiuni in constatare

Prin ele reclamantul solicita instantei sa constate existenta

reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului.

unui drrpt al

Are caracter subsidia actiunea in realizare

Se poate constata un drept si nu o stare de fapt.

Constatarea unei stari de fapt se poate face pe calea procedurii asigurarii de

dovezi.

o Actiuni in constituire

Presupune ca se creaza prin admiterea actiunii o situatie juridica noua.

Dupa natura dreptului

o Patrimoniale

Actiuni reale

Sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real - actiune
confesorie

Actiune confesorie - se apara un dezmembramant.

10 | P a g e

Actiuni personale

Actiune negatorie - nu exista dezmembramant.

Sunt cele prin care se valorifica un drept de creanta. - plata despagubirilor

Actiuni mixte

Sunt acelea pri care se valorifica in acelasi timp un drept real si unul de creanta
care au aceeasi cauza sau se afla in raport de conexitate.

Actiunea in anulare sau rezolutiunea unui act prin care s-a transmis un drept
real.

o Nepatrimoniale

Urmareste un drept nepatrimonial.

Dupa calea aleasa pentru valorificarea drepturilor

o Actiuni principale

Cea care declanseaza procesul

O actiune principala poate avea unul sau mai julte capete de cerere.

o Actiuni aditionale

Aceea prin care se modifica o parte din pretentiile initiale

o Actiuni accesorii

Soarta sa depinde de actiunile principale.

o Actiuni incidentale

Au o existenta de sine statatoare si pot fi formulate ca actiuni principale dar sunt

formulate intr-un proces pornit.

Sunt actiuni principale.

Ex cererea reconventionala

In cazul acestor cereri acestea preiau competents si calea de atac aferente actiunii
principale.

Participantii la procesul civil

Instanta de judecata

11 | P a g e

o In procesul civil judecata in prima instanta se realizeaza de catre complete formate

dintr-un singur judecator.
o Inapel sunt 2 judecatori iar in recurs sunt 3.
o Exista incidente in ce priveste compunerea instantei, fie in sensul ca instanta a fist
compusa cu gresita constituire a completului, fie atunci cand desi normal constituita
judecatorul sau judecatorii cauzei nu puteaipu participa la proces.
o Situatia in care judecatorul nu poate participa la judecarea cauzei constitue caz de
incompatibilitate care sunt expres prevazute de lege, iar modalitatea prin care se evita
este abtinerea sau recuzarea.
o Cazuri de incompatibilitate - art. 41, 42.
o Judecatorul care a pronunta o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care a
solutionat cauza nu poate participa la judecata aceleasi cauze in apel, recurs,
contestare in anulare sau revizuire si nici in cauzl rejudecarii.
o Este incompatibil judecatorul care a fost martor, expert sau arbitru, procuror, avocat,
asistent judiciar, magistrat asistent sau mediator in aceeasi cauza.
o Art 42 reglementeaza un numar de 13 situatii de incompatibilitate care se refara in
esenta la situatia anteprinuntarii judecatii ori la situatia existentei unui interes in acea
cauza, interes dedus din calutatea de sot, ruda, ascendent, afin, descendent, cu una din
parti ori avocatij acestora, ori cand exista raport de dusmanie, ori cand judecatorul,
ascendentii sau descendentii au primit daruri sau alte avantaje.
o Obligatia de abtinerr exista si in situatia aparentei de impartialitate.
o Principalul motiv de incompatibilitate il reprezinta antepronuntarea judecatorului:

Punerea in discutie din oficiu a unor chestiuni de drept similare ori administrarea
din oficiu de probe nu constitue motiv de antepronuntare.

Solutiinarea unor cauze in care problemele de drept sunt similare nu constitue

antepronubtarea judecatorului.

Publicarea unui articol in revista de specialitate ori participarea la conferinta in

care se pun in discutie probleme de drept similare nu constitue antepronuntarea
judecatorului.

Abtinerea
o Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate este obligat sa se abtina
de la judecarea cauzei
o Declaratia de abtinere se face in scris sau verbal in sedinta si se consemneaza in
incheierea de sedinta de indata ce judecatorul cunoaste despre existenta cazului de
incompatibilitate => norma este imperativa, pe cand norma ce reglementeaza
recuzarea este dispozitiva ( in sensul ca partea poate recuza sau poate sa nu o faca).
12 | P a g e

o Incompatibilitatea ca si motiv de abtinere sau recuzare trebuie invocate pana la

pronuntarea hotararii primei instante.
o Cazurile de incompatibilitate de art. 41 pot fi invocate si in calea de atac.
o Atunci cand impotriva judecatorilor se formuleaza cerere de recuzare el poate declara
ca se abtine si declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.
o Daca se admite abtinerea recuzarea va fi respinsa ca ramasa fara obiect.
o Recuzarea presupune ca partea de indata ce motivele de incompatibilitate ii sunt
cunoscute formuleaza cerera de recuzare prin care urmareste inlaturarea judecatorului
de la solutionarea cauzei.
o Pot fi recuzati numai completul care solutiineaza cauza .
o Recuzarea se formuleaza in scris sau verbal in sedinta, aratandu-se care este cazul de
incompatibilitate.
o Formularea cererii de recuzare nu determina suspendarea judecatii.
o Cu toate acestea pronuntarea hotararii se va face dupa solutionarea cererii de recuzare
o Abtinerea si recuzare se solutioneaza de un alt complet de judecat in care. U poate
intra judecatorul recuzat ori care declara ca se abtine.
o Atunci cand nu se poate constitui un alt complet de judecata cererea va fi soluiinata
de instanta superioara.
o In situatiile in care recuzarea este inadmisibila ea va fi solutionata de completul in fata
caruia a fost invocata.
o Instanta solutioneaza abtinerea sau recuarea de indata in camera de consiliu fara
prezenta partilor, putand sa asculte si judecatorul recuzat.
o Instanta se pronunta prin incheiere care in cadrul respingerii recuzarii poate fi atacata
de catre parti odata cu fondul, iar cand aceasta hotarare este definitiva, incheierea se
ataca cu recurs la instanta ierarhic superioara in 5 zile de la comunicare.
o Celelalte incheieri prin care s-a admis sau respins abtinerea ori s-a incuviinta
recuzarea nu sunt supuse nici unei cai de atac.
o Atunci cand in apel instanta constata ca recuzarea a fost in mod gresit respinsa de
prima instanta va reface toate actele de procedura administrate de prima instanta.
o Cand in recurs se constata ca recuzarea a fost gresit respinsa se va casa hotararea si se
va dispune trimiterea cauzei spre rejudecata.

Partile

13 | P a g e

Partile in procesul civil sunt persoanele care indeplinesc conditiile generale pentru
exercitarea actiunii civile si intre care s-a nascut raportul juridic dedus judecatii.

Nu au calitatea de parte reprezentanii legali sau conventionali.

Partile initiale sunt reclamantul si paratul iar ulterior pot fi introduse in proces terte
persoane care vor deveni parti ( intervenientul sau chematul in garantie ).

Co participarea procesuala
o In mod normal procesul presupune existenta a doua parti cu interese contrare
( reclamantul si paratul ).
o Uneori in raportul juridic sunt implicate mai multe persoane care pot fi impreuna
reclamanti sau parati.
o Aceasta situatie apare atunci cand obiectil litigiului este un drept sau o obligatie
comuna sau cand drepturile si obligatiile au aceeasi cauza sau cand intre ele exista o
stransa legatura.
o Co participarea procesuala poate fi subiectiva ( cand exista mai multe persoane care au
un interes comun) sau obiectiva ( in situatia conexarii a doua sau mai multe cereri
formulate de aceleasi parti sau fata de aceleasi parti).
o Poate fi activa ( cu mai multi reclamanti ) , pasiva ( cu mai multi parati ) sau mixta
o Poate fi facultativa si obligatorie.
o De cele mai multe ori este facultativa.
o Este obligatorie fie atunci cand legea impune acest lucru, fie atunci cand exista mai
multe persoane aflate intr-o anumita legatura si se impune solutionarea unitara a
procesului.
o Raporturile intre copartcipanti sunt guvernate de principiul independentei procesual,
potrivit caruia actele de procedura ori apararile unui dintre reclamanti sau parati nu pot
nici folosi nici pagubi ceilalti reclamanti sau parati.
o Cu titlu de exceptie atunci cand legea o prevede sau cand potrivit naturii raportului
juridic efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de
procedura indeplinite numai de unii vor folosi si celorlalti. - situatia obligatiilor
solidare / indivizibile.
o In cazul in care actele de procedura ale unora dintre coparticipanti sunt potrivnice
celor facute de altii se va tine seama de actele mai favorabile.

Reprezentarea partilor
o Reprezentarea poate fi legala, conventionala sau judiciara.
o Reprezentarea legala intervine in cazul minorilor sub 14 ani si in cazul interzisului
judecatoresc care vor sta in judecata prin reprezentare legala.

14 | P a g e

o Persoanele juridice sunt reprezentate de organele de conducere, iar statul roman este
reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, cu exceptia cazului in care legea
stabileste un alt organ in acest sens.
o Reprezentarea judiciara poate interveni atunci cand legea o prevede ori circumstantele
cauzei o impun.
o Legea prevede posibilitatea reprezentarii in cazul copartciparii procesuale atunci cand
exista un numar foarte mare de reclamanti sau parati si cand judecatorul poate dispune
reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea actelor de procedura pe numele
mandatarului si la sediul sau domiciliul acestora.
o Reprezentarea judiciara poate avea loc cand circumstantele cauzei o impun pentru a
asigura partii dreptul la un proces echitabil.
o Judecatorul poate numi pentru oricare parte un reprezentant cu aratarea limitelro si
duratei reprezentarii.
o Un alt caz de reprezentare judiciara are loc in situatia citarii paratului prin publicitate
caz in care acesta va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre avocatii
baroului.

