Tema 4. DREPTUL FAMILIEI 1.Notiuni preliminare 2.Casatoria romana 3.Relatiile dintre prini si copii 1.

Notiuni preliminare Din cele mai vechi timpuri familia era baza tuturor relaiilor sociale i personale n Roma Antic ajungnd s influeneze activitile publice i politice. Romanii aveau valori morale tipice unei societi agrare conservatoare cu puternice legturi familiale. Ei munceau din greu, se bazau pe propriile puteri, fiind foarte precaui, asumndu-i responsabilitile i mpotrivindu-se inamicilor. Preuiau virtuozitatea, curajul fizic i moral potrivit unui brbat (vir). Stress-ul asupra responsabilitilor familiale era evident datorit ideii de pietas, credinta prin care toate familiile romane datorau loialitate autoritii familiei si zeilor. La fel, fides (buna credinta), crea din cuvntul unui roman jurmntul su- att n viaa public ct i n cea particular. Familia roman reflecta natura patriarhal a statului roman prin dreptul de via i de moarte pe care-l avea tatl (pater familias) asupra soiei i copiilor pe care i putea maltrata, ucide sau vinde ca sclavi. Treptat-treptat, aceste drepturi tiranice au disprut; dar pn n secolul I e.n. soul mai avea nc dreptul, n anumite cazuri, s-i ucid soia; iar pn n preajma anului 400 e.n. putea s-i repudieze copiii nou-nscui, expunndu-i i prsindu-i n strad; sau, mai trziu, s-i vnd (dar numai n afara Romei) ca sclavi. Fiecare tat era preotul cultului strmoilor si i a zeului care i proteja familia. Venerarea ancestral se baza pe geniul familiei (gens), care era spiritul luntric cedat de la o generaie la alta. Aceast credin i-a legat pe romani de strmoii lor i de urmai ntr-o singur comunitate continu. Nimic nu era mai de plns pentru un roman dect dect lipsa de urmai care s continue cultul. De aceea, s-a ngduit ca n asemenea cazuri romanul s poat nfia pe cineva, care s ndeplineasc mai departe aceste ndatoriri, ce izvorau din ideea necesitii perpeturii numelui de familie. La opt sau nou zile de la naterea copilului, dup ce (i dac) tatl l recunoscuse ca fiul su, avea loc ceremonia purificrii. Copilului i se ddea un nume i i se atrna la gt o amulet ( bulla) spre a-l pzi de puterile rului,- i pe care bieii o purtau pn la vrsta de 17 ani (iar fetele, pn cnd se cstoreau). Dac tatl nu voia s-i recunoasc copilul, l lepda expunndu-l pe locul unde se adunau gunoaiele i unde era lsat s moar de foame sau de frig, dac nu-l lua cineva care, apoi, dup ce l cretea l putea vinde ca sclav. Dar copiii nscui cu anumite malformaii erau omori. De asemenea legea permitea tatlui s-i execute fiul matur pentru trdare.
1|Page

