FACULTATEA DE DREPT

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ANUL INTAI
2015/2016
TEORIA GENERALA A DREPTULUI
SEMINAR N1

Ce este dreptul ? Sistemul stiintei dreptului. Locul Teoriei Generale a

Dreptului in sistemul stiintelor sociale.
Bibliografie indicativa
- N. POPA, Teoria generala a dreptului , Editia a 4-a, Editura CH BECK, 2012.
- S. CRISTEA, Teoria generala a dreptului, Editura CH BECK, 2014.
- F. TERRE Introduction gnrale au droit , 6eme dition, Dalloz, Paris, 2001.
- P. COURBE, Introduction gnrale au droit , Dalloz, 8eme dition.

LISTA TEMELOR DE DISCUTAT :

I- Notiunea dreptului.
1. Etimologie
2. Sensurile notiunii de drept
3. Dreptul ca fenomen juridic
II- Sistemul stiintei dreptului si locul TGD in sistemul stiintei dreptului.
4. Sistemul stiintelor sociale.
5. Sistemul stiintelor juridice.
6. Locul TGD in sistemul stiintelor juridice
DOCUMENTE ATASATE IN FISA SEMINARULUI
1. Document 1 - Schema privind clasificarea stiintelor
2. Document 2 - Exercitiu : incadrati diferitele texte in clasificarea stiintelor sociale
3. Document 3 - Exercitiu : recunoasteti criteriile de departajare intre ramurile dreptului
din definitiile date si completati tabelul.
a. Gasiti definitia termenilor juridici urmatori :
drept, drept obiectiv, drept subiectiv, norma juridica, stiinta, nomotetic, epistemologic, etic, stiinte
juridice de ramura, institutie juridica

b. Aplicatii :
Diferenta dintre dreptul obiectiv si cel subiectiv. Care este interesul clasificarii?
Stabiliti relatia dintre TGD si stiintele juridice de ramura.
1

Care este relatia dintre drept si societate ?

Stabiliti relatia dintre drept si norme juridice.
Care este relatia dintre drept si justitie ?
Stabiliti rolul TGD in cadrul sistemelor juridice.

Document n 1 : Completati clasificarea stiintelor

Stiinte

Document n 2 : Incadrati diferitele texte in clasificarea stiintelor sociale stabiliti initial

despre care stiinta este vorba in fiecare text si apoi incadrati-le in schema completata.
a. Textul nr 1
Fluxul investiiilor strine directe (ISD) a sczut brusc n anul 2010 n rile din sud-estul Europei cu o
economie n tranziie, n timp ce n Comunitatea Statelor Independente, fluxul ISD a crescut
nesemnificativ, constat Raportul global al investiiilor 2011 al Conferinei ONU pentru Comer i
Dezvoltare (UNCTAD), lansat astzi la Chiinu de ctre UNCTAD, Organizaia de Promovare a
Exportului din Moldova (MIEPO), Ministerul Economiei i Programul Naiunilor Unite Pentru
Dezvoltare
(PNUD).
ntitulat Modaliti de producie i dezvoltare internaional ce nu implic transferuri de capital,
raportul menioneaz c fluxul ISD n Federaia Rus, cea mai mare economie din regiune, a crescut
cu 13% constituind 41 miliarde de dolari, iar n Ucraina, datorit mbuntirii condiiilor
macroeconomice, ISD au crescut cu 35%, n timp ce n Kazahstan acestea au sczut uor n anul 2010.
Aceste trei ri rmn destinaia principal a investiiilor strine directe n CSI.
b. Textul nr 2
Anxietatea post-traumatica este o tulburare ce presupune revenirea periodica a unui eveniment
traumatizant, nsotit de simptome de neliniste si de tendinta de a evita stimulii asociati respectivului

traumatism.
Tulburarea de stres acut se afla n relatie cu o anume anxietate si cu tulburari comportamentale care se
pot dezvolta, de regula, n prima luna dupa ce o persoana a fost expusa unui traumatism. De regula,
simptomele tulburarii de stres nervos acut se pot dezvalui chiar imediat dupa ce s-a petrecut
traumatismul. Evenimentele traumatizante pot fi violul, agresiuni psihice diverse, accidente, boli care
se instaleaza rapid si implica o teama accentuata de moarte, contexte care genereaza teama fata de un
cataclism,
de
razboi
etc.
Simptomul de disociere (subiectul si manifesta limpede distantarea) reprezinta un criteriu esential al
diagnosticului. Disocierea este caracterizata printr-o viziune n conturul careia lumea este perceputa ca
un tarm ireal si poate fi nsotita de o slabire a memoriei referitoare la evenimentul respectiv, care
poate capata forme severe uneori, ce presupun asa-numita amnezie disociativa. Alte caracteristici ale
tulburarii de stres acut includ simptome de anxietate generalizata, tendinta de a evita situatiile sau
stimulii care readuc n amintire traumatismul, dar si amintiri persistente, puternice si inoportune ale
evenimentului, capatnd forma asa-numitului flash-back, a viselor, a gndurilor ce revin periodic sau a
unor imagini asociate evenimentului.
c. Textul nr 3
Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vionvatie si care este prevazuta de
legea penala. Institutia infractiunii este intim legata de institutia raspunderii penale, art 17 alin 2
C.Pen. prevazand ca infractiunea este singurul temei al raspunderii penale. Tot astfel, institutia
raspunderii penale se afla in legatura cu cea a sanctiunilor penale (pedepse sau masuri educative), care
nu pot fi aplicate decat daca a fost savarsita o infractiune, iar faptuitorul raspunde penal.
d. Textul nr 4
Sintagma globalizare lingvistic se refer la transformrile din ultimele decenii ale limbilor naionale.
Cele patru dimensiuni spaio-temporale ale globalizrii: extensiune, intensitate, velocitate i impact
reprezint tot attea criterii i n domeniul lingvistic; n particular, acestea sunt ndeplinite de utilizarea
limbii engleze.
Fr ndoial, engleza1 este cea mai rspndit limb de pe glob, chiar dac familia limbilor romanice,
n special spaniola i portugheza, araba, chineza sau hindi sunt utilizate de un mare numr de vorbitori.
Dincolo de Marea Britanie, Statele Unite ale Americii i fostele colonii britanice, limba englez este
cea folosit n comunicarea ntre persoane de naionaliti diferite.
Spre exemplu, n aviaie limba oficial de comunicare este engleza. Astfel, criteriul extensiunii este
ndeplinit. Din numrul de limbi vorbite n prezent pe glob, apreciat ntre 2500 i 7000 (VintilRdulescu 2007:24), exist cteva limbi care au fost i sunt folosite n spaiul internaional: limbile
imperiului european (engleza, franceza, spaniola, portugheza), araba, malay, hindi, rusa, chineza i
engleza american. Dintre toate acestea, limba englez este cea care se afl n centrul sistemului
lingvistic global, devenind o lingua franca prin excelen (Held, Mc Grew, Goldblatt, Perranton
2004:391).

