Curs 2 Drept Penal ( 13 octombrie )

Sistematizarea partii speciale a dreptului penal - reprezinta o grupare, o clasificare a

infractiunilor pe diferite categorii, in ideea de a facilita utilizarea acestora. Putem vorbi de o parte
speciala a dreptului penal in general, ar intra aici infractiunile din legile speciale. Exista o parte speciala,
dar ea nu este sistematizata. Incriminarile se gasesc in afara codului in diverse acte normative, ce nu sunt
grupate pe categorii.
Infractiunile din partea speciala a codului sunt sistematizate in sensul ca infractiunile sunt grupate
pe titluri, iar criteriul utilizat de legiuitor pentru aceasta grupare este cel al obiectului juridic generic. In
acest sens, exista 13 titluri in partea speciala, dar practic 12 titluri ce contin infractiuni pentru ca un titlu
se refera la dispozitii tranzitorii.
In aceasta logica a obiectului juridic, infractiunile sunt asezate conform importantei obiectului
juridic, adica a valorii protejate, asa cum a vazut legiuitorul ierarhia acestor valori.
Exista, in unele titluri ale Codului Penal, o a doua clasificare bazata pe obiect juridic special ca
parte a obiectului juridic generic. Aceasta subclasificare are la baza diferite capitole. Nu toate au
asemenea subclasificare pentru ca nu a fost necesar. Nu gasim o a treia subclasificare, si anume o
subclasificare pe sectiuni ca si in vechiul cod.
Un ultim element al efortului de sistematizare este dat de denumirea marginala a infractiunilor ceea ce nu exista in codul de la 1936. Practic, denumirea infractiunii se intrezareste in textul infractiunii.
Vom urma sistematizarea din cod pe titluri.

Infractiunile contra persoanei

Structura titlului - titlul 1 cuprinde 9 capitole, fiecare dintre aceste capitole referindu-se la cate un
obiect juridic special, in sensul ca titlul infractiunii contra persoanei are ca obiect juridic generic
drepturile si libertatile persoanei in sens general. Cele 9 capitole sunt infractiuni contra vietii, contra
integritatii corporale sau sanatatii, infractiuni impotriva fatului, infractiuni privind obligatia de ajutorare
a persoanelor aflate in pericol, infractiuni contra libertatii persoanei etc.
Infractiuni contra vietii - acest prim capitol cuprinde 5 infractiuni. Isi are corespondent in vechiul
cod penal in sectiunea 1 din capitolul 1 a titlului II din VCP cu denumirea ' omuciderea ' . Acum avem 5
infractiuni.
Art 188 - omorul
1

Art 189 - omorul calificat

Art 190 - uciderea la cererea victimei
Art 191 - determinarea sau inlesnirea sinuciderii
Art 192 - uciderea din culpa
Obiectul juridic - infractiunile din acest capitol au ca obiect juridic special dreptul la viata;
drept protejat si prin Constitutie, enuntat si in conventiile internationale, dar protectia juridica efectiva e
asigurata in plan penal.
Din punct de vedere penal si din punct de vedere al obiectului juridic, viata este protejata in
intervalul cuprins intre momentul aparitiei vietii si momentul instalarii mortii. Exista totusi cateva
probleme de materie medico-legala care au adus controverse in legatura cu aceste doua momente.
Momentul aparitiei vietii coincide, in principiu, cu momentul aparitiei respiratiei extrauterine.
Verificarea se face prin proba docimaziei si consta in verificarea imprejurarii in care un fragment,
segment din plaman pluteste intr-un vas cu apa sau se scufunda. Daca ramane in stare de plutire => e in
viata.
Exista si nasteri atipice. Avem doua variante:
1) o prima posibilitate este aceea de a avea un plaman nerespirat si cu toate acestea sa avem semne ale
circulatiei vitale si drept urmare diagnosticul sa fie persoana in viata. Aceasta se intampla atunci cand
corpul fatului nu e separat de mama prin taierea cordonului ombilical, continua circulatia feto-placentara
=> am persoana in viata, desi nu am prin plaman respirarea.
2) A doua posibilitate- am plaman respirat, dar respiratia este intrauterina. Aceasta se intampla, de
regula, in situatia in care se rup membranele. Respiratia intrauterina duce la sufocare. In aceasta ipoteza,
voi avea diagnostic de copil nascut mort. E gresit spus. El a avut impiedicata instalarea vietii, chiar daca
in acest caz voi avea plaman respirat. Momentul instalarii mortii poate si el sa ridice unele dificultati.
Trebuie mai intai sa ne reamintim ca moartea reprezinta un proces care chiar si atunci cand se realizeaza
extrem de brut, parcurge niste etape. Cele 3 etape ale mortii sunt: agonia, moartea clinica si moartea
cerebrala.

Aceste 3 etape sunt caracterizate in felul urmator:

Agonia - etapa prealabila mortii care se caracterizeaza prin diminuarea functiilor vitale
cardiocirculatorii si respiratorii combinata cu aparitia unor disfunctionalitati de ordin neurologic si
cu o scadere a acuitatii simturilor.
2

Moartea clinica - etapa intermediara intre viata si moarte si se caracterizeaza prin incetarea a 2
functii vitale - functia respiratorie si functia cardio circulatorie. Aceasta etapa dureaza maxim 5
minute fara interventie medicala. Aceasta durata este dictata, posibila datorita unei capacitati a
creierului de a produce el insusi oxigen glicoliza anaeroba. Dupa aceste 5 minute, la nivelul
creierului apar niste perturbari ireversibile care fac nu imposibila, dar inutila reactivarea celorlalte 2
functii vitale. Nu trebuie confundata cu moartea aparenta ( unde functiile vitale sunt reduse la
minimum si nu pot fi percepue pe cale clinica, dar ele exista). Din moartea aparenta iti mai poti
reveni, din moarte clinica nu - daca nu se intervine in acele 5 minute.
Moartea cerebrala - intervine dupa cele 5 minute de moarte clinica, in lipsa interventiei
medicale. E o etapa ireversibila, creierul nu isi mai poate reveni la starea normala.
Din cauza acestor etape au existat niste discutii juridice si in medicila legala. S-au conturat 2

opinii:
1. Momentul mortii se identifica cu momentul mortii cerebrale
2. Momentul mortii trebuie apreciat in functie cu toate cele 3 functii vitale si toate acestea 3 trebuie sa
aiba de a face cu moartea.
Aceste cazuri erau analizate dupa perioade lungi in care persoana era in coma cand nu s-a
putut detecta semnal electric la nivelul creierului. In realitate, s-a dovedit ca era o incapacitate tehnica de
a sesiza acele semnale. Astfel, a castigat prima opinie.
Obiect material - infractiunile din acest capitol au ca obiect material corpul persoanei. Corpul
poate el intruchipa tot ceea ce viata inseamna intr-un sens larg, complex?

Subiectii infractiunii
Subiectul activ nu este circumstantiat, practic poate fi orice persoana. Participatia penala poate fi
posibila in toate formele.
Subiectul pasiv nu este nici el circumstantiat. Singura conditie e sa am o persoana in viata. Exista unele
situatii in care calitatea subiectului pasiv determina fie o varianta calificata ( omorul asupra unei femei
insarcinate) sau o varianta agravata ( in cazul determinarii sau inlesnirii sinuciderii), variantele agravate
se stabilesc in functie de varsta victimei. Pluralitatea recidivei duce la varianta agravata si nu la mai
multe infractiuni.
Latura obiectiva elementul material e reprezentat in principiu de uciderea unei persoane.
3

Elementul material se poate realiza fie prin actiune, cum ar fi lovire cu un corp dur la ucidere;
accidentarea unei persoane la ucidere din culpa - actiune ce poate fi directa sau indirecta// dar se poate
realiza si prin inactiune daca subiectul activ are o obligatie sa actioneze intr-un anumit fel si nu o face.
!!! Avem o singura exceptie la infractiunea pevazuta de art 191, unde elementul material e reprezentat
fie de actiunea de determinare, fie de actiunea de inlesnire a sinuciderii. In cazul acesta se actioneaza in
mod mijlocit, indirect.
Urmarea imediata e data de un rezultat, respectiv decesul victimei. Exceptie - art 191 unde urmarea
imediata poate fi decesul, dar ca urmare a sinuciderii sau, pur si simplu, incercarea de sinucidere.
Legatura de cauzalitate trebuie in toate aceste infractiuni trebuie atent stabilita, trebuie sa existe raport
intre actiunea, inactiunea incriminata si urmarea imediata, decesul victimei.
Din aceasta cauza, in cazul acestei infractiuni se va face o autopsie, iar pe baza ei o expertiza medicolegala prin care trebuie sa se stabileasca in fiecare caz cauza mortii.
Latura subiectiva - in acest capitol infractiunile sunt comise cu intentie, cu o singura exceptie,
respectiv in cazul uciderii din culpa. Art 192
Intentia poate fi directa sau indirecta. In privinta formelor acestor infractiuni retinem ca la infractiunea
de omor si la omorul calificat tentativa se pedepseste, la uciderea la cererea victimei si la determinarea
sau inlesnirea sinuciderii, tentativa nu e sanctionata, iar la unciderea din culpa nu e posibila tentativa.

Consumarea are loc in momentul producerii decesului, ca exceptie - in momentul in care a avut
loc incercarea de sinucidere - art 191 in aceasta varianta a incercari esuate.
In privinta variantelor, omorul este incriminat intr-o varianta simpla si intr-o varianta calificata.
Uciderea din rugamintea victimei - varianta tip. La celelalte infractiuni art 191 192 avem
variante agravate.
In privinta sanctiunilor, retinem ca asa cum e si normal, fiind vorba de cele mai grave infractiuni
- acestea se pedepsesc cu inchisoarea, in limite severe, iar cea mai mica pedeapsa o intalnim la uciderea
din culpa, nu din cauza urmarii, ci din cauza formei de vinovatie - 1 5 ani de inchisoare; la polul opus cea mai grea pedeapsa din codul penal pentru omor calificat - detentiune pe viata alternativ cu
inchisoarea de la 15 20 ani si interzicerea unor drepturi.

Ca aspecte procesuale, pentru infractiunile din aceasta categorie, actiunea penala se porneste din
oficiu, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror, iar competenta in prima instanta
apartine tribunalului.
Exceptia - uciderea din culpa, unde cercetarea se face de catre organele de politie judiciara si
judecata; are loc in prima instanta la judecatorie.

1. Art 188 - OMORUL

Norma de incriminare - uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 - 20 ani si
interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste.
Infractiunea are corespondent art 174 VCP. Nu exista niciun fel de modificare la aceasta incriminare
fata de codul anterior, nici macar la pedeapsa.

