Sunteți pe pagina 1din 69

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS, GALAI DEPARTAMENTUL ID/IFR

DREPT EUROPEAN GENERAL SUPORT DE CURS PENTRU ANUL IV DREPT FORMA DE NVMANT IFR

Lect.univ.dr. Mdlina- Elena Mihilescu Facultatea de tiine Juridice, Sociale i Politice Departamentul de tiine Administrative i Regionale

Galai 2012 1

Departamentul pentru nvmnt la Distan i cu Frecven Redus Facultatea de tiine Juridice, Sociale i Politice Anul IV /IFR

CUPRINS
I. II. III. IV. V. VI. Dreptul european, noiune, obiect i alte delimitri conceptuale.......................pag. 3. Izvoarele dreptului comunitar.............................................................................pag. 13. Cetaenia european............................................................................................pag. 25. Actorii sistemului comunitar ...............................................................................pag. 36. Aspecte legislative i practice privind azilul i migraia in Uniunea European..pag. 55. Funcia public european.....................................................................................pag. 62.

CAPITOLUL I DREPTUL EUROPEAN NOIUNE, OBIECT I DELIMITARI CONCEPTUALE


Obiective: Definirea noiunii de drept european Trasaturile generale ale dreptului european. Premisele apariiei Comunitailor europene.

1.1. Noiune. Delimitari conceptuale Dreptul european este un concept generic care depseste spaiul ordinii juridice comunitare europene1 avand un caracter multidisciplinar. El cuprinde, potrivit doctrinei si jurisprudenei europene : -dreptul comunitar, elaborat de Comunitaile si de Uniunea Europeana, incluzand patru mari izvoare- dreptul primar, dreptul derivate, dreptul relaiilor externe si dreptul complementar. -dreptul elaborat de Consiliul Europei i, in special, dreptul european al drepturilor omului dominat de Convenia de la Roma, 1950, care a impregnat toate ramurile dreptului European. -dreptul european privit la drept internaional regional grupand, in special, ansamblul acordurilor bilagterale i multilaterale incheiate de statele european, intre ele , de U.E. cu statele tere. Dreptul european are un caracter interdisciplinar intrucat preia elemente din diverse ramuri de drept pe care le adapteaz condiiilor sale specifice. Dreptul european prezint relaii stranse cu dreptul internaional public, dreptul internaional privat, dreptul comercial, dreptul constituional, dreptul comparat, dreptul administrativ, dreptul vamal i chiar si cu dreptul mediului i alte discipline. De asemenea, dreptul european deine legaturi cu discipline din afara sferei dreptului , existand o tendin ctre pluridisciplinaritate.
1

J. V. Louis, L'ordre juridique commmunataire, 6- me edition, Luxemburg, 1993, pag 42, apud. M. Voicu. Introducere in dreptul European, Edit. Universul juridic, Bucuresti, 2007, pag. 17.

Din punct de vedere istoric dreptul european este un drept internaional prin omogenitatea puternic a efectelor sale i prin patrimonial politic si cultural pe care il poart. Dreptul european apare din ce in ce mai mult ca un drept al statelor, prefigurand ceea ce ca intr-o bun zi va fi dreptul intern European2. Dreptul european apare ca un sistem global bine structurat, de norme juridice statale i supra- statale pe care doctrina il evoc teoretic i il structureaz in subsisteme : -dreptul european al drepturilor fundamentale ale omului; -dreptul comunitar european; -dreptul european comparat; -dreptul national al statelor europene; -dreptul european public i privat i altele. Fiecare subsistem este privit ca fiind integrat i unitar dar este , in acelasi timp, structurat pe ramuri de drept, materii i instituii juridice cu autonomia i particularitatile proprii fiecareia dar si cu elementele comune care asigur interdependena lor. Ordinea juridic comunitar european si ordinea juridic european a drepturilor omului reprezint oridini juridice supranationale. De altfel, dreptul european este un drept supranational care se aplic direct pe teritoriul tuturor statelor membre, avand prioritate fa de sistemele juridice i reglementarile existente in statele membre. Dreptul european este un drept democratic ce respect in cel mai inalt grad experienta tradiional a statelor europene, purttoare ale unor vechi traditii in domeniul democratiei. Dreptul european este un drept profound umanist, ridicand la rangul de valori fundamentale i universale respectarea i protecia drepturilor omului. 1.2. Premisele aparitiei Comunitailor europene i evolutia acestora Ideea reconsilierii franco- germane dup cel de-al doilea razboi modial a avut susinatori marcanti inc din primii ani dupa razboi. Astfel, W. Churchill indemna in 1946 Franta i Germania s construiasc Statele Unite ale Europei. Dup cum se poate observa era o idee care nu includea i Marea Britanie fidela S.U.A. i izolarii ei insulare3.
2 3

O. J. Guillarmad, Juige national face au droit europeen, Bruylantm Bruxelles, 1993, apud. M Voica, op. cit, pag 20. W. Weidenfeld, W. Wellses, L' Europe de A Z, Guide de l integration europenne, Edit. Office de publication officielles des communautees europennes, Luxemburg, 1997, pag 8, apud. D. C. Dragos, R. Veliscu, Drept comunitar institutional, UBB Cluj Napoca, 2012, pag. 3-4.

Unitatea Europei a fost, deasemenea, susinut de Aristide Briand in 1929, iar la Conferinta de la Haga din 1948 care a pus bazele Consiliului Europei de Alcyde de Gasperi i Paul Henri Spaak. Primele incerri de cooperare economic si militar intre statele europei occidentale sunt marcate, ins, de principiul abordrii interguvernamentale care, in esen, relev dorina statelor de a-i pastra neatins suveranitatea in cursul procesului de cooperare. Acest tip de abordare este profound opusa celei de tip comunitar / in interguvernalitate nu exista transfer de competene, statele implicate fiind angajate doar pe calea cooperrii, concertrii eforturilor, iar decizia este luat prin consens, neavand fora juridic sau obligativitate. In 1948 ia nastere Organizaia Europeana de Cooperare Economica, O.E.C.E., menit a gestiona i distribui intre statele membre ajutoare destinate reconstruciei acordate de SUA prin Planul Marshall4. Dup incheirea programului de ajutor din 1952 organizaia a continuat s existe ca spaiu de promovare a unui comer liber intre rile membre, a primit ca membre i alte state dezvoltate din punct de vedere economic din lumea necomunista i s-a tranformat in 1961 in ceea ce astzi cunoatem drept O.E.C.D5. O alta intiiativa de apropiere din punct de vedere economic i miltar intre statele occidentale are loc in 1948 cand Marea Britanie, Frana, Belgia, Olanda i Luxemburg semneaza la Bruxelles un tratat de 50 de ani cunoscut sub denumirea de Uniunea Europei Occidentale. ase ani mai traziu celor cinci li se adauga Germania si Italia i, ulterior, Portugalia, Spania si Grecia, insa in practica Uniunea este inlocuit tot mai mult de nou creata NATO-1949. Considerat mult timp frumoasa din pdure a organizaiilor europene datorit rolului sau redus in arhitectura european, Uniunea Europei Occidentale i-a regasit rolul dup semnarea Tratatului de la Maastricht conform caruia era chemata sa devin braul inarmat al Uniunii Europene6. Sistemul UEO cuprindea patru grade de asociere-membri efectivi, cei 10 membri NATO , parteneri asociai, state mebre NATO dar nemembre ale UE, ca de exemplu- Islanda, Norvegia i
4

Constitutia un plan de reconstructie a Europei denumit astfel dupa initiatorul sau general i secretar de stat al S.U.A. 5 D. C. Dragos, op. cit, pag. 3. 6 P. Fontaine, Constructia europeana din 1945 pana in zilele noastre, Edit. Institutul European, Iasi, 1998, pag. 7.

Turcia, membri asociai, ne-membrii U.E. i nici N.A.T.O.i alte state cu statut de observatorDanemarca i Irlanda. Apariia Comunitailor europene nu a avut loc deodat, in urma unei singure intalniri politice la nivel inalt, sau ca urmare a demersurilor unei singure personalitati marcante a vietii sociale de la jumatatea secolului trecut. Ideea Europei unite si necesitatea unei stranse colaborari intre statele din aceasta zona a lumii s-a conturat prin numeroase evenimente i situaii care au artat ca europenii ar putea avea un destin comun mai bun decat fiecare dintre ei separat, privii ca naiuni independente i total autonome. Reconstrucia rilor care au suferit pagube materiale si umane in timpul celui de al doilea razboi mondial a impus reglementarea unor norme de conduit in plan internaional( norme de tip politic, monetar, social i comercial). Aceste reglementri s-au concretizat din punct de vedere juridic, in negocierea i semnarea unor convenii internaionale. In domeniul dreptului internaional public trebuie menionate in special Planul Marshall , Organizaia Natiunilor Unite, dar si pe plan local, Organizaia europeana de cooperare exonomica, infiinata in 1948 si inlocuita in 1961 cu Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economic)7. Consiliul Europei vine sa completeze in plan politic organizaiile precedente, reunind in temeiul Tratatului de la Londra, din mai 1949, statele europene care beneficiau de un regim democratic pluralist si erau atasate idealurilor de protecie a drepturilor omului. Cadru al dialogului politic, Consiliul Europei, este, de asemenea, un instrument de armonizare a drepturilor la nivel naional. Un rol important pentru apropierea statelor europene si pentru demararea procesului de integrare in accepiunea lui actual ii este atribuit lui Jean Monnet datorita caruia s-au facut primele demersuri in scopul realizrii unei noi realiti europene. Acesta a propus ca producia de carbune si de oel din Franta si Germania s fie administrate de un organism supranaional, astfel ca la data de 9 mai 1950 Robert Schumann , ministrul afacerilor externe al Frantei lansa declaraia insirat de Jean Monnet prin care propunea crearea unei noi pieei a crbunelui i otelului si care s fie condus conform metodelor naionale ce implica o ruptur de schemele tradiionale ale relaiilor dintre state8.

7 8

A. Tofan, Drept European general, Suport de curs, Centrul de Studii Europene, Universitatea A.I. Cuza, Iasi, pag. 5 Ibidem, pag. 6.

Astfel, planul Schumann, conceput pentru a evita o nou conflagaraie mondial , punand ramurile de baz ale industriei de armament sub control internaional, prin intermediul unui tratat inviolabil, a fost acceptat de Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg. Tocmai de aceea, in 1950, la Paris, dezbaterile instituite au inceput s contureze edificiul internaional avut in vedere. La cererea Olandei a fost constituit un Consiliu de Ministri care trebuia sa dea, in anumite cazuri, avizul sau conform. Adunarea parlamentara i Curtea de justiie au completat dispozitivul care st, de altfel, la baza sistemului instituional al actualelor Comunitai. Toate deciziile importante pentru viaa economica i sociala a arilor semnatare se adoptau cu unanimitate de Inalta Autoritate, organism a carui independen i autonomie au fost avute in vedere drept principiu pentru tratatul intreg. La 18 aprilie 1950 Tratatul instituind Comunitatea european a crbunelui si otelului a fost semnat si incheiat pentru o durata de 50 de ani, fiind ratificat de Frana, Germania, Italia, Belgia, Olanda i Luxemburg9. Tratatele instituind C.E.E.A. si C.E.E. au fost semnate la 25 martie 1957 la Roma. Noile comunitai s-au inspirat din concepiile cu privire la instituiile comune puse deja in practica prin Tratatul CECA. Dei avuta in vedere inca de la inceput, unitatea deplina a instituiilor celor trei comunitai CEE, CECA i CEEA s-a ralizat abia prin Tratatul de la Bruxelles, instituind o Comisie Unic i un Consiliu Unic (Tratatul de fuziune al executivelor comunitare). Sistemul creat prin cele trei tratate s-a dezvolat in 2 directii principale: O prim direcie a avut in vedere perfecionarea instituiilor comunitare, iar a doua a urmrit extinderea Comunitilor prin cooptarea de noi membri10. Procesul de extindere al Comunitilor europene s-a derulat pe etape. Dupa adoptarea de catre statele membre a unei poziiii comune in 1970, negocierile cu statele candidate la aderare Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Norvegia) s-au putut deschide. Aceste negocieri au dus la 22 decembrie 1972 la semnarea unui tratat de aderare. Norvegia a decis s nu rarifice tratatul, ca urmare a rezultatului negativ al referendumului consultativ.

10

A. Fuerea, Institutiile Uniunii Europene, Universul juridic, Bucuresti, 2002, pag. 16. A Tofan , op cit, pag. 7.

Prin semnarea tratatului de aderare in anul 1981 dintre Grecia i comuniti numarul statelor membre se ridica la 10 pentru ca in 1986 acest numar sa se ridice la 12 prin aderarea Spaniei i Portugaliei. Urmatoarea extindere a spaiului Comunitilor a avut loc in 1995 cand Austria, Finlanda si Suedia devin membre ale UE. Tratatele si actele de aderare ale Austriei Finlandei i Suediei au fost semnate cu ocazia Consiliului European de la Corfu in 1994. Procesul catre noi extinderi ale comunittilor europene este reluat in mod progresiv teritoriul European extinzandu-se in intersul exclusiv al cetenilor care il ocup. Atingerea numarului de 27 de state membre ale UE ridic o serie de intrebri privind funcionarea instituiilor in special cu modul de luare i aducere la indeplinire a deciziilor. Pe acest fond, la nivelul UE au fost deja demarcate demersurile pentru imbuntirea modului de functionare a mecanismelor uniunii in forma extinsa de 27 i in vederea viitoarelor acorduri de extendere prin cooptarea unor noi state. Conceptul de Europa la nivel politic pare chiar s depseasca delimitarea strict geografic a termenului11. 1.3.Delimitri noionale in legatur cu Uniunea Europeana Uniunea European este forma cea mai actual a construciei comunitare care a inceput in 1952. Tratatul de la Maastricht din 1993 este temeiul juridic al trecerii la entitatea numit Uniunea European. Potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht U.E. este formata din trei piloni i anume Comunitaile europene, politica extern i de securitate comun, (P.E.S.C). si cooperarea in domeniile justiiei i afacerilor interne,( J.A.I). Deosebirea dintre cei trei piloni const in procedurile de decizie distincte existente in functie de pilonul vizat: proceduri supranaionale pentru pilonul comunitar, respective proceduri interguvernamentale pentru pilonii 2 i 312. 1.3.a..Comunitaile europene Primul pilon este format din din cele trei comunitti europene- CEE, CEEA SI CECA. Odat cu aparitia Uniunii Europene Comunitatea economic european devine Comunitatea european, iar Tratatul C.E.E. devine Tratatul C .E. Aceast modificare se datoreaz evoluiei
11 12

A. Tofan, op.cit., pag. 9. Cooperarea interguvernamentala presupune acordul unanim al tuturor statelor pentru adoptarea unei decizii, in timp ce comunitara supranationala poate duce la decizie si folosind procedura de vot cu majoritate calificata.

calitative, comunittii economice europene care, in timp, a trecut de la comunitate pur economic la o uniune politic. Aceasta denumire nu a generat nicio consecin asupra existenei celor trei comunitti europene, deoarece ea nu implica o unificare tradiionala a celor trei organizatii. Apariia U.E. determina dobandirea unor denumiri noi de catre instituiile comunitare. Astfel, incepand cu anul 1993 Consiliul Comunitailor Europene se numete Consiliul Uniunii Europene iar Comisia Comunitailor europene devine Comisia europeana. De asemenea, Curtea de Conturi, devine din ianuarie 1994 Curtea Europeana de Conturi, transformandu-se dintr-un organ avand caracter etnic in instituie comunitar. Primul pilon constituie forma cea mai dezvoltat a comunitarismului. In cadrul C.E. instituiile pot adopta in domeniile care le sunt repartizate acte care sunt direct aplicabile in statele membre i care au prioritate in faa dreptului intern. In spaiul C.E. se gaseste piaa intern cu cele 4 libertati fundamentale: libertatea de circulaie a marfurilor , libertatea de circulaie a persoanelor, libertatea de prestare de servicii i libertatea de circulaie a capitalurilor i pltilor. Alaturi de aceste libertai se gaseste piaa interna i se regasesc regulile concureniale. Printre politicile care releva responsabilitatea comunitara intalnim afacerile economice i monetare, agricultura, politica vizelor, azilului si emigrarii, transporturile, fiscalitatea, ocuparea fortei de munca, comerul, politica consumatorului si sntatea, reelele transeuropene, industria, coeziunea economic i social, cercetarea i tehnologia, mediul inconjurator i ajutorul pentru dezvoltare13. In prezent, conform noilor reglementari, conceptul de prim pilon dispare, fiind inlocuit de ceea ce astazi numim Uniunea European. Competentele Comunitii raman de competena general a Uniunii cu o procedur decizional ordinar, in marea majoritate a domeniilor de cooperare la nivel comunitar i cu porceduri particulare pentru anumite domenii (in principal probleme de politica extern i de aprare). 1.3.b. Politica extern si de securitate comun Anterior aparitiei Uniunii Europene politic intre statele mebre ale Comunittilor Europene se desfsoar in cadrul cooperarii politice europene CPE lansata in 1970 i extins prin
13

A. Fuerea, op. cit. pag. 28-29.

10

Actul Unic European in anul 1986. Cooperarea politic european consta in consultrile periodice dintre ministrii afacerilor externe i in contactele permanente dintre administraiile lor. Acestia au convenit s se informeze reciproc cu privire la orice problema importanta de politica externa, sa ajunga la un punct de vedere comun i, in masura in care este posibil, s adopte o poziie comun. Prin Tratatul asupra U.E. sefii de stat si de guvern ai statelor membre au convenit s realizeze , in mod progresiv, o politic extern si de securitate comun, bazat , in principal, pe urmatoarele obiective: apraeea valorilor comune, a intereselor fundamentale i a independenei Uniunii; consolidarea securitaii i a statelor Uniunii; meninerea pcii in lume si consolidarea securitatii internationale, conform principiilor Cartei Naiunilor Unite ; promovarea cooperrii internaionale; promovarea democraiei i a statului de drept, apararea drepturilor omului i a libertailor fundamentale14. In prezent, deciziile politicii externe i de securitate comun continu s fie luate in cadrul cooperrii dintre state. Totui, un dispozitiv de actiune autonom a fost, intre timp, pus in aplicare fiind prevzut de Tratatul de la Amsterdam i dotat cu un cadru juridic solid. Actul Unic European constituie, aadar, un pas decisiv in procesul complex de tranziie de la CEE la Uniunea Europeana15. 1.3.c. .Al treiela pilon : cooperarea politic i judiciar Cooperarea politiei i cea judiciara vizeaz realizarea unei aciuni comune in material prevenirii i a luptei impotriva criminalitaii, in special, a terorismuluim traficului de fiine vii, traficul de droguri i arme, corupia i fraud), a rasismului, xenofobiei i ofer tuturor cetenilor un spaiu de libertate, securitate i justiie. O serie important de msuri au fost deja, adoptate, cu privire la lupta impotriva splrii banilor. Mai mult, a fost deschis un Oficiu European de poliie, Europol, care i-a inceput activitatea inc din anul 1998.
14 15

A. Fuerea, op. cit., pag. 30. C. Leicu, I. Leicu, Institutiile comunitare, Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pag, 18.