n ciuda autoritii extreme a tatlui, izvoarele scrise din acea vreme aduc mrturii despre relaia strns dintre membrii familiei. Prinii se implicau n educaia copiilor. n colile elementare fetele nvau alturi de biei; mai trziu, fetele din familiile bogate nvau cu un preceptor limba latin i greac, studiau muzica i dansul. Cnd mplinea 7 ani biatul i urma tatl (iar fetele, mama) n activitile zilnice ale casei. Ajuns la vrsta de17 ani, n cadrul unei ceremonii, tnrul era dus n For i nscris n listele cetenilor; mbrca acum "toga viril", semn c devenise un cetean roman, i i se da numele complet; de acum avea drept de vot i era apt pentru serviciul militar. nc din epoca cea mai veche familia romana era organizata pe baze patriarhale monogamice, nsa noiunea de familia avea un sens mult mai complex. Numai un cetean roman ncheind o cstorie romana iustum matrimonium - putea forma o familie. La nceput baza familiei romane a fost patria potestas - puterea sefului de familie paterfamilias, caruia I se supuneau toti membrii familiei. Aceasta este familia agnatica, din care fceau parte: Soia - in manu mariti; Copiii - in patria potestas; Soiile feciorilor, care erau cstorite cum manu si nu se aflau sub puterea soilor; Nepoii si strnepoii feciorilor aflai sub puterea sa. In aa familie, numai paterfamilias avea capacitate de exerciiu deplina - este persoana sui iuris. Nimeni din ceilali membri ai familiei - persoane alieni iuris nu posedau capacitate de exerciiu deplina. Rudenia agnatica si cognatica. Rudenia agnatica sau rudenia civila - in baza rudeniei agnatice erau rude toi cei ce se aflau sub puterea unei si aceleai persoane, chiar daca nu erau rude de snge, dup cum o ruda de snge exclusa din cadrul familiei nceta sa mai fie ruda. (Ex: Un copil adoptive era ruda cu membrii familiei in care a fost adoptat). Rudenia agnatica este o rudenie exclusiv prin barbate, deoarece la moartea lui pater familias, numai fiii (descendentii masculi) vor deveni pater familias. Rudenia agnatica nu cuprinde numai pe cei care in prezent se afla sub aceeai putere, caci si cei care au fost sub puterea lui pater familias pina la moartea lui. Gens - gentilii - comunitatea de oameni care deja nu este in stare sa indice la pater familias care a deinut puterea asupra strmoilor lor, nsa care poarta acelai nume - nimen gentilicum, exercita acelai ceremonial religios si care sunt chemai la succesiune sau sunt numii tutori in lipsa agnailor. Pe msura dezvoltrii economiei expansiunii romane asupra ntregului nou sistem de rudenie - rudenia de care pn la urma va nltura rudenia sclavagiste, a comerului, a bazin mediteran se impune un snge - cognaiunea (cognatio), agnatica.

2|Page

Cognaii - sunt rudele de snge indiferent de faptul daca se afla sau nu sub aceeai putere. Cognaiunea exista nu numai pe linie masculine, dar si feminine. Casatoria romana (nuptia, matrimonium). Modestin: Cstoria este unirea brbatului cu femeia, o comunitate pe ntreaga viaa, mprtirea dreptului divin si uman. Iustinian: Unirea brbatului cu femeia care consta dintr-o comunitate de viaa de nedesprit. Istoria dreptului roman a cunoscut 2 tipuri de cstorie, care la rndul sau generau si diferite raporturi intre soi (cit patrimoniale att si nepatrimoniale). Cstoria cum manu - care stabilea puterea soului asupra soiei. Cstoria sine manu - nu genera puterea soului asupra soiei si nici careva relaii juridice intre soi ( soia i meninea statutul sau pe care l-a avut pn la cstorie). Condiii de fond pentru ncheierea unei cstoriei romane cum manu. Cstoria romana era precedata de o logodna (sponsalia), care se ncheia de la nceput de ctre efii de familie, iar mai trziu de ctre viitorii soi cu consimmntul celor sub a cui putere se aflau. Consimmntul in perioada cea mai veche, cstoria persoanelor aflate sub se ncheia de ctre pater familias. Mai trziu s-a cerut si consimmntul celor ce vor ncheia cstoria. Daca pater familias nentemeiat nu-si ddea consimmntul, cei ce doreau sa se cstoreasca se puteau adresa magistratului pentru a cere un astfel de consimmnt. Juritii romani considerau consimmntul un element important in ncheierea cstoriei. (Ex: In Cazul unei absente ndelungate a soului cstoria se meninea in baza unei legturi pur psihologice). Digeste: Cstoria se ncheie nu prin convieuire ci prin acord. Dispariia unei asemenea intenii (accord) la orice moment va sfri cstoria. Concluzie: Cstoria se bazeaz pe consensus perseverans. 2. Vrsta - limita inferioara de cstorie a fost stabilita: pentru femei - 12 ani;pentru brbai - 14 ani. 3. Conubium (ius conubium) - dreptul de contracta o cstorie romana, att sub aspect obiectiv cit si sub aspect subiectiv.
1.