e. Textul nr 5
Ideea European i Revoluia Francez
n noua epoc de rapide transformri, de entuziasm i efervescen Ideea european mbrca forme
noi, toate influenate de Revoluie. Nu este de mirare c n civa ani, dup 1789, au fost prezentate
mai multe discursuri, planuri i idei generoase, federaliste, pacifiste, dect n anii trecui pn atunci
din secolul al XVIII-lea. Noile planuri fie porneau de la Europa popoarelor, dovedind simpatie
pentru Revoluie, fie exprimau ostilitate fa de principiile ei:
Europa revoluiei
3

ntr-o declaraie prezentat la 25 august 1790, Mirabeau evidenia relaia stabilit ntre Frana, ideea
de libertate i o viitoare federaie. El prezint astfel situaia: Nu este, probabil, departe de noi acel
moment cnd, libertatea, domnind fr rivali n cele dou lumi, va realiza sperana filozofilor salvnd
specia uman de crima rzboiului proclamnd pacea universal; atunci se va realiza pactul de
federalizare a umanitii.
Cu puin timp mai nainte, la 15 mai 1790, Robespierre afirma n faa Adunrii Naionale c este n
interesul naiunilor s protejeze naiunea francez, pentru c din Frana vor porni libertatea i
fericirea lumii.
Al treilea conductor important din timpul Revoluiei franceze pe care l avem n vedere este SaintJust. El s-a raportat mai concret la Europa . ntr-un discurs din februarie 1793 aprecia c: Nu
cunosc dect un mijloc de a rezista Europei, s i se opun geniul libertii. Aici era n atenie
vechea Europ, cea a monarhilor i a servituii. ns tot el adaug:
Consider c voi (soldaii Franei) suntei cei destinai s schimbai faa guvernelor Europei i nu vei
avea linite pn cnd ea nu va fi liber. Libertatea ei este garania pentru libertatea voastr. n
acest caz Saint- Just se refer la o nou Europ: a libertii.
f. Textul nr 6
In legislatia civila romana nu exista o definitie a notiunii de patrimoniu. Redactorii Codului Civil
roman de la 1864, dupa modelul celui francez, de la 1804, i-au acordat putina importanta. Nu este mai
putin adevarat ca aceasta notiune nu ii este straina Codului Civil, care face referiri la ea implicit sau
explicit.
Cea mai generala referire la notiunea de patrimoniu, de o maniera implicita, este facuta in art 1718
C.Civ., conform caruia oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate
bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare. Trimiterea pe care o face Codul Civil la toate
bunurile ce apartine debitorului, prezente si viitoare, cu care acesta garanteaza indeplinirea obligatiilor
asumate fata de creditorul sau are in vedere totalitatea bunurilor acestuia, universalitatea lor, privita ca
atare.

Document n 3 : Recunoasteti criteriile de departajare ale stiintelor juridice de ramura

a.
b.
c.
d.

Care sunt criteriile de delimitare ale stiintelor juridice de ramura ?

Dati exemple de ramuri ale dreptului.
Recunoasteti elementele care reprezinta criteriile de departajare intre ramurile dreptului.
Completati tabelul de mai jos :

Dreptul civil este o ramura de drept ce reglementeaza relatii patrimoniale si nepatrimoniale intre
persoane fizice si juridice, care se afla pe picior de egalitate juridica.
Dreptul penal este o ramura de drept public ce reglementeaza relatii de aparare a unor valori sociale
considerate esentiale pentru societate, stabilite intre stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice
protejate impotriva savarsirii infractiunilor precum si celor ce le savarsesc.
Dreptul constitutional reprezinta ramura de drept public formata din norme juridice ce reglementeaza
relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale.
Dreptul administrativ reprezinta ramura de drept public ce reglementeaza relatii sociale din sfera
administratiei publice, precum si cele conflictuale intre autoritatile publice si persoanele juridice de

drept privat care exercita atributii de putere publica, asimilate autoritatilor publice, pe de o parte si cei
care se pretind lezati in dreptul lor prin actele acestor autoritati, pe de alta parte.
Dreptul privat
Drept civil

Drept civil profesional

Dreptul muncii

Domeniul
relatiilor sociale
reglementate
Izvoare
principale
Instanta
care
judeca in prima
instanta
Dreptul public
Drept constitutional

Drept administrativ

Drept penal

Domeniul
relatiilor sociale
reglementate
Izvoare
principale
Instanta
care
judeca in prima
instanta