11

Cooperarea in domeniul judiciar a fost realizat, in primul rand, cu scopul de a facilita i acelera cooperarea in materia procedurii judiciare i a executrii deciziilor, simplificand procedura extrdarii intre statele membre, punand in aplicare reguli minime cu privire la elementele constitutive ale infractiunilor i la sanctiunile aplicabile criminalittii organizate, terorismului i traficului de droguri. In acest domeniu, ca i in cel al politicii externe i de securitate comun, cooperarea se bazeaz pe colaborarea intre statele membre care nu intr in cadrul procedurilor de decizie comunitara16. Teste grila exemplificative: 1.Cooperarea in domeniul judiciar a fost realizata, in primul rand, cu scopul de a : a) simplifica metodele de prindere a contravenientilor; b) cu scopul de a facilita i acelera cooperarea in material procedurii judiciare i a executarii deciziilor; c) cu scopul de a facilita i acelera cooperarea in materie de raspundere disciplinara a functionarilor europeni. 2,. Actul Unic European constituie, asadar, un pas decisiv in: a) procesul complex de tranzitie de la CEE la Uniunea Europeana; b) realizarea unei aciuni comune in material prevenirii i a luptei impotriva criminalitaii; c) politica externa si de securitate comuna. 3 Primul pilon este format din din cele trei comunitati europene-a) CEE, CEEA si CECA; b) CEE, CEDO si CJCE; c) CECA, CIE, CEE. 4. In spaiul C.E. se gaseste piaa interna cu cele...a) 4 libertati fundamentale; b) 5 libertati fundamentale; c) 6 libertati fundamentale; d) 3 libertati fundamentale. 5.Tratatele instituind CEEA si CEE au fost semnate in 1957 la : a)Roma; b) Paris; c) Londra. 6. Dreptul european este un drept : a)profund umanist; b) cutumiar; c) profund democratic. 7. Actul Unic European constituie, asadar, un pas decisiv in procesul complex de tranzitie de la CEE la Uniunea Europeana

16

A. Fuerea, op cit,,pag. 31.

12

CAPITOLUL II IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR


Obiective: Cunoaterea izvoarelor scrise ale dreptului comunitar Cunoaterea izvoarelor nescrise ale dreptului comunitar. 2.1. Izvoarele scrise ale dreptului comunitar In ceea ce privete determinarea izvoarelor dreptului comunitar o contribuie notabil la definirea acestora au avut-o nu atat textele tratatelor comunitare, cat, mai ales, doctrina i jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. Astfel, se disting dou categorii importante de izvoare ale dreptului comunitar: -izvoare primare, originare-tratatele; -izvoare secundare, derivate, cum ar fi, de exemplu, actele adoptate de instituiile comunitare. Pe langa acestea, in categoria izvoarelor dreptului comunitar au fost incluse: principiile generale ale dreptului, jurisprudena Curii Europene de Justiie, dreptul rezultat din relatiile externe ale Comunitailor, dreptul complementar rezultand din actele convenionale incheiate intre statele membre in vederea aplicarii tratatelor17. A. Izvoarele originare, primare: In categoria izvoarelor primare sunt incluse actele juridice fundamentale ale dreptului comunitar, reprezentate de tratatele incheiate de statele membre: -tratatale de instaitutre a celor trei Comunitai europene; -cele trei tratate bugetare; - deciziile privind resursele proprii ale Comunitailor; - Actul Unic European i Tratatul de fuziune din 1967; - deciziile i tratatele de aderare; - Tratatul de la Maastricht ;

17

M. Voicu, op. cit., pag. 36.

13

- Tratatul de la Amsterdam ; - Tratatul de la Nisa18. Dreptul primar comunitar este constituit din trei tratate institutive ale Comunitilor, tratate care au fost permanent modificate, completate i adaptate noilor realiti ale construciei comunitare. Toate acestea au condus la apariia unui numr mare de instrumente convenionale, proprii unei Comuniti sau alteia sau comune celor trei Comuniti la un loc. ntr-o scurt prezentare izvoarele primare ale dreptului comunitar european, se pot mpri n mai multe categorii, astfel: Tratatele originare: Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951, instituind Comunitatea European a Crbunelui i Oelului, ieit din vigoare n 2002. Negocierile pentru acest tratat s-au deschis n iunie 1950, la Paris, la propunerea lui Robert Shumann, iar la 18 aprilie 1951 a fost semnat Tratatul instituind Comunitatea European a Crbunelui i Oelului, urmnd ca acesta s intre n vigoare, la 25 iulie 1952. Fiind primul tratat comunitar, acesta fost ncheiat pentru o perioad limitat de 50 de ani. Tratatele de la Roma, din 25 martie 1957, instituind Comunitatea Economic European (C.E.E.) i Comunitatea European a Energiei Atomice (C.E.E.A. sau Euratom). CEEA sau Euratom (Comunitatea Economic European) vizeaz crearea unei piee comune a industriei nucleare. Semnat tot la Roma n acelai timp de reprezentani ai Germaniei, Franei, Italiei, Belgiei, Olandei i Luxemburgului, Tratatul de constituire a CEE a vizat la rndul su, urmtoarele politici: uniunea vamal, prin eliminarea taxelor vamale intracomunitare i desfiinarea contingenelor cantitative; se creeaz o zon de liber-schimb, prin implementarea unei protecii exterioare uniforme (tariful vamal comun); politica agricol comun; politica comercial comun; politica concurenei. n mod concret, principiile Comunitii Economice Europene, conform art. 3 al Tratatului de la Roma, erau urmtoarele: eliminarea, ntre statele membre, a taxelor vamale i a restriciilor cantitative la intrarea i la ieirea mrfurilor, precum i toate celelalte msuri de efect echivalent; stabilirea unui tarif vamal comun i a unei politici comerciale comune fa de statele tere; abolirea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei circulaii a persoanelor, serviciilor i capitalurilor; instituirea unei politici comune n domeniul agriculturii; instituirea unei politici
18

Ibidem.

14

comune n domeniul transporturilor; stabilirea unui regim care s garanteze veritabila concuren pe piaa comun; aplicarea unor proceduri care s permit coordonarea politicilor economice ale statelor membre i prevenirea dezechilibrelor n balanele de pli; apropierea legislaiilor naionale care sa asigure funcionarea pieei comune; crearea unui Fond Social European, n vederea creterii oportunitilor de munc ale muncitorilor i a ridicrii nivelului lor de via; instituirea unei Bnci Europene de Investiii, destinat s faciliteze expansiunea economic a Comunitii prin crearea unor noi resurse; asocierea rilor i teritoriilor de peste mri, n vederea creterii schimburilor i a continurii in comun a eforturilor de dezvoltare economic i social. n acest fel, primul pilier (n jargonul UE) al integrrii europene s-a realizat prin cele trei Comuniti: CECO, CEE i CEEA. Este de amintit n acest context c n prezent au rmas doar dou Comuniti, Tratatul CECO expirnd n 2002, acesta fiind, de altfel i singurul tratat ncheiat pe o perioad limitat de 50 de ani. La aceste trei tratate constitutive ale Comunitilor se adaug numeroase anexe i protocoale, printre care dintre cele mai importante amintim: Statutul Bncii Europene de Investiii (B.E.I.), Protocoalele semnate la 17 aprilie 1957 la Bruxelles (Belgia) asupra privilegiilor i imunitilor, privind Curtea de Justiie etc. Tratate i acte modificatoare: Instrumentele care instituie instituiile comune ale Comunitilor, spre exemplu: Convenia relativ la anumite instituii comune, semnat n acelai timp cu Tratatele de la Roma; Tratatul de la Bruxelles din 1965, instituind un Consiliu Unic i o Comisie Unic etc.;- tratatele referitoare la bugetul Comunitilor, cum sunt: Tratatul de la Luxemburg, din 22 aprilie 1970 i Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975;- actele de aderare, multiple i de natur divers care adapteaz i completeaz tratatele anterioare. De exemplu: Tratatele de aderare la Comunitilor Europene a Danemarcei, Irlandei, Marii Britanii, Greciei, Spaniei; Tratatul de aderare al celor 10 state care au aderat la Uniune n 2004; Tratatul de aderare al Romniei i Bulgariei etc. Tratatele modificatoare ale tratatelor originare: Actul Unic European, intrat n vigoare n iulie 1987; Tratatul de la Maastricht n vigoare din 1993; Tratatul de la Amsterdam, intrat n vigoare n 1999; Tratatul de la Nisa, semnat la 26

15

februarie 2001 i intrat n vigoare n 2003 i recentul Tratat de Reform de la Lisabona, semnat pe 13 decembrie 2007 (intrat in vigoare la 1 decembrie 2009). Tratatul de la Maastricht i crearea Uniunii Europene sunt, practic, strans i fara echivoc legate intre ele. Guvernul francez si cel german au colaborat in mod eficient in scopul convingerii celorlali perteneri europeni de necesitatea organizrii a doua conferinte interguvernamentale, una dedicat uniunii economice i monetare i a doua vizand realizarea uniunii politice , astfel incat procesul de adancire a integrarii europene s fie impulsionat. Cele doua conferine interguvernamentale au avut ca rezultat redactarea unui proiect de modificare a tratatelor institutive, ceea ce a fost analizat de Consiliul European in 1991. Structura Tratatului poate fi comparat cu un templu format dintr-un frontispiciu care enumer obiectivele sale: cetaenia european, piaa unic, integrarea economic i politic extern comun i trei piloni: se face pentru prima oara referire la cei trei piloni pe care se intemeiaz Uniunea European: a) primul, cu caracter comunitar, relev in esen Comunitatea Europeana, punand, mai ales, accent pe principiul subsidiarittii, recunoscut in relaiile dintre Uniune i statele membre pe crearea unei cetaenii europene, pe uniunea economic i monetar, pe unele domenii specializate (cultura, protectia consumatorului), pe intarirea controlului exercitat de Parlamentul European; B) Al doilea pilon are un caracter interguvernamental i contribuie la consolidarea politicii externe i de securitate comuna; C)In sfrasit, al treilea pilon, de asemnea cu caracter intreguvernamental, contribuie la consolidarea politicilor de justitie i politie pentru a permite libera circulatie a persoanelor19. Adoptat in 1992 la Maastricht, Tratatul privind Uniunea Europeana eset considerate cea mai importanta reuita din istoria Comunitatilor Europene de la semnarea Tratatului de la Roma. Tratatul de la Amsterdam , 1997 Conferinta interguvernamentala inceputa la Torino in 1996 i finalizata la Amsterdam in 1997, convocata pentru a analiza rezulatele implementarii tratatului de la Maastricht s-a transformat intr-un forum de dezbatere asupra transformarilor pe care trebuie sa le sufere Uniunea Europeana i institutiile acesteia in vederea functionarii sale cu cei 15 membri din acea perioada , respectiv 27 sau 28 in viitor.
19

D. C. Dragos, op. cit...,pag. 11.

16

Se incerca obinerea unor soluii cum ar fi: eliminarea ultimelor obstacole in calea liberei circulaii a bunurilor i serviciilor, printr-o mai buna colaborare statala in cadrul Europol-ului; necesitatea utilizarii mai frecvente a votului majoritar in Consiliul CE, deoarece unanimitatea este tot mai greu de obinut; ponderea voturilor in Consiliul C.E. , astfel incat alinate ale statelor mici sa nu depaseasca voturile statelor mai mari; alocarea locurilor in Comisia europeana, fiecare membru are drept la un comisar sau numarul acestora trebuie limitat? politicile in justitie i afacerile interne trebuie rezolvate in continuarea procedurilor interguvernamentale sau sa revina spre decizie institutiilor comunitare? Marea Britanie s-a impus vehement schimbarii modalitailor de vor in cadrul Consiliului UE , adoptand chiar o politica apropiat de politica scaunului gol, tipic francez: astfel, in mod bizar, ministrii britanici s-au opus tuturor initiativelor ajunse pe masa Consiliului, inclusiv a celor propuse de Marea Britanie. In cele din urma, venirea la putere a lui Tony Blair a rezolvat criza, britanicii aceptand clauzele tratatului. Menit s completeze dispozitiile Tratatului de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam reglementeaz, aadar, unele aspecte particulare, cum ar fi eliminarea ultimelor obstacole in calea liberei circulaii a persoanelor sau crearea unor instituii comunitare care s fac fata unei Europe mai largite20. Tratatul de la Nisa, 2001 Batranul continent Europa a fost martorul unor evenimente fr precedent in ultimele doua decenii: cderea comunismului i destrmarea Uniunii Sovietice care au bulversat ordinea geopolitic existent pe plan mondial. Procesul intergarii europene a inregistrat, ca urmare a acestor transformari, pai repezi inainte. Includerea rilor din Europa central i de vest, precum i a Ciprului, Maltei i Turciei in calculele de extindere, constituie o aciune de important istoric pentru Uniunea Europeana. Obiectivul propus necesit schimbri destul de importante in mecansimele de funcionare ale Uniunii , acesta fiind argumentul pentru care a fost organizat Conferina de la Nisa. Conferinta de la Nisa a avut drept scop discutarea amendamentelor Tratatului de la Maastricht care sunt necesare pentru a fi facute in vederea funcionarii Uniunii cu mai mult de 15 membri. Lucrrile

20

G Ferreol (coordonator), Dictionarul Uniunii Europene, Edit Colin, Paris, 2000, in limba romana, Edit. Polirom, 2001, pag. 62 , apud D.C .Dragos, op. cit., pag. 13.

17

sale au fost incheiate de Consiliul European, intrunit tot la Nisa i care a reafirmat importana istoric a lrgirii, principiul integrarii difereniate, in funcie de performanele fiecarei tari. Tratatul de la Nisa conine prevederi menite s adanceasc integrarea eropeana prin perfecionarea mecanismului regional in perspectiva lrgirii Uniunii la 27 de state21. Revenind la tema principal a discutiei, izvoarele originare ale dreptului comunitar, conform art 293 din Tratatul C.E., statele membre, in msura in care socotesc necesar, pot incheia convenii intre ele , privind: protectia persoanelor, satisfacerea i protecia drepturilor in aceleasi conditii ca in cazul drepturilor acordate de fiecare stat propriilor si resortisani; - eliminarea dublei impuneri in cadrul Comunitaii ; - recunoaterea reciproc a societilor comerciale i firmelor in intelesul par. 2 al art 48, pstrarea persoanalitii juridice; -simplificarea formalitailor privind recunoaterea reciproc i executarea hotrarilor curilor ori tribunalelor i a sentinelor arbitrare. In sistemul comunitar, tratatele comunitare vor avea prioritate asupra oricror alte tratate , incheiate intre statele membre inainte de intrarea lor in Comunitate. Dup intrarea in Comunitate statele mebre nu mai pot incheia tratate inte ele sau cu tere ari, prin care sa contravin sau s deroge de la prevederile tratatelor comunitare22. B. Izvoarele secundare, derivate Cea de-a doua categorie de izvoare izvoarele secundare sau derivate include actele adoptate de instituiile comunitare in scopul aplicarii prevederilor Tratatelor adoptate de catre statele membre: decizii, regulamente, directive, avize i recomandri. Avand caracter derivat, dreptul secundar nu poate contraveni dreptului primar; in caz contrar, el va fi lipsit de efecte juridice. In acelai timp, dreptul secundar trebuie s fie conform obiectivelor fundamentale, generale ale Comunitilor i obiectivelor cu caracter specific care sunt infptuite prin intermediul diverselor politici comunitare. Ele, ins, trebuie s fie conforme principiilor generale ale dreptului comunitar, in sensul ca, spre exemplu, aplicrile diferentiate trebuie s respecte principiul nediscriminarii. Intre izvoarele secundare ale dreptului comunitar enumeram: A) regulamentul; B) directivele; C) decizia; D) avizele si recomandarile23.
21

Tratatul de la Nisa a fost semnat in februarie 2001 dar a intrat in vigoare in 2003. Ratificarea sa a intampinat dificultati in Irlanda, care a respins prin referendul tratatul in 2001. 22 M .Voicu, op. cit., pag. 38. 23 Idem.