Obiectul juridic la omor - este cel specific acestei categorii - dreptul la viata. Viata e valoarea protejata.
Obiectul material - corpul persoanei in viata
Subiectul circumstantiat al infractiunii:
- subiectul activ orice persoana cu capacitate penala
- participatia e posibila in toate formele, dar exista unele particularitati
instigarea presupune determinarea unei persoane cu intentie de a
omori alta persoana; iar actiunea de determinare se poate realiza in
multiple forme - indemnuri, amenintari, rugaminti sau prin
utilizarea oricarei forme de autoritate asupra persoanei respective.
Exista situatii in care unul dintre aceste procedee e folosit, precum
exista situatii in care se foloseste o combinare a acestora.
Speta celebra- omor la comanda - instigare la omor - se realizeaza prin
promisiunea unor sume de bani sau a altor beneficii.

Complicitatea poate fi anterioara sau concomitenta; poate fi o

complicitate materiala sau poate fi vorba de o complicitate morala,
cand acesta cu intentia ii intareste convingerea de a comite
infractiunea; complicitate morala - daca e vorba de o complicitate
concomitenta cand si el il ajuta pe autor.
5

In cazul omorului, complicele nu actioneaza direct cu victima; doar

indirect.

Coautoratul in cazul omorului se refera la ipotezele in care

participantii au o contributie nemijlocita si concomitenta in intentia
de a ucide o anumita persoana. In cazul in care avem o actiune
indivizibila - voi avea coautorat chiar si in imprejurarea in care pot
separa foarte clar actiunea fiecarui participant si constat ca numai
una dintre ele a avut caracter letal.

-subiectul pasiv :
Persoana fizica in viata. Persoana juridical nu poate fi subiect pasiv
Nu este essential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victim descoperita moarta sa
fi fost indentificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractorul a ascuns cadavrul( daca exista
probe certe ca o anumita persoana a disparut si ca omorul s-a produs)
Pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea de omor calificat
Sinuciderea nu e incriminata ca omor , fiind necesar ca victima sa fie o alta persoana decat cea
care suprima viata
Latura obiectiva
1. elementul material consta in uciderea unei persoane. Uciderea se poate realiza atat prin actiune,
cat si prin inactiune.
In cazul actiunii, elementul material se poate realiza printr-o actiune directa, dar poate fi vorba si
de o actiune indirecta, inclusiv se poate realiza prin folosirea unei energii exterioare din partea
autorului.
In cazul unei inactiuni este vorba de o inactiune ilicita , cand exista o obligatie legala sau
conventionala de a actiona. Ex. mama care nu alapteaza; cineva nu aplica un tratament
obligatoriu.
2. Urmarea imediata este decesul persoanei, chiar daca acesta se produce uneori la o perioada mai
mare de timp dupa aplicarea violentei.
3. Legatura de cauzalitate trebuie dovedita - expertiza medico-legala in baza autopsiei. Exista
legatura de cauzalitate si in situatiile in care in fapta initiala se suprapun si alte lanturi cauzale.
Poate fi vorba despre o alta cauza anterioara - victima suferea de o boala grava, era ranita si
aceasta s-a adaugat.
Cauza concomitenta - Grigore o lovese violent pe Maricica, dupa care o leaga pe sina ferata.
Cauza survenita

Legatura cauzala subszista chiar si in ipoteza in care decesul intervine dupa o perioada mai
mare de timp.

Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta; textul nu o arata pentru ca atunci cand e vorba
de intentie sau praeterintentie nu se prezinta forma de vinovatie. Doar culpa e nominalizata - art 192 .
In privinta intentiei, lucrurile nu sunt asa de simple in practica, in concret pentru simplul motiv
ca niciodata nu va veni autorul sa se autodenunte.
Dificultatea apare in concret mai ales in 2 situatii - o prima situatie cand decesul se produce si
atunci, in anumite cazuri, este greu de a distinge intre omor si lovituri cauzatoare de moarte- cand
decesul nu se produce si trebuie sa facem distinctie intre-o eventula tentativa la omor si o vatamare
corporala in ipoteza punerii in primejdie a vietii.
Trebuie sa facem distinctia intre intentie si praeterintentie. Ceea ce este bine de retinut e ca in
aceste cazuri limita, latura subiectiva trebuie si poate fi dedusa prin analiza unor elemente obiective,
respectiv, in primul rand, zona vizata de violenta daca e vorba de o zona vitala sau nu - una e sa il lovesc
in picior si alta in inima; obiectul vulnerabil ( lovesc cu un cutit sau cu o piatra); intensitatea loviturii daca e extrem de intensa pot observaq prin natura leziiunii; eventual numarul loviturilor.
Intentia subzista si in cazul in care avem de a face cu o eroare asupra persoanei -ex. Grigore
vrea sa o ucida pe Maricica, dar o confunda cu Virginica si o ucide pe aceasta. La fel si in cazul devierii
loviturii. Nu inseamna ca nu avem intentia, chiar daca in mintea faptuitorului fapta trebuie sa fie comisa
asupra altei persoane. Mobilul si scopul nu au relevanta asupra persoanei.
La omorul calificat scopul poate duce la omor calificat.
In cazul omorului, mobilul sau scopul nu au relevanta cu privire la existenta infractiunii. Voi
avea infractiunea de omor chiar daca la baza faptei stau mobilul sau scopul, exceptie facand cand
trebuiesc indeplinite si alte conditii dincolo de acest aspect subiectiv.
Formele
Actele pregatitoare sunt posibile, dar neincriminate.
La omor tentativa se pedepseste. Exista toate formele de tentativa posibile, poate fi vorba de o
tentativa intrerupta sau consumata ( ex. Grigore trage inspre Maricica, dar glontul trece pe langa ea)
Putem sa ne aflam si in prezenta unor tentative improprii care subzista. In NCP nu mai este
specificata ca atare in cod. Avem tentativa relativa improprie fie atunci cand mijloacele sunt insuficiente
ex.: prea putina otrava in pahar, fie cand mijloacele sunt deficitare sau folosite in mod deficitar ( cineva
pune soda caustica in pahar, amestecand cu suc de portocale - e tentativa relativa improprie pentru ca
daca victima nu era vigilenta, putea sa consume din paharul respectiv).

In privinta consumarii, consumarea are loc in momentul in care se produce decesul victimei,
cand intre actul de executare si consumarea infractiunii trece o perioada mai mare de timp, incadrarea
vremelnica va fi tentativa la omor, dar cand se produce decesul suntem in prezenta unei fapte consumate.
Sanctiunile - inchisoare de la 10-20 ani si interzicerea unor drepturi.
Fiind vorba de o fapta tipica pentru intregul capitol, si sanctiunile, respectiv limitele de pedeapsa
trebuie sa constituie un etalon pentru legiuitor cand stabileste celelalte pedepse. Putine infractiuni pot fi
mai grave decat cele de omor - omorul calificat si cele impotriva pacii si securitatii.
In rest, toate faptele, indiferent de gravitate sunt sanctionate cu pedepse cu limite reduse fata de
cele de la infractiunea de omor.
Nu mereu legiuitorul tine cont de aceasta regula. In VCP nu se resepcta aceasta regula =>
dezechilibru al pedepselor, erau nejustificate si nu erau in concordanta cu pedeapsa etalon.
Ex. S-a ajuns la un furt deosebit de grav - pedeapsa de 10-20 ani identica cu cea de la omor.
Din punct de vedere procesual, retinem ca la infractiunaa de omor, urmarirea penala se face din
oficiu, obligatoriu de catre procuror, iar competenta in prima instanta apartine Tribunalului.
Tot din punct de vedere procesual, pentru orice infractiune de omor este necesara o expertiza
medico-legala in baza autopsiei pentru a stabili cauzele decesului.

Constituie omor simplu :

Omorul comis in public
Omorul comis profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara ( se va retine circumstanta
agravanta prevazuta de art 77 lit e)
Omorul comis prin mijloace care pun in pericol viata mai multor personae ( se va retine
circumstanta agravanta de la art 77 lit c)
Daca victima este un membru de familie al infractorului se va retine comiterea infractiunii de
violente in familie art 199(1)
Daca fapta este savarsita asupra unui judecator sau procurer aflat in exercitiul atributiilor de
serviciu sau daca fapta este comisa fata de un judecator , procuror sau un membru de familie al
acestuia in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu
se va retine comiterea infractiunii de ultraj judiciar art 279; se va retine ultraj judiciar si atunci
cand infractiunea e savarsita asupra unui avocet in legatura cu exercitarea profesiei de catre
acesta.

Infractiunea de omor calificat - art 189

Are drept corespondent in VCP 2 infractiuni - respectiv- infractiunea de omor calificat, dar si
infractiunea de omor deosebit de grav.
In NCP legiuitorul a inteles sa faca din toate aceste elemente o singura infractiune - la omorul
calificat, preluand o parte din elementele circumstantiale de la ambele infractiuni si renuntand la unele
elemente circumstantiale. Vechile art aveau impreuna 16 elemente circumstantiale. Din cele 16 au ramas