Reprezentarea conventionala
o Persoanele fizice pot fi reprezentate de catre avocat ori de catre alt mandatr atat in
prima instanta cat si in apel si recurs ( obligativitatea reprezentarii conventionale in
recurs a fost declarata neconstituionala ).
o Reprezentarea conventionala a persoanei fizice prin mandatar neavocat impune
perfectarea unui act autentic.
o In cazul reprezentarii prin avocat reprezentarea se face in temeiul contractului de
asitenta juridic, iar avocatul se legitimeaza in instanta prin imputernicirea
avocationala.
o Intinderea si limitele puterilor conferite avocatului sau mandatarului trebuie sa rezulte
in mod expres din mandat.
o Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale care se indeplinesc in fata
aceleasi instante.
o Chiar daca nu exista mandat avocatul care a asitat partea poate sa introduca in calea de
atac impotriva hotararii pronuntate.
o Susinerea caii de atac se poate face numai in baza unei noi imputerniciri.
o Mandatul fiind un contract intuitu persone poate fi denuntat unilateral de catre oricare
dintre parti.
o Reprezentarea conventionala a persoanei juridice se poate face prin consilier juridic
sau prin avocat.
o Exte exclusa orin mandatar neavocat ca si in cazul persoanei fizice.

15 | P a g e

o Consilierul juridic isi va dovedi calitatea printr-o delegatie in conditiile L 514/2003.

o Daca instanta constata lipsa calitatii de reprezentat acorda un termen pentru acoperirea
acesteia, in caz contrar cererea va fi anulata.
o Mijlocul procedural prin care partea invoca este exceptia lipsei dovezii calitatii de
reprezentat.

Participarea tertilor la proces

o Cadrul procesual initial fixat de reclamant prin cererea de chemare in judecata si de
catre parat prin cererea reconventionala poate fi extins prin introducerea unor terte
persoane in proces.
o Interesul introducerii tertilor poate sa apartina partilor si atunci avem situatia cererilor
de interventie fortata, sau interesul poate sa apartina teetilor si atunci avem interventie
voluntara.
o Interventia voluntara

Este cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit pentru a-si apara un drept
propriu sau pentru a apara dreptul unuia dintre parti.

Poate fi

Principala - cand intervenientul pretinde in tot sau in parte dreptul dedus

judecatii, ori un drept in stransa legatura cu acesta.

Accesorie - atunci cand intervenientul nu urmareste un drept propriu ci sprijina

apararile unuia dintre parti.

Pentru a deveni parte in proces este necesara admiterea in principiu a cererii de

interventie.

Nu este posibil ca una dintre partile intiale sa formuleze cerere de interventie

deoarece numai tertii pot formula cerere de interventie nu si partile.

Interventia principala

Este folosita de tertul care urmareste recunoasterea unui drept propriu, tertul
urmarind a castiga pentru el bunul litigios.

Trebuie formulata in forma cererii de chemare in judecata urmand a fi timbrata

in raport de pretentii de formulare.

Este o cerere incidentala care poate fi formulata numai in fata primei instante si
inainte de incheierea dezbaterilor.

Exceptie - cu acordul expres al partilor, interventia principala poate fi facuta si

in apel.

Cererea nu poate fi formulata in recurs nici daca exista acordul tuturor partilor.

16 | P a g e

Exista domenii in care nu este admisibila formularea unor cereri de interventie

- cereri cu caracter personal, divort.

Interventia accesorie

Poate fi formulata in orice etapa a procesului si nu trebuie formulata similar

cererii de chemare in judecata.

Poate fi formulata atat in favoarea partilor initiale cat si in favoarea unui

intervenient principal ori chemat in garantie.

Procedura de solutionare a cererii de interventie

o Initial instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu
o Dupa ascultarea partilor si a celui care formuleaza interventia instanta trebuie sa
verifice

Daca tertul justifica un interes

Daca cererea de interventie are legatura cu cererea principala.

Daca cererea este formulata in termen, adica in fata primei instante inainte de
inchiderea dezbaterilor sau in apel cu acordul partilor.

Daca in raport de natura litigiului interventia este admisibila. - interventia

principala.

o Cererea de interventie principala trebuie formulata in aceleasi conditii de forma ca si

cererea principala si va trebui trimbata.
o Cererea de interventie accesorie avand natura unei simple aparari nu trebuie sa
indeplineasca formalitatile cerute cererii principale.
o Cererea de interventie impreuna cu inscrisurile atasate se comunica partilor si se
acorda un termen pentru a se discuta admisibilitatea in principiu.
o Dupa ascultarea partilor si a intervenientului instanta poate incuviinta in principiu
cererea ori o poate respinge ca inadmisibila.
o Intervenientul devine parte dupa admiterea in principiu a cererii iar in cazul
interventiei principale, instanta stabileste un termen in care partile vor depune
intampinare.
o Incheierea prin care se admite in principiu interventia se poate ataca numai odata cu
fondul iar interventia prin care se respinge in principiu interventia se poate ataca
separat cu apel in 5 zile de la comunicare pentru cel care a lipsit la dezbateri respectiv
in 5 zile de la pronuntare pentru cel prezent.
o Pana la solutionarea caii de atac judecata actiunii principale se suspenda.
o Daca interventia se formuleaza in apel, incheierea de respingere se ataca cu recurs in 5
zile.
17 | P a g e

o Intervenientul preia procedura in stadiul in care se gaseste la momentul admiterii in

principiu ( adica nu se refac probele ), dar poate solicita administrarea de probe fie
prin cererea de interventie fie cel tarziu la primul termen dupa admiterea in principiu.
o In cazul interventiei accesoriii instanta trebuie sa verifice daca probele propuse profita
partii in favoarea careia se intervine.
o Sub aspectul competentei are loc o prorogare de competenta in sensul ca instanta
competenta sa solutioneze cererea principala solutioneaza si cererea de interventie.

Interventia fortata
o Forme

Cererea de chemare in judecata a altor persoane

Oricare dintre parti poate chema in judecata o alta persoana care ar putea
pretinde pe cale separata aceleasi drepturi ca si reclamantul ( in cazul
solidaritatii active ) .

Cererea poate fi formulata de reclamant pana la terminarea cercetarii

procesului in prima instanta sau de catre parat pana la termenul prevazut pentru
depunerea intampinarii, iar cand intampinarea nu e obligatorie, pana la primul
termen de judecata.

Cererea poate fi formulata si de catre intervenientul principal.

Si aceasta cerere trebuie admisa in principiu similar cererii de interventie.

Cererea de chemare in garantie

Partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva careia

ar putea sa se indrepte pe cale separata cu o cerere in garantie sau in
despagubiri.

Cererea poate fi formulata de catre reclamant sau de catre parat sau de catre
intervenientul principal sau de catre cel chemat in garantie

Cererea de chemare in grntie este admisibila in materia drepturilor garantate

legl ori conventional.

Instanta va comunica cu partile cererea de chemare in garantie urmand a se

pronunta asupra admiterii in principu similar cererii de interventie voluntara.

Dupa admiterea in principiu instanta stabileste un termen in care partile trebuie

sa depuna intampinare, iar cel chemat in garantie poate formula intampinare
sau o noua cerere de chemare in garantie.

Aratarea titularului dreptului

18 | P a g e

Paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un
drept asupra bunului, va putea arata pe acela in numele caruia detine bunul sau

exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un

drept real asupra bunului.

Aceasta cerere se formuleaza in materia actiunilor reale.

Daca cel aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si

reclamantul este de acord preia locul paratului in proces.

Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cel aratat ca titular al

dreptului nu se infatiseaza sau contesta sustinerile, procesul continua intre
partile intiale, iar tertul dobamdeste calitatea de intervenient principal.

Si in acest caz cererea se admite in principiu similar cererii de interventie

voluntara.

Introducerea din oficiu in cauza a altor persoane

Judecatorul introduce din oficiu in cauza terte persoane, chiar daca partile se
impotrivesc, in cazurile expres prevazute de lege sau in procedura
necontencioasa.
o Ex art 16 ind 1 din L 554 /2004 a contenciosului administrativ permite
introducerea in cauza a altor persoane.
o In materia asigurarilor art 54 din L 136/1995, obliga in cazul actiunilor
pornite de persoana vatamata impotriva asiguratorului sa se introduca in
cauza si persoana rspunztoare de producerea accidentului.
o In materia plangerii contraventionale, daca fapta are ca si urmare
producerea unui accident de ciruclatie se improcesueaza obligatoriu si
societatea de asigurari mentionata in procesul verbal de contraventie.

Introducerea in cauza se dispune prin incheiere pana la terminarea cercetarii

procesului in prima instanta.

Competenta instantelor de judecata

Competenta reprezinta aptitudnea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti ori altui
organ de jurisdictie de a solutiona un anumit litigiu.

Daca vorbim de organe din sisteme diferite vorbimde competente generale.

Daca vorbim de organe sau instante din cadrul aceluiasi sistem vorbim de competenta
materiala respectiv teritoriala.

Competenta materiala pune in discutie instante de grad diferit, pe cand competenta

teritoriala pune in discutie instante de acelasi grad.

Competenta teritoriala la randul sau poate fi

19 | P a g e

o De drept comun ( cererea se adreseaza instantei de la domiciliu paratului ).

o Alternativa ( cand mai multe instante sunt competente teritorial si alegerea instantei
revine reclamantului ).
o Exclusiva ( cand ceerea trebuie introdusa la o anumita instanta ).

Competenta materiala a judecatoriei

o Art 94 din codul de procedura civila stabileste competenta materiala a judecatoriei
o Judecatoria judeca in prima instanta cererile evaluabile in bani, al carui obiect este de
pana la 200.000 lei inclusiv.
o In materia partajului judiciar, litigiile in materie de familie, in materia inregistrarilor
de stare civila, cererile de evacuare, cererile posesorii, ori cele care au ca obiect
obligatia de a face. - art. 94
o Judecatoriile solutioneaza plangerile contraventionale, plangerile impotriva
incheierilor de carte funciara, contestatie la executare, ordonante presedintiale, in
materia asociatilor fundatiilor.