18

>Regulamentele se detaeaz ca importan in contextul celorlalte acte normative prin fora lor obligatorie in toate statele membre ale Comunitii. Ca atare, toate regulamentele emise in cadrul procesului legislativ comunitar vor avea imediat i putere de lege pe teritoriul Comunitii. Art. 198 alin. 2 al Tratatului de la Roma statueaz faptul ca regulamentele sunt de aplicabilitate general , fiind obligatorii direct i in intregime pe teritoriul tuturor statelor membre24. Regulamentul este obligatoriu in toate elementele sale , fiind interzis statelor membre s il aplice parial sau incomplet. Regulamentul este actul normativ cu putere de reglementare complet. El nu prescrie doar un rezultat care urmeaz s fie atins, ci prevede toate modalitaile de aplicare i executare, dei pot exista i regulamente mai putin detaliate in ceea ce privete aplicarea i executarea. Regulamentul este un act normatic comunitar direct aplicabil in toate statele membre , producand efecte in ordinea juridic intern a statelor membre in mod automat prin el insusi , fara nicio interpunere din partea autorittilor nationale. Regulamentul se adreseaz direct subiectelor de drept intern din statele membre si de aplic direct, simultan si uniform pe teritoriul intregii Uniunii Europene. Regulamentele pot fi adoptate, dupa caz, de Consiliu, Comisie, Parlament i de Banca Central, ultimele trei forme de regulament fiind numite regulamente de execuie. > Directivele sunt acte normative care stabilesc cadrul general de reglementare a diverselor aspecte care vin in atenia instituiilor comunitare dar las la latitudinea statelor mebre forma de implemenetare in legislaia naional. Trebuie reinut de la un inceput ca directivele nu sunt de aplicabilitate general, existand situaii cand ele sunt adresate numai unor sau unuia dintre statele membre ale Comunitii. Transpunerea in prcatic de ctre state implica msuri prin care acestea ar elimina oricare masuri incompatibile din sistemul lor naional. Pe de alta parte, aceeai practic a mai relevat ca dispoziiile unei directive trebuie s fie intotdeauna clare , precise si s satisfaca exigentele de securitate juridica ce decurg din executarea lor25. >Deciziile sunt acte normative obligatorii numai pentru subiecii carora li se adreseaz. De subliniat este caracterul lor obligatoriu i faptul ca nu sunt de aplicabilitate general, ci individual26.

24 25

C. Leicu, I. Leicu, op.cit., pag. 36. M. Voicu, op. cit., pag. 40. 26 C. Leicu, op. cit.,pag. 36.

19

Decizia se adreseaza unor destinatari precisi, fiind deci un act normativ individual, fr aplicabilite general, spre deosebire de regulamente care au un carcater general. In legatur cu deciziile exista obligaia notificarii lor, altminteri sunt lipsite de opozabilitate. Ele trebuie motivate in mod clar i pertinent i sunt obligatorii in totaliatea lor pentru destinatarii acestora. Potrivit Tratatului de la Maastricht exista posibilitatea adoptarii unor decizii comune de catre Parlament i Consiliu , posibilitatea de a adopta decizii fiind recunoscut i Bncii Europene. Decizia are aplicabilitate direct, astfel incat intr-una dintre spetele solutionate de Curtea de Justitie Europeana, in 1970, aceasta a recunoscut pentru prima oar efectul direct al unor alte acte comunitare, altele decat regulamentele27. Instanele din statele membre sunt autorizate, conform jurispudentei CJE,35 s rspund in mod pozitiv asupra unor probleme de valabilitate referitoare la actele normative comunitare care sunt hotratoare in adoptarea soluiei. Daca o istan naional consider, ins, ca un act normativ comunitar nu este valabil , atunci ea are obligatia de a sesiza CJE pentru a nu tirbi monopolul acesteia. > Avizele i recomandarile > Jurisprudena Jurisprundena este formata din ansamblul deciziilor emise de organele care exercit puterea judecatoreasc. Curtea Europeana de Justiie si Tribunalul de Prim Instant a Comunittilor Europene sunt institutiile jurisdicionale ale Uniunii Europene. Curii ii revine sarcina de a asigura respectarea dreptului European, interpretarea cat mai corect i aplicarea tratatelor constitutive. In activtatea sa, Curtea este asistat de avocai generali care formuleaz concluzii. Curtea i Tribunalul formuleaz incheieri ce sunt decizii luate la finalul unei proceduri contencioase. Incheierile Curii de Justiie nu pot face obiectul nici unui fel de recurs. Incheierile Tribunalului de prima instana pot fi insa atacate cu recurs in faa Curii de Justiie. Curtea i Tribunalul de prima instana emit ordonane in numeroase cazuri prevzute de regulile de procedur i care pot fi clasificate din punct de vedere semantic in urmatoarele moduri:
27

F. Gyulo, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, teza de doctorat, pag. 250, apud.. M. Voicu, op. cit., pag. 42.

20

- cazuri de procedur juridic, cum ar fi, de exemplu, actele prin care se dispune conservarea probelor , separatia, jonctiunea sau suspendarea unei cauze. - cazurile in care se decide o solutie dar fr a se cunoaste fondul ,cum ar fi, de exemplu in caz de incompeten a judecatorului - cazuri in care se judec insusi fondul cauzei, aceste situatii se refera la incheierile simplificate utilizate atunci cand spea este identica cu altele in care deja s-a emis o incheiere28. C. Izvoare complementare Sunt acele norme ce se gsesc n cmpul i n prelungirea izvoarelor primare; fac parte att din categoria izvoarelor de drept intern, ct i din categoria celor de drept internaional. Cu privire la izvoarele complementare, distingem 3 situaii: 1) materii ce sunt reglementate exclusiv la nivelul CE, fiind de competenta exclusiv a acestora; n cazul acestor materii, orice amestec, sub aspectul reglementarilor e interzis; 2) materii ce sunt n competena exclusiv a statelor membre ale CE; orice amestec din partea CE e interzis, fiind considerat nclcare a tratatelor institutive/modificatoare ; 3) materii guvernate de competenta concurent a C.E/ i a statelor membre, sub aspectul reglementarii, caz n care dac exist conflict, prioritatea aparine dreptul comunitar european29. Clasificarea izvoarelor complementare: -Convenia comunitar; - Deciziile i acordurile convenite prin reprezentaniiguvernelor statelor membre reunite n cadrul Consiliului; -Declaraiile, rezoluiile i lurile de poziie relative ale Comunitilo;r -Dreptul complementar i ordinea juridic comunitar .30

28 29

M. Tofan, op.cit., pag. 44. www.europaInfo.ro, consultat la data de 14 10 2012, ora 18 30. 30 www.izvor_ue.ro, consultat la data de 14.10. 2012, ora 16. 00.

21

2.1. II. Izvoarele nescrise ale dreptului european Dac acestuia. >Pentru inceput ne vom preocupa de principii care sunt subgrupate, la randul lor, in urmatoarele categorii de principii: -principiile dreptului european public; - principiile sistemelor de drept ale statelor membre; - principiile rezultate din dispozitiile Tratatelor comunitare; - drepturile fundamentale ale omului, privite ca principii de drept. Trebuie precizat faptul ca toate aceste principii sunt trecute prin filtrul obiectivelor comunitare , respectiv sunt comunitarizate, astfel incat, in anumite momente pot suferi anumite limitri pentru a fi in concordana cu dreptul comunitar31. T.C.E. nu contine referiri de ansamblu cu privire la principiile dreptului comunitar , cu excepia art 288 care fundamenteaz responsabilitatea extracontractual a C.E. pe principiile generale ale statelor membre. Dintre principiile enuntate expres in cuprinsul tratatelor institutive rein atentia principiul specializrii comunittilor , principiul subsidiaritatii i principiul proportionalitii. a) Principiul specializarii comunitailor se bazeaz pe dispozitiile tratatelor constitutive ale acestora care au conferit fiecreia un anumit obiect de activitate i, in consecin, conpetene specifice. Se evidentiaz o diversitate de competene comunitare, dintre care enunm: competena normativ competena executiv competena de control competen jursidicional. pan acum ne-am preocupat numai de izvoarele scrise ale dreptului european/comunitar, urmaza sa efectuam o scurt trecere in revista i a izvoarelor nescrise al

b) Principiul subsidiaritii in domeniul competenei comunitilor inseamn c acestea nu intervin in domeniile care nu in de competena lor exclusiv, decat in masura in care
31

A. Fuerea, Drept comunitar european. Partea generala. , All Beck, Bucuresti, 2004, pag. 141.

22

obiectivele avute in vedere nu pot fi realizate in mod corespunzator de ctre statele membre , acestea putand fi mai bine indeplinite la nivel comunitar. c) Principiul proportionalitii const in faptul ca actiunile la nivel european nu vor depi ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor prevzute in izvoarele primare. Analiza problematicii competenelor instituiilor europene presupune luarea in considerare a teritoriului i a persoanelor asupra crora acestea se exercit (competena teritorial i competena personal). > Cutuma, la nivel european, reprezint o surs nescris i poate fi definit ca o practic general respectat i acceptat, devenind astfel obligatorie din punct de vedere legal. Prin prisma dreptului european aceasta practic adaug sau modific legislatia primar sau derivat, secundar a Uniunii Europene. Dreptul european nu cuprinde cutume in sensul celor enuntate mai sus, cu referire la cutuma din dreptul international. Contrar dreptului internaional public, unde acestea reprezint o surs fundamental de drept , cutuma este cvasi- inexistent in dreptul comunitar32.

Teste grile exemplificative: 1. Cutuma, la nivel european, reprezinta o sursa....a) nescrisa i poate fi definita ca o practica general respectata i acceptata; b) scrisa si poate deveni o practica generala si accepata universal; c) nescrisa si neobligatorie pentru cetatenii din UE. 2. Principiul proportionalitaii consta in faptul ca : a) actiunile la nivel european nu vor depai ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor prevazute in izvoarele primare; b) actiunile de la nivel european vor fi realizate cu echivalenta; c) comunitatile nu intervin in domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva. 3. Deciziile sunt a) acte normative obligatorii numai pentru subiecii carora li se adreseaza; b) reprezinta o sursa nescrisa i poate fi definita ca o practica general respectata i

32

L. Cartou, J.L. Clergerie, P. Rambaud, L' Union Europenne, Edit. Dalloz, 2000, M. Tofan, op.cit., pag. 49.

23

acceptata; c) este formata din ansamblul deciziilor emise de organele care exercita puterea judecatoreasca. 4. Decizia : a) se adreseaza unor destinatari precisi, fiind deci un act normativ individual, fara aplicabilite generala; b) nu se adreseaza unor destinatari precisi, fiind deci un act normativ individual, cu aplicabilite generala; c) sunt acte normative care stabilesc cadrul general de reglementare a diverselor aspecte care vin in atenia instituiilor comunitare. 5. Tratatul de la Amsterdam a fost incheiat in : a) 1997;b) 1967; c) 2001; d) 2007. 6. Actul Unic European a intrat n vigoare n : a) iulie 1987 ; b) iulie 2001 ; c) iulie 1967. sunt a)institutiile jurisdicionale ale Uniunii Europene; b) institutiile legiferatoare ale UE; c) institutiile executive ale UE. 7. Curtea Europeana de Justiie si Tribunalul de Prima Instanta a Comunitatilor Europene

24

CAPITOLUL III CETENIA EUROPEAN

Obiective: Inelegerea conceptelor de cetaenie europeana i cetaean european Caracteristicile cetaeniei europene.

3.1. Inelesul conceptelor de cetenie i cetenie european Ideea de baza care sta la baza intelegerii conceptului liberal de cetaenie este aceea conform careia exista anumite drepturi de baza pe care cetatenii le au atat timp cat sunt loiali statului lor i nu regimului care este la putere la un moment dat. Unul dintre primii si cei mai influeni ganditori liberali a fost J. Locke, iar potrivit lui statul exista pentru sprijinul cetaenilor si pentru protejarea drepturilor i libertailor lor. Bazandu-se pe un contract social intre cetateni si Guvern, cetenii au libertatea de a gandi, de ai exprima crezurile proprii. Pe lang aceste idei legate de libertatea individului, unii dintre ganditorii liberali au fost, deasemenea, interesai de problema colectivului i a societii ca intreg. Fisolosoful scoian J. Stuart Mill, de exemplu, a argumentat ca maturitatea moral este esenial i este posibil doar dac ceteanul este implicat in activitai colective cu alti ceteni sau in favoarea lor. Radacinile liberalismului joaca un rol important si in societaile de astazi, ca i in ideile din perioada iluminismului. Sa ne gandim, de exemplu la celebrul dicton din perioada mai sus invocate : cetaenii nu se nasc, dar se fac33. n vederea unei bune nelegeri a accepiunilor terminologice folosite pe parcursul lucrrii, se impune definirea unora dintre conceptele operaionale utilizate. Noiunea de cetenie este considerat o categorie central a concepiei liberale despre democraie. Danilo Zolo34, de exemplu, consider c avem de-a face cu o noiune strategic
33

www.europeInfo.ro, consltat la 15 10 2012, ora 1700.

25

pentru oricine urmrete s aprofundeze funcionarea instituiilor democratice, asociind tema drepturilor subiective cu cea a raiunilor prejuridice privitoare la apartenena sau la excluderea din contextul politic care le garanteaz i care favorizeaz punerea lor n practic. Ceteanul este persoana care aparine, pe linie de descenden familiar sau de legtur teritorial, unui anume stat naional. Acesta se difereniaz de strin, atta vreme ct este subiect al legislaiei propriului stat, bucurndu-se de drepturile pe care statul a stabilit s i le confere i rspunznd obligaiilor pe care acesta i le impune. n aceast perspectiv, cetenia apare ca un status subiectiv, care justific apartenena la o comunitate politic i care are drept consecin ndrituirea cu o serie de drepturi, recunoscute i garantate de ntreaga comunitate. Concept dinamic, rezultat al unui proces istoric de expansiune, la nivelul coninutului (drepturile civile, politice i sociale, identificate de Marshall) cetenia menine, drept coordonat static, apartenena la o comunitate politic; aceast comunitate politic este statul naional, n care ceteanul apare ca unitate constitutiv, titular al unor drepturi pe care acesta i le recunoate i i le garanteaz. Statul se definete astfel, ca rezultat al unui pact asociativ ntre indivizi liberi i egali, care devin ceteni, n condiiile n care aceast structur, rezultat al acordului lor, le garanteaz drepturile fundamentale (libertate, siguran, proprietate), fcndu-i s fie pri dintr-o comunitate politic n care interesele sunt comune. Emblematic, n acest sens, este Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului, din 1789, n care cuplul individ cetean este inseparabil: ceteanul dispune de drepturi, dar exercitarea lor depinde de lege i deci de naiunea suveran. Cetenia se bucur de o serie de semnificaii, care se pot grupa n dou categorii: cetenia ca apartenen i cetenia ca participare. Cetenia ca apartenen indic precis condiia celui care face parte dintr-un stat, ca subiect al legilor de care se bucur, n virtutea acestei apartenene, beneficiind, totodat, de drepturi i obligaii printre care, drepturile politice. Cetenia ca participare indic un complex de drepturi care transform o persoan n cetean.

34

Danilo Zolo, La citadinanza. Appartenenza, identita, diritti, Laterza, Roma-Bari, 1994, pag. IX.

26

Pentru cele dou sensuri, n alte limbi se folosesc diferite cuvinte: n englez nationality i citizenship, n francez, nationalit i citoyennet, n german staatsangehorigkeit i burgerschaft, n italian, cittadinanza formale i cittadinanza sostantiale35. n 1992, la Maastricht, s-a instituit un nou tip de cetenie, cetenia european, care conferea un nou statut juridic cetenilor din fiecare stat membru al Uniunii Europene, atribuindu-le drepturi specifice, care derivau din apartenena propriului lor stat (care le definea naionalitatea) la Uniunea European. Este cetean al Uniunii oricine deine cetenia unui stat membru. Cetenia Uniunii este complementar ceteniei naionale i nu o nlocuiete pe aceasta36 3.2. Regimul juridic al cetaeniei europene Se discuta foarte mult, in timpul de astazi, despre drepturi, libertai, cetaenie nationala, cetaenie europeana, naionalitate si identitate naionala. Interesant este faptul ca , din pacate, deseori ne confruntam cu situaii si cazuri in care se stie prea putin acest domeniu37. Prima reglementare privitoare la cetatenia europeana a fost introdusa de TUE ( Tratatuol de la Maastricht) in Tratatul TCE , partea a doua , art 17-22 TUE.in care se prevedea expres ca se va institui o cettenie a Uniunii si continuand cu preciarea ca este cetatean al Uniunii Europene orice persoana care are cetatenia unui stat membru. Cetaenia UE completeaza cetaenia naionala, fara a se substitui acesteia, facand posibila exercitarea unora dintre drepturile cetatenilor Uniunii pe teritoriul unde acesta isi are resedinta, si nu numai in tara din care provine38. Prin urmare: -este necesar i suficient ca o persoana sa aiba cetenie unui stat membru pentru a neneficia de cetenia uniunii; - cetenia Uniunii va completa si se va adauga la cetaenia statal. Prin TUE se instituie urmatoarele categorii de drepturi pentru cetaenii europeni:

35

A. C Ferenc, Regimul juridic al cetateniei in dreptul international public, Teza de doctorat. Rezumat, Bucuresti, 2009. 36 Cetenia european, art. 8 n 1992, devenit ulterior 17 din TEC, cu ultima fraz adugat dup Tratatul de la Amsterdam. 37 I. Muraru, Corealatia dintre cetatenia nationala si cetatenia europeana, Cetatenia europeana, All Beck, 2003, pag. 1. 38 I. Nelly Militaru, Cetatenia Uniunii Europene potrivit Tratatului de la Lisabona, ASE, Bucuresti, pag. 1-2.