8 ipoteze: 4 preluate de la omorul calificat ( primele 4 ) si alte 4 elemente circumstantiale de la omorul

deosebit de grav.
! Vezi "Curierul judiciar - 2012" - omorul calificat - Cioclei, modificarile aparute si de ce legiuitorul a
renuntat la cele 8 elemente circumstantiale
S-a renuntat la omorul dosebit de grav in scopul comiterii unei talharii sau piraterii - s-a spus ca
nu mai e nevoie deoarece se incadreaza in art 189 lit d) .
O parte din elementele circumstantiale le gasim in partea generala - elemente circumstantiale
agravate.
Situatiile tranzitorii pot sa apara.
In ceea ce priveste art 189 in primele 4 variante ( primele 4 litere) - legea mai favorabila este
vechiul cod ptc sanctiona omorul calificat de la 15-25 de ani si interzicerea unor drepturi. Nu se
prevedea si detentiunea pe viata.
Pentru celelalte 4 elemente - cum omorul deosebit de grav avea aceeasi pedeapsa, nu se pune
problema unor situatii tranzitorii, sunt situatii identice.
In leg cu cele 8 elemente circumstantiale trebuie facuta o analiza punctuala pe fiecare ipoteza in
parte pentru a stabili legea penala mai favorabila.
Omorul calificat - infractiune ce se construieste pe structura infractiunii de omor si practic
reprezinta un omor comis in imprejurari deosebite pe care legiuitorul a inteles sa le sanctioneze mai
aspru = elemente circumstantiale.
Ca atare, analiza infractiunii nu este necesara. Analiza de la omor este valabila si aici. Ceea ce
vom analiza vor fi elementele circumstantiale.
a) 189 lit a - omorul comis cu premeditare
Este o circumstanta preluata ca atare din VCP. Lucrurile nu se schimba fata de VCP.
Pentru a ne afla in prezenta acestui element circumstantial - premeditarea, sunt necesare 3
conditii:
1. Trebuie sa existe o rezolutie infractionala, rezolutie de a comite fapta si o chibzuire, meditare asupra
acestora.
2. Rezolutia infractionala trebuie sa se exteriorizeze prin niste acte de pregatire. Daca prima conditie era
de natura sbubiectiva, aici e o conditie de natura obiectiva - trebuie sa am concret niste activitati de
pregatire a faptei, acte preparatorii.
ex. Infractorul poate sa isi pregateasca arma, poate sa urmareasca, sa localizeze victima, sa
stabileasca traseul acesteia, sa gaseasca locul prielnic pentru comiterea faptei. Poate sa afle orice alte
date despre victima care sa faca posibila comiterea faptei.
3. Trecerea unui interval de timp suficient de lung intre luarea rezolutiei infractionale si trecerea la
executarea faptei, interval care sa permita atat chibzuirea asupra faptei, cat si realizarea unor fapte de
pregatire.
Intr-un fel, acest interval de timp este cheia incadrarii juridice - retinerea sau nu a acestui
element. Intervalul de timp ne poate sugera daca a existat chibzuire a faptei.
9

Jurisprudenta este uniforma si se considera ca acest interval de timp trebuie sa fie de asa natura
sa permita efectuarea unor acte de pregatire, chibzuire.
Ex1. Grigore in conflict cu Maricica - se hotaraste sa comita fapta, se deplaseaza de la locul
conflictului, se inarmeaza cu un cutit si se intoarce si ucide victima. Intr-o asemenea situatie, nu avem
omor cu premeditare pentru ca nu a trecut destul timp.
Ex 2. O alta situatie cu un debut identic - o urmareste pe Maricica pret de o ora pentru a ataca-o.
Intervalul de timp este suficient si putem retine starea de premeditare.
Sunt 2 exemple de scoala care pleaca de la spete reale.
In masura in care fapta e premeditata dupa care intervine o eroare asupra persoanei sau o
deviere asupra actiunii va ramane premeditarea. Premeditarea nu se rasfrange, in principiu, asupra
participantilor.( este o circumstanta personala)
Daca insa participantii au cunoscut procesul de deliberare si eventual si-au dat concursul la actele
de pregatire, atunci participantul va raspunde pentru omor calificat comis cu premeditare (devine
circumstanta reala).
Ex. Grigore, complicele lui Misu ii spune ca Maricica trece seara pe la ora 8 prin fata unui
magazin, trece apoi pe o strada laturalnica si apoi poate folosi un topor cu care sa ii dea in cap - avem
complicitate la omor cu premeditare.
Este considerata mai grava fapta tocmai pentru ca se considera ca e mai periculoasa persoana.
Premeditarea nu e incompatibila cu retinerea starii de provocare sau cu retinerea omorului
din interes material.
b) Art 189 lit b) - omorul din interes material
Si acest element circumstantial e preluat identic din VCP de la omorul calificat. Fapta comisa din
interes material se refera la ipoteza in care autorul urmareste ca prin comiterea omorului sa intre in
posesia unor bunuri sau valori, unor foloase materiale pe o cale aparent licita dupa comiterea faptei.
Poate fi vorba despre o mostenire, despre o incasare a unei polite de asigurare, evitarea unui partaj
pagubos, dar si obtinerea oricaror altor foloase - ex. Spatiu locativ, slujba aducatoare de venituri,
eventual neplata unei datorii despre care doar victima avea cunostinta etc.
Ce este esential este tocmai faptul ca folosul material se dobandeste ulterior aparent legala, care
ar fi legala daca nu ar fi precedata de infractiunea de omor.
Nu are relevanta daca folosul material a fost folosit efectiv.
Poate fi retinut si in cazul erorii asupra persoanei.
Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu exc situatiei
in care toti participantii au actionat cu acelasi mobil.
Au existat in practica relativ recenta cateva cazuri - unul se refera la o speta cu un avocat care a
instigat pe cineva sa omoare pentru obtinerea averii.
In practica s-a pus si problema distinctiei intre omorul din interes material si omorul savarsit
pentru a comite sau a ascunde o talharie. Miza era mult mai marte pe codul vechi pentru ca incadrarea
putea fi fie omor calificat, fie omor deosebit de grav in scopul savarsirii unei talharii.
Acum omorul in scopul savarsirii unei talharii se afla tot la omorul calificat.

10

Distinctia e data de faptul ca in cazul omorului din interes material - se intra in posesia folosului
material ulterior, in timp ce la talharie combianata cu infractiunea de omor - momentul comiterii faptei
coincide cu momentul in care autorul intra in posesia bunului.
La omor din interes material - Grigore o ucide pe bunica, dupa care asteapta sa o mosteneasca.
Daca e comis in scopul unei talharii - ii da cu ciocanul in cap si pleaca dupa ce fura.
Pot convietui cele 2 tipuri !!! O omoara pentru a o mosteni, dar ii fura si caseta cu bijuterii.
In doctrina s-a spus ca ar fi vorba despre o conditionare a laturii subiective prin existenta unui
mobil.
Opinie Cioclei - e evident ca avem de a face printr-un scop ! Este diferenta dintre mobil si scop:
mobilul reprezinta o latura afectiva, element psihic afectiv, de regula inconstient si incontrolabil ; scopul
= element rational; presupune a prefigura rezultatul unei actiuni.
In situatia noastra este evident ca e vorba de un scop - scopul de a intra in posesia unui folos
material, se prefigureaza un anumit rezultat.
Elementul circumstantial subzista daca reusesc sa dovedesc scopul, indiferent de natura
mobilului. Indiferent daca am la baza un mobil condamndabil ( vreau sa o ucid pe Maricica, sa o
mostenesc ca sa ma distrez - mpotivul e aici lacomia) sau am la baza un mobil nobil ( ucid victima, o
mostenesc si vreau sa ajut un orfelinat cu acei bani).
Mereu actioneaza omul in baza unui mobil, nu are mereu si un scop. In cazul de fata conteaza
scopul. Odata scopul constatat, dovedit, element; circumstantial subzista indiferent daca a fost sau nu
atins.
c) Art 189 lit c)- omorul comis pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la
tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse
Acest element circumstantial e preluat din VCP de la omor calificat, cu o mica deosebire - in
sensul ca in VCP in loc de tragerea la raspundere penala se folosea expresia sustragerea de la urmarire
sau arestare. Nici macar nu se spunea urmarire penala; a fost considerat textul confuz. Acum e mai clar
si cuprinde toate ipotezele protejate.
In legatura cu acest element circumstantial, lucrurile sunt clare - avem de a face tot cu un scop ce
caracterizeaza latura subiectiva, autorul actioneaza pentru a se sustrage pe sine sau pe altul fie de la
executrarea unei pedepse( executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata ori a pedepsei
amenzii dispuse in baza unei hotarari definitive), fie de la tragerea la raspundere penala( de la urmarire a
faptuitorului in cazul infractiunilor flagrante, de la aducerea cu mandat la organele de urmarie penala
inainte de inceperea urmaririi, de la activitatea de urmarire penala , de la procedura de arestare
preventiva sau de punere in executare a unui mandate de arestare preventive, ori de la judecata in prima
instant ori in caile de atac)
Scopul sustragerii trebuie numai sa fie urmarit nu si realizat efectiv.
Este o circumstanta personala, care nu se rasfrange cu exc cand toti participantii au urmarit
acelasi scop.
Putem spuce ca avem si un obiect juridic secundar - relatiile privind infaptuirea justitiei.

11

Poate sa apara aceasta ipoteze in situatia in care o persoana pentru care a fost emis un mandat de
aducere, de arestare - pentru a se sustrage de la tragerea la raspundere penala ucide persoana care vrea sa
puna in executare respectivul act.
Se poate ca acest element circumstantial sa se realizeze pentru a scapa de executarea unei
pedepse - ipoteza punerii in aplicare unui mandat de executare a pedepsei; persoana vrea sa evadeze si il
omoara pe colegul de detentie sau pe gardian etc.
d) Art 189 lit d) - omor pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea unei alte infractiuni
Avem 2 ipoteze ale elementului circumstantial - putem vorbi la fiecare de un obiect juridic
circumstantial.
In prima ipoteza - omorul e infractiune mijloc pentru a savarsi infractiunea scop - ex. Grigore il
ucide pe partenerul Mariciai pentru a o viola, rapi etc. In aceste cazuri obiectul juridic secundar
corespunde cu obiectul juridic al infractiunii scop. Ex. Relatii privind libertatea si integritatea sexuala
Nu este necesar ca infractiunea scop sa fie efectiv savarsita , aceasta putand ramane si in faza
actelor pregatitoare ori a tentative. Daca scopul efectiv a fost realizat, se va retine un concurs real cu
conexitate etiologica.
In cea de-a doua ipoteza - fapta se comite pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni, adica se
ucide un martor care a asistat la comiterea unei alte infractiuni, spre exemplu cea de furt. In aceste
ipoteze, obiectul juridic secundar nu mai este cel al infractiunii cu care omorul intra in legatura, ci se
refera la infaptuirea justiei.
Se va retine un concurs real cu conexitate consecventionala.
Este o circumstanta personala, cu exc cand si ceilalti participant au actionat in acelasi scop.
In practica au fost foarte multe spete in care omorul e legat de infractiunea de viol in diferite
variante. Spre exemplu, autorul loveste victima cu un corp dur in scopul de o imoblizia si de a intretine
actul sexual. Violentele exercitate sunt grave, astfel incat autorul accepta ideea ca victima va deceda,
dupa care, are loc actul sexual, iar dupa o perioada de timp victima decedeaza. - am o infractiune de
omor calificat in scopul savarsirii violului in concurs cu un viol in forma consumata.
Exista si urmatoarea varianta - se exercita violente specifice violului, are loc violul, dupa care de
teama ca victima depune plangere, o ucide. Avem omor calificat care intra in concurs cu infractiunea de
viol.
Se mai poate sa se exercite violente specifice violului cu intentie directa sau indirect, dupa care
sa se incerce violul, dar acesta sa nu se realizeze - avem omor calificat in concurs cu tentativa de la
infractiunea de viol. Nu se va retine acest element circumstantial in ipoteza in care infractiunea
corelativa se absoarbe in mod natural in infractiunea de omor - spre ex. autorul loveste cu brutalitate un
copil - ii provoaca o vatamare corporala, dupa care il ia si il arunca in apa - copilul se ineaca. Nu vom
avea aici omor calificat in scopul savarsirii unei infractiuni pentru ca violentele exercitate initial sunt
absorbite in infractiunea de omor. E ca si cum as separa loviturile de pumn pe care le primeste victima
cu lovitura tare care omoara.
Pe noul cod intra in aceste elemente circumstantiale si ipoteza in care infractorul comite fapta
pentru a savarsi sau a ascunde o talharie.

