Termenele de procedura si sanctiunile procedurale

Una dintre problemele semnificative ale dreptului procesual civil o reprezinta cunoasterea termenelor in care trebuie exercitate drepturile si obligatiile procesuale ale partilor precum si cunoasterea sanctiunilor aplicabile in cazul nerespectarii termenelor. Termenele se regasesc in Codul de procedura civila in Cartea a ii-a, titlul ii- Dispozitii generale de procedura, cap. 3-Termenele. Termenele de procedura reprezinta durata inauntrul careia trebuie indeplinit actul sau trebuie realizat dreptul. Clasificarea termenelor procedural poate fi facuta in functie de mai multe criteria si anume: 1.in functie de sursa lor sau modul in care ele sunt stabilite exista: a)termene legale , cele stabilite prin lege si a caror utilitate depaseste sfera intereselor private. b)termene judecatoresti, cele stabilite de instant sau de presedintele acesteia, care pot fi modificate, scurtate sau prelungite. c)termene conventionale, adica acele termene care sunt convenite de parti , daca legea le permite.

2.in functie de caracterul lor sau intr-o alta formulare, potrivit cu scopul lor pot fi: a)termene imperative adica acelea inauntrul carora trebuie sa se manifeste o anumita conduit procesuala. b)termene de recomandare, cele in cadrul carora este indicat sa se efectueze anumite acte ori sa se realizeze anumite

activitati procesuale; termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.

3.in functie de efectul pe care il produc sau intr-o alta formulare , potrivit cu sanctiunea lor, termenele procedural pot fi grupate in: a)termene absolute, cele irepresibil obligatorii pentru parti si instant de respectarea lor depinzand direct validitatea sau invaliditatea actului procedural; b)termene relative, care nu atrag nici nulitatea , nici decaderea, dar pot justifica , eventual, alte sanctiuni,de ordin disciplinar, pecuniar etc.;

4.in functie de modul de determinare a duratelor, pot fi: a)termene fixe, desemnand o durata uniformasi invariabila; b) termene minime, desemnanad durata strict necesara , dupa consumarea careia este ingaduita efectuarea valabila a unui act procedural; c)termene maxime, desemnand data sau momentul procesual ce nu poate fi deposit.

5.dupa modul de calcul termenele pot fi: a)termene de succesiune, ele calculandu-se spre inainte; b)termene de regresiune, can dele se calculeaza spre inapoi.

6.dupa cum exista sau nu posibilitatea cunoasterea momentului cand se va implini termenul acestea pot fi: a)termene certe, adica prcis determinate;

b)termene incerte, imprecise determinate, dar sigure;

7.functie de modaliatatea tehnica de stabilire , termenele pot fi: a) termene directe, prevazute ca atare , explicit; acestea sunt in general termenele pentru exercitarea cailor de atac. b)termene indirecte, implicite, cele ce rezulta din anumite conditii fixate de lege;

8. dupa cum ele pot fi modificate sau nu, exista: a)termene rigide sau inflexibile, cele care nu sunt succeptibile de abreviere sau de prorogare; nu pot fi scurtate sau prelungite. b)termene mobile sau flexibile, care, dimpotriva, pot fi scurtate sau prelungite;

9. daca exista sau nu posibilitatea intreruperii ori a suspendarii, termenele procedural pot fi: a)termene continue, adica fara posibilitatea de a fi intrerupte ori suspendate; b)termene discontinue, cele care, in limitele si in conditiile prevazute de lege, sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare;

10.potrivit cu unitatea de masurare a timpului, termenele pot fi stabilite pe minute, ore, zile, saptamani, luni, trimestru, semestru, ani. Aceasta clasificare intereseaza mai ales sub aspectul calculului termenului de procedura.

Calculul termenelor procedurale

Art. 101C.pr.civ. ofera reperele esentiale pentru calculul termenelor de procedura, mai putin in cazul celor statornicite pe minute, care insa, sunt socotite de momento ad momentum. Termenele stabilite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Din acel moment, ele curg de la ora la ora, de hora ad horam. Termenul de 24 de ore se calculeaza tot astfel, asa incat el nu trebuie confundat cu termenul de o zi. Termenele stabilite pe zile curg de la o zi la alta, nu de la ora la ora sau de momento ad momentum. Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.

Intreruperea si suspendarea termenelor procedurale

Intreruperea termenului de procedura inseamna modificarea cursului acestui termen , in sensul ,,stergerii,,, al ,, inlaturarii,, perioadei consumate inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei noi perioade, de regula facand parte din acelasi termen, dupa incetarea cauzei de intrerupere. Cauzele de intrerupere pot fi cauze generale, altele sunt cauze speciale.