27

orice cetean al Uniunii are dreptul de a circula liber si de a se stabili liber pe teritoriul statelor membre; orice cetean European, rezident pe teritoriul unuia dintre statele membre i care nu este cetean al acestuia are dreptul de a alege i de a fi ales la alegerile locale din statul membru in care ii are reedinta ;

orice cetean al Uniunii beneficiaz de protecie din partea autoritilor diplomatice i consulare ale oricrui stat membru pe teritoriul unui stat tert in care statul membru caruia ii aparine nu este reprezentat;

orice cettean al Uniunii are dreptul de a adresa petitii Parlamentului European ; orice cetatean European se poate adresa Ombudsmanului European pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoas din partea institutiilor i organismelor comunitare; oricare cetatean poate scrise oricarei institutii sau oricarui organism European intr-una din limbile menionate de Tratat39. n redarea evoluiei conceptului de cetenie a Uniunii Europene s-a urmrit pe de o

parte, punerea n discuie a problematicilor imigraiei, azilului i ceteniei n Tratatele UE i, pe de alt parte, raportarea ceteniei la drepturile omului n sistemul de relaii internaionale al Naiunilor Unite i n sistemul european. Cetenia european, introdus prin tratatul de la Maastricht, a fost la nceput considerat, mai ales, un concept politic. Se poate afirma c doar Curtea de Justiie, n jurisprudena sa, a oferit conceptului un sens i o interpretare adecvat. Punnd accentul pe aspectul naionalitii pentru cetenii U.E. - i pe importana ceteniei europene, prin aplicarea principiului tratamentului egal, Curtea a extins competena beneficiarilor la libera circulaie n U.E., n special a categoriilor de locuitori ai U.E. care nu sunt activi economic. n interpretarea sa, Curtea a atenuat solicitarea de a avea propriile resurse ca o condiie a ederii i locuirii legale ntr-un stat membru gazd. Jurisprudena Curii este relevant mai ales pentru studeni, una dintre categoriile de ceteni ai UE care nu sunt activi economic. n ceea ce privete o mai mare dezvoltare i extindere a drepturilor ceteniei europene, sa constatat c, teoretic, este posibil extinderea, cu privire la cetenii UE, a dreptului de a vota i participa, n calitate de candidat la alegerile la nivel regional i chiar naional. Oricum, aceast

39

Idem.

28

idee nu a fost sprijinit de proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa40. Pe de alt parte, proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa a prezentat cetenia european ntr-un context mai larg, n comparaie cu situaia prezent. n primul rnd, referirea la cetenie se realiza privind Democraia n UE unde sunt incluse anumite principii, cum ar fi principiul egalitii democratice, principiul democraiei reprezentative, principiul democraiei participative, dialogul social, transparena i protejarea datelor personale. Mai mult, proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa a inclus drepturile cetenilor n Carta Drepturilor Fundamentale. Procednd astfel, proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa a extins competena drepturilor ceteniei europene n alte domenii dect cele menionate iniial n partea a doua a TEC, cum ar fi dreptul la conducere, dreptul la documente i chiar dreptul la libera circulaie i reedin pentru locuitorii rilor tere care locuiesc legal pe teritoriul unui stat membru. Din modul n care cetenia european este prezentat i detaliat de ctre proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa, s-a putut trage concluzia c acest concept este din ce n ce mai legat de conceptul de Europa cetenilor, scopul dezbaterii publice fiind acela de a aduce ceteanul obinuit ct mai aproape de UE i de instituiile sale. O ultim ntrebare care s-a ridict a fost aceea dac cetenia european, sau cel puin anumite drepturi civile i politice, ar putea fi acordate locuitorilor unei ri tere. Este evident c locuitorii unei ri tere care sunt membri ai familiei unui cetean al U.E. beneficiaz deja de anumite drepturi i faciliti n aceeai msur ca i locuitorii unui stat membru gazd. S-a observat, ns, c situaia difer atunci cnd avem n vedere statutul locuitorilor unei ri tere, care au reedin pe termen lung ntr-unul din statele membre. Totui, recunoscnd c nu este indicat s comparm un statut identic cu cel al cetenilor UE, se poate argumenta c rezidenii pe termen lung ar trebui s poat beneficia cel puin de anumite privilegii deinute de UE n prezent, obiectivul integrrii oamenilor, indiferent de naionalitatea lor, ntr-un mediu local fiind important41.

40 41

A.C. Ferenc, op.cit., Bucuresti, 2009. Ibidem, pag 9-10.

29

Astfel, ne ateptm ca cetenia european (n strns legtur cu conceptul de Europa cetenilor) s aib un rol de o importan esenial n procesul de integrare european n viitor. De fapt, un rol similar celui avut n anii 1960, 1970 i 1980 - de obiectivul Pieei Interne din Tratatul EC care, ntr-adevr, la acea vreme, a reprezentat obiectivul cheie al comunitii europene. Aceast dezvoltare poate ilustra de fapt o dezvoltare treptat a Uniunii, de la o entitate economic de un interes primar, pentru statele membre i pentru afaceri, la una politic, ntr-un context n care cetenii obinuii ocup o poziie central. Evident c o asemenea dezvoltare este binevenit. Nu poate dect s contribuie la o sprijinire mai solid a integrrii europene, i, ca atare, reprezint un factor important ce garanteaz continuitatea sa n viitor. Din considerentele prezentate, se pot trage urmtoarele concluzii: - statutul ceteniei Uniunii vorbete despre migrarea de la dreptul internaional ctre un statut politic complementar gritor pentru progresul dirijat al comunitii (art. I-8), fr a prejudicia alte scopuri economice prin obiective politice, un statut meninut pe valori constituionale comune societilor deschise (art. I-2); - modul n care cetenia european a fost detaliat n proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa las impresia, n primul rnd, c acestui concept i s-a dat o atenie mai mare, n comparaie cu actuala situaie din tratatul C.E. O alt observaie este aceea c cetenia european i-a gsit locul n contextul cu privire la achitarea, de ctre Uniune i instituiile sale, i cu privire la drepturile omului i cele fundamentale. Apoi, prezentnd ceteanul n contextul principiilor democratice, pentru a fi respectat de Uniune (drept Veto din partea I TCE), intenia a fost de a-i face pe ceteni s neleag ce face Uniune European. Mai mult, din setul drepturile cetenilor inclus n Carta Drepturilor Fundamentale (drept V din partea II TCE) se poate concluziona c raza de aciune a ceteniei europene s-a extins; - prezentarea ceteniei europene n proiectul Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa, ea apare ca un concept care a fost consolidat i promovat ca un principiu al legii UE de o importan major. De fapt, n prezent, tinde s se suprapun cel puin parial - cu alte principii, mai degrab politice, conceptul Europa cetenilor care tinde s aduc cetenii obinuii mai aproape de Uniunea European;

30

- cu referire la celelalte State Membre, statutul cetenilor a fost considerabil consolidat, n virtutea interpretrii sistematice i extinse a interzicerii discriminrii pe criteriul naionalitii care, odat cu diferite aspecte ale clauzei anti-discriminatorii, au fcut posibil crearea unui instrument puternic pentru depirea ineriei i stagnrii statului, n implementarea eficient a legislaiei comunitare. Aa cum s-a putut constata, cetenia poate fi identificat att ca dimensiune naional, ct i supranaional, unele cercetri contemporane tinznd ctre supradimensionarea laturii supranaionale, n defavoarea celei naionale. Pe de alt parte, exist opinii care susin mai degrab complementaritatea celor dou dimensiuni dect supremaia uneia dintre ele, considernd c atenia trebuie orientat ctre cadrul instituional care organizeaz cetenia i exercitarea funciilor ei. La nivel naional, s-a putut constata c cetenia se sprijin pe trei piloni, civil, politic i social, care, la rndul lor, sunt susinui instituional de organismele de justiie, parlament sau instituii de decizie, respectiv sistem educaional i servicii sociale. La nivel supranaional, teoriile care vizeaz analiza ceteniei europene au oferit instrumente analitice utile pentru afirmarea unei cetenii n contextul instituional al ONU, cunoscut fiind faptul c O.N.U. nu abordeaz problematica ceteniei. n consecin, din experiena Uniunii Europene, este n msur s ofere trei lecii: preocuparea pentru scopul ceteniei, legtura dintre cetenie i instituionalizarea ei i necesitatea de a se raporta la cetenie ca la un proces dinamic42. Potrivit Tratatului de la Lisabona , in prezent, cetaenia Uniunii este reglementata astfel: -Titlul II T.U.E. mai nou intitulat Dispozitiile privind principiile democratice -Partea a II a intitulata Nediscriminarea si cetaenia Uniunii, art 20 -22 TUE 3.3. Statutul cetaeanului European Dispozitiile inserate in cea de a doua parte a Tratatului CE sub denumirea de Cetaenia uniunii servesc ca ghid studiului statutului cetateanului European. Textul art 8.2. , noul art 17.2. proclam in mod logic ca cettenii Uniunii nu au numai drepturi, dar sunt supui in aceeasi masur i unor obligatii, el se limiteaz in ceea ce priveste obligaiile s trimit la indatoririle prevazute de prezentul Tratat , fara sa le precizeze coninutul.
42

A. C. Ferenc, op. cit, Bucuresti, 2009, pag. 12.

31

Apoi, cu pivire la drepturi tratatul reafirm, pe de o parte, dreptul deja recunoscut anterior , dreptul la libera circulaie i de edere, iar, pe de alta parte, consacr noi drepturi, drepturi politice ( dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile europene si la cele muncicpale), protectii ( protectia diplomatic si cea consular) dreptul la petiionare, plangerea adresat mediatorului European, drepturile de comunicare cu instituiile. a. Dreptul la participarea la alegeri libere Alegerile publice permit desemnarea membrilor autoritatilor chemate sa reprezinte cetatenii in conducerea afacerilor publice. Participarea la aceste alegeri este rezervat in ce mai mare masura cetenilor proprii, conform dreptului naional. Deschiderea pentru cettenii altor state membre constituie, deci, un progres semnificativ care realizarea uniunii politice, fie ca este vorba de alegerile din Parlamentul European, fie ca este vorba de alegerile municipale. b. Proteciile conferite de cetaenia european Tratatul asupra Uniunii Europene introduce patru modalitai de protejare a ceteniei europene. Trei erau prevazute in Tratatul de la Maastricht protecia acordata de autoritatile diplomatice si consulare ale statelor membre , dreptul de petiionare si dreptul de a se adresa mediatorului. Tratatul de la Amsterdam a adaugat si dreptul de comunicare cu instituiile si anumite organe ale comunitailor. Aceste protecii sunt de natur foarte diferit. Prima este pus in aplicare de catre statele mebre faa de statele erte sau pe teritoriul acestora. Celelalte trei implica o aciune a instituiilor i organelor Uniunii43. De ex, art. 82, noul art. 20 al TCE prevede ca orice cetean al Uniunii beneficiaz de protecie din partea autorittilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru, pe teritoriul unui stat ter in care statul membru cruia ii apartine nu este reprezentat , in aceleasi conditii ca i cetatenii acelui stat. Protecia prevazut de tratat nu poate fi exercitat decat de autoritile unui stat membru. Ea nu se poate, deci, confunda cu aceea ceruta de un cetean comunitar unei instituii comunitare44.

43 44

M. Voicu, op cit., pag. 120. Ibidem, pag. 121.

32

c. Dreptul de petiionare Petiia este o cerere prezentat unei instituii politice de cate una sa mai multe persoane in scopul preintampinrii unei presupuse injustiii sau a unei situaii nesatisfacatoare sau pentru a obine incetarea unei astfel de situaii. Dreptul de a prezenta petiii Parlamentului este, in general, recunoscut, in statele membre, dar nu este folosit in aceeasi masur. In schimb, dreptul de petiionare s-a afirmat ca o modalitate foarte util de protejare a drepturilor omului in ordinea internaional. In lipsa oricarei dispoziii din Tratate, acest drept a fost introdus de catre Parlamentul European , in acea vreme Adunarea CECO prin regulamentul sau din 1953, dar a fost consacrat de celelalte instituii abia in 1989. Comisia de petiii a Parlamentului , create la 21 ian. 1987 joaca un rol major atat in ceea ce priveste condiiile inadmisibilitatii cat i in privina examinarii pe fond a petiiilor. c1. Condiiile de form si de procedur nu sunt foarte riguroase. Astfel, sunt admisibile atat petiiile care parvin unui deputat, unei Comisii, cat i cele adresate Presedintelui Adunarii. In schimb, petiia trebuie scris, redactat, in una dintre limbile oficiale ale Uniunii. c2. Calitatea de a prezenta o petiie este recunoscut oricrui cetatean al Uniunii i oricrei persoane fizice sau juridice, cu reedina sau sediul statutar intr-un stat membru. Cercul petiionarilor nu se limiteaz la cetateni U.E., nefiind un atribut exclusiv al cetteniei europene. Din faptul ca acest drept este valabil pentru toti cetenii Comunitaii, Parlamentul a dedus ca acest drept revine i unui parlamentar European. In ceea ce priveste persoanele juridice, acest drept revine numai colectivitilor teritoriale, nu i statelor. c3. Subiectul petiiei trebuie s fac parte din domeniile de activitate ale Comunittii. Parlamentul a largit aceasta formul, referindu-se la regulamentul sau interior , la domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Formula care face referire si la problemele legate de al doilea si al treilea pilon. Petiiile privind protecia drepturilor omului in interiorul statelor membre sunt considerate admisibile in general , dar in astfel de cazuri petiionarul va fi informat de pozitia Parlamentului European45.

33

d. Dreptul de a se adresa mediatorului european Dei este foarte raspandit in statele membre sub diverse denumiri, aceasta institutie nu cunoate decat aplicaii limitate la nivel comunitar (cum ar fi, de exemplu, mediatorul instituit de Comisia european pentru a examina plangerile funcionarilor). De altfel, in anul 1979 o rezoluie favorabil este adoptat de Parlamentul European in vederea desemnarii unui ombudsman). Profilul acestei instituii amintete mai mult de ombudsman decat de mediatorul francez, deoarece mediatorul European apare intr-o anumit masur ca auxiliar al Parlamentului, deoarece Parlamentul numete, poate propune reinnoirea mandatului i tot Parlamentul poate cere Curtii de Justiie s il declare demis pe mediator. Cu toate acestea, mediatorul ii exercit atribuiile in deplin independena, in interesul general al comunitilor i al cetenilor Uniunii. El nu solicit i nici nu accept instruciuni din partea vreunui Guvern sau organ. Asa cum prevede insui Tratatul CE in lupa sa contra administrrii defectuoase, mediatorul dispune de puterea de a aciona din proprie iniiativ46. e. Dreptul de a comunica cu instituiile si organele comunitare Unica inovatie a Tratatului de la Amsterdam este dispoziia art. 21 alin. 3, noul TCE conform cruia orice cetean al Uniunii poate scrie oricarui organ sau instituii vizate de prezentul articol sau de art. 7 intr-una din cele doua limbi oficiale ale Comunitatii i s primeasc un rspuns in aceeasi limb. Corespondenii sunt cele cinci instituii tradiionale, Comietul economic i social sau Comitetul regiunilor. Este vorba nu numai de un simplu drept de a scrie, libertate care, de altfel, nu are drept de autorizare pentru a fi exercitat, dar de un drept la rspuns, aadar la un drept de comunicare cu instituiile comunitare. Aceast comunicare se poate referi la diverse probleme: cerere de informaii, comunicare de informaii ca urmare a unei cereri47.

46 47

Ibidem, pag. 128. Ibidem, pag. 129

34

Teste grila exemplificative: 1. In anul....a) 1989; b) 1979; c) 1967; d) 1951.. o rezolutie favorabila este adoptata de Parlamentul European in vederea desemnarii unui ombudsman. 2. Calitatea de a prezenta o petiie este recunoscuta oricarui cetatean al Uniunii i oricarei persoane fizice sau juridice cu: a) reedina sau sediul statutar intr-un stat membru;b) reedina sau domiciliul statutar intr-un stat membru; c) domiciliul sau sediul statutar intr-un stat membru al Uniunii Europene. 3. Tratatul de la ...a)Amsterdam; b) Lisabona; c) Maastricht; d) Stasbourg.. a adaugat si dreptul de comunicare cu instituiile si anumite organe ale comunitailor, alaturi de celelalte protectii conferite cetatenilor europeni. 4. Care drept a fost introdus de catre Parlamentul European , in acea vreme Adunarea CECO, prin Regulamentul sau din 1953 : a)dreptul la libera alegere; b) dreptul de petitionare; c) dreptul de participare la alegeri libere. 5. Cetenia european, introdus prin tratatul de la Maastricht, a fost la nceput considerat, mai ales, un concept: a) politic; b) moral; c) legal; d) politic si extrajuridic. 6. Tratatului privind instituirea unei Constituii pentru Europa a inclus drepturile cetenilor n a) Carta Drepturilor Fundamentale;b) Conventia Europeana a Drepturilor Omului; c) Declaratia Universala a Drepturilor Omului. 7. Cetaenia UE...a) completeaza cetaenia naionala, fara a se substitui acesteia; b) se substituie cetateniei nationale; c) elimina conceptul de cetatenie nationala.

35

CAPITOLUL IV ACTORII SISTEMULUI COMUNITAR


Obiective: Cunoaterea principalelor institutii europene Cunoaterea principalelor organisme europene.

4.1. Parlamentul european Denumirea oficial a acestei instituii comunitare, prevazut in unele tratate institutive a fost aceea de Adunare general. Abia doar in anul 1962, instituia a decis s se numeasc Parlament, cu toat opoziia Consiliului de minitri, care ii vedea amenintate atributiile de legislator european. De atunci, noua denumire a fost folosit i de actele comunitare, in final fiind legiferat prin Actul Unic European. Prin adoptarea denumirii de Parlamemt european s-a dorit sporirea importantei acestei institutii i apropierea ei de un parlament national, dei rolul sau iniial, stabilit de tratatele constitutive, era unul consultativ48. Alei prin vot direct de cetenii europeni, o dat la 5 ani, membrii Parlamentului European sunt reprezentanii popoarelor Uniunii. Parlamentul este una dintre principalele instituii europene cu puteri legislative, alturi de Consiliul Uniunii Europene (Consiliul). Parlamentul are trei roluri eseniale:dezbate i adopt legislaia UE, mpreun cu Consiliul monitorizeaz alte instituii europene, n special Comisia, pentru a se asigura c acestea funcioneaz n mod democratic ; dezbate i adopt bugetul UE, alturi de Consiliu. Parlamentul european este format din reprezentantii cetaenilor Uniunii. Conform Tratatului de la Lisabona numarul parlamentarilor europeni nu poate depasi 750, acest numar incluzand si presedintele . Noua reglementare limiteaza numarul de parlamentari , indiferent de extinderile Uniunii. Pana la adotarea acestei reglementari fiecare val de extindre al UE a fost urmat de cresterea numarului de membri ai Parlamentului. Orice noua extindere va trebui sa revada si numarul de parlamentari pentru fiecare stat membru , tinand cont de numarul minim de
48

J. McCormic, Understanding the European Union, a concise introduction, Edit Palgrave, New York, London, 1999, pag 102, apud D. C. Dragos, op. cit, pag. 50.