Competenta materiala a tribunalului

o Tribunalele judeca in prima instanta, in apel si in recurs
o In prima instanta tribunalul este instanta de drept comun si judeca toate cererile care
nu sunt date in competenta altor instante.
o Potrivit art 95 din CPC, tribunalul solutioneaza in prima instanta cererile cu o valoare
de peste 200.000 de lei indiferent de calitatea partilor ( profesionisti sau
neprofesioniti ).
o Tribunalul solutioneaza in prima instanta cereri in urmatoarele materii

In materia contenciosului administrativ.

In materia falimentului

In materia litigiilor de munca

In materia asigurarilor sociale

In materia expropierii

o Tribunalele sunt si instante de apel si solutioneaza apelurile impotriva hotararilor date

de judecatorii.
o Calea de drept comun este apelul.
o Tribunalele solutioneaza si recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie,
in cazurile anume prevazute de lege.

Ex :

20 | P a g e

Incheierea de renuntare la judecata

Incheierea prin care se renunta la dreptul pretins

Hotararea care constata perimarea.

Hotararea consfinteste tranzactionarea partilor.

Competenta materiala a curtii de apel

o Art. 96 din CPC.
o Judeca in prima instanta in apel si in recurs.
o In prima instanta curtea judeca in materia contenciosului administrativ si fiscal, in
litigii avand o valoare de peste 1.000.000 de lei, sau in cazul unor acte emise de
autoritati publice centrale.
o Curtea judeca ca si instanta de apel apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate
de tribunal in prima instanta, iar ca si instanta de recurs in cazurile prevazute de lege,
recursuruile impotriva hotararilor pronuntate de tribunal.

Competenta materiala a ICCJ

o ICCJ solutioneaza cauze in recurs, recursuri in interesul legii sau pronunta hotarari
prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
o ICCJ ca si instanta de recurs solutioneaza recursurile declarate impotriva hotararilor
curtii de apel date ca instanta de apel sau ca prima instanta.

Prorogarea de competenta
o Intervine atunci cand o instanta devine competenta in temeiul legii a unei hotarari
judecatoresti sau in baza conventiei partilor sa judece cereri care in mod obisnuit nu
intra in competenta sa
o Prorogarea de competenta poate fi

Legala

Intervine
o Cand exista mai multe capete de cereri intemeiate pe untitlu comun ori in
stransa legatura.
o In cazul pluralitatii de parati
o In cazul conexitatii. - instanta la care se reunesc cauzele judeca si cererea
conexata.
o Cererea accesorie sunt de competenta instantei care judeca cererea
principala.

Judecatoreasca

21 | P a g e

Intervine
o Delegarea instantei ( cand instanta din imprejurari exceptionale este
impiedicata un timp indelungata sa functioneaza ).
o In cazul comisiei rogatorii ( se administreaza dovezi de catre o alta instanta
de acelasi grad sau de grad inferior ).
o In cazul stramutarii cand litigiul se solutioneaza de o alta instanta.
o In ipoteza recuzarii, cand nu se poate alcatui completul de judecata.

Conventionala

Este posibila numai in cazul competentei teritoriale reglementate prin norme

dispozitive.

Este necesar ca partile sa desemneze in mod expres instanta aleasa, iar aceasta
sa nu fie necompetenta absolut.

Conflictele de competenta
o Exista conflict de conpetenta in 2 situatii

Cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece
cauza ( conflict pozitiv )

Cand doua sau mai multe instante isi declina reciproc competenta ( conflict
negativ)

Conflictul negativ presupune 2 situatii

o Cand exista in conflict 2 instante care isi declina reciproc competenta.
o In cazul declinarilor succesive atunci cand ultima instanta declina la o
instanta care anterior s-a declarat necompetenta.

o Poate exista conflict negativ si intre o instanta si un alt organ cu activitate

jurisdictionala.
o Solutionarea conflictului se face prin hotarare numita regulator de competenta.
o E posibil sa apara conflict negativ si intre sectii diferite ale aceleasi instante.
o Solutionarea conflictului negativ se face de instanta superioara si comuna instantelor
de conflict.
o Situatia este identica si daca conflictul aparae intre doua judecatorii sau intre o
judecatorie si un tribunal.
o Nu se poate crea conflict de conpetenta cu ICCJ.
o Hotararea de trimitere a ICCJ este obligatorie pentru instanta de trimitere.

22 | P a g e

o In cazul conflictului intre o instanta si un organ cu activitate jurisdictionala conflictul

se solutioneaza de instanta juridisctionala ierarhic superior, instantei in conflict.
o Instanta competenta sa judece conflictul va hotara in camera de consiliu fara citarea
partilor orintr-o hotarare definitiva.

Exceptia de necompetenta

Are un regim diferit dupa cum necompetenta este de ordine publica sau privata.

Necompetenta este de ordine publica cand

o In cazul incalcarii competentei generale - competenta nu este de instantele de judecata
o Incalcarea necompetentei materiale - procesul e de competenta unei instante de alt
grad.
o Incalcarea competentei teritoriale exclusive - procesul e de competenta altei instante
de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.

In toate celelalte situatii necompetenta este de ordine privata.

Necompetenta generala poate fi invocata de catre parti ori de catre judecatoru in orice
stare a procesului.

Necompetenta materiala si teritoriala exclusiva trebuie invocata de parti sau judecator la

primul termen la care partile sunt legal citate in fata primei instante.

Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de parti prin intampinare sau cel
tarziu la primul termen de judecata cand intampinarea nu este obligatorie.

Reclamantul nu poate invoca necompetenta cererii formulate .

La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate , prima instanta este legal
obligata sa verifice din oficiu competenta, are un caracter interlocutoriu, instanta nu poate
reveni asupra solutiei.

Verificarea competentei de catre instanta nu impiedica partile sa invoce exceptia de

necompetenta.

Determinarea competentei dupa valoarea cererii se face in functie de capatul principal de

cerere si presupune ca judecatoriile solutioneaza cererile evaluabile in bani in valoare
depana la 200.00de lei inclusiv indiferent de calitatea partilor, iar tribunal solutioneaza
cererile cu o valarea de peste 200.00 lei.

Reclamantul are obligatia prin cererea de chemare in judecata sa indice valoarea obiectul
cereii.

La stabilirea valorii nu se iau in vedee accesoriile ( dobanzi).

23 | P a g e

Daca paratul contesta valorea obiectului cererii instanta poate c e e explicat partilor.

In materia drepturilor reale asupra imobilelor valoarea se determina in raport de valoarea

impozabila.

In cererile privind executarea unui act juridic se tine seama de valoarea obiectului dedus
judecatii.

In situatia in care reclamantul formuleaza mai multe capete de cerere principale, daca
acestea se intemeiaza pe cauze diferite competenta se stabileste in raport de valoarea
fiecarei pretentii, iar daca un capat de cerere este de competenta unei alte instanta acesta
se va disjunge si se va trimite instantei competente.

Atunci cand capetele de cerere au o cauza comuna se intemeiaza pe un titlu comun ori se
afla in stransa legatura, competenta se stabileste in raport de pretentia care atrage
competenta unei instante de grad mai inalt.

Instanta legal investita dupa valoare obiectului cererii ramane competenta chiar daca
ulterior intervin modificari in ce priveste cuantumul obiectului cererii.

Competenta teritoriala

Competenta teritoriala de drept comun

o Impune ca cererea de chemare in judecata sa se introduca la instanta in circumscriptia
caruia are domiciliul sau sediul paratul.
o Domiciliul persoanei fizice este acolo unde acesta declara ca isi are locuinta principala
iar dovada se face cu mentiunile din cartea de identitate.
o Sediul social trebuie sa fie real , adica sa fie locul unde se afla centrul principal de
conducere si gestiune a activitatii.
o Competenta teritoriala de drept comun este incidenta in cazul actiunilor persoanale
( cand se solicita un drept de creanta ), ori in cazul actiunilor reale imobiliare.

Competenta activa
o Inafara instantei de la domiciliu paratului in cazurile anume prevauzte de lege pot fi
competente si alte instante.
o Atunci cand paratul are domciliu necunoscut si nu are resedinta ori reprezentanta
cunoscuta cererea se poate introduce la instanta de la domiciliul reclamantului
o Cererile indreptate impotriva statului ori institutiilor centrale sau locale sau a altor
persoane de drept public pot fi introduse atat la instanta domiciliului reclamantului cat
si la instanta sediului paratului.
o Cererea impotriva mai multor parati poate fi introdusa la instanta domiciliului oricarei
dintre ei.

24 | P a g e

o Alte cazuri de competenta activa art 113 alin 1 CPC.

Competenta teritoriala exclusiva

o Intervine in cazul drepturilor reale imobiliare cand cererile referitoare la acestea se
introduc la instanta unde este situat imobilul.
o Exemple

Actiunile posesorii

Actiunile in revendicare

Actiunile confensorii - protejeaza un dezmembramant

Actiunile in granituire

o In materie de mostenire cererile sunt de competenta exclusiva a instantei de la ultimul

domiciliu al defunctului.

Ex - daca se dezbat mai multe succesiuni este competenta instanta de la domiciliul

oricarui defunct.

o In cazul partajului unor bunuri imobile trebuie facuta diferenta intre partajul
succesoral ( competenta ultimul domiciliu al defunctului) ,ori partajul bunurilor aflate
in coproprietate ( locul situarii bunului) ,ori partajul comunitatii devalmase al sotilor.
o in materia insolventiei competenta revine instantei in circumscriptia careia societatea
isi are sediul principal.

