ANTROPONOMASTICA IN LEGEA TARII Ednologia jurdica parte a stiinelor despre societate.

Ednologia jurdica stinta ce face parte din grupul stiintelor sociale trateaza aspecte juridice ale civilizatiei arhaicie si populare ca si conceptie despre lume si viata. E face parte dintr-o serie de stinte care impreuna cu ednologia jurdica studiaza si alte aspecte cu privire la conceptia despre lume si viata si anume : geografa jurdica, antropologa jurdica, sociologa jurdica. Ednologia jurdica trateaza drepturile primitive, arhaice adica anumite drepturi pe care societatea in evolutia s-a le-a transformat de-a lungul timpului urmand mersul firesc al evolutiei societatii umane. In evolutia sa ca stiinta ednologia jurdica a cunoscut doua faze distincte: studiul folclorului juridic ce porneste de la studiul normelor de drept cutumiar, cuprinzand in obiceiuri, datine si traditii, si studiul conceptiei si experientei juridice in comunitatile sociale fara un carcter etnic distinct si in comunitatile socialecu caractere etnice distincte si cu personalitate ednica bine stabilita.

Legea tarii Legea pamantului (obiceiul pamantului sau legea romaneasca, legea tarii sau ius valachicum s-a format incetul cu incetul printr-o aplicare indelungata. Normele ce au constituit sistemul de vechi drept romanesc s-au ivit, inca din societatea primitiva, iar apoi au evoluat si au reflectat continuu conditiile materiale de dezvoltare a vietii economico-sociale. Antroponomastica in Legea tarii:
1

Problema identitatii omului a preocupat stiinte cum sunt antropologa filosfica , historia si teora culturii, axiologa , tica si filosofa omului. Identitatea exmprima maniera de a fi tu insuti , diferit fata de ceilalti . Inca din secolul XIX lingisitii romanii au pus acentul pe studii ce priveau antroponomastica populara dar deabea in secolul XX se trece la cercetarea si analiza numelor de persoane: de botez, de familia in microregiunile arhaice sau in intreaga tara urmarid prin aceste studi sa descopere originea, structura si valoarea semntica a acestora. Cercetarile lingvistilor straini au vizat geneza si evolutia onomasticei romane si abea pe plan secund cercetarea structurii semantice a onomasticei populare romane. Studiul onomasticei populare au vizat aspecte privind raspandirea geogrfica, istoria culturala, folclorul literar, si lexicologa propriu-zisa. Unele studi au relevat importante numelor pentru studiul relatiilor social-economice.Astfel s-a relevat ca numele reflecta atat statutul social al celui care il purta cat si particularitati ale purtatorului ce poate provenii de la o caracterstica fizologica , morala , si familiala. In antroponomastica actala numele care a ajuns la un sistem general valabil sub forma numelui dublu , nume si prenume dar acesta un mai reflecta statutul social si personalitatea jurdica ca si in perioada feudala. Ideea ca numele persoanei reflecta situatia socala este sublineata de Alexandru Graur care sublineaza in carta sa Nume de persoane ca meseriasii adaugau la numele adaugau la numele de botez al copiilor numele meseriilor lor: Cargunaru , Carligeru( persoana care confectioneaza carlige), Bivolaru, Lautaru Vitelaru etc. Copiii gasiti trebuiau sal i se dea un nume de familia care refleca situatia lor sociala.Sistemul antroponomastic romanesc cuprinde pe langa o baza lingvistica si o paza jurdica cutumiara. Originea numelor populare de persoane la romani au trasaturi complexe geto- latine , slave sub raportul cutumelor juridice la
2

tructura

si

funcionarea

lui

se

remarca

influenta

sa

latina.

In

antroponomastica romaneasca numele reflecta o trasatura importanta a persoanei care il purta de aici si dictonul popular care spunea Spune-mi cum te numesti ca sa iti spun cine esti sau Nu numele face pe om ci omul face numele. In antroponomastica romaneasca un singur nume un spunea nimic cand acesta era : Vasile , Ion , Gheorghe dar raportarea lor la alte nume capata valoare jurdica: Zi-i Ion ca este om denota o trasatura de carcter sau Zi-i Ion ca este domn ce denota o stare sociala. Conditiile de viata sunt marcate prin adaosul la numele de baza , prin supra sau subnume. Nume ca Fatalau, Schiopu , Septilici desemneaza o particularitate fiziologica. In perioada fedudala numele de persoane au devenit treiple , pe langa prenume , numele gentilic se adauga si cognumele pentru a face distinctia identitatii persoanelor liberedin mediul rural (mosneni, razesi, slobozi). Numele triplu desemna intreaga activitate econmico- culturala a persoanei in mediul ei si vata satului. Mosnenii din Oltenia pe langa prenumele de Vasile adaugau si numele gentilic , al spitei de neam al mosului : Lupesc forma ce deriva din Mos Lupu, la care se adauga si cognomenul : Cloenarul sau din Closani, sau Ilie Nedelesc zis Isbaseanu , din Mos Nedelea din Closani . Aceste nume erau caracteristice taranilor liberi. Taranii aserviti clacasii in afara numelui domenial domensc ,boieresc sau manastiresc, care desemna domeniul unde acesta era legat se denumea tot prin sistemul de nume triplu. Asfel pentru a desemna conditia lui de taran asevit se adauga sufixul asu se desemna sinumul omenial adica clacas de pe mosia. Ex. Hartogasu vroia sa desemneze : clacas de pe mosia lui Hartog. Hartogasu purta in fond num nume triplu Ion a Vasilichii la care se adauga un agnomen Balbaita din Izvoarele . In compozitia numelui mai intra si patrimoniul uneori : din spita lui Plamada, spita desemnand stramosul fundator care era
3

