Accesiunea imobiliara artificiala

Accesiunea reprezinta încorporarea materială a unui lucru mai puţin important intr-un lucru mai
important.
[vezi: Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Actami,
Bucuresti, 1998, pag. 240].

Sensul mai larg al accesiunii este insa dat de prev. art. 482 C. civ.:
"Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se
uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste drept de
accesiune."
Intrucat in cazul in care cele doua lucruri apartin unor proprietari diferiti, titularul dreptului
asupra lucurlui mai important devine si titularul dreptului asupra lucrului mai putin important,
accesiunea apare si ca un mod de dobandire a proprietatii.

In functie de obiectul principal, accesiunea poate fi:

I. imobiliara (artificiala sau naturala)
II. mobiliara (artificiala sau naturala)

Accesiunea imobiliara artificiala

Accesiunea imobiliara artificiala presupune interventia omului.

Se disting doua cazuri:

a) Ipoteza A: proprietarul ridica pe terenul sau o constructie sau o plantatie dar cu
materialele altcuiva
b) Ipoteza B: o alta persoana decat proprietarul terenului ridica pe teren o constructie
sau o plantatie, cu propriile materiale

Potrivit legii, lucrul principal este considerat terenul, prin urmare, proprietarul terenului devine si
proprietarul constructiei sau plantatiei: superficies solo cedit - art. 493 C. civ, art. 494 C. civ.

Ipoteza A: In temeiul accesiunii, proprietarul terenului este si proprietarul lucrarilor si este obligat
la plata valorii materiel3elor de la data efectuarii constructiei cu eventual daune interese.

Ipoteza B: In temeiul accesiunii, proprietarul terenului este si proprietarul lucrarilor si este obligat
la plata unei despagubiri catre constructor.

Daca insa proprietarul nu invoca dreptul de proprietate prin accesiune asupra constructiei ridicate de
alta persoana pe terenul sau, lasandu-l pe constructor sa foloseasca nestingherit constructia, nu
poate fi obligat la despagubiri.

In aceasta ipoteza, se face distinctia dupa cum constructorul este de buna-credinta sau de rea-
credinta.
Constructorul este de buna credinta atunci cand nu stia ca terenul apartine altuia, crezand in temeiul
unui titlu ale carui vicii nu le cunoaste, ca ii apartine lui si le construieste pe acel teren de asemenea
este de rea credinta atunci cand cunoaste ca terenul apartine altcuiva si totusi face constructia,
plantatia, lucrarea
[vezi: Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Actami,
Bucuresti, 1998, pag. 244].

In cazul constructorului de buna credinta, proprietarul devine proprietar al constructiei, fara a mai
putea cere daramarea si ridicarea constructiilor., trenuind insa sa dezdauneza pe constructor.
Constructorul este de rea credinta, proprietarul poate opta intre a pastra lucrarile cu obligatia de a-l
dezdauna pe constructor sau posibilitatea de a-l obliga pe constructor sa isi ridice constructiile.

Actiune pentru constatarea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate asupra unei

constructii. Caracterul patrimonial al actiunii. Cai de atac

Ca atare, litigiile avand ca obiect constatarea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate

asupra unei constructiei, actiuni care privesc deci un drept real imobiliar, au un caracter patrimonial,
in conditiile in care se tinde la apararea acestui drept .

Termenul de litigiu folosit de legiuitor in art. 282 ind. 1 C.p.c. desemneaza toate actiunile cu
caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrina si jurisprudenta in materie, prin raportare la
obiectul acestora, care priveste in mod direct o valoare patrimoniala ori un act juridic al carui obiect
este un drept evaluabil in bani .

........................................................................................................................................................

JURISPRUDENŢĂ

Speţă

Prin actiunea inregistrata la 27 octombrie 2004, reclamantii I.G. si I.A. au solicitat in contradictoriu
cu Primaria sectorului 6 Bucuresti prin Primar si Municipiul Bucuresti prin Primar general sa se
constate ca sunt proprietarii unei constructii reprezentate de extinderea balconului de la
apartamentul 6, situat in Bucuresti, identificata conform raportului de expertiza tehnica imobiliara
ce urmeaza a fi efectuat in cauza.