36

sase parlamentari pentru un stat membru si numarul maxim de 96. Consiliul Europan, cu unanimitate, la initiativa Parlamentului, adopta decizia de stabilire a componentei PE49. Calendarul anual. n multe domenii, precum protecia consumatorilor i a mediului, Parlamentul colaboreaz cu Consiliul (instituia reprezentnd guvernele naionale) pentru a decide asupra coninutului actelor legislative i pentru a le adopta. Acest proces poart numele de procedur legislativ ordinar (fosta codecizie). n baza Tratatului de la Lisabona, a crescut numrul domeniilor politice care fac obiectul noii proceduri legislative ordinare. Acest fapt i confer Parlamentului European mai mult putere de a influena coninutul actelor legislative n sectoare precum agricultura, politica energetic, imigraia i fondurile europene.De asemenea, este nevoie de avizul Parlamentului pentru o serie de decizii importante, precum aderarea unor noi state la UE. Controlul democratic. Parlamentul i exercit influena asupra altor instituii europene n mai multe moduri.Cnd se formeaz o nou Comisie, cei 27 de membri ai si (cte unul pentru fiecare stat membru) nu i pot intra n atribuii fr aprobarea Parlamentului. Dac nu sunt de acord cu candidatura unuia dintre comisarii nominalizai, membrii Parlamentului pot respinge ntreaga echip propus. De asemenea, Parlamentul poate solicita demisia Comisiei n exerciiu. Procedura poart numele de moiune de cenzur. Parlamentul i menine controlul asupra Comisiei prin examinarea rapoartelor pe care le redacteaz aceasta i prin interpelarea comisarilor. Comisiile parlamentare joac un rol important n acest sens. Membrii Parlamentului analizeaz petiiile primite din partea cetenilor i formeaz comisii de anchet.C nd liderii naionali se ntrunesc n cadrul Consiliului European, Parlamentul trebuie s i dea avizul cu privire la tematica inclus pe agend. Controlul bugetarParlamentul adopt bugetul anual al UE mpreun cu Consiliul Uniunii Europene. n cadrul Parlamentului exist o comisie care monitorizeaz modul n care este cheltuit bugetul. n fiecare an, Parlamentul ia o decizie cu privire la modul n care Comisia a gestionat bugetul n exerciiul financiar anterior. Componen -Numrul parlamentarilor provenind din fiecare ar este aproximativ proporional cu numrul locuitorilor rii respective. n baza Tratatului de la Lisabona, nicio ar

49

TUE, art 14, alin 2.

37

nu poate avea mai puin de 6 reprezentani sau mai mult de 96. Componena actual a Parlamentului a fost stabilit, totui, nainte de intrarea n vigoare a Tratatului. Numrul deputailor europeni se va modifica n viitoarea legislatur. De exemplu, numrul deputailor din Germania va fi redus de la 99 la 96, iar cel al deputailor din Malta va crete de la 5 la 6. Membrii Parlamentului European sunt repartizai n funcie de afilierea politic, nu de naionalitate. Locaii- Parlamentul European i desfoar activitatea la Bruxelles (Belgia), Luxemburg i Strasbourg (Frana). Birourile administrative (Secretariatul General) se afl la Luxemburg. Reuniunile ntregului Parlament, cunoscute sub denumirea de sesiuni plenare, au loc la Strasbourg i la Bruxelles. Reuniunile comisiilor parlamentare au loc i la Bruxelles. Parlamentarii romani in P.E. Europa nu mai inseamn de mult pentru romani doar politic extern, doar "marile teme" ale acesteia. Europa a devenit, mai cu seama dup aderare, cotidianul multora dintre noi i pentru Romania, o a doua surs de politici i legislaie. Europa este deja o parte a politicii interne pentru Romania, desi actualitatea politic de la Bucuresti, incarcat de "senzaional" tinde s ii estompeze din important. Analizele spun ca trei sferturi din legislatia care se aplic in Romania isi are originea la Bruxelles. Este un procent semnificativ, cu atat mai mult cu cat este clar ca aceasta legislatie se rsfrange in multe domenii de activitate, asadar in viata noastra privat i profesional zilnic, indiferent de sectorul in care lucrm, de judeul in care locuim. Temele mari sunt pentru politicienii mari. Pentru noi, cetatenii, Europa inseamna o sum de teme politico-legislative "mici" sub prisma rezonantei media, dar cu implicaii majore. Politici precum justitia civila, mediul, protectia consumatorilor, dreptul societatilor, IMM-urile nu constituie titluri de senzatie. Ele produc, ins, schimbari senzationale in viata cetatenilor, a societatii, familiilor, a asociatiilor profesionale, a companiilor, a majorittii50. In al cincilea an in care Romania beneficiaz de statutul de membru UE, dinspre Bruxelles se resimte inc nevoia unor pozitii nationale care s reprezinte complet si corect interesele legitime provenite dinspre varii sectoare din Romania; se resimte nevoia ca fondul s domine pozitionarea politica circumstantial in Consiliul UE i Parlamentul European, institutiile legislative europene care ne determin mai mult decat majoritatea cadrului legislativ.
50

www.europaactiv.ro, consultat la 1. 11. 2012, ora 13. 45.

38

Este necesar transmiterea si promovarea intereselor legitime romanesti pe langa aceste institutii in stil european, consultativ si transparent, in timp real si eficace. Intrucat noi, cettenii, avem la Bruxelles alesi care urmresc, raporteaz i voteaz in Parlamentul European legislaie comunitar de interes direct, membrii acestui for legislativ sunt partenerii notri predileci. Unul dintre rolurile lor fundamentale este inglobarea in decizia comunitar a intereselor "din circumscripii" i armonizarea lor cu altele similare din Europa. Legatura intre cetaeni si activitatea politico-legislativ european o fac parlamentarii europeni. Mai mult, in "era nou" a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul se bucur de un statut egal cu Consiliul in materie legislativa. Membrii romani ai Parlamentului European sunt la Bruxelles si Strasbourg pentru noi. Lor trebuie sa le transmitem in primul rand pozitii fundamentate ale grupurilor de interese legitime din Romania asupra legislatiei in curs de adoptare. Pe lang ei trebuie sa le promovm, la cabinetele lor de la Bruxelles i Bucuresti. Ei au nevoie de input de specialitate asupra variilor chestiuni tehnice pe care le discut in Comisiile de specialitate si asupra carora legifereaz. Nu sunt toti specialisti in sntate, finante, mediu, etc. Sunt in primul rand politicieni care ocup poziiile onorante europene pentru noi. Si in proporie covarsitoare sunt extrem de activi. Deseori se mobilizeaza impreuna, dincolo de prioritaile grupului politic din care fac parte pentru a apara un interes romanesc din sfera "marii politici". Reprezentana Permanenta a Romaniei se coordoneaza cu parlamentarii europeni romani asupra unor dosare e drept, de cele mai multe ori in sfera "marii politici". Succesul ancorarii unui interes romanesc legitim in legislatia europeana depinde de reprezentarea lui in ambele foruri legislative, in Consiliu, unde Guvernul deine comanda in negocierea pentru Romania, dar i in Parlament, unde "stakeholders" din Romania, beneficiarii politicilor si legislatiei europene de la noi, ar trebui sa fie sursa predilecta de consultare si de lobby (in sens european, fundamentat, legal, corect). Cultura consultarii si a dialogului constructiv este la inceput in tara noastra. Ea constituie insa regula in "vechile" state membre UE. i la noi consultarea stakeholder-ilor a inceput sa se petreaca cu regularitate, cel putin in anumite domenii. Iniiativa o au de obicei ministerele de linie, care gestioneaza i formuleaza pozitia nationala asupra unei anumite teme sectoriale din actualitatea politico-legislativa europeana. Palierul intern este deci primul care ar trebui contactat de catre grupurile de interese legitime romanesti. Dincolo de acest palier, sau pentru situatia in

39

care promovarea interesului specific esueaza in plan intern, stakeholder-ii au la dispozitie apelul la parlamentarii europeni din tara lor. Pentru reprezentarea fundamentata si incluziva la Bruxelles a intereselor din Romania este necesara catalizarea a doi vectori: intensificarea pe de o parte a practicii consultarii stakeholder-ilor dinspre sfera institutionala si, pe de alta parte, constientizarea, crearea unui reflex in randul acestora, de a urmari actualitatea legislativa europeana, de a se poziiona, de a comunica la timp poziiile si de a le promova la Bucuresti i Bruxelles in mod activ. Este necesar, posibil i important. Membrii romani ai Parlamentului European ar trebui sa fie destinatarii prioritari ai opiniilor, poziiilor si argumentelor reprezentantilor intereselor romanesti. Dialogul si relatia cu ei trebuie sa fie una constanta, profesionista, angajata i eficienta. Sugerarea argumentelor, transmiterea de materiale in sprijinul pozitiilor exprimate, dialogul direct cu ei i cu membrii cabinetelor lor i cultivarea unei relatii profesioniste sunt benefice celor doua parti: stakeholderilor pentru ca legislatia europeana adoptata va fi mai aproape de interesul lor direct i specific, iar parlamentarilor europeni, pentru ca vor detine argumente de fond pentru apararea unei pozitii romanesti, pentru ca se vor putea pozitiona activ, competent i eficient pe dosarele pe care le urmaresc i pentru ca li se ofera motivatie in ceea ce intreprind la Bruxelles pentru cetatenii pe care ii reprezinta51. 4.2.Consiliul european Reuniunile Consiliului European sunt ntlniri la nivel nalt n cadrul crora liderii UE iau decizii privind prioritile politice generale i iniiativele majore. n mod normal, se organizeaz 4 astfel de reuniuni pe an, prezidate de un preedinte permanent. Rol -Consiliul European are un dublu rol stabilirea prioritilor i direciei politice generale a UE i abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare interguvernamental la un alt nivel. Dei poate influena stabilirea agendei politice a UE, nu are puterea de a adopta acte legislative. Cine sunt participanii? n cadrul Consiliului European se reunesc efii de stat sau de
51

Raul Radoi coordonator GrupRomania. 51GrupRomania este un grup de reflectie apolitic, de profil ehnic cu o componenta tripartita, la reuniunile sale participand experti romani din sfera institutiilor comunitare a mediului guvernamental si din sectorul privat. Ei au in comun faptul ca sunt implicati profesional de ani buni in mod direct, la Bruxelles, in diverse sectoare ale afacerilor europene, www.europaactiv.ro, consultat la 20 10 2010, ora 19 00.

40

guvern din fiecare ar a UE, preedintele Comisiei i preedintele Consiliului European care prezideaz reuniunile. naltul Reprezentant pentru politica extern i de securitate comun ia, de asemenea, parte la reuniuni. Preedintele Consiliului European este Herman Van Rompuy. Al doilea mandat al su a nceput la 1 iunie 2012 i expir la 30 noiembrie 2014. Cnd i unde se reunete Consiliul? De dou ori, n decurs de 6 luni. Dac este nevoie, preedintele poate convoca o reuniune special. De cele mai multe ori, reuniunile au loc la Bruxelles. Cum se iau deciziile? Dac Tratatul nu cuprinde prevederi speciale referitoare la acest aspect, Consiliul European ia deciziile prin consens. n anumite situaii, se aplic regula unanimitii sau a majoritii calificate, n funcie de prevederile Tratatului. Preedintele Consiliului European, preedintele Comisiei i naltul Reprezentant pentru politica extern i de securitate nu voteaz. Istoricul Consiliului European- Consiliul European i-a nceput activitatea n 1974, ca forum de discuii ntre liderii europeni. A devenit rapid organism de sine stttor, asumndu-i rolul de a stabili prioriti i obiective pentru ntreaga Uniune. n 1992, a obinut statut oficial, iar n 2009 a devenit una dintre cele 7 instituii ale Uniunii Europene. CONSILIUL U E, cunoscut i sub denumirea informal de Consiliul UE, reprezint forul n care se reunesc minitrii din statele membre pentru a adopta acte legislative i pentru a coordona politicile europene. A nu se confunda cu: Consiliul European alt instituie a UE, n cadrul creia efii de stat i de guvern se reunesc de aproximativ 4 ori pe an pentru a discuta prioritile politice ale Uniunii Consiliul Europei instituie care nu face parte din UE. Rol- rolul sau este acela de a adopta legislaia european. Totodata el coordoneaz politicile economice generale ale statelor membre, semneaz acorduri ntre UE i alte ri, aprob bugetul anual al UE, elaboreaz politica extern i de aprare a UE, coordoneaz cooperarea dintre instanele judectoreti i forele de poliie din rile membre. 1.Exercitarea puterii legislative -Consiliul i Parlamentul au ultimul cuvnt cu privire la actele legislative propuse de Comisie 2. Coordonarea politicilor economice.- Statele membre ale UE au decis c doresc s aib o politic economic general comun, coordonat de minitrii economiei i finanelor din

41

fiecare ar. Printre obiectivele Consiliului UE se mai numr crearea de locuri de munc, ameliorarea sistemelor de educaie i asisten medical i creterea nivelului de bunstare. Dei statele membre rspund, fiecare n parte, de propriile politici n aceste domenii, ele pot cdea de acord asupra obiectivelor comune i pot face schimb de experien. 3. Semnarea acordurilor internaionale -Consiliul semneaz, n numele UE, acorduri n domenii diverse: mediu, comer, dezvoltare, industrie textil, pescuit, tiin, tehnologie i transport. 4. Aprobarea bugetului UE- Consiliul i Parlamentul European decid n comun asupra bugetului anual al UE. 5. Politica extern i de aprare- Guvernele naionale dein controlul asupra acestor domenii, dar lucreaz mpreun pentru a elabora aa-numita politic extern i de securitate comun. Consiliul reprezint principalul for pentru derularea acestei cooperri. UE nu are o armat proprie. ns, pentru a reaciona ct mai rapid n caz de conflicte internaionale i dezastre naturale, unele ri particip cu trupe n cadrul unei fore de reacie rapid, care se implic doar n aciuni umanitare, de salvare i de meninere a pcii. 6. Justiie - Cetenii UE trebuie s aib acces egal la justiie, peste tot n Uniune. n cadrul Consiliului, minitrii justiiei fac eforturi pentru a garanta c sentinele pronunate de un tribunal ntr-o ar a UE - n cazuri de divor, de exemplu - sunt recunoscute n toate celelalte state membre. Minitrii justiiei i afacerilor interne coordoneaz supravegherea frontierelor externe i lupta mpotriva terorismului i a crimei organizate la nivel internaional. Cine sunt membrii Consiliului? Consiliul nu este format din membri permaneni. La fiecare reuniune a Consiliului, statele membre trimit minitrii care rspund de domeniul aflat pe agenda de discuii - de exemplu, minitrii mediului dac reuniunea se axeaz pe probleme de mediu. Reuniunea respectiv se va numi Consiliul de mediu. Cine prezideaz reuniunile? Consiliul care i reunete pe minitrii afacerilor externe este prezidat permanent de aceeai persoan, respectiv naltul Reprezentant pentru politica extern i de securitate comun . Toate celelalte reuniuni sunt prezidate de ministrul de resort din ara care deine preedinia UE n momentul respectiv. De exemplu, n cazul n care Consiliul de mediu se reunete n perioada n care Estonia deine preedinia UE, reuniunea va fi prezidat de ministrul estonian al mediului52.
52

www.europaInfo.ro, consultat la 1. 11. 2012, ora 15. 00.

