UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUŢIU SIBIU

CENTRUL TERITORIAL SIBIU
SPECIALIZAREA: DREPT

SISTEME DE DREPT
COMPARAT

Tema:
ROLUL SEFULUI STATULUI CONFORM
CONSTITUTIILOR ROMÂNIEI, FRANTEI SI
SPANIEI

Profesor de disciplină: Conf. Univ. Dr. Manuel Guțan

Student: Veleșcu Alin - Ionuț

Anul: IV ( refacere credite)

1
 Instituţia şefului statului constituţie una din cele mai vechi autorităţi politice, ea
apărând odată cu statul, a cunoscut o evoluţie continuă în ceea ce priveşte forma, structură,
prerogativele şi atribuţiile. Orice colectivitate, indiferent de mărimea ei sau nivelul de
organizare s dezvoltare a avut în fruntea sa un şef ales sau impus.
Vom face incadrul acestui referat vom face o comparatie in cee ace priveste rolul
sefului statului in cele trei Constitutii în primul rând rolul şefului statului conform
constituţiilor României, Franţei şi Spaniei , investirea acestora , atribuţiile şefului statelor,
incompatibilităţile, răspunderea penală şi încetarea mandatului.
După realizarea comparaţiilor Constituţiilor României,Franţei şi Spaniei vom trage
proprile concluzii.
1. Rolul şefului statului conform Constituţiilor României, Franţei şi
Spaniei şi structura acestora:
România ete un stat naţional , suveran şi independent iar forma de guvernământ a
statului român este republică conform art. 1 alin. 1 şi 2 din Constituţia României republicata şi
actualizata în 2003.
Art. 1 alin 4 precizeaz ca statul se organizează potrivit separatei puterilor în stat în
cadrul democraţiei constituţionale.
Conform art. 80 Preşedintele României reprezintă statul şi este garantul independenţei
naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor.
Preşedintele este şi un mediator între puterile statului dar şi între stat şi societate.
Guvernul potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament , asigura
realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei
publice.
„ Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, miniştrii şi alţi membrii stabiliţi prin lege
organică ”. Această lege ( Legea 90/2001), a apărut în aprilie 2001, până atunci fiind în
vigoare Legea 37/1990, anterioară Constituţiei.
Conform vechii legi, Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, miniştrii şi alţi Secretari
de Stat.
Franţa este o Republică indivizibila , laică, democratică şi socială dar asigura
egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii , fără deosebire de rasa , origine sau religie.
Organizarea Republicii Franceze este descentralizata.

2
 Una din asemănările Constituţiilor României şi a Franţei este faptul că preşedintele
Republicii veghează la respectarea Constituţiei şi bună funcţionarea a autorităţilor publice
precum şi faptul că el este garantul independenţei naţionale.
O altă asemănare dintre Constituţiile României şi Franţei este legată de alegerea
Preşedintelui , care în ambele cazuri este ales prin „vot universal, direct , secret şi liber
exprimat” şi nicio persoană nu poate indeplii funcţia de preşedinte decât maxim două
mandate, este ales prin majoritatea absolută a voturilor exprimate.
S-a stabilit ca obicei numirea unor miniştrii delegaţi aflaţi că şi secretarii de stat în
subordinea unui ministru, dar care au dreptul să participe la şedinţele Consiliului de Miniştrii.
În practică guvernamentală franceză se utilizează şi titlul de ministru de stat, care are
un caracter onorific şi se acordă unora dintre miniştrii la aprecierea primului-ministru sau a
Preşedintelui Republicii.
Suplinirea Primului-ministru în caz de absenţă se face de către unul dintre miniştrii,
după o ordine protocolară stabilită cu ocazia formării Guvernului sau a unei remanieri
ministeriale, de Primul-ministru împreună cu Preşedintele. Conform tradiţiei imediat după
Primul-ministru urmează Ministrul Justiţiei, dar nimic nu împiedică derogarea de la această
tradiţie.
Spania se constituie ca un stat de drept social şi democratic care apară ca” valori
superioare ale ordinii sale juridice, libertate, egalitatea şi pluralismul politic” conf. Art. 1 din
Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978.
Una din multele deosebiri dintre Constituţia Regatului Spaniol şi Constituţiile
României şi Franţei este forma politică a statului spaniol şi anume: „ monarhia parlamentară”.
O altă mare deosebire este faptul că Regatul Spaniol este condus de un rege care este
şeful statului, simbolul unităţii şi al permanenţei sale.
Faţă de Constituţiei României şi a Franţei , unde persoana care conduce statul se
numeşte „ Preşedinte”, Regatul Spaniol , titlul conducătorului este de „Rege al Spaniei”
conform art. 56 din Titlul II Despre Coroana din Constituţia Regatului Spaniol din 1978.
Conform art. 57, Coroana Spaniei este ereditară perntru moştenitorul legitim al
dinastiei istorice.
În Spania - Guvernul se compune dintr-un preşedinte, dacă e cazul din vicepreşedinţi,
din miniştrii determinaţi prin lege.
Preşedintele conduce activitatea Guvernului şi coordonează funcţiile celorlalţi
membrii al acestuia, fără a prejudicia competenţa şi responsabilitatea lor directă.