Cauzele generale ale intreruperii termenului de procedura nu sunt reglementate sistematic in legea de
procedura civila, asa cum asemenea cauze sunt reglementate in materia prescriptiei extinctive.

Suspendarea termenelor procedurale

Suspendarea termenului de procedura inseamna modificarea cursului acestui termen, in sensul opririi lui pe durata existentei

unor situatii limitative prevazute de lege, la sfarsitul carora acelasi termen isi reia cursul, socotindu-se si timpul consumat inainte de suspendare. Cauzele de suspendare pot fi cause generale si cauze speciale.

Sanctiuni procedurale
In intreaga istorie a dreptului sanctiunile au constituit o component esentiala a sistemului juridic. Sanctiunea , sub diferitele sale formr de manifestare, intervine ori de cate ori exigentele legii au fost nesocotite. Respectarea legalitatii este o cerinta fundamentala a consolidarii statului de drept.

Functiile sanctiunilor procedurale

Sanctiunile procedural exercita doua functii importante: -o functie preventive-educativa. Aceasta functie se realizeaza in cadrul tuturor sanctiunilor procedurale . - o functie represiv-intimidanta. Aceasta functie se concretizeaza in coercitiunea specifica fiecarei sanctiuni procedural(nulitatea, decaderea etc.).

Rolul sanctiunilor procedurale

Sanctiunile procedural au in toate situatiile un rol deosebit de important, intrucat ele sunt destinate sa contribuie la o optima administrare a justitiei. Fara existent unor sanctiuni procedurale activitatea judiciara, bazata pe confruntarea unor interese contradictorii, nu s-ar putea realiza in conditii proprii unui stat de drept. Consacrarea drepturilor si obligatiilor procesuale ar ramane doar formala , in lipsa unor sanctiuni care sa intervina pentru a impune o conduit adecvata a participantilor la activitatea judiciara.

Dar sanctiunile procedural nu corespund numai unui interes general, ci si unui interes concret al partilor litigiante pentru care procesele civile nu trebuie bsa se eternizeze, ci dimpotriva se impune sa fie solutionate cu respectarea tuturor garantiilor prevazute de lege. In aceste conditii se poate afirma ca sanctiunea de drept procesual reprezinta ea insasi o garantie a restabilirii ordinii de drept si in ultima instant a drepturilor subiective contestate.

Identificarea principalelor sanctiuni procedurale

Decaderea
Expirarea termenului procedural atrage, dupa caz, perimarea, nulitatea, decaderea sau alte sanctiuni, precum amenda civila, masuri disciplinare etc. in fapt , decaderea precede si provoaca nulitatea actului procedural. Ea nu poate fi insa decat efectul si sanctiunea expirarii unui termen legal, imperativ-onerativ. Termenele judecatoresti sau cele convetionale, chiar si termenele legale, dar de ,, asteptare sau ,,prohibitive,, , nu sunt sanctionate cu decaderea , ci eventual, cu alte sanctiuni. Uneori decaderea ca sanctiune a termenului procedural nu este explicit indicate in textul de lege, dar ea este evocate prin sinonime.

Clasificarea decaderilor Decaderile se clasifica in: a)decaderi riguroase, prevazute deci de lege, instant doar urmand sa le constate in urma invocarii lor;

b) decaderi cominatorii, lasate la aprecierea instantei. In sistemul nostru, toate decaderile sunt ,, riguroase,, si totodata ,,restrictive,,.

Functiile decaderii Functiile decaderii pot fi considerate urmatoarele: a)functia preventiva , care , derivand din virtualitatea decaderii, stimuleaza ,,activismul,, procesual al partilor si buna lor credinta in exercitarea drepturilor procesuale; b) functia sanctionatoare , constand in pierderea dreptului sau privarea partii de un drept procesual. Dar , totodata, functia sanctionatoare a decaderii se obiectiveaza si intr-un alt mos, anume in faptul ca actul indeplinit peste termen este nul, realizandu-se astfel functia reparatorie a nulitatii.

Constatarea decaderii apartine instantei in fata careia aceasta a fost invocate sau care , din oficiu, are obligatia sa o constate. Odata constatata, decaderea se pronunta de catre instant , printr-o incheiere susceptibila de apel sau de recurs inpreuna cu fondul. Tardivitatea caii de atac se pronunta insa printr-o hatarare(decizie). Efectele decaderii In ceea ce priveste efectele decaderii acestea sunt: a)pierderea dreptului sau privarea de un drept; b)ineficienta actului procedural tardiv.