42

Preediniile Consiliului au fost si vor fi : Polonia (iulie-decembrie 2011) Danemarca (ianuarie-iunie 2012) Cipru (iulie-decembrie 2012), Irlanda (ianuarie-iunie 2013), Lituania (iulie-decembrie 2013), Grecia (ianuarie-iunie 2014), Italia (iulie-decembrie 2014), Letonia (ianuarie-iunie 2015), Luxemburg (iulie-decembrie 2015),rile de Jos (ianuarie-iunie 2016), Slovacia (iulie-decembrie 2016), Malta (ianuarie-iunie 2017), Regatul Unit (iulie-decembrie 2017), Estonia (ianuarie-iunie 2018), Bulgaria (iulie-decembrie 2018) ,Austria (ianuarie-iunie 2019), Romnia (iulie-decembrie 2019) Finlanda (ianuarie-iunie 2020). In ceea ce priveste sistemul de vot, in general, Consiliul UE adopt deciziile aplicnd regula majoritii calificate. Cu ct populaia unei ri este mai numeroas, cu att sunt mai multe voturile de care dispune ara respectiv. Totui, n realitate, numrul voturilor nu este strict proporional cu populaia, ci ponderat n favoarea rilor cu mai puini locuitori: Germania, Frana, Italia i Regatul Unit:- 29 de voturi, Spania i Polonia:- 27, Romnia: -14 rile de Jos:- 13, Belgia, Grecia, Portugalia, Republica Ceh i Ungaria:- 12 Austria, Bulgaria i Suedia: -10, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania i Slovacia: -7, Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg i Slovenia:- 4, Malta: -3 TOTAL: 345. Majoritatea calificat este ndeplinit n cazul n care:majoritatea celor 27 de ri membre (uneori chiar i dou treimi) voteaz n favoarea deciziei se ntrunesc cel puin 255 din cele 345 de voturi. n plus, orice stat membru poate cere s se verifice dac majoritatea ntrunit reprezint cel puin 62% din totalul populaiei. n caz contrar, propunerea nu poate fi adoptat. n domenii cu caracter sensibil, cum ar fi securitatea, afacerile externe i impozitarea, deciziile Consiliului trebuie adoptate n unanimitate. Cu alte cuvinte, fiecare ar are drept de veto. ncepnd cu 2014, se va introduce sistemul de vot cu dubl majoritate. Pentru ca o propunere s fie adoptat, va fi nevoie s se ntruneasc dou tipuri de majoritate: a rilor (cel puin 15) i a populaiei UE. 4.3.Curtea de Justiie Europeana de la Luxemburg Curtea de Justiie interpreteaz legislaia european pentru a se asigura c aceasta se aplic n acelai fel n toate rile UE. De asemenea, soluioneaz litigiile juridice dintre guvernele statelor membre i instituiile europene. Persoanele fizice, ntreprinderile sau organizaiile pot, la rndul lor, s aduc un caz n faa Curii de Justiie dac consider c le-au fost nclcate drepturile de ctre o instituie european. Componen Curtea de Justiie a Uniunii

43

Europene este format din cte un judector pentru fiecare stat membru. Curtea beneficiaz de sprijinul a 8 avocai generali care au sarcina de a-i prezenta punctele de vedere cu privire la cazurile aduse n faa Curii. Pledoariile lor trebuie s fie impariale i susinute public. Fiecare judector i avocat general este numit pentru un mandat de 6 ani, care poate fi rennoit iar guvernele trebuie s cad de acord asupra persoanelor nominalizate. Pentru a ajuta Curtea de Justiie s fac fa numrului mare de cazuri care i sunt naintate spre soluionare i pentru a le oferi cetenilor o mai bun protecie juridic, s-a nfiinat Tribunalul (de Prim Instan), care se ocup de aciunile intentate de persoane fizice, ntreprinderi i anumite organizaii, precum i de cazurile care au legtur cu legislaia n domeniul concurenei. Tribunalul UE al Funciei Publice se pronun n litigiile aprute ntre Uniunea European i funcionarii si. Curtea pronun hotrri privind cazurile sesizate. Cele cinci tipuri de cazuri ntlnite frecvent sunt: aciuni pentru pronunarea unei hotrri preliminare cnd instanele naionale i cer Curii de Justiie s interpreteze un act legislativ european; aciuni intentate pentru nendeplinirea obligaiilor cnd guvernele nu aplic legislaia european; aciuni n anulare cnd se consider c anumite acte legislative ale UE ncalc tratatele europene sau drepturile fundamentale ; aciuni n constatarea abinerii de a aciona cnd instituiile UE nu acioneaz pentru a lua deciziile pe care au obligaia de a le lua; aciuni directe intentate de persoane fizice, ntreprinderi sau organizaii mpotriva deciziilor sau aciunilor UE; a. Procedura privind pronunarea unei hotrri preliminare . Instanele naionale din fiecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea corespunztoare a legislaiei europene n statul respectiv. Dar exist riscul ca instanele din diferite ri s interpreteze legislaia UE n moduri diferite. Pentru a preveni acest lucru, a fost prevzut o procedur pentru pronunarea unei hotrri preliminare. Dac o instan naional are ndoieli cu privire la interpretarea sau validitatea unui act legislativ european, aceasta poate i, n anumite cazuri, este obligat, s solicite avizul Curii de Justiie. Acest aviz poarte numele de hotrre preliminar. b. Aciuni n nendeplinirea unei obligaii .Comisia poate iniia o aciune n justiie n cazul n care consider c un stat membru nu i ndeplinete obligaiile prevzute de legislaia european. Procesul poate fi intentat i de un alt stat membru. n ambele cazuri, Curtea investigheaz acuzaiile i pronun sentina. Dac se constat c acuzaiile aduse statului respectiv sunt ntemeiate, acesta are obligaia de a remedia situaia imediat. n cazul n care statul

44

membru nu se conformeaz hotrrii pronunate de Curtea de Justiie, aceasta poate impune plata unei amenzi. 3. Aciuni n anulare -Dac un stat membru, Consiliul, Comisia sau (n anumite condiii) Parlamentul consider c un anumit act legislativ european este ilegal, Curii de Justiie i se poate solicita anularea actului respectiv. Aceste aciuni n anulare pot fi prezentate i de persoanele fizice care doresc s i solicite Curii anularea unui anumit act legislativ care le afecteaz n mod direct i negativ. n cazul n care constat c actul respectiv a fost adoptat incorect sau c nu se bazeaz pe dispoziiile din Tratate, Curtea l poate declara nul i neavenit. c. Aciuni n constatarea abinerii de a aciona -Tratatul prevede c Parlamentul European, Consiliul i Comisia au obligaia de a adopta anumite decizii n anumite situaii. Dac nu i ndeplinesc aceast obligaie, celelalte instituii ale UE i, n anumite mprejurri, persoanele fizice sau ntreprinderile pot adresa o plngere Curii pentru ca aceast abinere de a aciona s fie pusa in aplicare. d. Aciuni directe -Orice persoan sau ntreprindere care a avut de suferit de pe urma unei aciuni sau a lipsei de aciune din partea instituiilor UE sau a funcionarilor acestora, poate intenta o aciune la Tribunalul de Prim Instan, cu scopul de a obine despgubiri. Cum sunt gestionate cazurile Pentru fiecare caz naintat Curii se desemneaz un judector i un avocat general. Cazurile sunt evaluate n dou etape: n scris i apoi verbal. d1. Procedura scris Mai nti, toate prile implicate i prezint declaraii scrise judectorului care rspunde de cazul respectiv. Judectorul scrie un raport care cuprinde rezumatul declaraiilor i temeiul legal al cazului. d2. Audierea public Ce de-a doua etap este audierea public. n funcie de complexitatea cazului, audierea poate avea loc n faa unui complet format din 3, 5 sau 13 judectori sau n faa ntregii Curi. La audiere, avocaii prilor i prezint cazul n faa judectorilor i a avocatului general, care le pot adresa ntrebri. Ulterior, avocatul general i prezint propriul punct de vedere, dup care judectorii delibereaz i pronun sentina. Avocaii generali nu trebuie s i prezinte punctul de vedere dect n cazul n care Curtea consider c n respectiva cauz se ridic o nou problem de drept. Curtea nu trebuie neaprat s aib un punct de vedere similar cu cel al avocatului general. Sentinele Curii se adopt cu majoritate i se pronun n cadrul unei audieri publice. Imagini de la audierile publice sunt deseori televizate.Procedura este similar n cazul

45

Tribunalului de Prim Instan, cu singura diferen c avocatul general nu i susine punctul de vedere. 4.4.Curtea European de Conturi Curtea European de Conturi verific modul n care sunt administrate fondurile europene. Rolul su este acela de a mbunti gestiunea financiar a UE i de a prezenta rapoarte cu privire la folosirea Luxemburg. Rol- Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul c banii publici sunt cheltuii n mod eficient, Curtea de Conturi este abilitat s verifice (s auditeze) orice persoan sau organizaie care gestioneaz fonduri europene. n acest scop, efectueaz frecvent controale pe teren. Concluziile sale scrise sunt incluse n rapoarte adresate Comisiei Europene i guvernelor statelor membre. Curtea de Conturi nu are putere juridic. n cazul n care descoper fraude sau nereguli, auditorii si informeaz Oficiul european de lupt antifraud (OLAF). Atribuii- Una dintre cele mai importante sarcini ale Curii de Conturi este s nainteze Parlamentului European i Consiliului un raport anual privind exerciiul financiar anterior (descrcarea anual de gestiune). Parlamentul examineaz minuios raportul Curii nainte de a decide dac aprob sau nu modul n care Comisia a gestionat bugetul. De asemenea, Curtea trebuie s formuleze un aviz privind legislaia financiar a UE i posibilitile de combatere a fraudei. Auditorii Curii de Conturi efectueaz frecvent controale n instituiile UE, n statele membre i n rile care primesc ajutoare europene. Activitatea Curii vizeaz, n principal, fondurile de care rspunde Comisia European, ns, n practic, autoritile naionale gestioneaz 80% din venituri i cheltuieli. Componen- Pentru a-i exercita atribuiile n mod eficient, Curtea de Conturi trebuie s fie complet independent de celelalte instituii, dar, n acelai timp, trebuie s rmn permanent n contact cu acestea. Curtea de Conturi este format din cte un membru din fiecare ar a Uniunii, desemnat de Consiliu pentru un mandat de 6 ani (care poate fi rennoit). Preedintele Curii este ales de ctre membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi rennoi. Spre exemplu, Vtor Manuel da Silva Caldeira, din Portugalia, a fost ales preedinte n ianuarie 2008. Organizare Curtea de Conturi numr aproximativ 800 de banilor publici. A fost nfiinat n 1975 i are sediul la

46

angajai, nu numai auditori, ci i traductori i administratori. Auditorii sunt mprii n grupuri de audit. Acetia pregtesc proiecte de rapoarte pe baza crora Curtea ia decizii. 4.5. Comitetul Economic si Social- organ comunitar Reprezentanii angajatorilor, ai salariailor sau ai altor grupuri de interese i pot exprima punctul de vedere cu privire la aciunile U.E. prin intermediul Comitetului Economic i Social European (CESE). Acesta este o adunare consultativ care emite avize ctre instituii mai mari n special Consiliul, Comisia i Parlamentul European. Rol -Comitetul Economic i Social European a fost nfiinat n 1957, ca for de discuie pe marginea aspectelor legate de piaa unic. C.E.S.E. le ofer grupurilor de interese din Europa sindicate, angajatori, fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial n legtur cu propunerile legislative ale UE. n medie, CESE elaboreaz anual 170 de avize i documente consultative. Toate avizele sunt transmise ctre organismele decizionale ale Uniunii i apoi publicate n Jurnalul Oficial. Membri- CESE este format din 344 de membri, reprezentani ai grupurilor de interese economice i sociale din toat Europa. Acetia sunt propui de guvernele naionale i numii de Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 5 ani, care poate fi rennoit. Membrii CESE nu sunt remunerai, dar primesc alocaii pentru a-i acoperi cheltuielile de transport i cazare ocazionate de participarea la reuniuni. Numrul membrilor din fiecare ar depinde de populaia acesteia: Frana, Germania, Italia, Regatul Unit - 24 de membri, Spania, Polonia - 21 de membri , Romnia - 15 membri, Austria, Belgia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Republica Ceh, Suedia, rile de Jos, Ungaria - 12 membri, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovacia - 9 membri , Estonia, Letonia, Slovenia - 7 membri, Cipru, Luxemburg - 6 membri, Malta - 5 membri. 4.6. Comitetul Regiunilor-organ comunitar Comitetul Regiunilor este un organism consultativ care reprezint autoritile locale i regionale din Uniunea European. Rol- Rolul Comitetului Regiunilor este de a face cunoscute punctele de vedere locale i regionale cu privire la legislaia UE. n acest sens, Comitetul emite rapoarte sau avize pe marginea propunerilor Comisiei.

47

Comisia, Consiliul i Parlamentul trebuie s consulte Comitetul Regiunilor nainte de luarea unor decizii n domenii care privesc administraia local i regional (de ex. ocuparea forei de munc, mediul, educaia, sntatea public). Membri- Comitetul Regiunilor este format n prezent din 344 de membri (i tot atia membri supleani), provenind din toate cele 27 de state membre. n contextul unei viitoare extinderi a UE, numrul membrilor (i al membrilor supleani) nu va putea depi cifra de 350. Membrii i membrii supleani sunt numii de ctre Consiliu, la propunerea rilor din care provin, pentru un mandat de 5 ani. Fiecare ar are libertatea de a-i stabili propriile criterii de desemnare a membrilor, ns delegaiile trebuie s reflecte o repartiie echilibrat din punct de vedere politic, geografic i regional/local. Membrii Comitetului sunt membri alei sau factori de decizie n cadrul autoritilor locale sau regionale din zona de provenien. Structur- Comitetul Regiunilor se ntrunete de 5 ori pe an n sesiune plenar pentru a defini liniile politice generale i pentru a adopta avize. Exist 6 comisii care se ocup de diferite domenii politice i pregtesc avizele care urmeaz a fi dezbtute n sesiunile plenare: Coeziune teritorial Politic economic i social Educaie, tineret i cultur Mediu, schimbri climatice i energie , cetenie, guvernan, afaceri instituionale i externe, resurse naturale. De asemenea, Comitetul adopt rezoluii cu privire la diverse aspecte politice. n cadrul Comitetului Regiunilor sunt reprezentate principalele grupri politice europene: Partidul Popular European (PPE) ; Partidul Socialitilor Europeni (PSE); Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa (ALDE); Uniunea pentru Europa naiunilor - Aliana European (UEN-AE); Un rol mai important i-a fost conferit de Tratatul de la Lisabona, deoarece in baza Tratatului de la Lisabona, Comisia European are obligaia de a se consulta cu autoritile locale i regionale i cu asociaiile acestora ct mai devreme posibil n etapa prelegislativ. Comitetul Regiunilor, n calitatea sa de portavoce a autoritilor locale i regionale, este profund implicat n aceast procedur. Dup ce nainteaz o propunere legislativ, Comisia trebuie s se consulte din nou cu Comitetul Regiunilor, dac propunerea respectiv vizeaz unul dintre domeniile politice cu impact direct asupra autoritilor locale i regionale.

48

4.7. Curtea de Justie Europeana Curtea este compusa din judecatori i avocai generali. Acestia din urma sunt chemati sa se pronunte , in totala independena, in cauzele supuse Curii , prin concluzii care constituie stadiu final al procedurilor orale. (art 22 din Tratatul CE). Judecatorii i avocatii generali sunt numiti de comun acord pentru o perioada de 6 ani de catre guvernele statelor membre. In prezent, Curtea este compusa din 15 judecatori si 9 avocati generali. Numarul judecatorilor si a avocatilor generali poate fi modificat printr-o hotarare consiliului luata cu votul unanim al membrilor acestota, la cererea Curtii. Judecatorii- in ceea ce priveste judecatorii este cunoscut faptul ca nicio dispoziie a Tratatelor nu prevede ca acestia sa aiba cetaenia statelor mmebre. Acest lucru a fost i este dorit deoarece , atunci cand se delibereaza in plen Curtea sa poate avea un judecator familiarizat cu cu sistemul juridic al fiecarui stat membru. Preocuparea de ordin politic a fost a fost i ea precumpanitoare pentru echilibrul global pe nationalitati care se sprijina pe efectivul judecatorilo, dar si pe cel al avocatilor generali53. La cerera Curii Consiliul de ministri statuand cu unanimitate de voturi poate mari numarul de judecatori , urmarindu-se permanent reprezentarea tuturor sistemelor de drept din tarile membre. Judecatorii sunt numiti pentru o perioada de 6 ani , mandatul putand fi reinnoit fara limita. Practica ne arata ca ei raman in functie, in medie, timp de 2 mandate. Guvernele statelor membre nu pot revoca un judecator al Curtii in timpul exercitarii mandatului sau. Curtea este singura abilitata sa asigure controlul asupra activitatii si disciplinei membrilor sai Independenta judecatorilor CJE este garantata , mai ales de caracterul strict al deliberarilor in camera de consiliu. Judectaorii desemneaza , dintre ei, prin vot secret, pe presedinteke CJE, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reinnoit. Presedintele conduce lucrarile curtii, prezideaza audierile acesteia, prexum si deliberarile din camera de consiliu. Avocatii generali- sunt numiti cu acordul guvernelor statelor membre pentru o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt aceleasi ca si in cazul judecatorilor. In concordanta cu prevederile Tratatelor,

53

A. Fuerea, op.cit., pag. 114.

49

avocatii generali au sarcina de a prezenta in public, cu toata impartialitatea i in deplina independenta , concluzii motivate asupra cauzelor supuse Curtii de justitie54. Instanta de la Luxemburg lucreaza in sedinte plenare. Cu toate acestea, din cauza volumului mare de cauze , pentru celeritate, s-a prevazut posibilitatea crearii unor camere in cadrul Curtii , formate din 3 sau 5 judecatori. Curtea poate delibera valabil numai in prezenta unui numar impar de judecatori. Cand numarul judecatorilor este par judecatorul cu o vechime mai mica se va abtine sa participe la deliberari. Lucrarile Curtii se desfaoara, in fapt, in limba franceza, ca limba de lucru, dei se prevede ca pot fi folosite toate limbile folosite de comunitati. Rol- Rolul CJE este acela de a asigura respectarea dreptului comunitar, interpretarea i aplicarea Tratatelor constitutive, iar, in acest sens ea are urmatoarele competente: efectueaza un control al calitatii actelor comunitare; interpreteaza unitar tratatele i actele comunitare pe calea recursului in interpretare; controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport cu dispozitiile Tratatelor, transand litigiile dintre acestea; solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele Comunitailor sau de agentii acestora; actioneaza ca o instanta de recurs de ultim grad. Raportata la toate aceste competente, CJE actioneaza ca o jurisdictie permanenta i obligatorie a ordinii juridice comunitare , ordine juridica de drept international ale carei subiecte sunt nu numai statele membre, ci i resortisantii acestora55. 4.8. Comisia europeana Comisia europeana, cea mai originala dintre instituiile europene (comunitare) este formata in present din 27 de comisari propusi de guvernele statelor membre pe baza comnpetentei lor generale si a angajamentului faa de ideea europeana dintre persoanlitatile care prezinta toate garaniile de independenta56. Tratatul de la Lisabona, ultimul tratat comunitar care amendeaza Tratatul UE reglementeaza desemnarea Comisiei astfel:

54 55

A. Fuerea, op. cit, pag. 118. Ibidem, pag. 122. 56 Art 17 privind Trataul UE, modificat prin Tratatul de la Lisabona.

50

-inand seama si de alegerile pentru Parlamentul European i dupa ce a procedat la consultarile necesare , Consiliul European, hotarand cu majoritate calificat, propune un candidat European la functia de Presedinte ai comisiei. -Parlamentul European alege acest candidat cu majoritatea membrilor care il compun; - Consilul, de comun acord cu presedintele ales, adopt listele celorlalte personalitai pe care le porpune pentru a fi membri ai Comisiei. Alegerea acestora se face pe baza sugestiilor facute de statele europene57. Conducerea Comisiei : este format din : a) Presedintele comisiei. Desemnat inainte ca mandatul Comisiei s inceap, acesta este implicat in desemnarea celorlali comisari, de comun acord cu Consiliul European. Numirea sa se face pentru un mandate egal cu cel al Comisiei. b) Noile funcii, introduce de Tratatul de la Lisabona, cum ar fi, de exemplu, aceea de Inalt Reprezentat al Uniunii pentru afaceri exeterne i politica de securitate sau funcia de Presedinte al Consiliului European concureaz pentru o pozitie de proeminent, fiind create tocmai in acest scop: s ofere Uniunii o mai mare vizibilitate pe plan extern , sa asigure Uniunii lideri vizibili i credibii care sa o reprezinte atat in exterior, cat i in plan intern. c) Vicepresedinii sunt numiti de catre Presedinte dintre comisari .Vicepresedinii au ca rol inlocuirea Presedintelui atunci cand imprejurarile o cer. Tratatul de la Lisabona nu prevede un numar de vicepresedini ai comisiei, avand rolul de a asigura coerenta aciunii externe a Uniunii. Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate est unul dintre vicepresedintii Comisiei, avand rolul de a asigura coerenta politicii externe a Uniunii58. Atribuiile Comisiei Europene : a) Atributii in procedura legislativa, in sensul in care, conform Tratatului de la Lisabona, actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu exceptia cazului in care Tratatele prevad altfel. In prezent nu mai putem discuta despre monolopul legislativ al Comisiei, intrucat, conform TFUE, in cazurile specifice, prevazute de Tratate, actele legislative se vor putea emite la initiativa unui
57 58

Art 17 alin 2 TUE, modificat de Tratatul de la Lisabona, D.C .Dragos, op. cit, pag. 32. Actul Comisiei, intre 2009-2012 are 7 vicepresedinti, inclusive Inaltul Reprezentant al Uniunii, apud. D.C Dragos, op. cit, pag. 34.