Actele de procedura

Este definit actul de procedura ca fiind operatia juridica sau inscrisul facut pentru
declansarea procesului ori in cursul procesului fie de catre parti, de instanta de judecata sa
de ceilalti participanti la proces.

Sunt acte de procedura ale partilor

o Cerere de chemare in judecata
o Inatampinarea
o Cerere de nterventie
o Cererile in probatiune
o Formularea unor exceptii
o Exercitarea cailor de atac.

Sunt acte de procedura ale instantei

25 | P a g e

o Declaratia de abtinere
o Incheierea de sedinta
o Hotararea judecatoreasca
o Rezolutia de primire a cererii
o Comunicarea unui act de procedura.

Sunt acte ale participantilor la proces

o Declaratia martorului
o Raportul de expertiza
o Interogatoriul reprezentantului persoanei juridice.

Actele de procedura pot fi

o Judiciare - cele care se indeplinesc in cursul procesului
o Extrajudiciare - se indeplinesc inafara procesului.

Ex. Expertiza extrajudiciara, inscrisurile autentice,

judecatoresc, confirmarea de primire.

somatia

executorului

Conditiile necesare intocmirii actului de procedura

o Forma scrisa - cu caracter de exceptie actul poate fi si verbal. - ex: cererea de recuzare,
mandatul judiciar, renuntarea la judecata.

In aceste situatii se va face mentiune in incheire.

o Face dovada prin el insusi si nu poate fi completat cu probe extrinseci.

Actul relateaza in cuprinsul sau faptul ca au fost indeplinite toate cerintele legii.

o Se intocmeste in limba romana.

Actul de procedura nu poate fi inlocuit printr-un alt act care sa produca acelasi efect cu
exceptia cazurilor de echipolenta prevazute expres si limitativ de lege.

Cazuri de echipolenta
o Infatisarea partii nelegal citate in instanta echivaleaza cu comunicarea citatiei si in
acest fel se acopera viciul de procedura.
o Referatul grefierului prin care se confirma instiintarea telefonica a partii produce
efectele procesului verbal al agentului constatator.
o In cazul apelului termenul curge de la comunicarea hotararii chiar daca aceasta s-a
facut odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite.

26 | P a g e

Termenele procedurale

Termenul procedural este intervalul de timp in interiorul caruia trebuie indeplinit sau dupa
caz nu este permis sa se realizeze un act de procedura.

Termenele sunt stabilite de lege ori de instanta de judecata.

Termenele in fucntie de caracterul lor pot fi

o Imperative/peremtorii

Sunt cele in interiorul carora trebuie indeplinite actele de procedura.

Ex. Termenul apel, recurs.

o Prohibitive/dilatorii

Sunt cele in interiorul carora nu se poate realiza actul de procedura.

Ex - termenul de o zi de la comunicarea somatiei executorului judecatoresc in

interiorul caruia se poate face plata voluntara.

Termenele in functia de santiunea nerespectarii lor pot fi

o Absolute

Afecteaza valabilitatea actului de procedura.

o Relative

Nu afecteaza valabilitatea si pot atrage alte sanctiuni

Ex - termenul in care poate fi amanata pronuntarea, termenul de motivare al

hotararilor judecatoresti.

Modul de calcul
o Termenul stabilit pe ore incepe sa curga de la ora 00:00 a zilei urmatoare.
o Termenul stabilit pe zile se calculeaza pe zile libere, adica nu intra in calculul
termenului ziua la care termenul incepe sa curga si ziua in care termenul se implineste.
o Cand ultima zi a termenului cade intr-o zi nelucratoare termenul se prelungeste pana la
prima zi lucratoare care urmeaza.
o Se socotesc a fi in termen actele de procedura depuse prin scrisoare recomandata la
oficiul postal ori la un alt serviciu de curierat, or la administratia unitatii militare sau la
locul de retinere.
o Cu caracter de exceptie termenele incep sa curga de la un alt moment decat de la
comunicarea actului de procedura - pronuntarea hotararii.

Nulitatea actelor de procedura

27 | P a g e

Este sanctiunea procedurala care lipseste actul de procedura de efecte, atunci cand acesta
nu indeplineste conditiile de valabilitate .

Poate fi absoluta sua relativa dupa cum norma ocroteste un interes public sau privat.

In raport de cerinta vatamarii procesuale produsa de act, nulitatea poate fi conditionata de

vatamare sau neconditionata.

In cazul nulitatilor prevazute expres de lege vatamarea este prezumata, iar partea adversa
poate face dovada contrara.

Nulitatea nu este conditionata de existenta vatamarii cand se incalca norme referitoare la

o Capacitatea procesuala
o Reprezentare procesuala
o Competenta instantei
o Compunerea/constituirea instantei
o Publicitatea sedintei de judecata
o Cand legea prevede expres.

Invocarea si efectele nulitatii

o Pentru a produce efecte nuitatea trebuie invocata si pe urma dovedita
o In fun tie de stadiul procesului nulitatea poate fi invocata e calea exceptiei sau prin
apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire sau contestatie la executare
o Nulitatea absoluta poate fi invocta de cat re orice parte sau de catre judecator, procuror
in orice etapa a procesului, daca legea nu prevede altfel.
o Legea prevede altfel in cazul necompetentei de ordine publi a care prevede ca aceasta
necompetenta (materiala si teritoriala exclusiva), trebuie invocata la primul termen de
judecata la care partile sunt legal citate, in fata primei instante
o Exceptiile absolute nu pot fi invocate in recurs daca pentru solutionarea lor este
necesara adminstrarea altor probe decat inscrisurile noi.
o Nulitatea relativa poate fi invocata doar de partea lezata si doar daca neregularitatea nu
este cauzata de fapta proprie.

Partea in acest caz trebuie sa probeze vatamarea.

Vatamarea fiind un fapt juridic poate fi probata cu orice mijloc de proba.

o Exista termene de decadere pana la implinirea carora trebuie invocata exceptia nulitatii
relative.

28 | P a g e

o Pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, acestea trebuie invocate

prin intampinare sau la primul termen de judecata daca intimpinarea nu este
obligatorie.
o Pentru neregularitatile din cursul judecatii nulitatea trebuie invocata la termenul la
care s-a savarsit neregularitatea sau la termenul urmator daca partea nu este prezenta.
o Depasirea acestor termen echivaleaza cu acoperirea neregularitatilor.

Decaderea
o Este sanctiunea procedurala determinata de nerespectarea unui termen procesual ori al
unei etape procesuale ori a ordinii procesuale si consta in pierderea acelui drept
referitor la indeplinirea actului de procedura.
o Decaderea este sanctiunea ce intervine in ipoteza nerespectarii unui termen procedural
imperativ, indiferent daca termenul este legal sau stabilit de instanta.
o Decaderea intervine in urmatoarele situatii

Cand legea reglementeaza un termen fiz in vederea intocmirii actului de procedura

iar partea nu se incadreaza in termen.

Cand judecatorul stabileste un termen limita, iar partea nu indeplineste actul in

interiorul termenului.

Cand legea stabileste un moment sau o etapa procedurala in care trebuie exercitat
dreptul ( neindeplinirea procedurii prealabile - nu poate fi invocata decat de parat
prin intampinare).

Decaderea opereaza atat in cazul nerespectarii unor termene legale cat si in cazul
termenelor stabilite de instanta si trebuie invocata.

o Decaderea poate fi invocata de catre parti, procuror si de catre instanta din oficiu.
o Atunci cand termenul este reglementat printr-o norma dispozitiva, decaderea poate fi
invocata doar de partea interesata si doar daca neregularitatea nu este cauzata de
propria sa culpa.
o Decaderea poate fi invocata atat pe calea exceptiei cat si pe calea apelului, daca a fost
invocata in fata primei instante si aceasta a respins-o ori a omis sa se pronunte.
(Similar si la recurs)

Repunerea in termen
o Decaderea nu opereaza atunci cand partea dovedeste ca a fost impiedicata sa exercite
actul de procedura datorita unor motive temeinic justificate.
o In acest caz actul de procedura trebuie indeplinit in termen de 15 zile de la data
incetarii impiedicarii cu aratarea motivelor impedicarii.

29 | P a g e

o Pentru a fi repus in termen este necesar sa se faca dovada ca inaintea de implinirea

termenului partea a fost impiedicata sa realizeze actul de procedura si ca impiedicarea
exclude orice culpa a partii.
o Cererea de repunere in termen se solutioneaza de instanta competenta sa solutioneze
calea de atac ori sa indeplineasca actul de procedura cu privire la care a intervenit
decaderea.

Judecata in prima instanta

Judecata in prima instanta parcurge urmatoarele etape

o Etapa scrisa

Partile iau cunostinta de pretentiile si apararile si mijloacele de proba formulate de

partea adversa.

In aceasta etapa reclamantul formuleaza cererea de chemare in judecata, paratul

formuleaza intampinare si cerere reconventionala, iar reclamantul rapsunde la
intampinare ori formuleaza intampinare la cererea reconventionala.

Demareaza odata cu cererea de chemare in judecata si se finalizeaza cu stabilirea

primului termen de judecata.

o Etapa cercetarii procesului

Incepe la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate si se finalizeaza
la momentul la care instanta se considera lamurita si declara terminata cercetarea
procesului.

In aceasta etapa se solutioneaza exceptiile invocate si se adminsitreaza probele

propuse.

o Etapa dezbaterilor in fond

Partile discuta in contradictoriu asupra starii de fapt si a temeiurilor de drept

invocate

o Etapa deliberarii
o Etapa pronuntarii hotararii judecatoresti

Cererea de chemare in judecata

o Reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei .
o Cerintele de forma ale cererii de chemare in judecata (prevazute de art.194 ) sunt

Datele de identitate ale partilor

30 | P a g e

Datele de identificare ale reprezentantului partilor.