12

Legat de omorul savarsit in scopul sau pentru ascunderea talhariei - in momentul in care se si
comite talharie ca o tentativa la talharie - vom avea omor calificat in concurs cu talharie sau cel putin o
tentativa la talharie. Problema cea mai mare e de a distinge intre omul calificat in scopul savarsirii
talhariei si talharie urmata de moartea victimei.
Omor calificat in scopul comiterii unei talharii - Grigore intra peste Maricica, ii da cu un cutit in
inima si ii fura cutia de bijuterii.
Talharie urmata de moartea victimei Grigore intra peste Maricica in casa- o leaga, ii fura
bijuteriile si dupa o perioada de timp decedeaza din cauza loviturilor.
Speta de granita - un grup de autori profesionisti intra peste o batrana in casa, o lovesc de mai
multe ori si pentru ca vorbeste in continuare, i-au pus un calus. In timp ce ii cotrobaiau prin casa, unul
spune ca trebuie sa o dezlege ca ar putea sa se sufoce. Ceilalti nu vor. - la limita s-a mers pe omor
deosebit de grav, considerandu-se ca pe omor avem intentie indirecta. Nu s-a mers pe talharie urmata de
moartea victimei.
Latura subiectiva conteaza foarte mult si trebuie cantarita prudent de la caz la caz.
e) Art 189 lit e) - fapta comisa de catre o persoana care a mai comis o infractiune de omor sau
o tentativa la infractiunea de omor
E preluat elementul circumstantial cu o modificare, cu precizarea ca intra in antecedenta si o
tentativa la infractiunea de omor. In vechea doctrina au existat discutii cu referire la acest aspect. Textul
vechi se referea doar la omor. Toata lumea a admis ca si tentativa la omor intra in antecedenta acestui
titlu.
In antecedenta acestui element circumstantial trebuie sa intre o infractiune de omor sau de omor
calificat, inclusiv in forma tentative, dar nu alte infractiuni contra vietii sau alte infractiuni din alta
categorie. E exclusa din antecedenta si uciderea la cererea victimei si uciderea nou nascutului de catre
mama , fostul art de pruncucidere -acum art 200.
Deoarece lucrurile in opinia legiuitorului erau clare, in LPA - in art 242 s-a stipulat in mod direct
excluderea acestor 2 infractiuni din antecedenta omorului calificat. Sunt excluse toate faptele
praeterintentionate ce au ca urmare moartea victimei - ex. Viol urmat de moartea victimei.
Este suficient sa se fi comis un omor sau un omor calificat in alta imprejurare, la un interval de
timp suficient de mare pentru a individualiza faptele respective. Altfel am intra sub incidenta lit.f).
Retinem ca in cazul tentativei poate fi vorba chiar de acelasi subiect pasiv - ex. Grigore incearca
sa o ucida pe Maricica, nu reuseste, Grigore se duce in penitenciar, executa pedeapsa, cand se intaorce o
ucide pe Maricica. - am omor calificat, cu antecedenta tentativa si cu aceeasi victima.
Daca este unitate infractionala, tentativa e absorbita de infractiunea de omor.
Nu are importanta daca fapta din antecedenta s-a bucurat la momentul respectiv de o cauza de
atenuare a pedepsei, nu are importanta daca fapta a fost amnistiata sau daca pentru ea a intervenit
reabilitarea, daca pedeapsa a fost sau nu executata etc. !!!!

13

Este o circumstanta personala, cu exceptia cazului in care si participantii se afla in situatia de a

fi savarsit anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor.
In cadrul acestui element circumstantial se poate pune problema concursului de infractiuni cu
fapta anterioara si chiar starea de recidiva, neconsiderandu-se ca ar fi o ipoteza de dubla agravare a
sanctiunii in baza aceleiasi imprejurari.
f) Art 189 lit f - omorul comis asupra 2 sau mai multe persoane
E preluat din vcp ca atare. O prima problema care s-a pus a fost legata de modul in care fapta se
savarseste, respectiv daca putem sa retinem acest element circumstantial, fie doar in cazul in care fapta
se comite prin aceeasi actiune, fie si in ipoteza in care fapta se comite prin actiuni distincte, succesive
dar in aceeasi imprejurare.
Dupa mai multe controverse, si doctrina si practica au convenit ca se mentine elementul
circumstantial cand faptele sunt comise, chiar daca sunt mai multe actiuni, in aceeasi imprejurare.
Ex. Daca Grigore vine in amfiteatru cu o arma automata, ce e reglata pe foc foc, trage si ucide 5
persoane - e acelasi lucru daca vine cu o rafala si ucide 5 persoane - dintr-un foc automat. Ar fi stupid sa
analizam in functie de pozitia armei. -> o singura infractiune
O alta chestiune care a produs discutii si controverse - a fost solutionata printr-un RIL incadrarea juridica in ipoteza in care o singura persoana decedeaza, iar cealalta supravietuieste. Fata de
una am tentativa la omor, fata de cealalta am omor.
Avem 2 opinii si aici - tentativa la omor in concurs cu omor deosebit de grav si alta ipoteza in
care avem tentativa la omor si un omor simplu sau calificat, dar altfel decat asupra a 2 sau mai multe
persoane.
Deci litera f) este exclusa, RIL-ul are in continuare aplicare. - nu avem incidenta omorului
calificat
( este necesar astfel decesul a cel putin 2 persoane)
Pentru fapta ramasa sub forma tentativei - vom avea tentativa la omor simplu sau la omor
calificat sau o alta litera, iar pentru persoana decedata voi avea omor care poate sa fie simplu sau
calificat, dar din alte motive, nu din lit f.
Reprezinta o circumstanta reala care se rasfrange asupra participantilor care au cunoscut-o.
g) Art 189 lit g) - omor asupra unei femei gravide
E vorba de un subiect pasiv circumstantiat - e vorba de o femeie insarcinata, starea de graviditate
dureaza din momentul imediat urmator conceptiei si pana in momentul nasterii. Nu are importanta in
care faza a acestui interval se realizeaza omorul. Nu are importanta daca e o sarcina normala sau
anormala - ex. Extrauterina; nu are importanta daca produsul de conceptie era sau nu viabil.
Infractorul trebuie sa cunoasca existent starii de graviditate a victimei, indifferent de varsta
sarcinii.
Este obligatoriu sa se faca dovada existentei sarcinii - expertiza medico-legala cu ocazia
autopsiei.
Daca autorul si-a propus sa ucida o femeie insarcinata, dar dupa comiterea faptei se constata ca
nu era insarcinata, nu se retine acest element circumstantial.
14

Nu se va retine nici in cazul error in personam ori aberatio ictus.

Este o circumstanta reala.
Pot sa am un omor cu premeditare din interes material asupra unei femei gravide si Grigore sa mai fi
comis un omor anterior - nu se pierde unitatea infractionala, am un omor calificat cu toate elementele
circumstantiale. Voi tine cont la individualizarea pedepsei.
Litera h) - notiunea de cruzimi, desi apare si in partea generala a codului, nu este explicata de NCP, asa
ca, aceasta notiune trebuie desprinsa din jurisprudenta, doctrina, limbaj comun.

Limbaj comun - se intelege o conduita care provoaca suferinte grave, deosebite

Doctrina - s-a pus accentul ca omorul comis prin cruzimi provoaca o chinuire "suplimentara"

victimei, in sensul ca se produc suferinte deosebite, dincolo de cele inerente uciderii unei persoane.
Este vorba despre o chinuire suplimentara a victimei, dincolo de chinul presupus de orice ucidere.
Jurisprudenta - pareri referitoare la producerea de suferinte fizice, cat si psihice. S-a retinut ca
element circumstantial in ipoteza in care autorul a lovit victima de mai multe ori cu un corp dur, cu
cutitul de repetate randuri, victima a fost torturata inainte a ii fi aplicata lovitura letala; stropita cu o
substanta inflamabila si apoi incendiata. A existat o speta in care s-a folosit apa clocotita. Daca
copilul a fost ucis sub ochii mamei - violenta psihica, legata de starea prin care trece mama; la fel si
in prezenta unor persoane apropiate.

Este vorba de o circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor in masura in
care au cunoscut-o.
Desi lucrurile par a fi clare, au existat cateva probleme de interpretare in 2 situatii :
1. aplicarea unor lovituri repetate victimei in cazul in care doar una sau unele dintre ele mai pot fi
percepute de catre victima; in sensul ca dupa ce s-a aplicat o lovitura letala, restul loviturilor practic nu
au mai fost resimtite de catre victima si nu am putea incadra acest fapt in prelungirea chinului. Totusi, au
existat niste solutii ale Tribunalului Suprem in care s-a retinut acest lucru => pentru provocarea ororii
publice.
Doctrina nu leaga de oroarea produsa opiniei publice.
Cioclei - in masura in care se aplica de la inceput o lovitura sau 2, se exercita violente letale victimei,
dupa care restul violentelor nu mai pot fi resimtite de catre aceasta, chiar daca fapta e comisa cu
ferocitate, nu putem retine omorul calificat prin cruzimi.
RIL - intr-o ipoteza de genul acesteia, vom avea o infractiune de omor in concurs cu infractiunea de
profanare de cadavre.
In unele situatii trebuie cantarit cu atentie daca retinem sau nu acest element circumstantial.
15