Aspect obiectiv - puteau contracta o cstorie romana: Cetenii romani; Latinii vechi; Cei crora ius conubium li s-a acordat ca o favoare din partea statului. Aspect subiectiv - lipsa condiiilor de fond negative:
3|Page

Viitorii soi nu trebuiau sa fie rude intre sine nici pe linie directa, nici colaterala; Viitorii soi sa nu fie afini intre sine - legtura de rudenie care unete un so cu rudele celuilalt so; Nici unul dintre soi sa nu fie cstorit. Bigamia este prohibita de dreptul roman; Vduva se putea recstori peste 10 luni, apoi 1 an dup moartea soului; Pn la legea Canuleia a fost interzisa cstoria intre plebei si patricieni. Pn la August sunt interzise cstoriile intre cei nscui liberi si cei dezrobii.

Unele acte normative opreau cstoria intre gubernatori in provincii cu o femeie originara sau domiciliata in acea provincie. Se interzicea cstoria dintre tutore sau a fiului acestuia cu pupila. Un element important pentru ncheierea cstoriei a fost aducerea soiei in familia soului - deductio in domum mariti. Formele cstoriei cum manu. Au existat 3 forme de trecere sub puterea soului. a. Confarreatio - Ceremonie religioasa prin pronunarea anumitor cuvinte sacramentale in fata a 10 martori si a preotului lui Jupiter. b. Coemptio - A fost redusa la forma unei mancipaiuni - prin vnzarea fictive a soiei de ctre pater familias. c. Usus. Este o convieuire a brbatului cu femeia timp de 1 an, dup care femeia intra in familia soului. Soia care dorea sa evite trecerea sub puterea soului la sfritul fiecrui an trebuia sa prseasc casa pentru 3 nopi - usurpatio trinoctii. Condiii pentru cstoria sine manu Aceasta cstorie nu se realiza prin formaliti juridice. Pentru existenta ei se cereau sa fie ntrunite 2 elemente. Intenia reciproca a viitorilor soi de a ntemeia o viaa comuna, de a se comporta ca so si soie - afectio maritalis. Convieuirea materiala ca stare - honor matrimonii Dovada acestor elemente se poate manifesta prin Ex: Aducerea femeii in casa brbatului. Ex: Dintr-o petrecere. Raporturile personale si patrimoniale intre soi. Aceste raporturi le deosebea pentru cstoria cum manu si pentru cstoria sine manu. In cstoria cum manu sotia trecea sub puterea capului de familie - in manu mariti. Ea are in noua familie calitatea de fiica - loco filiae - daca soul are calitatea de pater familias, sau pe acea de nepoata - loco neptis - daca soul se gsea sub puterea tatlui sau. Ea devine ruda agnatica cu membrii familiei soului si exercita cultul familial cu noua familie. In casatoria sine manu femeia d. p. d. v. juridic ramine in familia tatalui sau si sub puterea lui, si daca cumva era - sui iuris - in tutela
4|Page