3
 2. Investitura şefului statului conform Constituţiilor României, Franţei
şi Spaniei
În România este ales Preşedinte candidatul care a fost ales cu majoritate de voturi ale
Alegătorilor, dar dacă acea majoritate nu a fost întrunită în primul scrutin se va organiza altul
unde vor candida cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.
După validarea rezultatului de Curtea Constituţională, candidatul care a fost ales în
funcţia de Preşedinte al Romanieiva dpune jurământul în faţa Camerei Deputaţilor şi a
Senatului, în şedinţa comună, unde va rosti următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată
puterea şi pricepere pentru propsirea spirituală şi materială a poporului român, să respect
Constituţia şi legile ţării , să apar democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor, suveranitatea, independenta, unitatea şi integritatea teritorialaa României. Aşa să-
mi ajute Dumnezeu!”.
În România - Presedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-
ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu
exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament ( art. 103 alin (1) ).
În Franţa, investitura Preşedintelui se aseamănă foarte mult cu cea a Preşedintelui
roman, prezentată în Constituţia Republicii Franceze.
Alegerea noului Preşedinte are loc cu cel puţin 20 de zile şi cel mult35 de zile înainte
de expirarea puterilor Preşedintelui în exerciţiu. În Franţa dar şi în România , preşedintele nu
poate exercita mai mult de două mandate.
În Franta- Potrivit Constituţiei cele de a V-a Republicii şeful guvernului francez
Primul-ministru este desemnat şi numit de Preşedintele Republicii fără nici o restricţie, fiind
condiţionată doar de existenţa sau inexistenta unei majorităţi favorabile acestuia în Adunarea
Naţională.
Angajarea răspunderii guvernului, cu ocazia constituirii sale în faţa Adunării Naţionale
are caracter facultativ întrucât, din punct de vedere constituţional, investirea sa este efectivă
odată cu numirea de către Preşedintele Republicii.
Spre deosebire de România şi Franţa, în Spania şeful statului este Regele. Ne-a fost
pusă la dispoziţie Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978, nde în Titlul II, Despre
coroana, art. 56-61 ne este prezentat totul despre Rege şi succesorii acestuia.
În art. 57 alin.1 este specificat că Regele Spaniei este M.S. Juan Carlos I de Bourbon,
moştenitor legitim al dinastiei iar Coroana este ereditară pentru moştenitorii acestuia.