2. Cand se aplica o multitudine de lovituri si victima ramane constienta. Aici avem iarasi 2 ipoteze:
- au fost multe spete in care victima a fost lovita fie cu obiecte contindente, dar nu obiecte apte pentru a
produce decesul ( bete, furci etc ) sau pur si simplu a fost lovita cu pumnii si cu picioarele. In aceasta
situatie, trebuie verificata gravitatea leziunilor. Daca violentele aplicate nu au produs leziuni grave care
in sine una sau unele pot fi letale si s-a ajuns la deces printr-o conjunctura speciala - se va merge pe
loviri cauzatoare de moarte - nu am intentia de omor si asta e data din natura leziunilor. Daca leziunile
sunt grave si apte sa produca decesul si daca lovirile au fost repetate, prelungite in timp - pot retine omor
comis prin cruzimi.
- lovirea victimei cu un obiect apt sa produca decesul; obiect ascutit de cele mai multe ori (cutit,spre
exemplu). Pot avea 2 situatii distincte : avem o speta in care s-au aplicat 35 lovituri prin cutit victimei si
s-a spus ca e omor prin cruzimi. Dar avem si cazuri cu lovitrui putine, moartea a fost rapida - nu s-a
retinut acest element. Trebuie sa vedem si pozitia autorului - daca a vrut sau nu sa produca suferinte
suplimentare sau nu a intentionat decat sa ucida victima, iar multitudinea loviturilor se poate explica prin
faptul ca autorul a vrut sa fie sigur ca a ucis victima.
URMAREA IMEDIATA: moartea victimei
LEGATURA DE CAUZALITATE: trebuie dovedita
LATURA SUBIECTIVA : numai intentia directa sau indirect.
FORMELE INFRACTIUNII:
-actele pregatitoare sunt posibile dar neincriminate
-tentativa se pedepseste, fapta se consuma atunci cand intervine decesul; daca intervine la o perioada
mai mare de timp => tentativa la omor calificat.
Idonee imperfecta : este posibila si incriminate
Idonee perfecta: este posibila si incriminata
Cause de nepedepsire: desistarea si impiedicarea producerii rezultatului
-consumarea: in momentul producerii mortii.
Daca avem mai multe elemente circumstantiale, toate vor fi avute in vedere - dar avem infractiune
unica!!!
Pedeapsa e maxima prevazuta de NCP - detentiunea pe viata sau pedeapsa inchisorii la durata ei
maxima.
Din punct de vedere procesual , urmarirea penala se face din oficiu de catre procuror. Competenta de
judecata in prima instanta - la Tribunal.
16

Art 190 - Uciderea la cererea victimei uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa ,
constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate
medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat.
Aceasta infractiune nu are corespondenta in VCP, dar nu e o inovatie a legiuitorului - o corespondenta
aproximativa exista in Codul penal Carol al Doilea - 1936 , crima de omor la rugaminte.
S-a revenit la aceasta varianta atenuata a omorului din mai multe considerente :
1. Traditia existenta
2. Exista in cele mai multe legislatii europene
3. Cazurile in care e posibila o asemenea fapta au devenit din ce in ce mai numeroase, in primul rand
datorita progresului pe care l-a facut medicina in ultimii ani - sunt persoane care supravietuiesc, dar trec
prin suferinte deosebite si vor sa moara
4. Sanctionarea in cadrul retinerii circumstantelor atenuante - aceasta imprejurare putea fi retinuta drept
circumstanta atenuanta in VCP, dar pedeapsa se aplica sub minimul special. In NCP, pentru cauzele
atenuante minimul si maximul se reduc cu o treime - deci nu se mai scadea sub minimul pedepsei si se
creea o inechitate in sanctionarea faptei.
Obiectul juridic - avem ca valoare ocrotita viata, cu specificul ca aceasta e ocrotita chiar si imprejurarea
in care victima renunta practic de buna voie la dreptul la viata, solicitand sa ii fie curmate suferintele. Nu
trebuie sa confundam aceasta ipoteza, care desi reprezinta o varianta atenuanta a omorului, reprezinta
totusi infractiunea de a eutanasia. Eutanasia - procedura legala de acompaniere a mortii in ideea ca
pacientul sa beneficieze de o moarte decenta.
Exista state in UE ( Belgia, Elvetia, Olanda) in care eutanasia e legala.
Obiectul material - corpul persoanei
Subiectii infractiunii:
Subiectul activ nu este circumstantiat; orice persoana cu capacitate penala; participatia penala este
posibila. Cel mai probabil in cadrul acestei infractiuni, va fi fie un cadru medical, fie o ruda apropiata
sau o persoana legata afectiv de victima pentru ca fapta se comite din motive altruiste.
Subiectul pasiv este circumstantiat - el trebuie sa fie o persoana responsabila, care fie sufera de o boala
incurabila( o boala cu privire la care , la momentul comiterii faptei, nu era agreat in comunitatea
medicala un tratament curativ), fie sufera de o infirmitate grava atestata medical si cauzatoare de
suferinte permanente si greu de suportat ( este necesara existenta unei atestari medicale a existentei
severitatii infirmitatii , iar faptuitorul sa aiba cunostinta de aceasta) . Daca nu se incadreaza acestor
conditii, nu putem avea ucidere la cererea victimei si fapta va fi omor.

17

Putem spune ca avem si o situatie premisa care e data de aceasta stare a subiectului pasiv.
Latura obiectiva
- elementul material este identic cu cel de la omor, respectiv uciderea victimei si se poate realiza atat
prin actiune, cat si prin inactiune.
Desi este identic cu cel de la omor, datorita specificului infractiunii, modalitatea concreta de
realizare a elementului material va avea un anumit specific in sensul ca, fie ca e vorba de actiune sau
inactiune, vor fi activitati non-violente care sa nu cauzeze suferinte victimei. Alminteri, nu s-ar inscrie in
logica infractiunii. Voi avea, cel mai probabil, actiuni de genul injectarea unor substante analgezice in
doza mai mare decat cea normala, oprirea unui aparat medical care suplineste diferite functii ale
organismului, incetarea unui tratament. Urmarea imediata este, ca si la omor, decesul persoanei.
Urmarea imediata : moartea victimei
Legatura de cauzalitate trebuie stabilita cu multa atentie intr-un astfel de caz, mai ales atunci cand
victima sufera de o boala incurabila pentru ca s-ar putea intampla ca actiunea de ucidere sa fie ori
tardiva, ori ineficienta, iar decesul sa aiba cauze patologice, sa fie cauzat de boala care sufera victimei.
Latura obiectiva - avem conditii atasate elementului material - legate de starea psihica a victimei
( constienta, responsabila, cu discernamant si sa isi doreasca in mod serios sa fie comisa infractiunea);
legata de starea de sanatate a victimei si legata de subiectul pasiv. Daca nu se indeplinesc aceste conditii
cumulativ, vom avea omor.
Latura subiectiva - vinovatia e ceruta sub forma intentiei, in principiu vom avea, de regula, intentie
directa pentru ca autorul urmareste suprimarea vietii in ideea de a reduce suferintele victimei.
Textul legal nu este construit in asa fel incat sa distruga intentia indirecta. Ne putem gandi, cel putin
teoretic, si la aceasta forma de vinovatie.
Poate exista intentie indirecta in ipoteza in care autorul isi propune sa curme suferintele victimei fara sa
doreasca neaparat decesul acestuia, dar acceptand ca acesta se poate produce.
Ex. Autorul se hotaraste sa ii diminueze suferintele, ii face o doza mai puternica de morfina, nu
anticipeaza efectul asupra organismului deja slabit.
Ex 2. Ii intrerupe administrarea unui anumit medicament pentru ca stie ca ii agraveaza suferintele
victimei, insa acest fapt duce la deces.
Formele
- acte pregatitoare: posibile, dar neincriminate.
- tentativa nu se pedepseste,
- fapta se consuma in momentul decesului.
18

In privinta sanctiunilor, pedeapsa e mult mai mica decat la omor, fiind vorba de o varianta atenuanta inchisoare de la 1 - 5 ani. In privinta procedurii,aceasta este aceeasi ca la omor calificat.

Art 191 - Determinarea sau inlesnirea sinuciderii - corespondent art 179 VCP cu aceeasi
denumire marginala. Textul a suferit modificari importante.
= fapta de a determina sau de inlesni sinuciderea unei personae , daca sinuciderea a avut loc.
Acest art este oarecum atipic in aceasta categorie de infractiuni contra vietii - omucideri in VCP.
Se ajunge la decesul victimei prin actiuni indirecte care nu vizeaza suprimarea vietii din partea
autorului.
Nu putem vorbi de participatie penala pentru ca sinuciderea nu reprezinta infractiune.
Obiectul juridic - viata persoanei e ocrotita, avand ca specific ca ocrotirea are in vedere si situatiile in
care viata victimei nu e in mod direct, nemijlocit suprimata de catre o alta persoana.
Obiectul material - este corpul persoanei. Daca pentru omor si omor calificat si uciderea la cererea
victimei Cioclei are niste rezerve, aici i se pare ca e absolut incorect sa vorbim de corpul victimei ca
obiect material al infractiunii. Actiunea faptuitorului nu are nimic de a face cu corpul persoanei.
Actiunea de determinare are in vedere psihicul persoanei nu are nicio comportare fizica, iar inlesnirea
trebuie sa fie o actvitate de ajutorare indirecta, altfel e vorba de omor.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ nu e circumstantiat( orice persoana fiz/jur cu capacitate penala), participatia penala este
posibila.
Subiectul pasiv - pentru varianta tip, cea de la alin 1, subectul pasiv nu este circumstantiat ( persoana
fizica in viata) , in sensul ca este orice persoana cu discernamant nealterat, nici din pricina varstei, nici
din pricina unei stari psihice ca in variantele agravate. E o persoana matura si normala dpdv psihic.

In prima varianta agravata, cea prevazuta la alin 2, subiectul pasiv e fie un minor cu varsta
cuprinsa intre 13-18 ani, fie o persoana cu discernamant diminuat. Practic, am putea spune ca e o
persoana cu discernamant diminuat. Nici minorul, din cauza varstei fragede nu are o reprezentare
reala a vietii. Avem si ipoteza unei persoane mature cu un discernamant diminuat, dar nu in
totalitate - ex. Nevroza; stare de intoxicatie cu alcool sau alte substante etc.

Cea de-a doua varianta agravata de la alin 3 se refera la minorul sub 13 ani si la persoana
iresponsabila - poate fi vorba de o maladie grava precum psihozele; stare de iresponsabilitate grava
data de anumite substante, psihoza etc ( este data chiar definitia acestuia din partea generala in
acest alin). Minorul sub 13 ani se prezuma ca nu are discernamant. Observam o lipsa de corelatie
cu ipotezele din partea generala a Codului Penal care spune ca pana la 14 ani se prezuma ca
19

minorul nu are discernamant si e normal sa fie ocrotit diferentiat, mai puternic. Aici, pedeapsa este
identica cu cea de la omor.
!!!Faptuitorul trebuie sa cunoasca aceste particularitati ale victimei pentru a se retine variant
agravata( varsta frageda sau lipsa de discernamant).
Latura obiectiva
Elementul material se realizeaza in 2 modalitati, fie prin determinare, fie prin inlesnire.
1.