51

grup de state membre, sau a Parlamentului European, la recomandarea BCE, sau la solicitarea CJE sau a Banii Europene de Investitii. b) Atribuii de gardian al Tratatelor. Conform TUE, Comisia supravegheaz aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii Europene de Justitie. TFUE imputerniceste Comisia European s urmareasc si s asigure respectarea dreptului comunitar de catre statele membre. Pentru a-i indeplini atribuia sa de gardian al Tratatelor, Comisia solicita informaii statelor cu privire la msurile de transpunere a directivelor adoptate in conformitate cu o procedura legsilativ. In cazul in care statul respectiv nu i-a indeplinit obligatia de a comunica aceste msuri, Comisia poate indica, acolo unde considera ca este necesar, cuantumul sumei individuale sau al penalittii cu titlu cominatoriu care urmeaz a fi platit de statul respectiv59. c) Atribuia de organ executiv al Uniunii Europene . Comisia este organul executiv al UE cel care pune in executare actele emise de Consiliu i de Parlamentul European, prin procedura legislativ ordinar sau de oricare dintre cele doua institutii ca actor principal, cu participarea celeilalte in cadrul unei proceduri legislative speciale. d) Atribuia de reprezentare. Comisia asigur reprezentarea extern a Uniunii, cu exceptia politicii externe si de securitate si a altor cazuri prevzute de Tratate60. Comisia reprezint, pe plan extern UE, in relatiile cu statele ne membre i cu organismele internaionale. In interiorul Uniunii ea reprezinta interesul general al Uniunii, in raport cu persoanele fizice sau juridice, cu celelalte institutii UE sau statele membre. ( TFUE, art 135). Comisia European este organul executiv al Uniunii Europene, fiind perceput ca un guvern comunitar. Ea intruchipeaz ideea european, intrucat membrii sai, dei desemnati de guvernele nationale, nu au nicio obligaie faa de acestea, fiind loiali doar intereselor Uniunii Europene. Comisia reuete, prin aceasta, realizarea interesului general al Uniunii, aflat adesea in contradicie cu interesul particular al statelor membre61.

59 60

D.C .Dragos, op. cit, pag 34. Art. 17 alin 1 TUE. 61 D.C .Dragos, op. cit, pag. 40.

52

Teste grila exemplificative: 1. Comisia Europeana este a) organul executiv; b) organul legislativ; c) organul judicar .. al Uniunii Europene. 2. Comisia asugura reprezentarea externa a Uniunii, cu exceptia a) politicii externe si de securitate si a altor probleme prevazute de Tratate; b) politicii interne si de securitate si a altor probleme prevazute de Tratate; c) politicii de mediu si de securitate si a altor probleme prevazute de Tratate. 3. Conform Tratatului de la ...a) Lisabona, b) Maastricht; c) Cairo..actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei. 4. Actioneaza ca o instanta de recurs de ultim grad; a) Curtea de la Luxemburg; b) Curtea de la Roma; c) Inalta autoritate europeana; d)Mediatorul european. 5. Este un organism consultativ care reprezint autoritile locale i regionale din Uniunea European; a) Comisia Europeana; b) Consiliul Europei; c) Comitetul Regiunilor; d) Parlamentul European. 6. In prezent, Curtea de Justitie de la Luxemburg este compusa din : a) 15 judecatori si 9 avocati generali; b) 9 judecatori si 15 avocati generali; c) 27 de judecatori si 27 de avocati generali; d) 6 judecatori si 15 avocati generali. 7. Numrul....a) consilierilor; b) paralmentarilor; c) comisarilor europeni.. provenind din fiecare ar este aproximativ proporional cu numrul locuitorilor rii respective.

53

CAPITOLUL V ASPECTE LEGISLATIVE SI PRACTICE PRIVIND AZILUL SI MIGRATIA IN UNIUNEA EUROPEANA


Obiective: Intelegerea conceptelor de azil si migratie Pozitia Uniunii Europene fata de azilanti si imiganti Legislatia romaneasca privitoare la azil si migratie.

Importana pentru semnificaia sa in societatea contemporana, migratia face trimitere la situaia juridica a strainilor i refugiailor. In cadrul politicilor de justiie, libertate i securitate , Uniunea Europeana a subliniat relevana masurilor luate in ceea ce priveste controlul frontierelor externe, migraiei, azilului, peventia si combaterea infracionalitatii , in contextul drepturilor i libertailor fundamentale ale omului. Momentele marcante ale consolidarii sistemului legsilativ al azilului in Romania include adrerarea le Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor i la Protocolul aditional , Legea nr. 46/1991 , adoptarea primei legi privind statutul i regimul refugiailor si a celor doua ordonane de Guvern ( O.G. n r. 102/2000 i O.G. nr. 43/2004), aprobate ulterior prin lege62. Tendinele europene in materie , precum si nevoia de armonizare cu legislaia comunitara au dus la elaborarea unei noi legi privind azilul in Romania, prin care au fost pastrate majoritatea prevederilor anterioare, dar, in acelasi timp, au fost introduse i concepte noi. Noua legislaie consfineste notiunea de procedura unica de azil, cu diversele sale modalitai de derulare, pentru acordarea unor forme de protectie din partea statului roman. In plus,

N . Carcu, Presedinte CNRR, Legislatia privind azilul in Romania, actualizata la 8 februarie 2007, Edit. Regia Autonoma, Monitorul Oficial , Bucuresti, 2007. pag 3-4.

62

54

definete principiile si garantiile procedurale, precum i conditiile exercitarii drepturilor i ale indeplinirii obligatiilor stipulate pentru categoriile de persoane acoperite de lege63. Literatura de specialitate arata dificultaile care apar in mai multe cazuri in separaia migratiei voluntare de cea forata, ceea ce conduce la provocari adresate sistemelor de analiza a cererilor de azil raportate la diverse tari care trebuie sa faca o distinctie clara intre refugiati si alte categorii de imigrani. De multe ori a fost necesara elaborarea unor proceduri extrem de costisitoare pentru separarea solicitantilor de azil indreptaii sa primeasca statutul de refugiati si cei care tratau aceste cereri ca pe o solutie in cazul in care alta culoare de imigraie deveneau din ce in ce mai restrictive.

Abordarea complexei ecuaii a migraiei intr-o maniera cuprinzatoare, inovatoare i pe


termen lung reprezinta un imperativ ce ia in calcul, fara indoiala, criteriile de imigraie, admisibilitate i integrare, protectia drepturilor omului in ceea ce priveste imigrantii i refugiaii, controlul , prevenirea si repatrierea, dialogul i cooperarea intre ara de primire i cea de origine a migranilor, i nu in ultimul rand eforturile pe termen lung pentru imbunatairea condiiilor economice si politice din arile de origine64. 5.a. Strategia naionala privind migraia Guvernul Romaniei a aprobat prin H.G. nr. 616/2004 Strategia nationala privind migratia. Strategia priveste principiile directoare care vizeaza admisia, ederea i parasirea teritoriului national de catre straini, imigraia forei de munca, politicile cu privire la migraia forei de munca internaionala. Strategia conine noul cadru instituional necesar pentru implementarea politicilor din domeniu prin adoptarea unui management modern in domeniul resurselor umane, materiale i financiare. Elaborarea unei strategii naionale in domeniul migraiei nu reprezinta decat un asigurarea unui management corespunzator fluxurilor migratorii. Daca pana in 1992 problema migraiei si a refugiatilor statea doar in puterea fiecarui stat membru, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht i apoi a celui de la Amsterdam , politicile privind migratia i azilul , libertatea de miscare a persoanelor i vizele au devenit responsabilitati ale ale Comunitatii. La summitul de la Tampere, in octombrie 1999, Consiliul

63 64

Idem. www.europaInfo.ro, consultat la 24 10 2012, ora 16 00.

55

European a fost de acord cu azilul si migratia, desi sunt domenii separate, dar conexe in abordare necesita abordarea unor politici comune in ceea ce le privete65. Relevant in acest sens este programul Haga pentru intarirea libertatii, securitaii i justitiei si Uniunea Europeana, document programmatic al statelor membre, care stabileste liniile directoare in domeniul justitiei i afacerilor interne pentru 2005-2010, o importanta deosebita fiind acordata imigratiei, azilului i integrarii sociale a strainilor care locuiesc legal pe teritoriul UE. Programul Haga, din 2005 a stabilit 10 prioritati ale UE pentru intarirea ariei de libertate , securitate si justitie in urmatorii ani. Intre acestea, multe fac referire la problema migratiei. Acest program a stabilit o abordare echilibrata a migratiei legale i a celei ilegale, cuprinzand masuri pentru combaterea imigratiei ilegale i a traficului de persoane. Asa sunt planul privind migratia legala si integrarea migrantilor care are in vedere in special imigratia provenita din terte tari si Planul de actiune European privind mobilitatea locurilor de munca pe 2007-2010 care are in vedere mobilitatea geografica i profesionala in cadrul UE66. In ceea ce priveste migratia legala, exista patru mari domenii ce se au in vedere in Planul cu privire la migratia legala si intergrarea mograntilor : -masuri legislative in domeniul migratiei fortei de munca; -accesul si schimbul de informatii; -integrarea migrantilor; - cooperarea cu tarile de origine. Unul dintre actele normative comunitare cu o mare aplicabilitate in problematica azilului i migratiei este Directiva 38/2004/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie2004 privind dreptul la libera circulatie i edere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membri famililor acestora deoarece de la 1 ianuarie 2007 , cand Romania a devenit mebru al UE aceste dispozitii sunt direct i efectiv aplicabile tuturor strainilor aflati pe teritoriul Romaniei. Dispozitiile Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania au definit anumiti termini juridici in condordanta cu dispozitiile Conventiei privind statutul refugiatilor din anul 1951 ,precizand ca prin solicitant sau solicitant de azil se intelege cetateanul strain sau apatridul care i-a manifestat

65

Migratia si azilul in Romania, material redactat de Ministerul de Externe al Romaniei, Bucuresti, 2004, pag 4. 66 D.L ..Constantin, L Nicolescu, Z Goschin, Perspective europene de abordare a azilului si migratiei, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2011, pag. 11.

56

vointa de a obtine o forma de protectie in Romania , atat timp cat cererea sa nu a fost solutionata printr-o hotarare irevocabila, iar prin strain se intelege cetatanul strain sau apatridul. 5.b.Pactul european privind imigraia i azilul67 Pactul reprezint o nou etap important spre o politic global a U.E. n domeniul migraiei. Acest document urmrete s dea un nou impuls demersului de stabilire a unei politici comune n domeniul migraiei i azilului, prin definirea clar a responsabilitilor la nivel naional i comunitar i consolidarea dialogului UE cu rile de origine, care s in cont de interesul comun al UE, dar i de specificitile fiecrui stat membru. Pactul propune Statelor Membre cinci angajamente politice care vor fi transpuse n practic prin msuri concrete lmasuri concrete. Acestea vor face obiectul evalurii anuale n cadrul Consiliului European, printr-un raport comun al Consiliului UE i Comisiei Europene. Statele membre vor stabili indicatori de impact i eficacitate i se vor informa reciproc n cazul oricror noi msuri sau reforme legislative n materie de imigraie i azil. Consiliul European i-a asumat cinci angajamente fundamentale, care vor continua s fie dezvoltate i transpuse n msuri concrete, n special n cadrul programului Stockholm ctre o Europ a cetenilor n spaiul de libertate, securitate i justiie : organizarea imigraiei legale lund n considerare prioritile, necesitile i capacitile de primire stabilite de fiecare stat membru i ncurajarea procesului de integrare; controlarea imigraiei ilegale prin asigurarea asigurarea returnrii efective a strinilor aflai n situaie iregular; mai buna protecie a Europei, prin mbuntirea eficienei controalelor la frontiere; construirea unei Europe a azilului; crearea unui parteneriat global cu rile de origine i de tranzit n vederea ncurajrii sinergiilor dintre migraie i dezvoltare68. 5.c. Dimensiunea extern a politicii comune privind migraia n efortul de a asigura coerena politicii UE n domeniul migraiei, Consiliul European a adoptat, n decembrie 2005, Abordarea Global a Migraiei. Acest concept integreaz migraia, relaiile externe i politica de dezvoltare, abordnd agenda migraiei de o manier cuprinztoare i echilibrat, n relaie de parteneriat a UE cu statele tere.

67 68

http://www.mae.ro/node/1650, consultat la data de 26. 10 .2012, ora 13. 45. Idem.

57

Abordarea global a migraiei reprezint cea mai consistent i concret manifestare a relaiei strnse dintre domeniul Justiie i Afaceri Interne i domeniul relaiilor externe ale UE, definind mijloacele/instrumentele specifice adecvate prin intermediul crora Uniunea poate rspunde provocrilor actuale din mediul internaional, din perspectiv migratorie. Consiliul European din decembrie 2006 a validat propunerea de creare, ca instrumente ale Abordrii Globale a Migraiei, a unor Platforme de cooperare n domeniul migraiei i dezvoltrii, care s aduc laolalt statele tere vizate de aceast politic, statele membre i Comisia European, precum i organizaiile internaionale relevante n domeniul gestionrii migraiei. Aceste instrumente comunitare sunt destinate s faciliteze schimbul de informaii la nivel local n domeniul migraiei i s coordoneze proiectele existente sau viitoare n domeniul migraiei i dezvoltrii. Romnia a elaborat i promovat la nivel comunitar conceptulunei Platforme de cooperare la Marea Neagr n domeniul migraiei i dezvoltrii, iniiativ care se adreseaz urmtoarelor state: R. Moldova, Ucraina, Federaia Rus, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Turcia. Platforma de cooperare n domeniul migraiei i dezvoltrii Platforma de cooperare n domeniul migraiei i dezvoltrii reprezint un instrument comunitar de lucru la nivel local, menit s faciliteze schimbul de informaii n domeniul migraiei i al problematicii conexe acesteia, de interes comun, dar i s coordoneze proiectele existente sau viitoare n domeniul migraiei i dezvoltrii, pornind de la specificul unui stat sau regiuni. Lansarea unei Platforme de cooperare pentru regiunea Mrii Negre a fost aprobat de Consiliul UE Justiie i Afaceri Interne JAI i a Consiliului Afaceri Generale i Relaii Externe din iunie 2007 i andosat de Consiliul European din 21-22 iunie 200769. n urma eforturilor depuse de Romnia, susinut de o serie de state membre UE, Platforma de cooperare la Marea Neagr a primit o reconfirmare politic prin introducerea n cadrul Concluziilor Consiliului UE Justiie i Afaceri Interne i a Concluziilor Consiliului UE Afaceri Generale i Relaii Externe din iunie 2008. MAE a promovat constant necesitatea lansrii de proiecte regionale la nivel tehnic, care s furnizeze un cadru concret implementrii Platformei de cooperare la Marea Neagr. n acest sens, Romnia a depus, in luna iunie 2010, la Comisia European, un proiect privind migraia legal n regiunea Mrii Negre. Proiectul este n proces de evaluare la Comisia European.

69

Idem.