proprietar unic. Stabilirea numelor de persoane de la sate se facea conform cutumelor juridice stravechi . Denumirea patrimonica a unei persoane marca diferitele situatii juridice de descendenta . Adaugarea unui prefics la numele tatalui se facea pentru stabilirea filiatiei directe Ion Aciobanului sau situatia intalnita la aromani Gheorgi alCosta. Sufixele esti, eni si ani la numele gentilic si a terminatiei oni si -oi stabilia dreptul funciar al descendentilor patriliniari: Altesti din Alb, Avramesiti din Avram, Negreni din Negrea. Adaugarea sufixului ita se facea pentru a desemna supranumele ocupatiei sotului : Olarita sotia olarului sau a unei persoane cu apelativul Olaru. De exemplu Ana Ciobanita Ionului desemna pe Ana care este ciobanita si totodata sotia lui Ion. Articolul este transformat in desinenta asfel se ajung la nume nume cum sunt : Gheorge Aciobanului Ionului adica Gheorge a lui Ciobanu fiul lui Ion. La femei transformarea numelui desemna filiatia si legatura prin casatorie. Nume ca Maria Ionului putea desemna Maria fica lui Ion dar si sotia lui Ion. Prin utilizarea numelui gentiv-partitiv de posesie se semnala scimbarea starii civile a femeii prin casatorie: Miaria de Bailesti ce semnala denumirea locala a femenii intrate prin casatorie in familia sotului prin casatorie Intre orfani fratele cel mare avea ingrija fratii mai mici , iar cel ramas in stare de liberntate social afata de cel aservit dadea numele celorlalti : Vasile a Ion Alupului care insemna fratele Vasise a lui Ion Alupului. Se constata si influeta asuptra numelui venit de parte materna care se facea dupa modelul celei patronimice cu cu adaugarea descendentei printr-un preficx : Gheorge Amariei ceea ce inseamna Gheorghe fiul Mariei. Tate aceste exemple de nume desemnau si ilegalitatea descendente . Adaugarea insa a sufixului -an la numele mame desemna de aceasta data doar filiatia matrilineala Ion Voicanu , Ion fiu al Voichi . Barbatul care prin casatorie se stramuta la casa sotiei primea si el nume `pe linie materna Ionul Voiculestii
4

din Closani1 adica Ion din familia lui Voiculescu din Closani. De asemenea se utilizau si poreclele date pe filiatie materna barbatilor si femeilor Este de remarcat ca in perioada feudala poreclele si apelativele date haiducilor , epilepticilor, nevorticilor erau interzise pronuntarea lor de catre femei , copii , bierica , sfatul batranilor. In aceasta perioada se remarca sistemul triplu al numelui ce se aplica deopotriva femeilor si barbatilor insurati si neinsurati, si acelasi sistem se aplica si boierilor care apar in documntele de scaun a lui Stefan cel Mare cu un nume iar in Pomelnicul Manastirii Bistrita aceeasi boieri apar cu alt nume in prmul aparand cu nume unice iar in cel de-al doilea cu doua nume , iar in cotidian se aplica sistemul triplului nume indiferent de scara sociala.2

Dezvoltarea antroponimiei la romani.

In dezvoltarea antorponimiiei in spatiul Carpato- Danubiano- Pontic distingem patru mari perioade. Epoca de formare a popreului roman in carea u circulat nume daco-romane cand pronuntarea numelor se baza pe superstitii primitive de limba si cutume juridice , numele sacre dublau numele profane provenite din traca Brad, Bucur , Mos, Murg sau cele din latina .Faza a doua incepe cu asezarea slavilor in Dacia si cele doua Moesii cand romanii au imprumutat de la slavi nume ca: Bogdan, Radu , Vlad, Cernea . Mai trziu au aparut nume de la unguri si ucrainieni. A treia perioada este marcata de influenta bisericii ortodoxe slave ce impune numelui forma greco-slava. La inceputul secolului al XIX- lea in antroponomia romaeasca circulau nume calendaristice : Ion , Vasile , Gheorghe .

1 2

Romulus Vulcanescu Ednologie jurdica pag. 113 Romulus Vulcanescu Ednologie jurdica pag. 114

Perioada moderna se caracterizeaza prin aparitia numelor moderne sub influenta numelor apusene dupa 1948 aparand mai intai in randul burgheziei de la oras si extinzandu-se la sate. Dar se observa totodata si o revenire la numele cu influenta istorica : Bogdan, Anibal, Mircea, Decebal. In prezent numele de familie traseaza atat identitatea personala cat si cea de grup in perioada de formare a poporului roman el trasand si statutul social al celui care il purta precum si starea civila si anumite caractere morale, specificitate ce astazi nu se mai pastreaza.