Determinarea presupune convingerea victimei de a se sinucide, convingere ce se poate realiza in

modalitati concrete diverse, fie prin indemnuri, fie prin rugaminti, fie prin amagire, fie chiar prin
exercitare de violente repetate. Convingerea nu trebuie sa depaseasca granitele care o separa de
constrangere. Daca e vorba de constrangere, voi avea infractiune de omor, nu determinarea
sinucidere. Exista mai multe spete in care se face aceasta diferenta intre constrangere si
determinare. In cazul constrangerii - decizia de a se sinucide apartine victimei in final; victima
decide. In cazul constrangerii - victima e fortata, nu are de ales.
2.
In ceea ce priveste inlesnirea - se refera la orice activitate de ajutare sau sprijinire a victimei ca
aceasta sa se sinucida. Actele de ajutor, sprijinire trebuie sa fie indirecte pentru ca altfel trec in
cadrul infractiunii de omor.
Urmarea imediata are o dubla componenta. Avem fie decesul victimei prin sinucidere - ucidere
consumata, fie o incercare de sinucidere - "tentativa " de sinucidere. In functie de acestea, vom avea
varianta tip si varianta agravata, precum si o varianta atenuanta in cazul incercarii de sinucidere.
Legatura de cauzalitate trebuie stabilita cu multa atentie pentru ca exista posibilitatea ca, spre exemplu,
determinarea la sinucidere sa fi esuat, sa fi fost ineficienta si aceasta sa se sinucida totusi ulterior, dar din
alte cauze.
Latura subiectiva - fapta se comite cu intentie directa sau indirecta. Exista varianta ca autorul sa accepte
rezultatul final. Nu prezinta importanta scopul sau mobilul comiterii faptei.
FORMELE INFRACTIUNII
- tentativa nu se pedepseste, infractiunea se consuma diferit in functie de varianta tip sau atenuanta,
-se considera consumata in momentul sinuciderii, fie se consuma cand incercarea de sinucidere a avut
loc.
Sunt 2 variante agravate in functie de starea discernamantului persoanei, subiectul pasiv care e
diminuat, fie totalmente abolit.

20

Ceea ce e specific alin 3 - se considera omor comis prin energia psihica a victimei.
Varianta atenuanta - cand rezultatul e mai putin periculos si se raporteaza la variantele anterioare
( actele de determinare sau inlesnire au fost urmate de o incercare de sinucidere)
Sanctiuni - pedepse mai mici ca la omor si diferenta dintre varianta tip si atenuata ( se raporteaza la
diferite variante ).
Din punct de vedere procesual, ca la omor.
!!! determinarea unei personae prin constrangere sa se sinucida constituie infractiunea de omor.
!!! cand sinuciderea se produce ca urmare a lipsirii de libertate a victimei sau a unui viol , se va retine
numai forma agravata a acestor infractiuni , in care este absorbita determinarea sinuciderii; insa, daca
faptuitorul a urmarit sau a acceptat urmarea imediata constand in sinuciderea sau incercarea de
sinucidere a victimei, se va retine concursul de infractiuni.
!!!persoana care se sinucide sau incearca nu este participant la infractiunea de determinare sau inlesnire
a sinuciderii.

Uciderea din culpa - art 192 => are drept corespondent art 178 VCP. Fata de acesta, legiuitorul a
apreciat ca se impune o sistematizare si o concentrare a acestei infractiuni, renuntand la 2 variante
agravate. Acum avem o varianta tip si 2 variante agravate. In 178 avem 4 variante agravate.
= savarsirea oricarei actiuni sau inactiuni prin care este suprimata, din culpa, viata unei persoana.
Aceasta infractiune e mai putin grava din cauza laturii subiective, e singura infractiune din culpa. Are
totusi un grad ridicat de gravitate, pe de o parte din cauza rezultatului faptei si din cauza caracterului
endenic ( exista foarte multe infractiuni de acest gen).
Obiectul juridic - acelasi ca la omor
Obiectul material - corpul persoanei
Subiectul activ - nu e circumstantiat in varianta tip, oricine poate comite infractiunea de comitere din
culpa. Subiectul activ - circumstantieri in varianta agravata in alin 2. Aceasta infractiune poate fi comisa
in participatie improprie. Exista posibilitatea ca la o fapta sa concureze mai multe culpe, atunci voi avea
coautorat. Daca avem 2 soferi care incalca regulile de circulatie, se produce accident, moare o persoana,
coautori la ucidere din culpa. => participatia proprie este posibila numai sub forma coautoratului si
numai in cazul retinerii culpei comune a mai multor personae la savarsirea faptei tipice.

21

=>participatia improprie sub forma intentie-culpa este posibila: persoanele

care au determinat, inlesnit sau ajutat in orice mod , cu intentie, la savarsirea udicerii din culpa vor fi
sanctionate pentru instigare, respective complicitate la infractiunea de omor.
Subiectul pasiv nu e circumstantiat, orice perosoana fizica in viata poate fi victima unei ucideri din
culpa.
Latura obiectiva
- elementul material, ca si la omor, e reprezentat de uciderea unei persoane. Se poate realiza prin
actiune sau inactiune.
- in variant actiunii
- in varianta omisiunii-uciderea din culpa se poate realiza spre exemplu prin fapta persoanei care lasa
aprins un foc la aragaz si focu se stinge acumlare de gaze se creaza o explozie. Se poate de asemenea: mama lasa
ferestrelee deschise pe timp de iarna si copilu moare.
Cele mai multe ipoteze de omisiune apar la varianta agravata-culpa profesionala. Aici fapta este legata de
exercitarea unei profesii, meserii, activitati.
Ex: fapta militarului care lasa arma nesupravegheata si un copil o manevreaza si ucide o persoana.
Culpa medicala-stabilind diagnostic gresit se duce la neaplicarea unui tratament coresp. Inclusive in ipoteza
accidentelor de circulatie poate sa apara var omisiva.

-urmarea imediata: moartea victimei

-legatura de cauzalitate: trebuie sa existe si sa fie dovedita
Problemele apar de regula atunci cand se suprapuun mai multe cauze. Se poate intampla sa existe actiuni distincte
si culpe distincte. Cata vreme leg de cauzalitate se pastreaza fata de fiecare fapta toti faptuitorii vor raspunde pt
ucidere din culpa.
Legatura de cauzalitate se pastreaza si in cazul in care intervine o culpa din partea victimei. Spre ex accident auto:
conducatoru nu respecta evident una sau mai muulte norme chiar daca victim are si ea comp culpabil, asta nu
inseamna ca conducatoru nare culpa.
Daca nu se poate stabili o legatura de cauzalitate intre norma incalcata si rezultatul produs nu avem ucidere din
culpa, CHIAR DACA exista incalcarea unei norme.
Nu avem ucidere din culpa chiar daca un conducator auto a condus sub influienta alcoolului daca accident sa
produs din culpa exclusive a victimei.

Latura subiectiva: culpa simpla sau cu prevedere

In cazul uciderii din culpa, spre deosebore de lovirile cauzatoare de moarte, inclusiv actiunea sau
inactiunea sunt comise din imprudenta. Violentele nu sunt exercitate cu intentie, iar rezultatul mai grav
se produce din culpa.

22

Fapta se sanctioneaza din culpa, vinovatia e ceruta sub forma culpei in ambele ei modalitati. Atitudinea culpabila
trebuie sa priveasca intreaga fapta, adica nu numai rezultatul- decesul victimei- dar inclusive actiunea trebuie sa
fie din culpaneglijenta, imprudenta.
Daca se exercita cu intentie anumite violente direct asupra persoanei fara intentia de a produce decesul dar daca se
produce din culpa, nu voi avea ucidere din culpa ci loviri cauzatoare de moarte.
Probema viinovatiei in cadrul uciderii din culpa ridica niste aspecte deosebite in ce priveste culpa profesionala. In
cazu culpei profi, existand un set de norme clre pe care subiectul active trebuie sa le respecte foarte greu se va
putea invoca existent cazului fortuit.
Ex: acciente de circlatie. Pierderea controlului volanului din diferite motive nu reprezinta o situatie imprevizibila
si nu se pot invoca dispoz cazului fortuit.
De asemenea, nu se pot invoca dispoz cazului fortuity in ipoteza in care conducatorul auto se deplaseaza in
conditii metereologice foarte grele, in lipsa de vizibilitate si in aceste conditii accidenteaza victim care se afla
cazuta pe carosabil. Si in acestcaz viteza de deplasare trb redusa pana la llimita evitarii oricarui pericol.
In privinta formelor infractiunii:
Fapta se consuma in momentul in care intervine decesul victimei.
Daca pana la deces trece o perioada mai mare de timp se poate incadra fapta eventual in vatamare corporala din
culpa.
Momentul consumarii infractiunii nu coincide cu savarsirea faptei-ea e savarsita la data realizarii elem material.
Variante agravate:
1. Culpa profesionala ipoteza in care uciderea din culpa a avut loc in exercitarea unei profesii, meserii sau
activitati si in contextual in care nu sa respectat vreuna din regulile potrivit carora se desfasoara
respectivele activitati.
Conditii:

Sub activ sa desf o meserie, profesie sau activitate

Tre sa fie o norma incalcata
Sa existe o legatura intre regula incalcata si decesul victimei

Cele mai multe sunt accidente auto. Mai avem accidente de munca, culpe medicale samd.
In cazul in care nerespectarea unei anumite reguli constituie prin ea insasi infractiune se vor aplica regulile
concursului de infractiuni. Uciderea din culpa-comisa de un conducator auto aflat sub influienta alcoolului sau
alte substante-concurs. Nu mai e valabil acel RIL pe codul vechi prin care se stabilea ca uciderea din culpa in
aceasta variant absoarbe infractiunea din legea speciala.
Fapta trebuie sa fie savarsita in timpul exercitarii profesiei , meseriei sau activitatii, cu nerespectarea regulilor
prevazute pentru exercitarea acesteia sis a fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale.
2. Pluralitatea de victime -au murit 2 sau mai muulte pers.
23

Se retine o singura infractiune de ucidere din culpa in var agravata, indifferent de numarul de victim
Procedurile sunt cele comune. Urmarirea penala de catre org de cercetare si in principiu competenta apartine
judecatoriei in prima instant.

Capitolul 2-infractiuni

contra integritatii corporale sau sanatatii

6 infractiuni art 193, 194, 195, 196, 197 si 198

Vatamare corporala grava-se regaseste acum in 193 si 194
Infractiuni noi: rele tratamente applicate minorului si incaierarea. Ele nu sunt noi existand si in codu vechi dar
apartineau altei categorii de infractiuni.