Prin sentinta civila nr.115 din 14 ianuarie 2005, Judecatoria sector 6 Bucuresti a admis exceptia
lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor si a respins actiunea reclamantilor ca fiind formulata
impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca reclamantii se afla in situatia reglementata de
art.492 Cod civil, intrucat extinderea balconului nu s-a facut pe cota indiviza de teren aferenta
apartamentului proprietatea lor ci a exces pe terenul aferent intregului imobil, deci si a celorlalti
proprietari ai condominiului si fiind vorba de un teren proprietate privata, actiunea trebuia
indreptata impotriva proprietarilor acestuia.

Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie, prin decizia
nr.868 din 19 mai 2005 a admis exceptia de necompetenta materiala si a declinat competenta de
solutionare a recursului declarat de reclamanti impotriva hotararii pronuntata de judecatorie in
favoarea Tribunalului Bucuresti.

Curtea de apel a facut aplicatiunea art.282 ind. 1 si art.299 alin.3 Cod procedura civila, constatand
ca valoarea imobilului este sub 1 miliard lei si calificand drept recurs calea de atac exercitata
impotriva hotararii pronuntata la fond .

Impotriva acestei ultime decizii au declarat recurs reclamantii, solicitand admiterea acestuia,
casarea hotararii si trimiterea cauzei pentru solutionarea apelului la Tribunalul Bucuresti. Au aratat
ca au formulat o actiune in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin accesiune, intemeiata
pe dispozitiile art.111 Cod procedura civila, actiune care nu poate fi considerata ca fiind evaluabila
in bani .

Recursul este nefundat, deoarece:

Art.282 ind. 1 C.p.c. stipuleaza ca nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima
instanta in cererile introduse pe cale principala privind litigii al caror obiect are o valoare de pana la
5 miliarde lei, inclusiv, in materie civila, iar art.2 pct.3 C.p.c. prevede ca tribunalele judeca, ca
instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit
legii, nu sunt supuse apelului.
Se retine ca si inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.219/2005, art.2821 C.p.c. restrangea
exercitiul apelului la litigii al caror obiect avea o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, iar art.299
alin.3 prevedea ca in situatia in care hotararile pronuntate de instantele judecatoresti sunt supuse
numai recursului, judecarea acestei cai de atac era de competenta instantei imediat superioare celei
care a pronuntat hotararea in cauza.

Termenul de litigiu folosit de legiuitor in art.282 ind. 1 C.p.c. desemneaza toate actiunile cu caracter
patrimonial, calificate ca atare de doctrina si jurisprudenta in materie, prin raportare la obiectul
acestora, care priveste in mod direct o valoare patrimoniala ori un act juridic al carui obiect este un
drept evaluabil in bani .

Or, litigiul dedus judecatii are ca obiect constatarea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate
al reclamantilor asupra constructiei edificate, actiune care priveste deci un drept real imobiliar, fiind
de necontestat caracterul sau patrimonial, in conditiile in care se tinde la apararea acestui drept .

Se retine totodata ca potrivit art.18 C.p.c., in cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei
vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand ca
obiect executarea prestatiei

Pentru aceste motive, recursul a fost respins ca nefondat

.........................................................................................................................................................

MIC DICTIONAR DE TERMENI JURIDICI

Proprietate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a bunurilor materiale sau
imateriale.

Drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin
puterea de stat.

Drept Comunitar
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul
primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora
(legislatia secundara: regulamente, directive, etc).
Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.

Expertiza
( lat. expertus, de la experior "încerc, dovedesc").
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, T. III, Codul. Proc. Pen., partea generala, in Codul
de Proc. Civ si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de
catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Cauza
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul.
2. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Sentinta
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori
prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Calitate procesuala
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,

Instanta
Organ de stat al Autoritatii Judecatoresti insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice
sau dintre acestea si persoanele juricide.

Apel
1. Cale de atac. Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si/sau a partilor
interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond,
constituind al doilea grad de jurisdictie.
2. Actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in
prima instanta,

Curte de Apel
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite
pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.

Jurisprudenta
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau
institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Fond (de pensii private)

Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la
fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul
public de stat.

Casare
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).

Judecatorie
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in
competenta sa.

Actiune
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Hard dollars
banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare
prestate clientilor.

Recurs
1. Cale de atac. Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si/sau a partilor
interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond,
constituind al treilea grad de jurisdictie.
2. Actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in
apel.

Proces, pricina, cauza,

Conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil
de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.