agnailor. Tot ce a avut soia sui iuris pina la cstorie ii aparine ei, la fel si ceea ce a dobndit dup cstorie. Sotii puteau ncheia intre ei orice act juridic cu excepia contractului de donaie. Dota. In vederea susinerii cstoriei soului I se acorda o dota din partea soiei. Dota putea fi acordata de ctre: ttl soiei de nsi soia, daca pn la ncheierea cstoriei a fost - sui iuris de ctre o persoana tera. Dota se putea constitui prin mai multe procedee, modaliti: prin - datio dotis - este un simplu transfer de proprietate a bunurilor date. prin calea unui contract verbal intre so si cel ce acorda dota. din 428 dota se transmitea fr nici o formalitate. Dota devenea proprietatea soului nsa cu timpul puterea soului asupra dotei a fost limitata. Ex: Soul nu putea nstrina fondurile italice fr acordul soiei. Ex: Iustinian interzice nstrinarea dotei sau transmiterea cu titlu de ipoteca. La desfacerea cstoriei dota se ntorcea ns soul putea retine careva din bunurile dotate: bunuri necesare pentru creterea copiilor (propter liberos) ca pedeapsa pentru comportamentul amoral al soiei ca despgubire pentru lucrurile druite soiei pentru cheltuielile necesare fcute in vederea ntreinerii dotei. Daca cstoria se anula in urma decesului soiei, dota rmnea soului. In caz de desfacere a cstoriei pretorul da soiei - actio rei uxoriae in baza creia judectorul va stabili concret ce trebuie sa rentoarc soul. In epoca postclasica apare aa numita donaie nainte de cstorie nuptias. Desfacerea cstoriei. Divorul. Existau cteva modaliti de desfacere a divorului: Prin mod fortat Prin mod voluntar Casatoria se desfacea in mod fortat daca: 1.Survenea moartea uneia dintre parti. 2.Capitis deminutio maxima (cu exceptia prizonierilor) 3.Capitis deminutio media 4.Capitis deminutio minima. Ex: Daca pater familias adopta pe sotul fiicei sale fiica preventiv. Desfacerea casatoriei voluntar Se va face deosebire intre casatoria cum manu si sine manu. 1.Casatoria cum manu daca se inchee prin contarreatio atunci se desface printr-o procedura numita dittareatio. Daca este incheiata prin coemptio sau usus atunci se desfacea printr-o remancipatio. 2.Casatoria sine manu se desfacea mai simplu:
5|Page

La disparitia unui sau ambelor elemente necesare pentru incheerea casatoriei: 1.Vointa 2.Convetuirea Divortul este desfacerea voluntara a casatoriei sine manu. Divortul se realizeaza printr-o simpla separare a bunurilor materiale. Iustinian stabileste urmatoarele categorii de divorturi: a.Divort prin consintamintul reciproc b.Divort bazat pe un fapt ce nu depinde de vointa unuia dintre soti. Ex: caderea in prizonierat. c.Divort determinat de vina unuia dintre soti. Ex: adulterul sotiei. d.Orice alta forma de divort este declarata ilicita, dar dupa chiar penalizarea sotului divortul este recunoscut. La sfirsitul Republicii se observa o tendinta de mentinere a casatoriei. 1.Legea interzicea succesiunea (testament, legala) penru barbatii care au atins virsta cassatoriei si din oarecare motiv n-au incheiat-o inca (vadovii 25-60 ani, vaduvele 20-50 ani) 2.Celor casatoriti, dar care nu aveau copii orbi, puteau primi din succesiune. 3.Femeile nascute liber cu 3 copii si cele dezrobite cu 4, ieseau de sub tutela. 4.Legea Lex Iulia de adulteris exila pe insule pe sotiile infidele (18 e.n.). Pe timpul lui Iustinian sotia care comitea adulterul era trimisa la manastire. Concubinatul Definitie: Concubinatul este o uniune stabila intre 2 persoane de sex opus, careia ii lipseste - affectio maritalis - intentia de a se considera sot si sotie. 1.Concubinatul nu are conceptii juridice 2.Copii nascuti din concubinat sint nelegitimi - vulga concepti In dreptul lui Iustinian situatia copiilor nascuti din concubinat se inbunatateste: copilul primeste un drept de alimente un drept de mostenire (toate de la tatal natural). Raporturile personale intre soti Cum manu - sotia intra sub puterea sotului. In noua familie ea are calitatea de fiica - loco filliae - daca barbatul are calitatea de - pater familias - sau pe cea de nepoata - loco neptis - daca sotul se gaseste sub puterea tatalui sau. Ea devine agnala cu agnatii sotului si participa la exercitiul cultului familial. Sine manu - d.p.d.v. juridic ramine in familia tatalui, iar din era persona sui iuris - sub tutela agnatilor. Totusi pozitia ei sociala nu era egala cu pozitia sociala a sotului: odata casatorita automat lua numele sotului la fel era si in privinta domiciliului, daca din motive oarecare ea isi parasea sotul, dinsul putea s-o urmareasca si s-o readuca acasa. Sotii nu se puteau cita in justitie fara acordul magistratului. Adulterul sotiei
6|Page