Prezentarea generala-caietu de seminar !!!!

193-lovirea sau alte violente

In vechiu cod-180. El cuprindea o arie mai restransa de fapt in sensul ca in variant tip era vb ca si acum de lovirile
care au cauzat suferinte fizice, la al 2 ingrijiri medicale DAR acolo numai pana in 20 de zile medicale.
2 var agravate-membru de familie
Obiectul juridic, relatiile sociale care impun ocrotirea persoanei impotriva violentelor cauazatoare de suferinte
fizice sau leziuni traumatice ori imbolnaviri. Pe scurt, integritatea fizica si sanatatea pers.
Obiectul material-corpul persoanei.
Subiectii infractiunii-nu sunt cinrcumstantiali,
- La sub active( orice persoana fizica sau juridica cu capacitate penala) participatia penala e posib sub toate
formele, dar violentele exercitate direct asupra victimei repr acte de coautorat. De ex, daca o pers tine victim si
altu o loveste amandoi sunt coautori.
O anumita calitate a subiectului activ poate atrage o incadrare juridical diferita( ex. Daca faptuitorul e functionar
public- infractiunea de purtare abuziva art 296NCP ; daca fapta este comisa fata de nou nascut imediat dupa
nastere sau in primele 24 de ore de la nastere de mama aflata intr-o stare de tulburare- infractiunea de ucidere ori
vatamare a nou nascutului savarsita de catre mama art 200(2) )
-Subiectul pasiv:
-persoana fizica in viata
-pluralitatea de sub pasivi duce la pluralitate de infractiuni. Autorul loveste mai multe pers, voi avea
atataea infractiuni cate victime ale lovirii
24

-daca fapta este comisa asupra unui membru de faimilie se va retine comiterea infractiunii de violent in
familie art 199
-fapta comisa fata de un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de
stat , aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea precum si fapta savarsita fata de un
functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra unui membru de
familie al functionarului in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu
ale functionarului infractiunea de ultraj art 257 ; fapta de ultraj comisa fata de un judecator/procurer/avocet in
legatura cu exercitarea acestor atributii infractiunea de ultraj judiciar art 279
Latura obiectiva
-elem material se poate realiza atat prin actiune cat si prin inactiune si in principiu consta in exercitarea de
violente asupra persoanei ele [pot fi directe sau indirecte. Cele directe=lovirea pers cu pumnu, picior, ob
contondent. Actiuni indirecte pot fi oferirea unui scaun stricat tragerea scaunului, energia unor animale
In varianta inactiunii, fapta se poate realiza in ipoteza in care faptuitoru era obligat o anumita conduit si nu a
relaizato, gen nu a acoperit o groapa . tre sa existe intentie in aceste czuri.
-urmarea imediata a infractiunii difera de la variant tip la variant agravata. Var tip: suferintele fizice pe care le
suporta victim.
-legatura de cauzalitate : daca fapta se comite prin lovire, legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei,
suferinta fizica fiind prezumata; cand fapta se comite prin alte violente , trebuie sa existe si sa fie dovedita leg
intre actele de violenta si suferinta fizica.
Latura subiectiva: intentia directa sau indirect; nu prezinta importanta scopul sau mobilul comiterii faptei
In privinta variantei tip care are drept consecinta producerea de consecinte, rap se prezuma. In ce priveste
exercitarea violentelor care duc la zile de ingrijiri medicale, leg de cauz trb dovedita si in general contribuie mult
certificate medico legal sau rap de epxpertiza.
In priv lat sub, atunci cand e vb despre leziuni grave si in situatia in care obiectul vulnerant are un anumit
potential destructive trebuie sa se analizeze cu multa atentie lat sub pt a face dif de eventuala tentativa la
infractiunea de omor. Autorul loveste victima cu o coada de topor incercand sa ii atinga zona capului. Victim se
freest bareaza cu bratu-50 de zile ingrijire medicala. In aceasta ipoteza sa mers pe tentative la infract e umor.
Varianta agravata: e necesar sa se constate existenta unui nr de zile de ingrijiri medicale. 1zi-90 zile ( care
se comite cu intentie sau praterintentie)
!!!Peste 90 de zile-incepand cu 91de zile d ingrijire-infractiune de atamare corporala 194.
Forme:
-actele pregatitoare, posibile dar neincriminate
-tentativa este posibila dar neincriminata
-consumare:
25

Fapta consumata: in mom in care sunt exercitate lovirile

Fapta epuizata: poate fi comisa in forma continuata, epuizandu-se dupa efectuarea ultimului act de
executare ( unitate legala)

Atentie! Este imp epuizarea la aceste infractuni adica rezultatu final

Avem infrat progressive-rez se poate agrava
In privinta variantelor-varianta agavata-bazata pe criterial therapeutic-nr de zile de ingrijiri medicale
In priv sanctiunilor-nfract care au gravitate mai redusa
Vc avea mai multe zile de ingrijiri medicale.
Termenul de ingrijiri medicale se refera la tratamentul indicat de medic necesar vindecarii.acest tratament tre sa
aiba in vedere vindicarea propriu zisa a leziuniiiar nu disparitiaurmelor leziunii respective. Trb retinutca zilele de
ingrijiri medicale nuse suprapun neaparat prste concediu medc=cicalm sau nrr de zile de spitalizare.
Certificate medicolegal sau raport de expetrtiza medicolegala (vezi 189 din CPp)
Escoliazie-zgarietura
Echimoza-vanataie
Hematomul-acumulare de sange in tesut si care arela baza o leziune mai puternica
Plaga-rana pp o lezare in profunzime si a degumentului si a tesutului

Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii

Art. 194 Vatamarea corporala

Nu are dr corespondent infract cu acceeasi denumire de la art 181 din Codul anterior, ci
acopera alaturi de art 193 anterior consecintele de la infract de vatamarea corporala
grava art 182 cod vechi.
Acopera consecintele dpdv therapeutic care se refera la peste 90 de zile de ingrijire
medicale. In privinta celorlalte consecinte, acopera de asemenea 182 cu unele mici
modificari.
Aceasta infractiune e o varianta calificata a lui 193. Analiza de la 193 e in principiu
valabila pt aceasta infractiune, ceea ce vom analiza priveste efectiv diferenta dintre cele 2
infractiuni, iar diferenta consta in urmarea imediata rezultatul violentelor.
26

Aceasta infract opereaza cu un dublu criteriu al consecintelor:

-cr curativ-terapeutic nr de zile de ingrijiri medicale;
-cr fizio-patologic care se raporteaza la natura leziunilor.
O prima consecinta, art 194 alin 1 lit a se refera la o infirmitate. Dpdv medicolegal, infirmitatea e definita ca acel deficit morfologic functional sau morfologico-functional
care implica un handicap permanent fizic sau psihic.
In aceste conditii, infirmitatea acopera pierderea unui organ.
Incetarea functionarii unui organ este un deficit functional permanent, este infirmate.
Pierderea unui simt este un deficit permanent functional infirmitate.
Infirmitatea este un deficit permanent fizic sau psihic.
Notiunea de infirmitate nu se suprapune cu cea de invaliditate!
Invaliditatea presupune un deficit functional ce are obligatoriu legatura cu capacitatea de
munca, lucru ce nu e neaparat valabil pt infirmitate.
Un invalid e mereu infirm dar un infirm nu e totdeauna invalid.
Lit b-leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei pers care au necesitat pt
vindecare mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale.
Aici se revine la criteriu curative therapeutic de la 193.
Se va retine vatamare corporala in aceasta ipoteze cu aceste consecinte, chiar daca la nr
de zile de ingrijiri medicale de peste 90 se ajunge fie prin aparitia unor complicatii la
nivelul regiunii de origine, fie din cauza unor complicatii legate de tratament, fie si in
ipoteza in care la acest nr de zile contribuie intron fel sau altul conduit neglijenta a
victimei atata vreme cat se dovedeste ca acea conduit nu a avut ca scop prelungirea
zilelor de ingrijire medicala. Se retine aceasta urmare si in ipoteza in care leziunile
provocate se suprapun unor leziuni mai vechi.
Lit c- un prejudiciu estetic grav si permanent corespondent vechiu cod 182slutirea
Prin prejudiciu estetic permanent intelegem o deformare morfologica si estetica sau numai
estetica ce afecteaza conformatia armonioasa a corpului sau a unui segment corporal sau
a unei suprafete a corpului uman. In general, slutirea in jurisprudenta a fost retinuta in
legatura cu acea prejudiciere intervenite la nivelul figurii cee ace corespunde si cu
desfigurare. Cand prejudicierea afecteaza corporal persaoana sau segmente ale corpului
garbovire, imobilizarea unui membru de regula intra la infirmitate. Exista spete in care sa considerat ca avem de-a face cu slutire in ipoteza in care autorul a muscat partea
27

vatamata de ureche facand sa lipseasca 2/3 din substanta si facandd imposibila o

remodelare prin operatie estetica.
In general in jurisprudenta sa admis idea ca prejudiciul estetic trb sa fie nu numai
permanent, dar el trebuie sa fie ireparabil prin fortele proprii ale organismului- pe cale
naturala( daca fac operatie estetica tot se pune problema slutirii). Nu prin op de
chirurgie plastica sau prin operatii de protezare! Prin fortele organismului, nu
ceva artificial.
In jurispr sa decis ca nu avem dea face cu slutire in ipoteza in care autorul o tuned pe
victima 0 si ii rade sprancenele.
Problema pierderii unor dinti; in principiu, instantele au admis ca pierderea chiar a unui
dinte din zona frontala repr prejudicial estetic pt ca o asemenea pierdere adduce o probl
de conformatie armonioasa, urateste victima. In cond normale adica in ipoteza in care
victima are aprope toti dintii din fata sau toti.
Au fost si solutii in care mai ales sub influienta constatarilor medico legale sa decis ca nu
repr un prejudiciu estetic pierderea unor dinti din fata deoarece aceasta pierdere poate fi
suplinita printro proteza. Fals au zis unii, in acest caz, prejudiciu e doar camuflat, el exista
in continuare. In aceste sit nu ar trb sa se considere ca prejudiciu a fost eliminate.
In jurisprudenta sa mers pe idea de prej pe slutire cand e vb de oameni cu dantura normal.
RIL 2002 IS a respins RILu spunand ca exista o asa mare varietate de cazuri, sit, incat nu
se poate da in abstract o unica solutie.
La lit d- consecinta avortului.
Consecinta preluata identic din codul anterior si denumirea a fost pastrata.
Avort= oprirea cursului sarcinii, cu sau fara expulzarea produsului de conceptie.
In doctrina medico legala mai veche se aprecia ca avortul poate sa intervina din prima zi
de sarcina pana in ultima zi, insa mai nou, dpdv medico legal, prin avort se intelege
stoparea cursului sarcinii in primele 24 de saptamani de viata ale fatului, caci dupa aceea
avem de a face cu o provocare a unei nasteri premature. Si nu se mai pune problema de
avort. Pentru a se retine aceasta infractiune, in aceasta ipoteza este necesar ca autorul sa
fi cunosctu starea de graviditate sau sa fi putut in mod rezonabil sa constate acest lucru
sarcina era vizibila. In lipsa acestei conditii nu se va retine aceasta ipoteza. Pentru
constatarea starii de sarcina si pentru constatarea legaturii de cauzalitate intre exercitare
violente si avort trb sa existe in mod necesar o expertiza medico-legala.
Lit e punerea in primejdie a vietii persoanei.
Este o consecinta care pp crearea unui pericol concret si imeidat pt viata pers, altfel spus,
existent unor leziuni care in lipsa unui tratament medical prompt, rapid si adecvat ar
conduce inevitabil la moartea persoanei. Pericol concret si actual, nu despre o temere.
28