Obiectul cererii si valoarea obiectului.

Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.

Dovezile pe care se sprijina cererea.

Daca se solicita proba cu inscrisuri acestea trebuie atasate cererii, in cazul

dovezii cu martori, reclamantul trebuie sa indice numele si adresa fiecarui
martor.

Semnatura.

Cererea care nu este semnata va fi anulata in situatia in care partea sau

reprezentantul citat in vederea semnarii nu se prezinta.

o Elementele formale ale cererii de chemare in judecata pot fi corectate de catre

reclamant in 10 zile de la comunicare.
o Reclamantului i se comunica lipsurile sesizate de instanta in vederea remedierii lor.

Proceduri prealabile sesizarii instantei

o In cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei se poate face numai dupq
indeplinirea unei proceduri prealabile.
o Asemenea proceduri sunt prevazute de legea 554/2004 a contenciosului administrativ
sau de OG 92/2003 ( codul de procedura fiscala).
o Legea medierii 192/2006 prevede deasemenea o procedura prealabila care nu este
obligatorie ( urmare a deciziei 266/2014 a CC).
o In cazul stabilirii masei succesorale este obligatorie incercarea de a dezbate procedura
succesorala in fata notarului public, dovada se face printr-o incheiere a notarului
public.
o In materia ordonantei de plata prevazute de art 1014 si urmatoaterele CPC, este
necesara somarea prealabila a debitorului fie prin intermediul executorului
judecatoresc fie prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si continut
declarat.
o Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de parat prin
intampinare sub sanctiunea decaderii.

Regularizarea cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea

stampilei de intrare la registratura.

31 | P a g e

Dupa inregistrare cererea si inscrisurile atasate se predau persoanei desemnate cu

repartizare aleatorie.

Aceasta persoana verifica daca exista si alte dosare formulate intre acelasi parti si avand
acelasi obiect.

Repartizarea cauzelor se face in sistem informatic prin programul ECRIS.

Daca exista sau au existat anterior cereri intre acelesi parti si cu acelasi obiect toate vor fi
judecate de catre primul complet investit, chiar daca in acel dosar partea a renuntat la
judecata ori cererea a fost anulata.

In cazul in care cererea de chemare in judecata este supusa timbrarii, dovada achitarii
taxei se va atasa cererii.

Netrimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii potrivit art 97 CPC.

Taxele de timbru se achita anticipat, iar dovada se ataseaza cererii.

Timbrajul se stabileste in baza OUG 80/2013.

Determinarea taxei judiciare de timbru se face de catre instanta de judecata, iar taxele se
platesc in contul unitatii administrativ teritoriale in care reclamantul are domiciliul sau
sediul social.

In cazul persoanelor care nu au domiciliul in Romania, taxa se achita in contul unitatii

administrativ teritoriale in care se afla instanta.

Daca cererea de chemare in judecata nu este timbrata suficient reclamantul va fi citat cu

mentiunea achitarii taxei, in termen de cel mult 10 zile de la comunicarea instantei.

Impotriva modului de stabilire a taxei de timbru reclamantul poate formula (in termen de
3 zile de la comunicare ) , cerere de reexaminare .

Aceasta cerere de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de catre un alt

complet de judecata fara citarea partilor prin incheiere definitiva.

Daca o actiune are mai multe capete de cerere taxa de timbru se datoreaza pentru fiecare
capat in parte.

Daca au fost timbrate doar o parte din capete, actiunea va fi anulata numai in parte, adica
se vor anuladoar capetele de cerere netrimbate.

Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata
taxelor judiciare de timbru in conditiile OG 51/2008( privind acordarea ajutorului public
judiciar).

Persoanele juridice pot beneficia de reduceri, esalonari sau amanari potrivit OUG
80/2013.

Procedura regularizarii incepe cu verificarea competentei de catre completul de judecata

precum si cu verificarea conditiilor de forma ale cererii.

32 | P a g e

Lipsurile cererii trebuie remediate sub sanctiunea anularii in termen de 10 zile de la

comunicare.

In etapa scrisa, procedura regularizarii, nu trebuie sa transeze cu incalcarea

contradictorialitatii aspecte ce tin de natura cauzei ori aspecte care prezinta veritabile
exceptii.

Cu toate acestea cererea va fi anulata in cazul netrimbrarii in procedura regularizarii,

urmare a admiterii exceptiei netrimbrarii.

Regularizarea cererii de chemare in judecata se aplica si in cazul crerii reconventionale.

Intampinarea

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul se apara in fapt si indrept fata de
cererea de chemare in judecata.

Intampinarea cuprinde
o Datele de identitate ale paratului
o Exceptiile procesuale pe care paratul le invoca
o Raspunsul la pretentiile si motivele de fapt si de drept ale reclamantului.
o Probele
o Semnatura

Intampinarea trebuie depusa de catre parat atunci cand este obligatorie in termen de cel
mult 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea decaderii
din dreptul de a propune probe sau de a invoca exceptii

Intampinarea se comunica cu reclamantul care este obligat sa depuna raspuns la

intampinare in termen de 10 zile de la comunicarea intampinarii.

Cererea reconventionala

Daca paratul are in legatura cu cererea reclamantului pretentii care deriva din acelasi
raport juridic sau sunt strans legate de raportul juridic poate formula cerere
reconventionala.

Daca cererea reconventionala nu are legatura cu cererea principala ea trebuie disjunsa de

cererea principala si trebuie repartizata aleatoriu.

Atunci cand cererea reconventionala are legatura cu cererea principala dar este disjunsa,
ea va fi solutionata de acelasi complet care judeca si cererea principala.

33 | P a g e

Este posibil ca prin cererea reconventionala sa se improcesueze si alte persoane decat

reclamantul atunci cand pretentiile privesc acele persoane.

Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionala.

Reclamantul ar putea insa sa isi modifice cererea initiala in raport de cererea

reconventionala.

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile de forma cerute cererii

principale si este supusa timbrajului.

Ea are un caracter facultativ in sensul ca paratul poate opta si pentru formularea pe cale
separata a pretentiilor.

Reconventionala are caracter obligatoriu in procedura divortului pentru fapte petrecute

pana la primul termen de judecata.

Cererea reconventionala trebuie depusa sub sanciunea decaderii odata cu intampinarea iar
cand intampinarea nu este obligatorie cel tarziu la primul termen de judecata.

Cererea reconventionala are un caracter incidental si prin urmare preia competenta cererii
principale inclusiv atunci cand a fost disjunsa ori cererea principala s-a perimat sau a fost
anulata ori reclamantul a renuntat la judecata.

Dupa comunicarea cererii de chemare in judecata si respectiv a intampinarii sau cererii

reconventionale si dupa depunerea raspunsului la intampibare respectiv a intampinarii la
cererea reconventionala, instanta fixeaza peimul termen de judecata.

Modificarea cererii de chemare in judecata

Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi sub sanctiunea
decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat.

In cazul modificarii instanta va dispune amanarea si comunicarea cererii modificate catre

parat pentru ca acesta sa poata formula intampinare.

Modificarea cererii dupa primul termen se poate face numai cu acordul expres al tuturor
partilor.

Nu reprezinta o modificare a cererii situatiile in care reclamantul isi mareste sau

micsoreaza pretentiile sau cand acesta solicita contravaloarea obiectului cererii sau cand
inlocuieste cererea in constatare cu o cerere in realizare sau cand indreapta erori materiale.

Citarea si comunicarea actelor de procedura

34 | P a g e

Instanta nu poate solutiona o cauza decat daca partile au fost citate inafara de cazul in care
legea dispune altfel.

Citarea este actul de procedura prin care persoanele care participa la procesul civil sunt
instiintate cu privire la existenta procesului, la desfasurarea acestuia, ori la necesitatea
indeplinirii unor obligatii.

Comunicarea este deasemnea un act de procedura care consta in transmiterea unui act de
procedura ( altul decat citatia) catre participantii la proces.

Pein citare si comunicare se asigura respectarea principiului contradictorialitatii si al

dreptului la aparare.

Citarea este obligatorie si nu prezenta partii, insa ori de cate ori partea care lipseste nu a
fost legal citata, instanta va amana judecata si va dispune citarea acestora.

Comunicarea actelor de procedura se face prin agenti ai instantei sau prin posta cu s
risoare recomandata, continut declarat si confirmare de primire.

Comunicarea citatiilor si a celorlalte acte de procedura se poste face si prin fax, posta
electronica ori alte mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii.

La cererea partii si pe cheltuiala acesteia, comunicarea actelor de procedura se poate face

prin executor sau servicii de curierat rapid.

Cazuri in care nu este necesara citarea

o Cererea de preschimbare a termenului de judecata se judeca fara citare.
o In cazul asigurarii de dovezi cererea se poate judeca si fara citare.
o In procedura de filtrare a recursurilor de competenta ICCJ, incheierea de admitere in
principiu se solutioneaza fara citare.
o Cererea de incuviintare a executarii silite
o Suspendarea provizorie a executarii
o Cererea de instituire a sechestrului asigurator.
o Ordonanta presedintiala.

In ce priveste locul unde se comunica citatiile sau actele de procedura exista urmatoarele
reguli
o Persoanele fizice se citeaza la domiciliul sau resedinta cunoscuta sau la domiciliul ales
( sau la locul unde isi desfasoara permanent activitatea, in lipsa domiciliului sau a
resedintei).
o Persoanele juridice de drept privat se citeaza la sediul principal sau cand este cazul la
sediul dezmembramantului lor.

35 | P a g e

o Statul se citeaza prin Ministerul Fiantelor Publice ori alte organe anume desemnate de
lege la sediul acestora.
o Detinutii se citeaza la administratia locului de tinere, iar militarii la unitatea din care
fac parte.
o Persoanele cu domiciliul sau resedinta necunoscuta se citeaza prin publicitate.