Pina la August adulterul comis de sotie nu era examinat de organelle judiciare, ci de insusi sotul acesteiea. Odata cu adoptarea legii Iulia de adulteris adulterul era examinat de catre organelle statale. Raporturi patrimoniale Cum manu - averea sotiei trece in patrimoniul sotului, la moarte lui sotia mostenea o cota-parte impreuna cu ceilalti membri ai familiei. Sine manu -

Aliene iuris - se supune vechiului cap de familie si tot ceea ce dobindeste ii revine lui. Sui iuris - ramine proprietatra patrimoniului sau cu exceptia bunurilor totale. putea sa se oblige in contracte cu acordul tutorelui putea dobindi proprietate Sotii puteau incheia intre sine orice fel de contracte, cu exceptia contractelor de donatie. 3.Relatiile inre parinti si copii Relatiile intre mama si copii In casatoria cum manu pentru copii mama d.p.s.v. juridic este considerate sora (loco sororis). In calitate de agnati feciorii ei ii vor fi tutori dupa moartea sotului. In casatoria sine manu mama juridic nu are legatura cu copii sai. Ea este ruda agnata cu membrii familiei tatalui sau. Mai tirziu legatura cognatica (de singe) a devenit temei pentru ca copii minori sa locuiasca cu mama-sa, ea fiind tutore. Mama putea pretinde la o pensie alimentara, in plus copii n-o puteau cita juridic. Relatiile intre tata si copii Astfel de relatii nu necesitau stabilirea statului de casatorie. Copiii intotdeauna se afla sub puerea tatalui sau in patria potestas. Aceasta putere la inceput nelimitata mai tirziu fiind redusa se manifesta prin puterea relativa a fiilor in familie: ocupa functii desinestatatoare in fortele armate ocupa functii in aparatul de stat Existau legi ce limitau puterea lui pater familia 1.De a vinde copiii numai in caz de necessitate si numai pe cai nou nascuti. 2.Omorul feciorului este pedepsit si calificat ca omor a unui om liber. 3.Functionarii puteau impune pe pater familia de a refuza de puterea sa asupra feciorului. 4.Copii se puteau adresa extra ordinem magistratului citind-ul pe tatal sau, sau cerindu o pensie alimentara. In relatiile patrimoniale feciorii aveau libertatea de a se obliga prin contracte. Insa drepturile din aceste contracte le dobindea pater familia, dar nu si obligatiile. Daca cei ce se aflau sub putere au comis un delict - motiv pentru inaintarea unei actiuni contra tatalui. Anumite categorii de bunuri patrimoniale puteau fi proprietatea privata a fiului de familie.
7|Page