4
 Prinţul moştenitor , de când este chemat în acesta funcţie poartă denumirea de Prinţ de
Asturia.
Dacă toate „liniile chemate la succesiune în linie dreaptă s-au stins, Cortes-urile
Generale vor numi la succesiunea Coroanei” în modul care va conveni intereselor Spaniei.
Dacă persoanele care au dreptul la succesiune la tron, se vor căsători în ciuda
interdicţiei exprese a Regelui şi a Cortesurilor Generale vor fi excluse de la Coroana.
Dacă se întâmplă şi Regele este minor, tatăl, mama Regelui sau rudă majoră cea mai
apropiată ,va exercita imediat regenta cât timp va dura minoratul Regelui. Tutorele Regelui
minor va fi persoana pe care defunctul Rege o numeşte intestamentul sau, dar aceasta să fie
majoră şi spaniola prin naştere.
Regele care va fi proclamat în fata Cortesurilor Generale va jura să-şi îndeplinească
funcţiile , să respecte şi să vegheze la respectarea drepturilor cetăţenilor.
În Spania - Conform art. 99 din Constituţia Spaniei, după fiecare reînnoire a
Congresului Deputaţilor şi în celelalte cazuri prevăzute în acest scop prin Constituţie, Regele,
după consultarea reprezentanţilor desemnaţi de către grupurile politice cu reprezentare
parlamentară, va propune prin intermediul preşedintelui Congresului, un candidat la
preşedinţia Guvernului.
Candidatul propus în conformitate cu dispoziţiile paragrafului precedent va expune, în
faţa Congresului Deputaţilor, programul politic al Guvernului pe care intenţionează să-l
formeze şi va cere încrederea Camerei.
Regele îl va numi preşedinte dacă, candidatul se bucură de încrederea majorităţii
absolute a membrilor Congresului Deputaţilor. Dar, dacă aceasta majoritate nu este întrunită la
48 de ore după primul vot, se va face obiectul unui nou vot şi dacă a întrunit majoritatea
simplă, se va considera că încrederea a fost acordată.
3. Atribuţiile şefului statului conform Constituţiilor României, Franţei şi
Spaniei
În România , potrivit Constituţiei , Preşedintele are atribuţii în domeniul politicii
externe, în domeniul apărării şi alte atribuţii speciale.
Art. 91 din Constituţie ne prezintă atribuţiile în domeniul politicii externe:”(1)
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le
supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri
internaţionale se încheie, se aprobă şi se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.”

5
 „(2) Preşedintele , la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii
diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbă rangul misiunilor
diplomatice.”
Art. 92 prezintă atribuţii în domeniul apărării:
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de
preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.
Preşedintele poate declara cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală
a forţelor armate. În cz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele ia măsuri
pentru respingerea agresiunii.
Art. 94 ne prezintă „Alte atribuţii” pe care Preşedintele României trebuie să le
îndeplinească:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acorda gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prezentate de lege;
d) acorda graţierea individuală.
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la problemele
politice ale naţiunii. Preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a
acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile.
În Franţa, Preşedintele Republicii numeşte Primul-ministru şi tot el dispune încetarea
activităţii acestuia la prezentarea demisiei Guvernul conform Constituţiei. Aceasta este o
atribuţie valabilă şi în cazul României.
Preşedintele la propunerea Primului minstru îi numeşte pe ceilalţi membri ai
Guvernului şi îi revoca din funcţie.
Preşedintele Republicii prezidează Consiliul de minnistri, promulga legile în termen de
15 zile de la transmiterea de către Guvern a legii definitiv adoptate, poate supune
referendumului orice proiect de lege privind organizarea autorităţilor publice, reformele
vizând politica economică sau socială a naţiunii şi serviciile publice implicate.
Preşedintele Franţei după consultarea cu Primul-ministru şi Preşedintele camerelor ,
poate pronunţa dizolvarea Adunării Naţionale.
În art. 13 este specificat faptul că Preşedintele Republicii semnează ordonanţele şi
decretele dezbătute în Cadrul Consiliului de Miniştri, el face numirile în funcţiile civile şi
militare ale statului.

6
 Prin art. 14 se stipulează că Preşedintele Republicii acreditează ambasadorii şi trimişii
extraordinari pe lângă puterile strainee; ambasadorii şi trimişii extraordinari străini sunt
acreditaţi pe anga Preşedintele Republicii.
Tot Preşedintele, ca şi în cazul României este şeful forţelor armate. În caz de
ameninţare a instituţiilor , independenţei , integrităţii teritoriului, Preşedintele ia măsurile
cerute de împrejurări, după consultarea cu Primul-mnistru, Preşedinţii camerelor şi a
Consiliului Constituţional.
În cazul ameninţărilor prezentate mai sus, Presdintele informează naţiunea despre
acest lucru printr-un mesaj.
Preşedintele Republicii are ca atribuţie conform art. 56 să numească trei dintre
membrii Consiliului Constituţional precum şi Preşedintele Consiliului Constitutioal.
Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978 prezintă în art. 62 din Titlui II Despre
coroana, atribuţiile revenite Regelui cum ar fi:
a) să sancţioneze şi să promulge legile;
b) să convoace şi sadizolve Cortesurile Generale şi să fixeze dta alegerilor
în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei;
c) să convoace alegătorii pentru că aceştia să se pronunţe pe calea
referendumului în cazurile prevăzute în Constituţie;
d) să propună candidatul pentru postul de preşedinte al Guvernului şi, dacă
este cazul, să-l numească sau să pună capăt funcţiei sale, în termenii prevăzuţi de
Constituţie;
e) să numească şi să destituie pe membrii Guvernului, la propunerea
preşedintelui sau;
f) să emită decretele adoptate de Consiliul de Miniştri , să numească în
funcţiile civile şi militare şi să decerneze onorrurile şi distincţiile, conform legii;
g) să fie informat despre afacerile statului şi să prezideze, în acest scop,
preşedintele consiliului de Miniştri, atunci când va socoti necesar, la cererea
preşedintelui Guvernului;
h) să exercite comanda supremă a forţelor armte;
i) să exercite dreptul de graţiere conform legii, care nu poate autoriza
graţierii generale;
j) să exercite înaltul patronaj al academiilor regale.