58

Poziia Romniei Romnia este un membru responsabil i implicat al UE, avnd n gestiune a doua frontier ca lungime pe latura de est a Uniunii (2070 km). Alturndu-se viziunii europene, Romnia are ca prioritate securizarea frontierei, i, n context, urmrirea cu prioritate a ndeplinirii la termen a condiiilor legate de aderarea la data asumat (martie 2011) la spaiul Schengen. Romnia contribuie la construirea politicii comune a UE privind migraia, att prin susinerea dezvoltrii Sistemului European Comun privind Azilul i prin implementarea instrumentelor specifice din domeniul migraiei, n special n relaia cu vecintatea estic a Uniunii, precum i prin preocuparea constant privind securizarea frontierelor externe ale U.E.70. Unul dintre actele normative comunitare cu o mare aplicabilitate in problematica azilului si migraiei este Directiva 38/2004/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulaie i edere pe teritoriul statelor membre pentru cetaenii Uniunii si membrii familiilor acestora deoarece de la 1 ianuarie 2007 aceste dispozitii sunt direct i efectiv aplicabile tutror strainilor aflai pe teritoriul Romaniei. Art. 5 din Directiva precizeaza faptul ca membrilor de familie care nu au cetaenia unui stat membru li se cere numai sa posede o viza de intrare care se elibereaza gratuit , in cel mai scurt termen i pe baza unei proceduri accelerate. In cazul in care un membru al familiei unui cetaean al Uniunii Europene nu are cetateania unui stat membru i nu poseda documentele de calatorie necsare sau, dupa caz, viza necesara, statul membru in cauza trebuie sa ii acorde , inainte de a proceda la expulzare, toate mijloacele rezonabile pentru a-i permite sa obina intr-un termen rezonabil documentele necesare71. Dispoziiile art 7 alin 3 au o incidenta deosebita in present, caci, in cazul in care persoana cu statut de refugiat este un membru de familie al unui cetaean al Uniunii care a lucrat intr-un stat gazda dar care nu mai desfasoara activitate salariata , are un drept de edere care se extinde asupra membrilor de familie care nu au cetaenia unui stat membru , in cazul in care l-au insoit sau s-au alaturat cetaeanului Uniunii. Acest drept de edere este acordat deoarece cetateanul Uniunii ii mentine statutul de lucrator sau salariat dei nu mai desfasoara efectiv o activitate daca, de exemplu, se afla in incapaciate temporara de munca ca rezultatul unei boli sau accident.
Idem. A. Greceanu, Incidenta Directivei nr 38/CE/2004 CE privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor mebre pentru cetatenii Uniunii si mebrii familiilor acestora in material azilului si migratiei, Azilul si migratia. Abordari jurisprudentiale, Edit .Monitorul Oficial, Bucuresti, 2008, pag. 8.
71 70

59

Teste grila exemplificative: 8. Membrilor de familie care nu au cetaenia unui stat membru li se cere numai sa a) posede o viza de intrare care se elibereaza gratuit ; b) care s furnizeze un cadru concret implementrii Platformei de cooperare ; c) sa poata rspunde provocrilor actuale din mediul internaional, din perspectiv migratorie. 9. Programul Haga, din 2005: a) a stabilit o abordare echilibrata a migratiei legale i a celei ilegale; b) reprezint un instrument comunitar de lucru la nivel local, menit s faciliteze schimbul de informaii n domeniul migraiei i al problematicii conexe; c) consfinteste notiunea de procedura unica de azil, cu diversele sale modalitati de derulare. 10. Literatura de specialitate arata dificultatile care; a) privesc membrii de familie care nu au cetaenia unui stat membru; b) privesc un cadru concret implementrii Platformei de cooperare la Marea Neagr; c) care apar in mai multe cazuri in separatia migratiei voluntare de cea fortata. 11. In ceea ce priveste migratia legala, exista. domenii ce se au in vedere in Planul cu privire la migratia legala si intergrarea migrantilor : a) trei; b) cinci ; c) patru; d) zece. 12. Conventia privind statutul refugiatilor s-a incheiat in : a) 1947; b) 1967; c) 1951; d) 2005. 13. Guvernul Romaniei a aprobat Strategia nationala privind migratia a) H.G. nr. 616/2004; b) OUG nr 616/2004; c) Legea nr. 616/204; d) Legea 10/2001. 14. Unul dintre actele normative comunitare cu o mare aplicabilitate in problematica azilului si migraiei este a) Directiva 38/2004/CE; b) Directiva 28/2004/CE; c) Directiva 18/2004/CE.

60

CAPITOLUL VI FUNCIA PUBLICA EUROPEANA


Obiective: Noiunea de functie publica europeana Drepturile si indatoririle funcionarilor publici europeni.

6.1. Principiile dreptului specific funciei publice europene Principiile dreptului specific funciei publice europene sunt acele idei calauzitoare care guverneaza intreaga activitate a funcionarilor europeni si care trebuie avute in vedere in momentul interpretarii oricarei reguli normative adoptate de o instituie sau de un organism european. Aceste principii sunt, pe de o parte, comune cu celelalte ramuri ale dreptului comunitar in general ( principiul subsidiaritaii, egalitaii si nondiscriminarii) dar si principii specifice reglementarii funciei publice europene ( principiul concursului public si al dispersiei teritoriale)72. In democraiile europene recrutarea funcionarilor publici, impariali i cu o inalta calificare este unul dintre rolurile eseniale ale instituiilor, recrutarea facandu-se, in general, pe baza urmatoarelor principii: a) Principiul egalitaii la acces. Este un principiu general al dreptului contemporan, toate disciplinele juridice acordand atenie respectarii egalitaii indivizilor, pornind de la ideea ca toi suntem egali si avem drepturi egale. Principiul egalitaii la acces figureaza in Declaratia Drepturilor Omului si Cetaeanului din 1789 si este reluat in art 21 al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului cu urmatoarea formulare: oate persoanele au dreptul de a accede, in condiii de egalitate, la funcii publice in ara lor. Toate constitutiile scrise ale statelor membre UE conscara principiul egalitatii in fata legii i, cu exceptia Constituiilor Danemarcei si Irlandei, toate prevad principiul accesului egal la funciile publice. Singurele limitari sunt cele referitoare la naionalitate, moralitate si condiii de varsta si aptitudini psihice.
M Tofan, Dreptul European al functiei publice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Centrul de Studii Europene, 2010, pag 10.
72

61

b) Principiul concursului public. Accesul la o funcie publica presupune de cele mai multe ori o modalitate de selecie dintre candidatii aspirani la funcia respectiva. Concursul este o modalitate nediscriminatorie la care se face apel pentru selectionarea funcionarilor , procedura de derulare a concursurilor fiind stabilita prin legi speciale ale fiecarui stat membru al UE. Spania si Franta sunt tari care apeleaza la o asemenea modalitate de recrutare pentru aproape toate posturile din administratia publica , cu exceptia unora care fac obiectul unor numiri politice. In Franta exista celebra coala nationala pentru pregatirea functionarilor publici L' Ecole Nationale d' Administration, care sigura selecia elitelor iar mai apoi formarea lor solida pentru integrarea in posturi cheie de funcionari publici. c) Principiul independenei. Acest principiu este reglementat expres in expunerea de motive pentru reglementarea Regulamnetului nr 259/1968 al Consiliului CEE , EURATOM si CECA i reiterat in numeroase dintre regulamente de organizare si functionare ale institutiilor comuniatre.In concret, principiul independentei are in vedere ca un funcionar comunitar nu este in slujba statului a carei cetaenie o poarta, ci trebuie sa actioneze doar in vederea atingerii idealurilor comunitare in calitate de cetaean european. d) Principiul competenei . Acest principiu poate fi analizat dintr-o dubla perspectiva: mai intai competenta poate fi privita drept element al functiei publice, adica drept indrituire recunoscuta prin norme juridice functionarului de a avea o anumita misiune si de a dispune de puterea de a-i indeplini sarcinile; in al doilea rand, principiul competentei se refera la obligatia functionarului de a proba inalte calitati profesionale si morale. e) Principiul randamentului . Pentru activitatea funcionarilor publici acest principiu are o conotaie practica puternic reliefata de evaluarea periodica la care este supusa activitatea funcionarilor73. f) Principiul integritaii. Integritatea funcionarului este strans legata de moralitatea acestuia, adica de respectarea regulilor de conduita care se situeaza cat mai curand in registrul etic i al bunei cuviine deact in lumea strict normativa a relatiilor de serviciu. Tocmai pentru a se contura cat mai bine obligatia de integritate a
73

M. Tofan, op. cit ,pag. 14.

62

functionarilor europeni, a fost adoptat recent un cod de conduita etica a functionarilor Comisiei Europene , cod transpus i in legislaia interna romana. g) Principiul disperisiei teritoriale. Acest principiu are semnificaia acoperirii, pe cat posibil, a locurilor din administraia europeana pe criteriul reprezentarii tuturor zonelor geografice ale statelor membre. Se urmarete pe cat posibil accesul in posturile administrative la nivel european pe criteriul reprezentarii numerice in mod proporional cu populaia fiecarui stat membru74. 6.2. Noiunea de funcie publica in context european Exista doua categorii de functii publice in Uniunea Europeana: -Mai intai sunt funcionarii care lucreaza la nivelul instituiilor comunitare si care pot fi desemnati cu titulatura de funcionari europeni; - apoi exista corpul functionarilor publici care lucreaza in administraia publica proprie fiecarui stat. In ceea ce priveste reglementarea funciei publice exista in statele Uniunii Europene o disputa intre concepia axata pe ideea de statut legal al funcionarului public (ca in situatia regelementata de legislaia romaneasca) si concepia statutului contractual. Dupa cum ne releva lucrarile naionale dar si lucrarile de drept administrativ comparat , in fiecare ara apuseana exista tradiii diferite privitoare la funcia publica. Se apreciaza ca prima tara care a avut un Statut al funciei publice a fost Spania , urmata de Luxemburg si Danemarca . Se pare ca Germanuia are tradiii in ceea ce priveste funcia publica inca din Evul mediu de i un Cod propriu zis al conduitei functionarilor publici a existat in Bavaria din secolul XIX. Actualmente, in Regatul Unit al Marii Britaii, de exemplu, se face diferenta intre dreptul comun si dreptul statutar al funcionarilor publici fiind admis ca servitorii coroanei crown servants- sunt supui regulilor lui common law , pe cand statutul de civil servant-funcionar public, in sensul clasic, este in exclusiviate rezervat agenilor din administraia de stat75. Noiunea de funcie publica europeana a intrat in limbajul fiecaruia dintre noi fiind utilizata in doua sensuri, diferite in funcie de situaia concreta:

74 75

M. Tofan, op. cit., pag 15. M. Tofan, op. cit., pag. 20.

63

primul sens, acela larg al termenului, funcia europeana desemneaza atat persoanele investite cu autoritate publica ce lucreaza pentru o instituie sau organism european, dar i funcionarii care desfoara activitai in structurile administraiei publice pentru fiecare dintre statele membre UE.

In al doilea sens, definia de funcionar public in sens restrans este cuprinsa in art. 1 din Statut potrivit caruia este functionar al comunitailor in sensul prezentului statut, orice perosana care a fost numita in condiiile prevazute de acest statut, intr-o funcie permanenta intr-una dintre instituiile comunitaii. Dobandirea calitaii de functionar comunitar este condiionata de existena actului de

numire emis de autoritatea competenta. Ca regim juridic, actul de numire prezinta urmatoarele trasaturi: -este un act unilateral, ceea ce semnifica faptul ca in momentul emiterii sale singura parte care ii asuma obligaii este emitentul insui; - trebuie emisa doar in consideraia unui post vacant care a fost ocupat prin concurs ; - este un act de autoritate ceea ce produce efecte numai daca a fost emis de organul sau instituia competenta ; - confera beneficiarului sau destinatarului calitatea de funcionar, fiind un act constitutiv de drepturi; -este un act juridic formal, in sensul in care trebuie emis in forma materiala. Condiii pentru ocuparea unei functii publice europene : Naionalitatea; Capacitatea de exerciiu deplina; Nivel inalt de corectitudine, moralitatea funcionarului; Cunoaterea aprofundata a uneia dintre limbile oficiale ale Comunitaii i cunoaterea satisfacatoare a unei alte limbi a Comunitailor; Promovarea consursului organizat pentru ocuparea postului vacant; Aptitudinile fizice; Situaia militara.

64

6.3. Drepturile i obligaiile funcionarilor europeni Drepturile functionarilor sunt unanim marcate la nivel european de categoria drepturilor care se exercita in mod colectiv. Din punct de vedere al drepturilor recunoscute funcionarilor publici intreaga legislatie occidentala europeana vizeaza apropierea funcionarilor publici de regimul recunoscut celorlali salariai in general, desi diferentele sunt notabile, mergand de la exemplul Italiei unde se vorbeste despre o revoluie a funciei publice, la Germania i Olanda care menin prevederile conservatoare statutare76. In esena, doctrina europeana de drept administrativ reine urmatoarele categorii de drepturi pentru funcionarii publici: -dreptul la protecie- garantarea stabilitaii in funcie i apararea impotriva defaimarii, insultei, ameninarii, ultrajului; -dreptul la salarizare pentru serviciul prestat; -dreptul de a beneficia de o perfectionare profesioanala perpetua; - dreptul la cariera, inclusiv avansarea in grade si funcii; - dreptul la greva; - dreptul la opinie politica , sindicala , filosofica si religioasa. In ceea ce priveste indatoririle, trebuie menionat ca s-au purtat discuii ample cu privire la modul in care pot fi definite sarcinile aferente funciei publice, autorii osciland inre denumirea de obligatii si cea de indatoriri. S-a afirmat faptul ca indatorirea ar evidentia mai corect tipul de sarcini care revin unui funcionar, indatorirea fiind o categorie specifica dreptului public, iar obligaia aparinad in general sferei obligaiilor private. 76 76

obligaia de independenta i neutralitate; obligaia de rezerva i discreie; obligaiile de a se achita de sarcinile funciei cu maxim de constiina profesionala ; obligaia de rezidena ; obligaia de a respecta ordinea ierarhica existenta in institutia pentru care desfasoara activitate; obligaia de fidelitate; obligaia efectuarii unui control medical anual;

M. Tofan, op. cit., pag. 34.

65

indatoririle de moralitate; obligaia de a repara eventualele prejudicii cauzate. 6.4. Regimul disciplinar al functionarilor publici europeni Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage

raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz. Incalcarea cu vinovatie a indatoririlor de serviciu constituie abatere disciplinara i atrage sanctionarea disciplinara a acestora. Aplicarea sanctiunilor disciplinare se face doar conform prevederilor statutare i cu repectarea urmatoarelor principii: -raspunderea disciplinara se face doar numai ca urmare a savarsirii unei abateri disciplinare; - sanctionarea se va face cu respectarea principiului non bis in idem; - sanctionarea se va face cu respectarea principiului anchetei prealabile; - sancionarea se va face cu respectarea principiului implicarii organului de disciplina; - sanctionarea se va face cu aplicarea principiului radierii sanctiunilor disciplinare. Sanctiunile aplicabile functionarilor europeni sunt urmatoarele: -avertismentul; - suspendarea temporara a dreptului de avansare; - reducerea treptei de salarizare; - retrogradarea; - suspendarea din functie; -destituirea. Toate sanciunile aplicabile functionarilor europeni pot fi atacate de funcionarul sancionat, fiind garantat dreptul la libera petiionare de catre autoritatea investita cu puterea de numire si accesul liber la justiia comunitara. Competena sa rezolve aceste contesaii a fost, pentru inceput, Curtea de Justitie, iar astazi este Tribunalul de Prima Instana. Statutul prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile,constand in contestarea mai intai a actului de sancionare la organul emitent i apoi demararea procesului in faa Tribunalului de Prima Instana.

66

Teste grila exemplificative: 15. Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage : a) numai raspunderea disciplinara, contraventionala, civila; b) numai raspunderea penala; c) raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz. 16. Toate sanctiunile aplicabile functionarilor europeni pot fi atacate de functionaul santionat, fiind garantat :a) dreptul la libera petitionare; b) dreptul la libera contestare a deciziilor ; c) dreptul la libera asociere sindicala. 17. Raspunderea disciplinara se face numai ca urmare a: a) savarsirii unei contraventii; b) savarsirii unui delict civil; c) savarsirii unei abateri disciplinare. 18. Ca regim juridic, actul de numire al functionarului public european : a) poate fi emis si in forma orala ; b) este emis intotdeauna in forma scrisa si este un act juridic de autoritate; c) este un act declarativ de drepturi. 19. Statutul de civil servant-functionar public, in sensul clasic, este in exclusiviate rezervat agentilor din administratia de stat in: a) Franta; b) Germania; c) Marea Britanie ; d) Irlanda de Nord. 20. Se apreciaza ca prima tara care a avut un Statut al functiei publice a fost : a) Franta; b) Luxemburg; c) Spania; d) Danemarca. 21. Principiul disperisiei teritoriale are semnificatia : a) respectarea regulilor de conduita care se situeaza cat mai curand in registrul etic si al bunei cuviinte; b) acoperirii, pe cat posibil, a locurilor din administratia europeana pe criteriul reprezentarii tuturor zonelor geografice ale statelor membre; c) accesul la o functie publica presupune de cele mai multe ori o modalitate de selectie dintre candidatii aspiranti la functia respectiva.

67

BIBLIOGRAFIE :
1. M. Tofan, Dreptul European al functiei publice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Centrul de Studii Europene, 2010. 2. A. Greceanu, Incidenta Directivei nr 38/CE/2004 CE privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor mebre pentru cetatenii Uniunii si mebrii familiilor acestora in material azilului si migratiei, Azilul si migratia. Abordari jurisprudentiale, Edit .Monitorul Oficial, Bucuresti, 2008. 3. http://www.mae.ro 4. .L.Constantin, L.Nicolescu, Z.Goschin, Perspective europene de abordare a azilului si migratiei, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2011. 5. Migratia si azilul in Romania, material redactat de Ministerul de Externe al Romaniei, Bucuresti, 2004. 6. www.europaInfo.ro 7. N . Carcu, Presedinte CNRR, Legislatia privind azilul in Romania, actualizata la 8 februarie 2007, Edit. Regia Autonoma, Monitorul Oficial , Bucuresti, 2007. 8. www.europaactiv.ro 9. J. McCormic, Understanding the European Union, a concise introduction, Edit Palgrave, New York, London, 1999. 10. I. Nelly Militaru, Cetatenia Uniunii Europene potrivit Tratatului de la Lisabona, ASE, Bucuresti. 11. I. Muraru, Corealatia dintre cetatenia nationala si cetatenia europeana, Cetatenia europeana, All Beck, 2003. 12.. C Ferenc, Regimul juridic al cetateniei in dreptul international public, Teza de doctorat. Rezumat, Bucuresti, 2009. 12. Danilo Zolo, La citadinanza. Appartenenza, identita, diritti, Laterza, Roma-Bari, 1994; 13. L. Cartou, J.L. Clergerie, P. Rambaud, L' Union Europenne, Edit. Dalloz, 2000. 14. C. Leicu, I. Leicu, Institutiile comunitare, Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 1996. 15. A. Fuerea, Institutiile Uniunii Europene, Universul juridic, Bucuresti, 2002. 16. P. Fontaine, Constructia europeana din 1945 pana in zilele noastre, Edit. Institutul European, Iasi, 1998. 17. M. Voicu, Introducere in dreptul European, Edit. Universul juridic, Bucuresti, 2007. 18. D. C. Dragos, R. Veliscu, Drept comunitar institutional, UBB, Cluj- Napoca, 2012.

68

69