- Princip - lucrurile capturate in razboi sint proprietate privata a fiilor. - Imperiu - sint proprietatea privata si lucrurile dobindite in cadrul circuitului civil. Secolul IV - patrimoniul ramas in urma decesului mamei trecea copiilor cu conditia administrarii si folosirii pe viata din partea tatalui. Stingerea puterii parintesti Pe cale naturala. Prin moartea tatalui cind copii devin sui iuris. Daca pater familia isi pierde libertatea sau cetatenia. Daca isi schimba starea familiala printr-o adrogatiune. Prin moartea naturala a copilului sau prin moartea lui civila. Ex: adoptiune intr-o alta familie. Ex: pierderea libertatii cetateniei, sau prin redobindirea libertatii sau cetateniei copilul intra sub vechea putere. Fata care devine preoteasazeitei Veste, si baiatul preotul lui Jupiter ieseau de sub puterea pater familias. Copii care ocupau functii importante de stat (ex. consul). Stingerea puterii parintesti pe cale artificiala Emanciparea - scoaterea copilului de sub tutela parinteasca. Se realiza prin vinzarea fictiva, erau nevoie de 3 vinzari succesive unui tert, si tertul elibera copilul el devenind persona sui iuris. Fiul emancipat iese din familia de origine si respectiv pierde dreptul la mostenire. Adrogatiunea si adoptiunea I.Adrogatiunea (adrogatio) - este procesul juridic in care un pater familias trece sub puterea unui alt pater familias. Acest procedeu se efectua in cadrul adunarilor populare. toate bunurile celui adrogat trec in proprietatea adrogatului. datoriile adrogatului se sting si are loc inlocuirea vechiului creditor prin unul nou. femeile nu puteau fi adrogate barbatii puteau fi adrogati incepind cu virsta de 14 ani II.Adoptiunea (adoptio) - este dobindirea puterii parintesti asupra unei persoane aliene iuris. Procesul de adoptiune 1.Fiul de familie vindut de pater familias de 3 ori iesea de sub puterea lui. Dupa a 3-a vinzare copilul ramine in stapinirea tertului. 2.Actul propriu - zis al adoptiunii. Adoptatorul revendica copilul de la tert afirmind ca este al sau. Copilul iese din familia sa de origine si intra in acea a tatalui adoptiv. Adoptiunea cu efecte depline - are loc atunci cind adoptatul nu are nici un pericol privind dreptul lui succesoral in noua familie. Adoptiunea cu efecte reduse - pastreaza drepturile de succesiune al adoptatului in familia sa de origine. Adoptiunea testamentara. Legitimarea Imparatul Constantin da posibilitate celor care traiau in concubinat sa-si legitimeze copii cu conditia ca ei sa se casatoreasca intr-un anumit interval de timp si sa nu aiba copii legitimi. Dupa Iustinian legitimarea este posibila: 1.daca casatoria ar fi fost posibla in momentul concepiei 2.daca redacteaza un contract de casatorie 3.daca copilulul nu se opune la legitimare
8|Page

Tutela si curatela Tutela si curatela sint menite sa ocroteasca interresele membrilor de familie asigurindui pe cei ce afla sub tutela si curatela. Sub tutela si curatela se aflau acele persoane care aveau capacitate de folosinta dar care nu aveau capacitate de exercitiu. Tutela: minorii femeile Curatela: nebunii risipitorii Aceste institutii (tutela) si curatela (cura - grija) sint legate de capacitatea de exercitiu. Tutela impuberilor - se instituia asupra persoanelor de gen femenin sub 14 ani: cei nascuti in afara casatoriei fiind persoane sui iuris cei iesiti intr-un mod sau altul de sub puterea pater familias Tutorele poate administra patrimoniul, ii completeaza vointa pentru oricare act juridic ce tine de stabilirea unei obligatii. Moduri de instituire a tutelei: a. Prin testament simplu sub conditie pe un termen de timp b. Rudele agnatice apropiate (in cazul cind nu era intocmit testamentul) Tutela instituita de catre organele statale (in caz ca lipseau vezi p. a. si p. b.) Nu aveau dreptul de tutela personele: sub 14 ani minorii pina la 25 ani latinii cei ce sufereau de anumite incapacitati cum ar fi surzii, mutii etc.. In cedrea indeplinirii functiilor sale tutorele folosea 2 procedee. Auctoritas - completarea vointei pupilului (numai dupa ce copilul incepea sa vorbeasca) Gestio - administrarea patrimoniului pupilului. Tutela femeilor (pentru sui iuris) Femeia avea nevoie de acordul tutorelui pentru a instraina bunuri res mancipi pentru a intocmi testament Tutorele femeie nu avea gestio. Curatela Sub curatela se aflau: Nebunii (furiosi) - curatela gestiona cu patrimoniul nebunului. Risipitorii (prodigi) - cel care isi risipea mostenirea primita pe cale legala. Minorii sub 25 ani.

9|Page