7
 4. Incompatibilităţi
În România şi în Franţa, Preşedintele nu poate fi membru al niciunui partid şi nici nu
poate îndeplini nicio altă funcţie publică.
În Spania- Membrii Guvernului nu vor putea exercita alte funcţii reprezentative decât
cele care sunt proprii mandatului parlamentar, nici o altă activitate profesională, comercială
sau, o altă funcţie publică.
Legea va defini statutul şi incompatibilităţile membrilor Guvernului.
5. Răspunderea penală
În România şi în Franţa, Preşedintele se bucura de imunitate. În România, se aplică
prevederile art. 72 alin. 1 în mod corespunzător.
„(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau
pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului;
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care
nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu
pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după
ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie.;
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi
percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra
reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru
reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”
În Spania- Responsabilitatea penală a preşedintelui şi a celorlalţi membrii ai
Guvernului va putea fi angajată, dacă este cazul, în faţa camerei criminale a Tribunalului
Suprem.
Dacă acuzaţia priveşte un caz de trădare sau orice alt delict contra siguranţei statului,
comis în exercitarea funcţiunii, ea nu va putea fi admisă decât la iniţiativa unui sfert din
membrii Congresului şi cu aprobarea majorităţii absolute a acestuia.
6. Încetarea mandatului
Conform art. 95 din Constituţia României, Preşedintele poate fi suspendat din funcţie
în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.
El poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa
comună, cu votul majorităţii.

8
 Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din
numărul deputaţilor şi senatorilor. Dacă propunerea se aprobă, în cel mult 30 de zile se
organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Camera Deputaţilor şi Senatul, pot hotăra punerea sub acuzare a Preşedintelui
României pentru înaltă trădare. I se aduce la cunoştinţa pentru a putea da explicaţii cu privire
la faptele de care este acuzat.
Preşedintele este suspendat de drept de la data punerii sub acuzare şi până la data
demiterii.Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.
În caz de demisie , de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării
atribuţiilor sau de deces intervine vacanta funcţiei, după care intermen de 3 luni de la dată
când a intervenit vacanta funcţiei de Preşedinte, Guvernul va organiza alegeri.
În Franţa, în caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii, idiferent de cauză,
sau în caz de imposibilitate a exercitării atribuţiilor, caonstatata de Consiliul Constituţional ,
atribuţiile Preşedintelui , cu excepţia celor de la art. 11 şi 12, sunt xercitate provizoriu de
Preşedintele Senatului.
În concluzie, conform Constituţiilor României şi Franţei , şeful statului senumeste
Preşedinte, el este cel care deţine puterea supremă în stat, se bucura de imunitate în timpu
exercitării atribuţiilor prezidenţiale, este comandantul suprem al apărării şi are multe alte
atribuţii care diferă de la stat la stat.
În cazul Spaniei, şeful statului este regele, în prezent M.S. Juan Carlos I de Bourbon,
moştenitor legitim al dinastiei, iar el hotărăşte componenta Cortesurilor Generale care sunt
inviolabile, propune candidatul pentru pstul de preşedinte al Guvernului, emite decrete, este
comandantul forţelor armate şi multe altele.

9
Bibliografie:

a. Constituţia României republicata in31.10.2003;

b. Constituţia Republicii Franceze din 3.06.1958;
c. Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978;
d. Regimul olitic al republicii franceze anexat cursului;
e. http://www.svedu.ro

10