In cazul in care reclamantul face dovada ca nu a reusit sa afle domiciliul paratului,

instanta va putea dispune citarea acestuia prin publicitate intruna din urmatoarele
modalitati
o Prin afisare la usa instantei.
o Prin afisarea citatiei pe portalul instantei competente.
o Prin afisarea citatiei la ultimul domiciliu cunoscut.
o Prin publicarea citatiei in MO.
o Citarea intr-un ziar de larga raspandire.

Instanta poate dispune citarea prin una sau mai multe modalitati.

In cazul citarii prin publicitate instanta numeste un curator pentru parat dintre avocatii
baroului.

In ipoteza citarii prin publicitate cu rea credinta actele de procedura urmeaza a fi anulate,
iar reclamantul poate fi sanctionat cu amenda judiciara.

Inmanarea si afisarea actelor de procedura

o Inmanarea actelor de procedura se face personal celui citat indiferent ca se face
inmanarea la locul indicat in citatie sau in alte parte.
o Citatia se poate inmana si altor persoane decat cel citat atunci cand actul se nmneaz
unui avocat, executor ori functionar insarcinat cu primirea corespondentei.
o Citatia poate fi inmanata si unei persoane majore din familie sau care locuieste cu
destinatarul sau care primeste in mod obisnuit corespondenta .
o Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia, ori refuza sau nu poate semna dovada de
inmanare se va intocmi un proces verbal constatator.
o In acest caz agentul va depune citatia in cutia postala, iar in lipsa cutiei va afisa citatia
pe usa locuintei.
o Deasemenea se va afisa citatia atunci cand destinatarul nu este gasit la domiciliu si
persoanele din familie refuza primirea.

Termenul in cunostinta
o Partea are termen in cunostinta si nu va mai fi citata in urmatoarele situatii

36 | P a g e

Cand partea depune cererea personal sau prin mandatar si primeste termenul in
cunostinta ( in cazul ordonantei presedintiale, a sechestrului judiciar, ori in cazul
suspendarii executarii silite ).

Partea care este prezenta la un termen de judecata ( personal sau prin mandatar) se
prezuma ca stie toate celelalte termene si nu va mai fi citata.

Daca partea careia i s-a inmanat citatia semneaza personal sau prin reprezentant
( sa prezuma ca ea cunoaste si termenele urmatoare).

Etapa cercetarii judecatoresti

o Sedinta de judecata

In fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu

daca legea nu prevede altfel ( valabil proceselor ce incep la 1.1.2016 ).

Pentru procesele incepute anterior cercetarea procesului se desfasoara in sedinta

publica.

Inainte de inceperea sedintei, grefierul pune la dispozitie partilor dosarele spre

consultare.

Dupa intrarea completului de judecata grefierul face apelul partilor si referatul

cauzei, prezentand pe scurt obiectul cauzei, daca procedura de citare este
indeplinita si daca s-au realizat masurile dispuse la termenele anterioare.

Cauzele care se amana fara discutii vor putea fi strigate la inceputul sedintei.

La cererea partilor instanta va putea lasa cauza la urma sau va putea fixa o anumita
ora.

In cursul sedintei de judecata grefierul va consemna sedintele orale din cursul

sedintei, cererile sau actele depuse precum si masurile dispuse de instanta.

Presedintele completului de judecta conduce sedinta si dispune masuri in cursul

sedintei.

Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului si apoi paratului, iar la urma

reprezentantului Ministerului Public ( exceptand cazul in care a pornit actiunea).

Presedintele completului exercita politia completului de judecata si poate lua

masuri pentru pastrarea ordinii si solemnitatii sedintei.

Fotografierea sau inregistrarea audio sau video se face numai cu aprobarea

presedintelui completului si numai daca s-a depus in prealabil o cerere la biroul de
informare si relatii publice.

Amanarea cauzelor
o Atunci cand cercetarea judecatoreasca nu se poate finaliza intr-un singur termen se
impune amanarea cauzei in vederea continuarii acesteia.

37 | P a g e

o De asemenea amanarea cauzei se poate dispune si in ipoteza neindeplinirii procedurii

de citare cu una dintre partile litigante.
o De asemenea este posibila amanarea cauzei si prin invoiala partilor ori pentru lipsa de
aparare.
o Amanarea cauzei mai este posibila si in cazul modificarii cererii de chemare in
mudecata sau in cazul solutionari unor exceptii.
o In cazul amanarii cauzei grefierul va intocmi o incheiere de sedinta, incheiere trebuie
sa cuprinda mentiunile de la art 233 CPC.
o Incheierile de sedinta pronuntate de istanta se pot clasifica in incheieri preparatori si
interlocutorii.
o Incheierile prin care se amana mudecata sunt preparatorii, adica nu leaga (obliga),
instanta, aceasta putand sa revina asupra msurii dispuse.
o In cazul incheierilor interlocutorii, instanta ete tinuta de ce s-a dispus si nu poate
reveni asupra masurilor dispuse.
o Sunt incheieri interlocutorii cele prin care se solutiineaza exceptii ori incidente
procedurale ori alte chestiuni litigioase.
o Incheierile pronuntate de instanta pe parcursul judecatii sunt supuse caii de atac
prevazuta de lege pentru hotararea data pe fond si ca regula se ataca odata cu fondul.
o Situatii in care se ataca separat trebuie sa fie expres prevazuta de lege.

Cercetarea procesului
o Judecata procesului in prima instanta parcurge etapa cercetarii procesului urmata de
etapa dezbaterilor in fond.
o In etapa de cercetare a procesului instanta solutioneaza exceptiile invocate, se
pronunta asupra admisibiliatii in principiu a cererilor de interventie incuviinteaza si
administreaza probele solicitate de parti squ dispuse din oficiu.
o Etapa cercetarii judecatoresti impune judecatorului la primul termen la care partile
sunt legal citate sa estimeze durata procesului.
o Judecatorul sau completul de judecata va solutiona in prealabil exceptiile invocate si
ulterior va administra probele propuse.

Exceptiile procesuale
o Definitie -> exceptia procesuala este mijlocul prin care partea, procurorul daca
participa sau instanta din oficiu fara a pune in discutie fondul dreptului, invoca
neregularitati cu privire la compunerea sau competenta instantei ori cu privire la
procedura de judecata, urmarind amanarea sau respingerea cererii de chemare in
judecata.

38 | P a g e

o Ca natura procesuala exceptiile sunt aparari procedurale care nu se confunda cu

aprarile de fond.
o Apararile de fond pun in discutie intinderea ori existenta dreptului si vizeaza fondul
raportului juridic dedus judecatii.
o exceptiile la randul lor se pot clasifica dupa mai multe critetii

Dupa obiectul lor

Exceptii de procedura
o Urmaresc nereguli procedurale ( exceptia de necompetenta), ori incalcarea
unor norme de organizare ( incompatibilitatea), ori incalcarea unor norme
de procedura propiu-zise (litispendenta, de conexitate, perimarii,
tardivitatii, lipsei dovezii calitatii de reprezentat sau netrimbarii).

Exceptii de fond
o Pun in discutie fondul actiunii si nu fondul dreptului ( exceptia lipsei
calitatii procesuale, exceptia lipsei de interes, exceptia prematuritatii).

Dupa efectul produs

Dilatorii
o Urmaresc amanarea judecatii

Peremtorii
o Urmaresc respingerea sau anularea.

Dupa caracterul normei incalcate

Absolute
o Privesc incalcarea unor norme imperative
o Sunt :

Necompetenta generala, materiala si teritoriala exclusiva.

A autoritatii de lucru judecat.

o Pot fi invocate de parte sau de instante din oficiu daca legea nu prevede
altfel.
o Ele pot fi invocate si in fata instantei de recurs, daca pentru solutionarea lor
nu sunt necesare alte probe decat inscrisurile noi.

Relative
o Privesc incalcarea unor norme dispozitive adica de ordine privata.

39 | P a g e

o Sunt

Exceptia de necompetenta teritoriala

De drept comun sau alternativa.

De recuzare.

o Pot fi invocate exclusiv de partea care justifica un interes, cel mai tarziu la
primul termen ce urmeaza momentului savarsirii neregulii si inainte de a
pune concluzii pe fond.
o Daca se invoca mai multe exceptii, instanta va determina ordineq de solutionare a
acestora in functie de efectele pe care le produc.
o Instanta se pronunta mai intai asurpa exceptiilor de procedura si ulterior asupra
exceptiilor de fond
o Exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei numai
atunci cand este necesar sa se administreze aceleasi dovezi si pentru solutiinarea
exceptie si pentru solutionarea fondului.

Probele in procesul civil

o Notiunea de proba este utilizata in 2 acceptiuni
o Intr-o acceptiune vorbm de mijlocul de proba prin care dovedim un raport juridic si in
acest sens vorbim despre inscrisuri, martori, prezumtii, marturisire, raport de expertiza
sau cercetare la fata locului.
o Intr-un alt sens vorbim despre faptul probator, adica ceea ce trebuie dovedit printr-un
mijloc de proba.
o Pot fi dovedite atat faptele pozitive cat si faptele negative ( prin dovedirea faptelor
pozitive contrare ).
o Faptele notorii sau necontestate nu trebuie dovedite daca instanta decide astfel in
functie de circumstantele cauzei.
o Sarcina probei revine celui care face o afirmatie in fata instantei. Prin urmare
reclamantul ii revine sarcina sa isi dovedeasca pretentiile.
o Atunci cand paratul invoca o exceptie sau face o aparare de fond sarcina probei revine
acestuia.
o De asemenea cu privire la cererea reconventionala paratul trebuie sa faca dovada
pretentiilor formulate.
o De la regula ca sarcina probei revine reclamantul exista si exceptii in sensul ca aceasta
sarcina revine paratului. Ex : in cazul litigiilor de munca in care angajator este paratul
( angajatorului ii revine obligatia de a dovedi raportul de munca), in cazul prezumtiilor
legale acestea opereaza in beneficiul reclamantul iar paratul trebuie sa rastoarne
prezumtia .