Nulitatea
Prin nulitate se desemneaza, in general, sanctiunea ce se poate aplica in cazul nesocotirii anumoitor dispozitii legale sau

,,mijlocul ethnic prevazut de lege pentru a asigura respectarea conditiilor de validitate a actului juridic,, .

Clasificarea nulitatilor procedurale

Clasificarea nulitatilor reprezinta o problema de real interes atat theoretic , cat si practice, intrucat ea vizeaza si regimul juridic al acestora. In realitate in literature de specialitate au fost folosite mai multe criteria pentru departajarea diferitelor categorii de nulitati procedurale si anume: 1.in functie de natura normelor de procedura incalcate nulitatile se clasifica in :nulitati absolute si nulitati relative. -este cea mai importanta clasificare care se face in doctrina si a caror implicatii practice sunt deosebite, caci ea serveste si pentru determinarea regimului juridic al nulitatilor. 2.in functie de izvorul lor nulitatile pot fi: nulitati exprese si nulitati virtuale . -nulitatile exprese sau textual ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. -nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. 3. in functie de raportul cazual specific intre actele de procedura nulitatile pot fi: nulitati proprii si nulitati derivate. -nulitatea proprie reprezintasanctiunea care lipseste de eficienta juridical actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. - nulitatea derivate reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta functionala .

4. dupa natura conditiilor care determina ineficienta actului de procedura nulitatile pot fi : nulitati intrinseci si nulitati extrinseci. -nulitatile intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura. -nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii nunor conditii exterioare ale actului de procedura. 5.dupa intinderea efectelor distructive ale sanctiunii nulitatile pot fi: nulitati totale si nulitati partiale. 6. dupa modul cum opereaza nulitatile pot fi: nulitati de drept si nulitati judiciare. -nulitatile judiciare sunt acelea care opereaza in temeiul legii fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse.

Perimarea procesului civil

Perimarea se infatiseaza ca o sanctiune ce se rasfrange asupra intregii activitati judiciare si care este determinata tocmai de lipsa de staruinta a partilor in solutionarea litigiului. Doctrina procesuala considera ca perimarea are un character mixt de sanctiune si de prezumtie de desistare de la judecata.

Amenzi judiciare
Amenda judiciara este sanctiunea care se aplica de catre instant persoanei care a savarsit o abatere in cursul ativitatii de judecata. Trasaturile amenzii judiciare sunt urmatoarele: a)amenda judiciara este sanctiunea care se aplica cumulative sau separat in cazul savarsirii unei abateri in cursul

procesului civil, in cazul deci al incalcarii obligatiilor procesuale de catre parti sau de alti participant la activitatea judiciara. b)pentru faptele prevazute expres de lege pot fi amendate si alte personae decat acelea care au calitatea de parti ori participa la activitatea judiciara. c)sanctiunea amenzii judiciare se poate aplica numai in cazurile si in limitele prevazute de legea procedural; d)amenda si despagubirea se stabilesc , dupa caz , de instanta de judecata ori de catre presedintele instantei de executare; f)impotriva incheierii exista numai calea cererii de reexaminare in urma careia , dupa caz, instanta de judecata sau presedintele instantei de executare poate sa revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa dispuna reducerea acestora; g)cererea de reexaminare poate fi facuta in termen de 15 zile dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii; h) cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instant de judecata ori de catre presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.

Sanctiuni disciplinare
Raspunderea disciplinara presupune, indeobste, savarsirea unei abateri disciplinare, avand ca elemente constitutive urmatoarele: a)o fapta actiune sau inactiune-prin care se incalca obligatiile de serviciu; b)un subiect, autor al faptei, totdeauna persoana fizica, susceptibila sa raspunda juridiceste;

c)vinovatia autorului faptei, sub forma intentiei sau a culpei. Se observa ca sanctiunile disciplinare au anumite functii bine determinate , acestea fiind: functia preventive-educativa si functia represiv-intimidanta. De altfel sanctiunile procedural determina o mai buna administrare a justitiei. In acest context se remarca obligativitatea respectarii termenelor de procedura in vederea realizarii drepturilor si intereselor legitime ale partilor, ele avand rolul de a ritma timpul procesului civil, iar in cazul nerespectarii acestor rtermene dispozitiile ;egale impugn anumite sanctiuni tocmai in scopul desfasurarii ritmice, operative a procesului civil.