O asemenea consecinta se poate intampla de regula in ipoteza unor leziuni severe care au
legatura diirecta sau indirecta cu organelle vitale. Din cauza specificului urmarii, cea mai
mare problema o pune vatam corporala vizai de tentative la omor. Probl in practica
In cazul tentativei avem dea face cu o intentie directa sau indirecta, in schimb in ipoteza
vatamarii corporale aceasta se poate comite doar cu preterintentie.
Ori de cate ori constat din zona viazta ca autorul cel putin a acceptat decesul. Cand nu a
acceptat sau urmarit, vatm corporala.
Latura subietiva
Retinem ca in principiu, vat corporala in variant tip se comite fie cu intentie indirecta, fie
cu preterintentie. Cu exceptia a ceea ce am anticipat lit e care nu se poate comite decat
cu preterintentie.
Variant agravata, cea de la al 2 se poate comite doar cu intentie directa.E una din
ipotezele in care scopul caracterizeaza intentia, o transforma in intentie directa.
Pe VCP discutii furtunoase pt ca textu vechi era gresit alcatuit.
Variant agravata- 2 modificari fata de 182
1. Nu se mai refera la avort mergand pe idea ca in cazu in care sa inentionat si
intrerupareea sarcinii avem concurs de infract
2. Var agravata nu mai face ref la ipoteza punerii in primejdie a vietii pt ca aceea era o
ipoteza logic imposibila in sensul ca nu puteam sa urmaresc punerea in primejdie a
vietii pers fara ca macar sa accept decesul.
In masura in care voi avea intentia de a pune in primejdie viata, voi avea o tentative la
omor. Cand se accepta rezultatul mai grav, voi avea tentative la infr de omor.
In privinta sanctiunilor, mai mari decat la 193.
Urmarirea penala se face din oficiu la 194.
Referitor la variant agravat : lovirile sau alte violente svrite n scopul producerii
de leziuni traumatice pentru a cror vindecare sunt necesare ngrijiri medicale de cel puin
91 de zile sau n scopul producerii uneia dintre urmtoarele consecine :

Infirmitate sau un prejudiciu estetic grav i permanent

( aceast variant agravat se produce doar cu intenie direct)

Forme :

Acte pregtitoare posibile , dar neincriminate

29

Tentativa posibil dar neincriminate cnd fapt comisia se comite cu intenie indirect.

Tentativa posibil i ncriminat cnd fapt se comite cu intenie direct (variantele

agravate)

Art 195-lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte.

Textul se refera la faptele prevazute de 193 si 194 care au avut ca urmare moartea
victimei si pedeapsa e de la 6-12 ani inchisoare.
Art 195 are drept correspondent art 183 din VCP si practic din acest punct de vedere,
nimic nu sa schimbat. Dupa cum vedeti, si in acest caz avem dea face cu o variant
calificata a infractiunilor anterioare de care se deosebeste practice doar prin urmarea
imediata adica decesul victimei. Din aceasta perspectiva unii autori considera ca aceasta
fapta ar putea f bine sa se gaseasca printre infractiunile contra vietii in sensu ca ar putea
fii o infract contra vietii comisa cu preterintentie. Legiuitorul a preferat si in codu anterior
si codu actual sa introduca in categ aceasta de infractiuni in care se protejeaza
integritatea corporala si sanatatea din 2 motive:
1. A vrut sa arate ca ob protectiei e cea urmarit initial autoru, nu ce sa int in final
2. Pt ca aceasta fapta practic este intro succesiune logica cu infractiunile anterioare.
Nu avem deosebiri de analiza fata de faptele anterioare decat in privinta urmarii
imediate in sensul ca aici urmarea imediata: decesu unei pers.
In legatura cu urmarea imediata ridica proleme in practica: legatura de
cauzaltate.
Uneori exista in practica in concret o diferenta f mare fata de tiparul classic al infractiunii.
in realitate trb atent verificat daca exista leg de cauzalitate intre violenta si deces. In
practica sa admis ca poate exista leg de cauzalitate chiar daca in lantul causal se
intrepatrund si alte cauze. Respective contributia victimei.
In multe ipoteze, peste violentele initiale sau concomitent cu violentele initiale, decesul e
favorizat de starea patologica preexistenta a victimei. In general e vb de maladii mai mult
sau mai putin grave care favorizeaza decesul chiar in ipoteza in care violentele sunt
minime.
Cata vreme se pastreaza leg de cauzalitate adica se dovedeste ca maladiile preexistente
sau potentate pe fondul violentelor atunci voi avea infractiune. Chiar daca uneori trce o
perioada mai lunga de timp pana la ddeces si chiar daca apar niste complicatii medicale
care uneori nau legatura directa cu violentele initiale.
Latura subiectiva infractiunea tipic preterintentionata in sensul ca violentele
se comit cu intentie iar rezultatul mai grav se comite din culpa.
Formele infractiunii din cauza laturii sub, tentativa e exclusa.
30

Infractiunea se consuma in momentul in care se produce decesul victimei.

Momentul savarsirii faptei poate fi diferit de momentul consumarii infract. Mom
sav faptei- mom exercitarii violentelor; mom consumarii- mom deceseului.
Distinctive important apt ca o serie de institutii cum ar fi amnistia prescriptia minoritatea
se raporteaza la mom sav infractiunii.
Dpdv procesual, aceasta infractiune urmarirea penala de procurror si judecata in prima
instant apartine tribunalului.

Comparaie ntre omor i loviri sau vtmri

cauzatoare de moarte
Asemnri: Trebuie avute n vedere urmtoarele elemente obiective, din care
pot fi trase concluzii cu privire la tipicitatea subiectivasem a faptei : vrst i
starea de sntate a victimei , zon corpului n care au fost aplicate loviturile,
instrumentul folosit pentru exercitarea actelor violente, intensitatea loviturilor.
Deosebiri:
1. La omor fptuitorul lovete victim cu intenie , urmrind sau acceptnd
moartea acetia
La 195, fptuitorul lovete cu intenie victima , urmrind vtmarea corporal a
acesteia , rezultatul mai grav producandu-se din culp.
2. La omor tentativa este posibil i ncriminat.
La 195. Tentativa nu e posibil fiind o infraciune praeterintentionata .

196 vatamarea corporala din culpa

In seria de infractiuni discutate aceasta infractiune se deosebeste prin forma de vinovatie.
Infractiunea are drept correspondent art. 184 VCP dar tinand cont de modificarile
intervenite atat vizavi de art 180 cat si vizavi de art 181 182 din vechiu cod.
Vatamarea corporala din culpa face referire e construita pe 193 194 sii imprumuta si
elemente de lauciderea din culpa- alin 3. Culpa profesionala.
Textu 196 prezinta o prima variant cea de la al 1 o variant speciala. In sensul ca sunt
sanctionate acele fapte care au consecintele de la art 193 alin 2, dar care sunt
conditionate de existenta unei persoane sub influienta bauturilor alcoolice sau subst
psihoactive fie desf unei activitati ce constituie prin ea insasi infractiune.
Problem de practica pe text 196
31

1. Ce inseamna pers sub influienta bauturi altcoolice? E identica cu cea de la 336

conducerea unui vehicul sub influienta bauturi alcoolice sau subt psihoactive?
Raspnsuu e NU.
Alcoolemia art 336- < 0.8
Dacaavem > o.8 concurs de infractiuni intre 196 teza a2a in concurs cu art 336!
Daca nu se recolteaza probe de sange, dar totusi prin martori sau alte probe se
demonstreaza ca autorul a fost sub influienta bauturilor alcoolice, revenim iar la
ipoteza al 1 teza 1.
2. Ce inseamna desfasurarea unei activitati ce const prin ea insasi infractiune?
Odata e conducerea unui vehicul cu alcoolemie depasita, conducere fara permis, orice
infract legata de protectia muncii, orice infractiune dar sa fie legata de vatamarea din
culpa adica actiunea de vatamare sa aiba legatura cu desf activitatii ce repr infract.
Marea maj a accidentelor rutiere undenu e vb de vreo infract raman inafara zonei
penale.

Var de la alin 2
Ipoteza in care vatamarea corporala din culpa se sanctioneaza indifferent de vreo alta
conditie, dar numai daca a produs consecintele de la 194 alin 1. Adica avem peste 90
de zile de ingrijiri medicale sau una dintre conditiile infirmitate avort, punere in
primejdie a vietii.
In aceasta ipoteza avem var tip.
In alin 2 e vb de vatamarile corporale din culpa care nau legatura cu vreo meserie,
active profesionala.
Alin 3- culpa profesionala.
In general voi avea de a face cu accidente autocu accidente de munca dar cu orice alta
forma de culpa profesionala.
Nu trebuie neaparat ca cel ce desf activitatea sa aiba o calificare in profesia respective
ci de fapt sa exercite acea activitate specifica meseriei.
Alin 3- var agravata
Alin 4 var agravata
E vb de pluralitatea de victime. Modifc fata de VCP pt ca inainte erau mai multe
infractiuni cand erau mai multe victim. Legiuitoru din 2009 face o sg infractiune

32

Alin 5- legiuitorul se pronunta in mod direct cu privire la regula concursului de

infractiuni pt a inceta disputele si discutiile si jurisprudenta neunitara d pe codul
anterior.
Prin aceasta noua prevedere dispozitiile RILurile privind vat corporala din culpa in
cocnrus sau nu cu infract d l codu rutier nu mai au prioritate.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.

33