40 | P a g e

o Pentru a fi admisibila proba trebuie sa fie

Legala - sa nu fie prohibita de lege

Verosimila - sa tinda la dovedirea unor fapte

Pertinenta - sa aiba legatura cu obiectul cauzei.

Concludenta - sa se refere la imprejurari care pot duce la solutionarea cauzei.

o In ceea ce priveste administrarea probelor trebuie examinate 3 aspecte

Propunerea probelor

Probele se propun de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar

de catre parat prin intampinare ( daca legea nu dispune altfel ).

Reclamantul poate propune probe noi pana la primul termen de judecata atunci
cand isi modifica cererea initiala.

Atunci cand intampinarea nu este obligatorie, paratul poate propune probe

pana la primul termen de judecata.

Sanctiunea nerespectarii acestor termene este decaderea din dreptul de a

propune probe, decadere ce trebuie invocata de partea adversa.

Incuviintarea probelor

administrarea propiu-zisa

Cu caracter de exceptie mai pot fi cerute si incuviintate probe in cursul procesului

in urmatoarele cazuri:

Cand necesitatea probei reiese din modificarea cererii de chemare in judecata

Cand necesitatea probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o

putea prevedea.

Cand din motive temeinice, partea nu a propus proba in termen.

Cand adminsitrarea probei nu duce la anularea cauzei.

Cand exista acordul expres al tuturor partilor.

o Inainte de a fi incuviintate probele propuse trebuie puse in discutia partilor, iar instanta
se va pronunta intr- o incheiere preparatorie ( adica instanta poate reveni asupra probei
daca aceasta a devenit neconcludenta sau inutila).

Proba cu inscrisuri
o Inscrisul este definit ca fiind orice scriere sau consemnare care cuprinde date despre
un act sau despre un fapt juridic indiferent de suportul material ori de modalitatea de
stocare.

41 | P a g e

o Inscrisurile se pot clasifica in

Preconstituite - intocmite cu intentia de a fi folosite ca mijloace de proba

Nepreconstituite.

o Dupa scopul intocmirii inscrisurile pot fi

Originare

Recognitive - recunosc inscrisul original

Confirmative - confirma un act lovit de nulitate relativa.

o Dupa modul de intocmire inscrisurile sunt

Autentice

Sub semnatura privata

o Dupa suportul lor inscrisurile pot fi

Pe suport de hartie

In forma electronica

Pe suport informatic.

o Sunt incsrisuri autentice actele autentice notariale, actele de stare civila, hotararilr
judecatoresti, procesele verbale intocmite de agenti procedurali si actele de procedura
intocmite de executorii judecatoresti.
o Inscrisul autentic face dovada deplina pana la declararea acestuia ca fals insa numai cu
privire la constatarile facute personal de cel care autentifica inscrisul.
o Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic fac dovada pana la proba contrarie.
o Inscrisul sub semnatira privata este cel care poarta semnatura partilor indiferent de
suportul material.
o Puterea doveditoare a semnaturii de pe acest inscris este pana la proba contrarie.
o Inscrisul sub semnatura privata trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale
referitoare la pluralitatea de exemplare si respectiv la mentiunea muncii aprobate.
o Inscrisul sub semnatura privata trebuie redactat in atatea exemplare originale cate parti
cu interese contrare exista.
o Mentiunea "bun si aprobat" trebuie aprobata in cazul inscrisurilor care constata
obligatii unilaterale cum ar fi plata unei sume de bani ori a unei sume fungibile.
o Aceasta mentiune nu are un caracter sacramental putand fi inlovuitq cu o mentiune
echivalenta.

42 | P a g e

o Aceasta mentiune nu este ceruta in cazul chitantelor liberatorii care dovedesc

executarea unor obligatii.
o Inscrisul sub semnatura privata recunoscut face dovada intre parti pana la proba
contrarie.
o Data inscrisului sub semnatura privata, in raporturile dintre parti face dovada pana la
proba contrara numai in cazul recunoasterii
o Fata de terti, data inscrisului este opozabila numai daca este certa.
o Data unui inscris sub semnatura privata devine certa daca inscrisul a fost prezentat
unui notar, executor sau a unui avocat pentru a primi data certa.
o Inscrisul primeste data certa daca a fost infatisat la o autoritate sau o institutie publica
si s-a facut mentiune pe inscris sau qtunci cand inscrisul a fost inregistrat intr-un
registru ori in alt document public.
o Constitue inscrisuri si registrele profesionistilor in care sunt consemnate operatiunile
cu caracter patrimonial.
o Aceste registre intocmite si tinute potrivit legii pot face dovada intre profesionisti, iar
daca nu au fost regulat tinute pot face dovada numai impotriva profesionistilor.
o Procedura verificarii inscrisurilor

Verificarea inscrisurilor intervine cand se contesta un inscris sub semnatura privata

de catre cel caruia i se opune inscrisul ( se contesta inscrierea sau semnatura).

Instanta poate verifica inscrisul prin compararea acestuia cu inscrisul de

comparatie ori printr-o expertiza.

In cazul inscrisurilor autentice ori in cazul inscrisurilor sub semnatura privata

defaimate ca si false se poate formula o declaratie de inscriere in fals ( procedura
falsului).

Instanta poate sesiza organul de urmarire penala atunci cand este indicat autorul
falsului sau complicele acestuia si poate suspenda judecata procesului

Cercetarea falsului poate fi realizata si de instanta civila atunci cand actiunea

penala nu poate fi pusa in miscare ori nu poate continua.

Proba cu martori

Relatarea facute de martori in fata instantei se numeste depozitie sau delcaratie de martori
sau marturie sau proba testimoniala.

Marturia presupune ca martorul adica persoana straina in proces, declara despre fapte
trecute pe care le-a receptionat in mod personal.

43 | P a g e

Admisbilitatea probei cu martori difera dupa cum se dovedesc acte juridice sau fapte
juridice.

In cazul faptelor juridice prba este admisibila fara nici un fel de ingradire.

In cazul actelor juridice proba cu martori este admisibila cu respectarea a 2 reguli

restrictive
o Interdictia de a dovedi cu martori, acte juridice cu o valoare mai mare de 250 de RON.
o Interdictia de a dovedi cu martori impotriva sau peste cuprinsul unui inscris.
o Nu se poate dovedi cu martori ca inscrisul ar avea alte clauze sau ca pretul ar fi altul
decat cel inscris sau ca partile au modificat inscrisul.
o Exista si derogari in sensul ca proba cu martori este admisibila, atunci cand se face
contra unui profesionist daca actul a fost facut in cursul activitatii profesionale (si daca
nu exista o lege speciala contrara).
o Se poate dovedi impotriva sau peste un inscris atunci cand partea s-a aflat in
imposibilitate materiala sau morala de a intocmi inscrisuri sau atunci cand exista un
inceput de dovada scrisa.
o Eroarea, dolul, violenta lipsa cauzei, cauza ilicta sau frauda legii se pot dovedi
intotdeauna cu martori chiar daca inscrisul este autentic.
o Nu pot fi ascultati ca si martori

Rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv ( cu exceptia proceselor de divort, filiatie

sau familie).

Sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinul.

Cei aflati in dusmanie sau legaturi de interese.

Cei pusi sub interdictie

Cei condamnati pentru marturie mincinoasa.

o Martorii pot fi audiati chiar la termenul la care proba a fost incuviintata, iar daca nu
sunt prezenti acestia vor fi citati.
o La cererea partii instanta poate incuviinta ascultarea martorilor fara ca acestia sa fie
citati.
o Ascultarea martorilor se face de catre instanta in sedinta de judecata sau la locul unde
se afla martorul daca acesta este impiedicat de boala sau alta imprejurare sa se prezinte
in instanta.
o Daca martorul lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere
o Daca dupa emiterea mandatului de aducere martorul nu poate fi gasit sau nu se
infatiseaza instanta va proceda la judecarea cauzei.
44 | P a g e

o Fiecare martor va fi ascultat separat iar cei neascultati nu pot fi de fata.

o Inainte de audiere martorul va fi indentificat cerandui-se sa indice daca este ruda ori
afin cu partile ori in serviciul unuia dintre parti.
o Inainte de a fi ascultat martorul depune un juramant prin care se obliga sa spuna
adevarul.
o Marturia se consemneaza in scris de catre grefier si se semneaza de martor, grefier si
judecator.
o Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze se va consemna in incheierea de
sedinta.
o Martorul ii pot fi puse intrebari de catre presedintele completului, de partea care l-a
propus sau de partea adversa.
o Dupa ascultare martprul ramane in sala daca instanta nu dispune altfel.
o Martorul are dreptul la plata cheltuielilor de transport, cazare si masa ( daca e din alta
localitate), dreptul care se platesc de partea care l-a propus si se stabiles de instanta
prin incheiere executorie.
o Martorul poate fi despagubit si pentru veniturile ce le-ar fi obtinut daca si-ar fi
exercitat profesia pe durata la care a fost la instanta.

Raportul de expertiza
o Expertiza presupune o cercetare a unor imprejurari de fapt in legatura cu litigiul de
catre un specialist ( expert), desemnat de instanta de judecata.
o Expertiza lmurete imprejurari de fapt si nu lamureste probleme de drept.
o Expertiza poate fi propusa de catre parti ori de catre instanta din oficiu ocazie cu care
trebuie aratate si obiectivele expertizei, adica imprejurarile de fapt are trebuie
lamurite de un specialist.
o Expertiza se incuviinteaza prin incheiere iar instanta poate numi unul sau 3 experi.
o Expertiza se poate realiza si de catre institutii specializate ( institutia medico-legala),
iar in domenii in care nu exista experti autorizati expertiza se poate realiza de catre
personalitati sau specialisti din acel domeniu.
o Instanta poate incuviinta la cererea partilor sa participe si experti desemnati de acesta.
In acest caz expertii desemnati de parti pot redacta un raport separat sau se pot reralia
expertilor principali.
o Incheierea prin care instanta numeste expertul va cuprinde obiective de expertiza si va
stabilii un onorariu provizoriu.
o Expertul va fi audiat in camera de consiliu cu privire la costul estimativ al expertizei si
la termenul in care poate fi realizat.

45 | P a g e

o Rqportul de expertiza trebuie efectuat cu citarea partilor atunci cand este necesar o
lucrare la fata locului sau explicatii ale partilor.
o Raportul de expertiza trebuie depus cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat de
instanta caz in care acesta nu se comunica partilor pentru a fi studiat si a se formula
eventualele obieciuni.
o Instanta poate dispune lamurirea sau completarea raportului de expertiza la cererea
partilor ori poate dispune efectuarea unei noi expertize .

Suspendarea judecatii
o Presupune oprirea cursului judecatii fie din cauza unor imprejurari voit de catre parti
fie din cauze independente de vointa partilor
o In functie de cauza care o genereaza suspendarea poate fi

Voluntara

De drept

Facultativa

o Atunci cand suspenda judecata instanta pronunta o incheiere care poate fi atacata pe
cale separata cu recurs pe toata durata suspendarii.
o Se poate declara recurs atat impotriva incheierii de suspendare cat si impotriva
incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol.
o Judecarea cauzei se reia prin cererea de redeschidere a procesului formulata de catre
una dintre parti sau prin alte modalitati prevazute de lege ( in cazul conflictului de
competenta, stramutare ).
o Suspendarea voluntara

Intervine datorita manifestarii de vointa a partilor in 2 situatii

Cand ambele parti o cer

Cand nicio pare nu se prezina la judecata ( si nici nu au cerut judecata in lipsa).

Atunci cnd cererea de chmare in judecata nu a fost legal timbrata nu o va

suspenda ci va solutiona cu prioritate exceptia netrimbrarii.

o Suspendarea de drept

Suspendarea de drept intervine in urmatoarele situatii

Prin decesul unuia dintre parti ( pana se introfuc in cauza mostenitorii).

In cazul punerii sub interdictie pana la numirea tutorelui/curator sau in cazul

incetarii functie tutorelui/curator.

In cazul dizolvarii persoanei juridice ( pana la desemnarea lichidatorului).

46 | P a g e

In cazul deschiderii procedurii insolventei .

In cazul in care instanta adreseaza o cerere catre CJUE pentru a pronunta o

hotarare preliminara.

Suspendarea intervine si in cazul in care se formuleaza apel sau recurs impotriva

incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie.

o Suspendarea facultativa

Poate avea loc

Atunci cand dezlegarea cauzei depinde de existenta sau inexistenta unui drept
ce face obiectul unei alte judecati.

Atunci cand s-a inceput urmarirea penala ( in persona), pentru o infractiune

care are o inraurire hotaratoare cu cauza.

o Suspendarea va dura pana la ramanerea definitiva a hotararii pronuntata in cauza ce a

generat suspendarea
o Suspendarea poate interveni si in cazul prevazut de articolul 242 CPC atunci cand
reclamantul impiedica derularea procesului prin neindeplinirea obligatiilor stabilite de
instanta.
o Suspendarea mai poate interveni si in situatia demararii procedurii falsului atunci cand
inscrisul denuntat ca fiind fals este trimis la parchet pentru cercetarea falsului.

Perimarea
o Orice fel de cerere ( de chemare in judecata, apel, recurs, revizuire, contestqtie in
anulare) se perima de drept daca a ramas in nelucrarea timp de 6 luni.
o Perimarea consta stingerea procesului ca urmare a culpei partii avand o natura juridica
mixta adica este atat o sanctiune pentru lasarea procesului in nelucrare cat si o
prezumtie de desistare dedusa din lipsa de staruinta a partii pe un timp indelungat.
o Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii, instanta solutionsnd cauza cu
citarea partilor.
o Perimarea nu poate fi invocata pentru prima data in instanta de apel.
o Daca instanta constata ca nu a intervenit perimarea pronunta o incheiere care poate fi
atacata odata cu fondul.
o Hotararea prin care se constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de
la pronuntare.
o Perimarea lipseste de efecte actele de procedura efectuate dar daca partea formuleaza
o noua cerere de chemare in judecata se poate folosi de dovezile administrate in cursul
judecarii cererii perimate.

Actele de dispozitie ale partilor

47 | P a g e

o Partile pot face acte de dispozitie respectiv pot renunta la judecata, pot renunta la
dreptul pretins, pot achiesa la hotarare, ori pot incheia tranzactii.
o Aceste acte procedurale de dispozitie pot fi facute numai de persoane cu capacitate
deplina de exercitiu, personal sau prin mandatar cu procura speciala.
o Renuntarea la judecata

Reclamantul poate renunta oricand la judecata fie verbal in sedinta fie prin cerere
scrisa.

In cazul in care renuntarea se face verbal in sedinta aceasta se consemneaza in

incheiere.

Renuntarea poate fi facuta si in scris, prin inscris sub semnatura privata.

Daca renuntarea la judecata s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in

judecata instanta il va obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata.

Daca renuntarea are loc la primul termen de judecata sau ulterior ea nu se poate
face decat cu acrodul expres sau tacit al celeilalte parti.

Atunci cand paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca

renunta la judecata, instanta va acorda un termen pana la care paratul trebuie sa-si
exprime parerea fata de renuntare.

Lipsa unui raspuns este considerata acord tacit la renuntare.

Cu caracter de exceptie in procesul de divort reclamantul poate renunta la judecata

chiar daca paratul se impotriveste.

Renuntarea la judecata actiunii se poate face si in apel sau in recurs caz in care
instanta va lua act de renuntare si va anula in parte hotararea apelata.

In ce priveste cererea de apel sau de recurs e poate renunta la apel sau la recurs
fara acordul partii adverse.

Renuntarea la judecata se constata prin hotarare care este supusa recursului.

Renuntarea este definitiva ( nu este supusa recursului) daca are loc in fata unei
sectii a ICCJ .

o Renuntarea la dreptul subiectiv

Reclamantul poate in tot cursul procesului sa renunte la insusi dreptul pretins fara
a fi nevoie de acordul paratului.

Deoarece in cazul renuntarii la drept nu exista riscul pentru parat de a fi actionat

din nou in judecata nu este necesar acordul paratului.

Renuntarea la drept se poate face verbal in cerinta consemnandu-se in incheiere

sau prin inscris autentic.

48 | P a g e

In cazul renuntarii la drept instanta o hotarare prin care respinge cererea

reclamantului in fond.

Hotararea in acest caz este supusa recursului. Are se judeca la instanta ierarhic
superioara.

o Achiesarea

Este un act de dispozitie care se manifesta in doua moduri

Achiesarea paratului la pretentiile reclamantului.

Achiesarea la hotarare a partii care a pierdut procesul.

Atunci cand paratul recunoaste in tot sau in parte pretentiile reclamantului instanta
va da o hotarare in masura recunoasterii.

In acest caz judecata continua numai pentru pretentiile nerecunoscute.

Hotararea de recunoastere este supusa recursului la instanta ierarhic superioara.

Paratul care recunoaste la primul termen pretentiile reclamantului nu va fi obligat

la cheltuieli de judecata exceptand cazul in care a fost pus in intarziere ori se afla
de drept in intarziere.

O alta modalitate de achiesare o reprezinta achiesarea la hotarare a partii care a

pierdut procesul si care se realizeaza prin renuntarea la calea de atac ce ar putea fi
exercitata.

Partea prezenta la pronuntarea hotararii poate renunta la calea de atac incheindu-se

un proces verbal de catre grefier.

Renuntarea se poate face si ulterior pronuntarii chiar si dupa declararea caii de atac
fie prin prezentarea partii inaintea presedintelui fie prin inscris autentic atata timp
cat dosarul nu a fost inaintat instantei competente.

Tranzactia judiciara
o Tranzactia judiciara are aceleasi trasaturi ca si contractul de tranzactie reglementat de
codul civil si permite partilor sa se prezinte oricand in cursul judecatii chiar daca nu au
fost citate pentru a cere instantei sa dea o hotarare care sa consfiinteasca intelegerea
lor.
o In procedura medierii partile daca ajung la o intelegere pot redacta un acord scris
numit acord de mediere.
o Acest acord poate fi depus in instanta pemtru a se pronunta o hotarare care sa i-a act
de tranzactie.
o In orice situatie hotararea prin care instanta incuviinteaza intelegerea partilor se da in
camera de consiliu si constitue titlu executoriu.
o Tranzactia va alcatui dispozitivul hotararii.
49 | P a g e

o Hotararea care consfiinteste tranzactia poate fi atacata numai pentru motive

procedurale cu recurs la instanta ierarhic superioara.
o Desi este incorporata in dispozitivul hotararii tranzactia isi pastreaza natura
conventionala si poate fi atacata potrivit dreptului comun cu actiune in rezolutiune ori
cu actiune in anulare, cu actiune in simulatie ori cu actiune pauliana .
o Incorporarea tranzactie in dispozitivul hotararii ii confera forma autentica.
o Nu se poate sustine ca devreme ce instanta a luat act de tranzactie a examinat
tranzactia si prin umare aceasta este valabila si nu poate fi desfiintata.
o Instanta nu verifica pretentiole deduse judecatii ci similar unui notar public se
limiteaza la a verifica daca partile au capacitatea de a perrfecta tranzactia si daca isi
exprima un consimtamant liber prin semnarea tranzactiei.

50 | P a g e